-PITESTI2011

CUPRINS
MODULUL I-IGIENA LA LOCUL DE MUNCA
CAP.1- Masuri de protectie a muncii si P.S.I3

MODULUL II-TEHNOLOGIA COMERCIALIZARII

MARFURILOR
CAP 2-Notiuni de baza privind tehnologia comerciala
si distributia marfurilor..9
CAP 3-Notiuni de baza privind magazinul de marfuri.12
CAP 4-Evidenta tehnico-operativa la nivelul unui magazin.20
CAP 5-Tipuri de documente de evidenta operativa specifice
magazinului de marfuri...29
CAP.6-Calculul preturilor si tarifelor in cadrul
unitatilor comerciale.34

MODULUL III-PREGATIREA
ANTREPRENORIALA,LEGISLATIA MUNCII,METODE
DE CAUTARE A UNUI LOC DE MUNCA
CAP.7-Notiuni de baza privind pregatirea antreprenoriala,
legislatia muncii si metode de cautare a unui loc de munca...37

BIBLIOGRAFIE.51

MODULUL I-IGIENA LA LOCUL DE MUNCA

CAPITOLUL I
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI P.S.I

1.

Accidentele de munca-sunt vatamari violente ale organismului

precum si intoxicari acute profesionale care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului de
munca si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate
sau deces.(legea 90/96 art.24(1)).
Sunt considerate de asemenea accidente de munca cele produse in una din
urmatoarele situatii:
Cel suferit de elevi, studenti, ucenici, etc, in timpul practicii scolare;
Cel suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public
incluse in cadrul unei activitati culturale, sportive, etc, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor sarcini;
Cel suferit de o persoana ca urmare a unei actiuni din proprie initiativa
pentru prevenirea sau inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public
sau pentru salvarea de vieti omenesti;
Cel suferit in timpul deplasarii de la domicilui la locul de munca si invers;
Cele ce nu sunt legate de procesul muncii dar care au loc la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice.
Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile pe care le genereaza
astfel:

Accidente ce provoaca incapacitate de munca de cel putin 3 zile;

Accidente ce provoaca invaliditate;
Accidente care provoaca moartea;
Accidente colective, in care sunt implicate cel putin 3 persoane si care se
produc simultan si din aceeasi cauza.

Accidentele de munca se comunica de catre conducerea persoanei juridice

Inspectoratului Teritorial de Munca sau, dupa caz, organelor de urmarire penala
competente, conform legii.
Pentru prevenirea accidentelor de munca, persoanele incadrate in
munca trebuie sa respecte normele de protectie a muncii.
Normele de protectie a muncii-au ca scop asigurarea celor mai bune
conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale.
Lucratorii din orice unitate trebuie sa respecte normele de tehnica a securitatii muncii in
fiecare departament(sectie de lucru), sa si le insusasca, sa participe la instructaje si sa
semneze fisa de instuctaj individual.
Inainte de inceperea lucrului se verifica daca:
-

masinile, utilajele si ustensilele sunt in perfecta stare de

functionare;
au fost luate masurile de siguranta conform prescriptiilor;
dispozitivele de siguranta au fost instalate la utilajele si instalatiile
din procesul de productie.

La terminarea lucrului, lucratorii trebuie:

-

sa aseze marfurile pe sertare, ustensilele in rafturi;

sa introduca alimentele usor perisabile in spatii frigorifice;
sa curete utilajele si motoarele dupa ce acestea au fost oprite si
decduplate de la sursa;
sa inchida robinetele de presiune si sa scoata de sub tensiune
utilajele, intrerupand curentul;
sa stranga deseurile, sa le transporte si sa le depoziteze la locurile
special amenajate;
sa efectueze curatenia la locul de munca.

Atat la incheierea contractelor individuale de munca, cat si in statutele

si regulamentele interioare de organizare, trebuie prevazute obligatoriu clause si dispozitii
a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirea profesionala,
stabilindu-se si raspunderea partilor.
Postul de prim ajutor se amenajeaza in fiecare compartiment de
munca. El trebuie sa fie dotat cu dulapior prevazut cu toate materialele necesare acordarii
primului ajutor.
Accidentele de munca pot fi cauzate de factorii de risc de la locul de munca.

Factorii de risc de accidentare si imbolnavire include o serie de insusiri, procese,

stari, comportamente proprii sistemelor de munca ce pot provoca in anumite conditii
accidente de munca sau boli profesionale.
Factorii de risc pot fi grupati in urmatoarele categorii:
factori de risc proprii executantului;
factori de risc proprii sarcinii de munca;
factori de risc proprii mijloacelor de munca;
factori de risc proprii mediului de munca.
Factorii de risc proprii executantului-au o incidenta mare deoarece,
cu mici exceptii, ei reprezinta sursa celorlalte categorii de factori.
De accea, executantii trebuie sa aiba un comportament normal din punct de vedere
al securitatii muncii;aceasta include doua comportamente:
1) evitarea riscului prin respectarea prescriptiilor tehnice si a normelor de
protectie a muncii referitoare la modul in care trebuie indeplinita o sarcina de
munca;
2) neutralizarea situatiilor de risc create, ceea ce implica sesizarea rapida sau
chiar anticiparea acestora. Un comportament riscant se manifesta prin conditii
nesigure sau necorespunzatoare de munca constand intr-o omisiune, actiune
gresita sau eroare.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca pot rezulta din:
continutul sau structura necorespunzatoare in raport cu cerintele
impuse de situatiile de risc(operatii, reguli, procedee de lucru gresite);
rezulta din cunoasterea insuficienta a tehnologiilor si metodelor de
munca;
supradimensionare cerintelor impuse executantilor, de exemplu, o
criza de discopatie lombara in cazul ridicarii unei greutati mai mari
decat cea normala.
Factorii de risc proprii mijloacelor de munca:

factorii de risc fizic:exemplu, cei generati de pornirea brusca a

robotului de bucatarie, miscari periculoase, existenta unor
suprafete sau corpuri ascutite, taioase, folosirea buteliilor, a
avtoclavelor(risc de explozie);
factori de risc termic-atingerea plitei incinse sau a utilajelor
termice;
factori de risc electric-pericol de electrocutare la manipularea
diverselor utilaje;
factori de risc chimic- la manipularea substantelor folosite pentru
efectuarea curateniei si dezinfectiei;

Factori de risc proprii mediului de munca-apar datorita depasirii

5

intensitatii nivelului functional al parametrulor specifici, ceea duce la aparitia unor

conditii de munca inadecvate. Exemplu:risc de inundare prin utilizarea unei cantitati
mari de apa, defectiuni tehnice, infundarea canalelor de scurgere.
Factori de risc chimic-prezenta unor gaze toxice in atmosfera
mediului de munca;
Factori de risc biologici- prezenta unor spori sau virusi toxice in
atmosfera mediului de munca;
Factori de risc mecanic-zgomot excesiv, temperatura foarte
ridicata;
Factori de risc de suprasolicitare psiho-fiziolagica a executantuluiaglomeratie, ture prelungite.

Prezenta acestor factori de risc in activitatea diferitelor categorii de

personal poate duce la aparitia bolilor profesionale:
Afectiuni respiratorii datorate unor factori de mediu ca fumul si
aburul:bronsita, asm bronsic, treheita, emfizem pulmonar,
pneumonii, bronhopneumonii, sifilis pulmonar;
Boli de piele cauzate de ciuperci patogene(micoze), ca de exemplu:
microsporia, infectii virale ale pielii, herpesul, zona zoster, etc;
Reumatism, datorat umezelii ridicate.
Pentru reducerea riscurilor producerii unor accidente de munca,
lucratorii din alimentatie trebuie sa respecte normele P.S.I prezentate anterior.
RISCURI DE INCENDII SI EXPLOZII
Ordinul 55/1997 contine urmatoarele prevederi care trebuie respectate la lucratorii
dintr-o unitate de alimentatie publica:
- se interzice fumatul si intrarea cu focul aprins in incaperile cu
pericol de incendii;
- substantele inflamabile se pastreaza in bidoane bine inchise si in
boxe separate, respectandu-se normele P.S.I;
- curatenia spatiilor de productie, a depozitelor, etc se face de
personal instruit, fara sa se foloseasca materiale inflamabile;
- substantele insecticide se pastreaza in camere special amenajate,
ventilate natural, in recipiente dcu etichete si se vor folosi numai
de personae autorizate;
- existenta de spatii amenajate special pentru fumat, dotate cu
scrumiere.

In orice unitate de alimentatie publica este obligatoriu ca personalul

angajat sa participe la instructaje privind prevenirea si stingerea incendiilor:
- instructajul introductive general;
- instructajul specific locului de munca;
- instructajul periodic;
- instructajul pe schimb;
- instructajul special pentru lucrarile speciale;
- instructajul la conversia profesionala.
Exista mai multe surse de aprindere care pot declansa incendii, printre
care mentionam:
- surse de aprindere cu flacara lasata nesupravegheata(chibrituri,
cuptoare);
- surse de aprindere de natura electrica(instalatii de iluminat cu
fluorescenta, scantei electrice de la aparatele electrice, etc);
- surse de aprindere de natura termica(tigari, becuri incandescente,
aparate de incalzire electtice, etc0;
- incendii intentionate.
Apararea contra incendiilor trebuie sa cuprinda:
- masuri de prevenire;
- mijloace de anuntare si modalitati de evacuare a personalului;
- mijloace de semnalizare si de stingere(stingatoare de incendii).
Angajatii din orice unitate trebuie sa evite, sa observe si sa raporteze
orice posibil risc de incendiu. Ei trebuie sa tina cont de urmatoarele recomandari:
- sa nu fumeze in timpul lucrului de cat in spatiile special amenajate;
- sa goleasca scrumierele intr-un recipient mecanic si sa le curete
bine cu o carpa;
- sa anunte imediat daca observa prize sparte, intrerupatoare defecte,
defectiuni sau improvizatii la instalatia electrica, aparate electrice
care curenteaza;

sa nu blocheze caile de acces pentru pompieri si caile de evacuare

a persoanelor, extinctoarelor.

Acestor riscuri li se pot asocial:

- alterarea aspectului fizic; maini crapate, colorate;
- dermatoze;
- accidente: taieri ca urmare a manipularii necorespunzatoare a
utilajelor, alunecari pe pardoseala umeda, etc;

arsuri, ca urmare a contactului direct cu flacara, cu metale incinse,

oparire, etc;
inhalarea prafului, aburilor, fumului in cazul in care ventilatia nu
este corespunzatoare, ceea ce poate duce la afectiuni respiratorii;
reumatism din cauza mediului umed si a contactului indelungat cu
apa rece.

Factorii de microclimat contribuie de asemenea intr-o mare masura la crearea

conditiilor optime de desfasurate a lucrului de catre angajatii unitatilor de alimentatie
publica.
Acesti factori sunt:
microclimatul
ventilatia;
iluminatul.
In concluzie, putem afirma faptul ca numai prin cunoasterea si
respectarea normelor P.S.I . se pot crea conditii optime pentru desfasurarea lucrului si
indeplinirea sarcinilor de munca ce revin fiecarui angajat din cadrul unitatilor de
alimentatie publica.

MODULUL II-TEHNOLOGIA COMERCIALIZARII

MARFURILOR
CAPITOLUL AL- II-LEA
NOTIUNI DE BAZA PRIVIND TEHNOLOGIA COMERCIALA SI
DISTRIBUTIA MARFURILOR
TEHNOLOGIA
COMERCIALA-cuprinde
ansamblul
proceselor,
metodelor(procedeelor) si al conditiilor tehnice si organizatorice ce concura la
obtinereaprodusului commercial, respective la realizarea marfurilor la consumatori.
In evolutia tehnologiei comerciale se desprind doua tendinte interdependente:
a)
simplificarea tehnologiei comerciale, realizata prin eliminarea sau
transferul in afara comertului a unor operatii(faze) ale tehnologiei
clasice:reducerea numarului verigilor intermediare, preluarea de catre
industrie, total sau partial, a unor operatiuni effectuate traditional de
comert, etc;
b)
rationalizarea tehnologiei comerciale, presupunand o mai judicioasa
aranjare in flux a componentelor tehnologiei, evitarea blocarii activitatii
in locuri inguste, golosirea intr-o proportie cat mai mare a capacitatii
de lucru a spatiilor comerciale, a utilajelor si a personalului muncitor,
etc.
In esenta, tehnologia unui magazin se refera la mijloacele si procedeele cu
ajutorul carora se realizeaza miscarea marfurilor, vanzarea si incasarea
contravalorii lor.
Procesele tehnologiei comerciale sunt urmatoarele:
1) procese principale
primirea marfurilor(aducerea mijloacelor de transport la rampa,
verificarea documentelor insotitoare ale marfurilor, etc);
receptia marfurilor(sortarea marfurilor, cantarire, controlul calitatii
marfurilor, etc);
vanzarea marfurilor(depozitare-pastrare-vanzare);
expeditia marfurilor(centralizarea loturilor de marfa, transportul si
predarea la beneficiari, etc).

2) procese secundare:
primirea, receptia si restituirea ambalajelor de transport(primirea
de la furnizorii-producatori, receptia si sortarea ambalajelor de
transport care insotesc marfurile-containere, lazi,etc);
primirea, receptia si restituirea ambalajelor de desfacere
recuperabile(pungi, cutii, saci, etc);
colectarea si reconditionarea containerelor si sacilor container
utilizati pentru livrarea marfurilor la beneficiari.
In proiectarea tehnologiei comerciale se urmareste:
- stabilirea celor mai adecvate solutii pentru vehicularea, pastrarea,
depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare;
- alegerea celor mai rationale forme de depozitare si vanzare a
marfurilor;
- proiectarea unor utilaje comerciale adecvate desfasurarii cu
eficienta ridicata a activitatii comerciale, etc.
Progresul tehnic in domeniul comertului are urmatoarele componente principale:
- perfectionarea tehnologiei;
-

mecanizarea si automatizarea procesului tehnologic;

perfectionarea tehnicii, metodelor de conducere si de organizare a

muncii, prin folosirea sistemului de prelucrare automata a datelor.

DISTRIBUTIA MARFURILOR-este ansamblul mijloacelor si operatiilor care

permit produsului(bun sau serviciu) sa fie pus la dispozitia consumatorului final.
Distributia are urmatorul rol:
de a regulariza miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si
consum, amortizand, atunci cand apar,efectele negative ale
fenomenelor conjuncturale ale pietei;
de a informa producatorul asupra faptelor si dorintelor clientilor;
de a satisface clientela, furnizandu-I un anumit numar de servicii.
Functiile distributiei sunt urmatoarele:
1) a vinde , a livra produsul: a convinge clentul de a cumpara produsul si a i-l
inmana(livra);
2) a transporta: efectuarea transportului de la producator pana la consummator,
produsul trecand prin diferiti intermediary(grosisti, detailisti, etc);
10

3) a stoca: constituirea stocurilor la nivelul fiecarui agent economic

( de la producator pana la detailist);
4)

a
constitui
oferta
de
marfuri
propusa,
spre
alegere,
consumatorului:gruparea in acelasi loc a unei diversitati de produse,
provenind de la diferiti producatori;

5) a asista, a informa clientul: asigurarea unei game de servicii inainte, in

timpul si dupa vanzare.
Notiunea distributiei, in sensul larg, inglobeaza domeniile urmatoare:

circuitele si canalele de distributie:itinerariul pe care produsele il

urmeaza in drumul lor catre cumparator si alegerea intermediarilor;

logistica distributiei(distributia fizica): metodele si tehnicile care

intervin in transportul produselor fabricantului la locurile de vanzare;

organizarea si administrarea vanzarilor: gestiunea fortei de vanzare a

unei intreprinderi si contractul cu intermediarii;

promovarea vanzarilor si service-ul clientelei.

11

CAPITOLUL III
NOTIUNI DE BAZA PRIVIND MAGAZINUL DE MARFURI
Magazinul-este un punct de convergenta a trei categorii esentiale de factori
economici:producatorii, distribuilorul si consumatorii. De fapt, pe triadaproducatorcomert-consumator se sprijina existenta magazinului. Se poate afirma ca fiecare factor al
acestei combinatii percepe in maniera sa magazinul, atribuindu-i o functie diferita, in
raport cu obiectivele urmarite:
-

pentru producator, magazinul este punctual de desfacere al produsului sau

produselor sale;

comerciantul exploateaza magazinul pentru a rentabiliza investitiile sale si a

asigura intretinerea cu eficienta corespunzatoare a bazei tehnico-materiale pe care
o detine;

consumatorul se adreseaza magazinului pentru a-si satisface anumite nevoi.

Introducerea formelor noi de vanzare a determinat modificari de ordin functional

in organizarea magazinelor si a dat, totodata,un impuls in modernizarea tehnicii
comerciale. Noile tehnici ale comertului concep activitatea comerciala intr-un mod
specific, cunoscut sub numele de merchandising.
Merchandising-desemneaza ansamblul produselor care constituie oferta unui
magazin si exprima actiunea voluntara a comerciantului de organizarea a activitatii sale in
scopul rentabilizarii instrumentului sau-magazinul.
Merchandisingul- implica o anumita optica de gandire caracterizata prin
urmatoarele elemente definitorii:
planificarea activitatii magazinului pentru a atinge obiectivele acestuia,
asigurarea satisfactiilor clientelei in conditii de maxima rentabilitate;
orientarea catre clientela: punctual de plecare pentru activitatea oricarui
magazin este clientela, de aceea organizarea sa interioara trebuie facuta cu
ochii clientului;

12

 magazinul este conceput ca un sistem: o actiune asupra unui singur

element al sistemului se repercuteaza asupra ansamblului de elemente care
compun magazinul;
schimbarea: magazinul este un organism viu, situat intr-un cadru socioeconomic dinamic, ceea ce implica din partea conducerii capacitatea de
adaptare si previziune care sa-I permita sa beneficieze de schimbarile
mediului, ale pietei;
inovatia: magazinul nu este un simplu intermediar intre producatori si
clienti.Acestia din urma asteapta idei, informatii, satisfactii diverse.
Aceste cinci elemente definitorii caracterizeaza orientarea punctului de
vanzare care,in esenta, se concentreaza asupra modului si gradului cum sunt
folosite resursele materiale si umane existente in magazin, in scopul influientarii
comportamentului de cumparare al clientilor.In acest sens, o importanta practica
deosebita o are identificarea atributelor magazinului.Aceste atribute sunt:
1.amplasarea magazinului si zona sa de atractie comerciala;
2.suprafata de vanzare;
3.structura ofertei de marfuri(largimea si profunzimea ei);
4.ambianta si imaginea magazinului;
5.dispunerea mobilierului pe suprafata de vanzare si personalul din magazin;
6.stocurile de marfuri;
7.preturile practicate;
8.publicitatea la locul vanzarii si utilizarea sa;
9.actiunile promotionale, etc..
In concluzie, se apreciaza ca reusita comerciala a unui magazin depinde
de:
amplasamentul sau;
alegerea sortimentului de marfuri oferit spre
comercializare;
organizarea(amenajarea ) interioara;
puterea de atractie a etalarii marfurilor in
sala de vanzare.
In functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirilor in care acesta
isi desfasoara activitatea, suprafata utila a unui magazin se poate diviza, de regula, in
urmatoarele incaperi:

13

 sala de vanzare, in cadrul careia are loc procesul de vanzare al marfurilor;

spatial pentru rezerva de marfuri, destinat pastrarii stocurilor, in
vederea sigurarii pregatirii marfurilor si continuitatii procesului de
vanzare;
spatii auxiliare, in functie de profilul magazinului.

III.1 AMENAJAREA MAGAZINULUI DE MARFURI

Amenajarea(organizarea) interioara a suprafetei de vanzare, reprezinta, intr-o
anumita masura, modul de prezentare al magazinului,argumentul sau, maniera sa de
exprimare in cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela.
O asemenea viziune presupune ca magazinul sa fie proiectat din interior spre exterior,
incepand de la punctual de vanzare, raionul.
In elaborarea planului concret de amenajare a unui magazin se are in vedere
gasirea celor mai adecvate solutii de utilizare intensive a spatiilor de vanzare, prin luarea
in considerare a urmatorilor factori de influienta:
natura si caracteristicile marfurilor expuse;
formele de vanzare practicate;
dimensiunile si formele suprafetelor de vanzare;
obiceiurile de cumparare si preferintele consumatorilor;
conditiile de aprovizionare de la furnizori;
normativele de stoc si viteza de circulatie a marfurilor.

14

Deci, la solutionarea eficienta a amenajarii magazinului vor trebui avute in vedere

unele obiective, cum sunt:
proiectarea unei fatade atragatoare si estetice;
dirijarea circulatiei cumparatorilor prin intreg magazinul si evitarea
strangularilor de flux;
amplasarea logica a diferitelor grupe de marfuri in perimetrul salii de
vanzare;
utilizarea eficienta a spatiului comercial;
crearea unei ambiante attractive in interiorul magazinului.
Caracteristicile principale ale unei bune amenajari interioare sunt:
- afectarea spatiului in concordanta cu nevoile de prezentare si expunere a
diferitelor grupe de marfuri;
-

amplasarea fireasca a raioanelor, in relatii de vecinatate, compatibile intre

ele;

asigurarea spatiilor de depozitare in apropierea raioanelor pe care le

deservesc;

amplasarea judicioasa a spatiilor de receptie si dimensionarea corecta a

acestora;

dotarea cu utilaje comerciale necesare unei bune organizari a activitatii;

atribuirea de spatii pentru asigurarea prestarii de servicii.

15

III.2 FLUXURILE DE CIRCULATIE LA NIVELUL MAGAZINULUI DE

MARFURI
Organizarea fluxurilor de circulatie intr-un magazin se refera la fluxul marfurilor,
fluxul personalului si fluxul cumparatorilor.
1. FLUXUL MARFURILOR-reprezinta, in fapt,miscarea marfurilor pe intreg
circuit al magazinului, din momentul primirii lor de la furnizori pana in
momentul vanzarii si eliberarii catre cumparatori, acesta fiind punctual de
plecare in proiectarea magazinelor.
Organizarea eficienta si moderna a fluxului de marfuri presupune respectarea
anumitor cerinte si anume:

Separarea acestora de fluxul consumatorilor; in acest sens, se

recomanda ca intrarea marfurilor in magazin sa se faca direct din
curtea interioara, dintr-o artera secundara sau dintr-un pasaj de trecere;

Reducerea, pe cat posibil, a distantei parcurse de marfuri intre punctele

de intrare si desfacere a acestora in unitate, prin adaptarea fluxurilor
marfurilor la formele de vanzare practicate

2. FLUXUL PERSONALULUI, in cazul magazinelor mari, moderne este

organizat separate de fluxul cumparatorilor, dar se supraoune, in mare parte,
cu fluxul marfurilor. Accesul personalului se realizeaza printr-un punct
controlat. In ceea ce proveste circulatia personalului spre locurile de munca,
spre grupurile sanitare, vestiare, etc, ele se fac in mod secundar, pe un circuit
secundar.

16

3. FLUXUL CUMPARATORILOR-reprezinta caile de circulatie a acestora, de

la intrarea in magazin,catre toate grupurile de marfuri etalate in sala de
vanzare, si pana la iesirea din magazin.
Caile de circulatie a clientilor, in functie de destinatia lor, se clasifica in:
Cai principale de circulatie;
Culoare pentru efectuarea cumparaturilor;
Spatii de stationare.

III.3 ETALAREA MARFURILOR IN CADRUL MAGAZINULUI

Dialogul mut dintre cumparator si marfa se considera un atribut principal al
comertului modern, deoarece, astazi, cumparatorilor le place sa-si aleaga liber marfurile
pe care le doresc.Tot ceea ce clientul poate atinge si cumpara mai bine constituie
principiul predominant in comertul mondial, pus in valoare de etalarea marfurilor.
ETALAREA MARFURILOR, constituind un ansamblu de reguli si procedee de
prezentare a marfurilor este o activitate de baza a tehnologiei comerciale. O etalare
corespunzatoare a marfurilor, respective realizarea unei oferte attractive, contribuie la
cresterea volumului vanzarilor, si, in final,la sporirea beneficiului comerciantului.
ROLUL ETALARII MARFURILOR
Etalarea ca element fundamental al promovarii vanzarii marfurilor, printr-o
prezentare deosebit de bine conceputa, actioneaza asupra consumatorului in mai multe
sensuri:
- pune in valoare articolul, creain o legatura intre publicitatea din presa sau radio si
locul de vanzare a acestui articol;
- poate modifica dorinta de cumparare a unui client, care, hotarat sa cumpere, de
exemplu, un cd, renunta si cumpara un flacon de parfum;
- furnizeaza anumite informatii inedited despre utilizarea produsului pe care-l pune
in valoare, creand, deci, noi mobiluri de cumparare.
Scopul final al etalarii consta in:
- atentionarea clientului care, prin natura sa poate fi preocupat, visator sau neatent,
determinandu-l sa se opreasca si sa se informeze, favorizand o posibila idee de
cumparare;
- vinderea articolului, clientul luand hotararea de a cumpara sub impulsul
informatiilor legate de pret, calitati si modalitati de intrebuintare ale acestuia.

17

ETALAREA MARFURILOR IN VITRINE

VITRINA-reprezinta, in miniatura, mijlocul cel mai eficient de intretinere
continua a dialogului dintre vanzator si clientii sai.Ea se organizeaza intr-un spatiu
commercial amenajat pentru prezentarea in natuta a marfurilor fiind si cel mai direct mod
de informare a cumparatorului despre sortimentele si calitatea marfurilor existente in
magazin.
CRITERII CADRU PRIVIND TEHNICA ETALARII MARFURILOR IN VITRINE
Pentru a realiza o etalare estetica se pot combina diverse elemente astfel incat sa
se obtina efecte cat mai placute. Asemenea elemente sunt:

Culoarea.Etalarea fiind o compozitie vizuala foloseste culoarea ca un

mijloc deosebit de eficace.Se folosesc atat culori calde(rosu, portocaliu,
galben, etc), care vin mai in fata, cat si culori reci(albastru, verde), care
se duc spre fundul vitrinei.Se poate folosi si numai o singura culoare
care creaza un soc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificila. La
alegerea culorilor produselor prezentate in vitrina se va urmari obtinerea
unei unitati de expresie fata de tematica, tinand cont de semnificatiile
psihologice ale fiecareia si rezonantele lor effective.
Decorul. Evidentierea unei marfi poate declansa trecatorului emotii
capabille sa-i fixeze interesul. Decorul, prin modul de prezentare al
produselor etalate, are un rol activ.Acest effect specific, obtinut prin
diferite combinatii, pe o anumita tematica, creaza ambianta necesara si
dirijaza privirea catre articolele etalate.Culoarea materialelor folosite
pentru obtinerea decorului trebuie echilibrata cu cea a produselor etalate,
tinand seama ca marfa este cea care trebuie pusa in valoare.
Spatiul. Etalarea se realizeaza nu pe un singur plan, ci in spatial intregii
vitrine.In acest sens, dispunerea produselor trebuie sa se faca astfel incat
sa se asigure cea mai buna vizibilitate. In acest scop, in aranjarea
materialului expus se utilizeaza diferite forme de linii si anume:
linia verticala, care subliniaza fotra si solidalitatea;
linia orizontala, sinonima cu odihna, calmul si linistea;
linia oblica, care antreneaza miscarea, viata, mobilitatea;
linia franta, simbol al dinamismului;
linia curba, symbol al elegantei, rafinamentului, nobletei.
Utizizarea spatiului se face prin forme simple, neincarcate, cu eleganta si
eficienta.

18

 Lumina.Culorile, materialele utilizate sunt bine puse in evidenta de o

lumina bine aleasa, care sa nu stanjeneasca privirea celor interesati. In
functie de tipurile de marfuri expuse in vitrine, lumina poate fi discreta(ex:
bijuterii) sau puternica(ex: aplice, luster).
In procesul de etalare al marfurilor in vitrine este necesara asigurarea
urmatoarelor cerinte:
Produsele ce urmeaza sa fie etalate trebuie selectionate cu grija,
evitandu-se prezentarea unui numar prea mare de articole, aceasta
daunand ansamblului;
Fiecare produs etalat trebuie sa constituie un punct de atractie;
Orice vitrina trebuie sa aiba un punct de sprijin realizat prin diferite
grupaje de materiale decorative, prin imbinarea unor elemente
mobile sau prin efecte de lumina;
Produsele voluminoase se vor etala pe orizontala, aceasta fiind
intrerupta cu pauze de decor pentru a evita monotonia, etc;
Toate produsele se vor etala si mentine in vitrine intr-o perfecta
stare de curatenie.

19

CAPITOLUL AL-IV-LEA
EVIDENTA TEHNICO-OPERATIVA LA NIVELUL UNUI MAGAZIN
Orice operatie economica, inainte de a fi inregistrata in contabilitate, trebuie sa fie
consemnata in documente de evidenta anume concepute, pentru fiecare fel de operatie
economica.
Documentele de evidenta operativa-sunt inscrisuri care consemneaza operatiile
economico-financiare la momentul si locul producerii lor.
Documentele de evidenta operativa au o importanta deosebita din urmatoarele
motive:

Documentele au o importanta informationala.Aceasta inseamna ca

prin si din documente cei intereseti pot cunoaste cantitatea si calitatea
activitatii desfasurate. Acest fapt este deosebit de important pentru
activitatea de conducere, pentru analize curente si pentru fundamentarea
unor decizii corecte. Documentele isi sporesc valoarea informative pe
masura ce sunt grupate, centralizate, sistematizate, in cadrul diferitelor
forme de evidenta economica, in primul rand in contabilitate;

Documentele de evidenta sunt purtatori de informatii. Aceasta

inseamna ca acestea constituie suportul legal pentru inregistrarile
effectuate in evidenta economica;

Documentele au valoare juridica.Agentii economici au personalitate

juridical, deci au dreptul de a intretine relatii legale cu alti agenti
economici sau cu personae fizice. Aceste relatii juridice se constituie pe
baza unor documente de evidenta economica in care se prevad drepturile si
obligatiile partilor. In acelasi timp, importanta juridical a documentelor
mai consta in faptul ca ele constituie proba in justitie, pe baza lor se
fundamenteaza hotarari ale instantei judecatoresti.

Documentele de evidenta asigura legatura dintre diverse forme de

evidenta economica.Aceasta inseamna ca informatiile cuprinse in diverse
documente sunt preluate pentru inregistrare si prelucrare de mai multe
forme ale evidentei economice.

20

Documentele de evidenta sunt folosite frecvent in activitatea de

control financiar de gestiune. Orice activitate economica poate fi
verificata, controlata in primul rand pe baza documentelor de evidenta
economica, asa se controleaza legalitatea activitatii economice si eficienta
ei.

IV.1 STRUCTURA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA

Pentru a-si realiza scopul pentru care au fost concepute, documentele de
evidenta economica au o anumita structura, adica din continutul lor nu trebuie sa
lipseasca anumite date si informatii, astfel:
1) antetul-inseamna denumirea si adresa unitatii patrimoniale care a intocmit
documentul. Acesta se inscrie, de regula, in coltul din stanga sus al
documentului, iar daca documentul este intocmit de o sectie sau de un atelier
din cadrul unitatii, se inscriu in antet si numele acestora;
2) denumirea documentului-se inscrie, de regula, la mijlocul acestuia, in partea
de sus(ex: chitanta, factura fiscala, etc);
3) in structura documentului este necesara precizarea denumirii agentului
economicpartener sau eventual al persoanei fizice care participa la
desfasurarea operatiunii economice;
4) in structura documentului trebuie sa se inscrie continutul operatiunii
economice pentru care a fost intocmit documentul si exprimarea valorica a
acestuia;
5) semnaturile celor care raspund de intocmirea documentelor, in conformitate
cu dispozitiile legale in vigoare.

21

IV.2 CLASIFICAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA

Documentele de evidenta operativa se clasifica dupa mai multe criterii si
anume:
1) din punct de vedere al continutului, documentele pot fi:
documente de dispozitie-care contin dispozitia data pentru executarea
unei operatiuni economice sau financiare.Ex: comanda, dispozitia de
livrare, etc;
documente justificative-sunt acelea care se folosesc pentru a justifica
executarea anumitor activitati. De exemplu,chitanta justifica incasarea
unor sume de bani, statul de salarii justifica plata salariilor, etc;
documente mixte-sunt acelea care indeplinesc, in acelasi timp, si
functia de dispozitie, si cea justificativa. De exemplu, bonul de consum
este in acelasi timp un document de dispozitie, adica un ordin dat
magazionerului de a elibera din magazie anumite cantitati de
materiale, dar in acelasi timp este si o justificare pentru gestiunea
magazionerului.

2) din punct de vedere al circuitului, documentele pot fi:

documente interne, intocmite in cadrul unitatii economice si care
circula intre compartimentele sale functionale din momentul emiterii si
pana la clasare;
documente externe, cele care intra in unitatea economica din afara sa,
precum si cele emise de unitatea respective pentru consemnarea
operatiilor sale si care ies din unitate.
3) dupa modul de intocmire, documentele pot fi:
documente primare, in care se consemneaza pentru prima data
efectuarea unei singure operatii economice sau financiare.( ex: bon de
vanzare);
documente centralizatoare, care se intocmens pentru insumarea mai
multor documente primare.(ex. Borderoul vanzarilor zilnice);
4) din punct de vedere al regimului de folosire, documentele pot fi:
22

 documente cu regim special, cele tiparite, completate, folosite si

pastrate conform unor dispozitii legale speciale.Ele au in partea
dreapta un cod care contine o serie si un numar sau mentiunea regim
special. Daca s-a gresit completarea acestor documente, nu se admit
corecturi. Documentele completate gresit se anuleaza si se pastreaza
pentru justificare;
documente fara regim special, tipizate sau netipizate, se deosebesc de
cele cu regim special prin aceea ca nu sunt strict socotite, nu sunt
justificate formular cu formular atunci cand nu sunt completate(ex:
notele contabile). In cazul in care se greseste completarea acestor
documente, se admit corectari ale greselilor. Cel care face corectura
trece mentiunea am corectat si se semneaza.
Tipizarea documentelor asigura uniformitatea documentelor care
privesc aceleasi operatiuni in privinta formei, continutului, modului de completare si a
circuitului. Prin tipizarea documentelor se intelege stabilirea de formulare tip pentru
diferite documente destinate inregistrarii unor anumite operatii. Formularele tipizate,
dupa sfera lor de utilizare, sunt:

comune, utilizate pentru inregistrarea unor

informatii
caracteristice activitatilor desfasurate in toate unitatile sau in
unitati ale diferitelor ramuri sau sectoare ale economiei;

specifice, utilizate pentru inregistrarea unor informatii

caracteristice activitatilor desfasurate in aparatul propriu sau
in unitati cu acelasi profil economic.

Tipizarea documentelor prezinta importanta prin faptul ca:

- asigura continut si forma rationale documentelor;
- usureaza intocmirea, verificarea si inregistrarea
acestora;
- asigura un sistem de lucru unitar pentru operatiuni de
acelasi fel;
- permite mecanizarea lucrarilor, intocmirea si
prelucrarea documentelor cu ajutorul masinilor de
evidenta si de calcul.

23

Intocmirea documentelor se realizeaza in conformitate cu normele in

vigoare, care reglementeaza si circuitul acestora.
Normele legale privind intocmirea documentelor prevad
obligativitatea intocmirii unui anumit numar de exemplare pentru documentul
respective(un exemplar sau mai multe), cu creion chimic sau cerneala,manual sau cu
masina, clar, citet, correct, fara stersaturi, completandu-se toate cerintele formularului.
Normele legale privind documentele cuprind si precizari cu privire la
circuitul acestora. In acest sens, se stabileste circuitul documentelor, conform unui grafic
din momentul emiterii sau primirii si pana in momentul rezolvarii si clasarii
documentelor, urmarindu-se o rezolvare cat mai operativa si evitarea stationarii
nejustificate in diferite compartimente. Graficul pentru intocmirea documentelor trebuie
sa cuprinda si timpul necesar prelucrarii documentului in diferitele compartimente prin
care trece.

IV.3 CORECTAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA

Erorile constatate cu ocazia verificarii documentelor se pot corecta
numai in conformitate cu dispozitiile legale emise in acest sens. Corectarea erorilor prin
radere sau stergere nu este permisa.
Corectarea se face prin taierea cu o linie a sumei sau a cuvantului
gresit, in asa fel incat sa se poata vedea ce s-a gresit si apoi deasupra se va scrie correct si
va semna cel care face corectura.
Dispozitiile legale referitoare ca corectarea documentelor interzic
corectarea documentelor care privesc operatii banesti in numerar sau prin banca si a
documentelor care stau la baza inregistrarilor in contabilitate. Un astfel de document
gresit intocmit se anuleaza si se inlocuieste cu un nou document corect.

24

IV.4 VERIFICAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA

Verificarea documentelor de evidenta-are ca scop evitarea sau inlaturarea

erorilor de forma si de fond, imbracand astfel doua forme:
1) Verificarea de forma-reprezinta controlul efectuat asupra documentelor prin
care se urmareste daca:
- este folosit un document tipizat care se afla in circuitul
economic(figureaza in nomenclatorul documentelor
tipizate in vigoare);
- este completat cu mijloace de scriere legal stabilite;
- este completat cu o scriere clara si sunt completate toate
rubricire corespunzator cerintelor documentului;
- este intocmit in numarul de exemplare legal stabilit;
- nu contine stersaturi, ingrosari, iar daca exista unele
corecturi sa fie certificate de persoanele desemnate cu
intocmirea sau completarea lor;
- poarta semnaturile celor in drept si dupa caz stampila
unitatii;
- este correct contat;
- are atasat documentele primare corespunzatoare in
cazul documentelor justificative, centralizatoare sau
cumulative.

25

2) Verificarea de fond-poate fi privita sub trei aspecte:

-

sub aspectul necestitatii, controlandu-se daca

documentul este util(necesar) si nu intocmit in zadar,
fara o anume destinatie;

sub aspectul oportunitatii, controlandu-se termenul

legal de intocmire, in sensul ca,el sa nu fie intocmit cu
intarziere, amanat, omis sau scutit;

sub aspectul realitatii, verificandu-se exactitatea

calculelor aritmetice uzuale, realitatea datelor
consemnate in document, in sensul ca, pentru fiecare
data exista un correspondent fizic pe teren sau la fata
locului(magazie, deposit, magazin, etc), care sa constate
ca nu au fost inregistrate date false, ipotetice sau
imaginare.

Verificarea documentelor este efectuata atat de organele interne ale

intreprinderii cum ar fi sefii de birou, compartimente, sectii, etc, cat si de organelle
externe cum ar fi inspectorii fiscali, Garda Financiara, Curtea de Conturi, etc.
Momentele la care se realizeaza verificarea documentelor de evidenta pot fi
diferite si anume:
verificarea preventiva(prealabila)- joaca un rol deosebit de important in
sensul ca previne intocmirea sau completarea documentelor cu erori,
incalcarea prevederilor legale, nerespectarea formei si continutului
documentelor. Este cea mai eficienta forma de verificare si se realizeaza
inainte de completarea propriu zisa a documentelor de catre sefii de
compartimente, birouri, sectii , ateliere, etc;
verificarea simultana-se realizeaza concomitent cu completarea
documentelor si devine cu atat mai eficienta cu cat preitampina pe loc
inregistrarea unor erori de forma si calcul in documente. Ea are si o nuanta
de autocontrol pentru executanti si este efectuata de personalul desemnat
cu acordarea vizei sau aprobarii documentelor respective;
verificarea posterioara(ulterioara) este mai putin importanta deoarece se
realizeaza dupa completarea propriu-zisa a documentelor de evidenta.
Asemenea verificari sunt efectuate inopinant, atat de organele de control intern,
cat si de cele din afara intreprinderii.

26

IV.5 PASTRAREA SI ARHIVAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA

OPERATIVA
In anul intocmirii lor(exercitiului curent), documentele sunt
pastrate(arhivate) in cadrul compartimentelor financiar-contabile, urmand ca in anul
urmator sa fie predate la arhiva generala a intreprinderii sau la arhiva unitatilor profilate
in domeniul arhivarii. Termenul de pastrare(in ani) este reglementat prin dispozitii legale,
specifice fiecarei tari si difera in raport de felul si importanta documentului de la doi
ani(ex: bon de marcaj) pana la 50 de ani(ex: state de plata, bulanturi contabile), cu
exceptia celor care au perioade nedeterminate(ex: cartile de munca).
Regulile de pastrare in arhiva curenta si in arhiva generala a intreprinderii prevad
ca:
- toate documentele sa fie legate(indosariate),
numerotate, datate cu precizarea zilei de indosariere si
expirare a timpului de arhivare;
- dosarele sa poarte semnatura celor care fac aceasta
operatiune;
- prefata sau coperta documentului sa indice clar
continutul acestuia.
Predarea documentelor la arhiva sau ridicarea lor din arhiva pentru
scopuri solicitate in scris conducerii intreprinderii cu precizarea timpului de retinere de
catre solicitanti este operativ consemnata de arhivar in registrul de arhiva.
Arhivarea se poate face dupa mai multe metode si anume:

metoda cronologica, potrivit careia toate documentele sunt ordonate dupa

datele calendaristice;

metoda pe activitati(obiective), portivit careia documentele sunt separate

si indosariate pe fiecare fel de activitate(de aprovizionare, desfacere, etc);

metoda pe corespondenti, potrivit careia documentele sunt ordonate pe

fiecare unitate(persoana fizica sau juridica) aflata in relatii economicofinanciare cu unitatea respective;

metoda patrimoniului, potrivit careia documentele sunt ordonate pe

structura cadru a patrimoniului(imobilizari necorporale, corporale, etc);

27

metoda alfabetica-documentele sunt ordonate in ordine alfabetica;

metoda geografica, conform careia documentele sunt grupate pe zone

geografice;

metoda combinata-este rezultatul combinarii metodelor de mai sus(ex de

combinatii-cronologic si pe corespondenti).

Indiferent de metoda de arhivare adoptata trebuie asigurate conditiile

optime de pastrare si siguranta care sa permita accesul la consultarea lor fara greutati
birocratice pe tot timpul arhivarii pana la expirarea termenului prevazut de lege.
La expirarea termenului de pastrare, scoatere lotului respectiv(casarea) este
realizata de o comisie numita printr-o decizie emisa de conducerea intreprinderii, iar
predarea cantitativa a lotului casat se face catre centrele de recuperare a materialelor sau
fabricile de hartie, iar in cazuri speciale, in prezenta unei comisii desemnate sa procedeze
la distrugerea prin ardere a acestor materiale.

28

CAP.V
TIPURI DE DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA SPECIFICE
MAGAZINULUI DE MARFURI
V.1 DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA SPECIFICE
INTRARILOR DE MARFURI IN UNITATE

Principalele documente de evidenta operativa specifice intrarii de marfuri in

unitate sunt:

factura;
factura fiscala;
avizul de insotire al marfii;
nota de intrare receptie si constatare de diferente.

FACTURA- prezinta urmatoarele caracteristici:

- este un document cu regim special de inseriere si
numerotare;
- serveste ca document de baza pentru decontarea
produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate si
a serviciilor prestate;
- insoteste marfa pe timpul transportului, de la furnizor la
beneficiar;
- este un document justificativ de inregistrare in
contabilitatea furnizorului si a cumparatorului;
- se intocmeste in trei exemplare, manual sau cu ajutorul
tehnicii de calcul, de catre compartimentul desfacere al
furnizorului;
- se intocmeste numai de catre unitatile patrimoniale
neplatitoare de TVA, spre deosebire de factura fiscala,
care se intocmeste numai de unitatile patrimoniale
platitoare de TVA;
- circula de la furnizor la cumparator;
- se arhiveaza astfel: la furnizor(exemplarele 2 si 3), la
cumparator(exemplarul 1);

29

FACTURA FISCALA- prezinta urmatoarele caracteristici:

- este un document justificativ de inregistrare in
contabilitate a bunurilor aprovizionate de la furnizori;
- se intocmeste de unitatea furnizoare, in conformitate cu
dispozitiile legale, cuprinzand anumite date de referinta
privind emitentul, clientul, felul marfii, cantitate, pret
unitar, valoare;
- se intocmeste de unitatile patrimoniale platitoare de
TVA;
- insoteste marfa de la furnizor la cumparator pe timpul
transportului;
- se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
AVIZUL DE INSOTIRE AL MARFII-prezinta urmatoarele caracteristici:
- este un document contabil care insoteste marfa pe
timpul transportului de la furnizor la cumparator;
- se completeaza de unitatea furnizoare si cuprinde o
serie de informatii privind: datele de identificare ale
emitentului si clientului, numarul si data intocmirii
documentului, denumirea marfii, cantitate, pret,
valoare, etc;
- este un document care sta la baza intocmirii facturii;
- se intocmeste in trei exemplare, de catre unitatile care
nu au posibilitatea intocmirii facturii, datorita unor
conditii obiective exceptionale;
- circula la furnizor si la cumparator;
- se arhiveaza la furnizor si la cumparator.
NOTA DE INTRARE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTEprezinta urmatoarele caracteristici:
- serveste ca document pentru receptia marfurilor
aprovizionate de la furnizori, precum si ca proba in
litigiile cu furnizorii pentru diferentele constatate la
receptie;
- se intocmeste la locul de depozitare a marfurilor sau in
unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei,
de catre comisia de receptie legal constituita, in doua
exemplare, iar in situatia in care la receptie se constata
diferente, in trei exemplare;
- circula la gestionar pentru incarcarea in gestiune a
marfurilor receptionate, la compartimentul financiarcontabil pentru intregistrarea in contabilitate, precum si
la unitatea furnizoare si la cea de transport pentru
comunicarea lipsurilor stabilite( daca este cazul);
-se arhiveaza la compartimentul financiarcontabil.

30

V.2 DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA SPECIFICE IESIRILOR

DE MARFURI IN UNITATE
In aceasta categorie se include urmatoarele documente de evidenta operativa:
a)DISPOZITIA DE LIVRARE;
b) BONUL DE VANZARE.
DISPOZITIA DE LIVRARE:
Este un document care sta la baza intocmirii avizului de
insotire al marfiisau facturii, dupa caz;
Serveste ca document pentru eliberarea din magazie a
marfurilor destinate vanzarii, precum si pentru scaderea
din gestiunea magaziei predatoare;
Se intocmeste in 2 exemplare de catre unitatea
predatoare si se arhiveaza astfel:la magaziem
exemplarul 1, la compartimentul desfacere, exemplarul
2.
BONUL DE VANZARE:
Este un document pe baza caruia se elibereaza marfa
clientului, dupa ce in prealabil valoarea acestuia a fost
achitata la casa;
Sta la baza completarii borderoului bonurilor de vanzare;
Se intocmeste in 3 exemplare de catre vanzator si circula
astfel:la cumparator, odata cu marfa-exemplarul 1, la casa,
pentru achitarea sumei-exemplarul 2, exemplarul 3 ramane
in carnet;
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

31

V.3 DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA SPECIFICE

INCASARILOR SI PLATILOR
In aceasta categirie se include:
1) CHITANTA;
2) BONUL DE VANZARE;
3) REGISTRUL DE CASA.
CHITANTA:
Serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume, in
numarar, la casieria unitatii;
Sta la baza intocmirii registrului de casa;
Se intocmeste in 2 exemplare, de catre casierul unitatii si se semneaza
de acesta pentru primirea sumei in ron;
Circula la depunator-exemplarul 1, exemplarul 2 ramane in carnet;
Este un document cu regim special, folosit si pastrat conform
dispozitiilor legale;
Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil, dupa utilizarea
completa a carnetului-exemplarul 2.
BONUL DE VANZARE-este folosit ca si document pentru incasarea
numerarului de la client.
REGISTRUL DE CASA:
Serveste ca document de inregistrare operativa a incasarilor si
platilor in numerar, effectuate prin casieria unitatii pe baza actelor
justificative;
Document de stabilire a soldului de casa la sfarsitul fiecarei zile;
Se completeaza de catre casierul unitatii, in 2 exemplare, in
ordinea efectuarii operatiilor, fara a lasa spatii libere(randurile
neutilizate se bordeaza);
Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rand al
registrului de casa pentru ziua in curs;
Se arhiveaza la casierie-exemplarul 1 si la compartimentul
financiar-contabil,exemplarul 2.

32

V.4 DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA SPECIFICE

DEPOZITULUI DE MARFURI
In aceasta caregorie se include:
1)FISA DE MAGAZIE;
2)LISTA DE INVENTARIERE;
3)REGISTRUL STOCURILOR
FISA DE MAGAZIE:
Este un document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de
valori materiale;
Se intocmeste intr-un singur exemplar, separate, pentru fiecare tip
de material, de catre compartimentul financiar-contabil si de catre
gestionar sau persoana desemnata;
Nu circula, fiind document de inregistrare;
Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.
LISTA DE INVENTARIERE:
Serveste ca document pentru inventarierea valorilor materiale
aflate in gestiunea unitatii;
Sta la baza stabilirii lipsurilor si plusurilor de valori materiale
constatate in urma inventarierii;
Ajuta la intocmirea registrului inventar;
Se intocmeste de catre comisia de inventariere, semnandu-se si de
catre gestionar;
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
REGISTRUL STOCURILOR:
Serveste ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale si
de verificare a concordantei inregistrarilor effectuate in fisele de
magazie si in contabilitate;
Se intocmeste, la sfarsitul fiecarei luni, de compartimentul
financiar-contabil, pe feluri de materiale, obiecte de inventar, etc;
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila;
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

33

CAPITOLUL VI
CALCULUL PRETURILOR SI TARIFELOR IN CADRUL UNITATILOR
COMERCILE
PRETUL-reprezinta numarul de unitati monetare necesare pentru a vinde si a
cumpara o marfa sau un serviciu la un moment dat.
SERVICIUL- reprezinta numarul de unitati monetare ce acopera prestarile de
servicii.
PRETUL PRODUCATORULUI VANZATOR-este un pret de producator calculat
in functie de costurile sale de productie si de rata profitului. Se calculeaza prin
intermediul a doua metode:
a) pe baza ratei profitului;
b) pe baza marjei brute de acoperire(marjei de acoperire bruta).
A) CALCULUL PRETULUI PRODUCATORULUI-VANZATOR PE BAZA RATEI
PROFITULUI
P1-se calculeaza costurile directe;
P2-se calculeaza costurile indirecte;
P3-se calculeaza costul complet commercial-CC=P1+P2;
P4-se calculeaza rata profitului-RP=%*P3;
P5-se calculeaza pretul producatorului vanzator fara TVA=P3+P4;
P6-se calculeaza TVA=%*P4;
P7-se calculeaza pretul producatorului vanzator cu TVA=P4+P5.

34

A) CALCULUL PRETULUI PRODUCATORULUI-VANZATOR PE BAZA

MARJEI BRUTE
P1-se calculeaza costurile directe;
P2-se calculeaza costurile indirecte;
P3-se calculeaza costul total al productiei-CP=P1+P2;
P4-se calculeaza marja bruta-MB=%*rata marjei;
P5-se calculeaza pretul producatorului vanzator fara TVA=P3+P4;
P6-se calculeaza TVA=%*P4;
P7-se calculeaza pretul producatorului vanzator cu TVA=P4+P5.
CALCULUL PRETULUI CU AMANUNTUL
P1-SE PORNESTE DE LA COSTUL UNITAR DE ACHZITIE;
P2-SE CALCULEAZA ADAOSUL COMERCIAL:AC=%*P1;
P3-SE CALCULEAZA COSTUL UNITAR DE ACHIZITIE+ADAOS
P3=P1+P2;
P4-SE CALCULEAZA TVA=%*P3;
P5-SE CALCULEAZA PRETUL CU AMANUNTUL CU TVA=P3+P4.

35

CALCULUL TVA
TVA-reprezinta un impozit asupra consumatorului, avand la baza criteriul
deductibilitatii. Conform acestui criteriu, agentii economici care comercializeaza bunuri
sau presteaza servicii ce intra sub incidenta TVA, sunt obligati sa:
- calculeze si sa evidentieze TVA deductibila(primirea
bunurilor si serviciilor). Cota de impozitare pentru TVA
deductibila este de 19%, 9% sau 0%(exportul de
bunuri);
- calculeze si sa evidentieze TVA colectata (vanzarea
bunurilor si serviciilor).Se calculeaza cu ajutorul
proratei de TVA.
Prorata de TVA=19*100/100+19~15,97% sau:
Prorata de TVA(pentru cota redusa)=9*100/100+9~8,25%;
- sa stabileasca si sa regularizeze TVA de plata sau de
recuperat.
Termenul de plata este lunar, pana pe 25 ale lunii urmatoare, pentru TVA de plata
sau de recuperat aferenta lunii precedente.

36

MODULUL III
PREGATIREA ANTREPRENORIALA, LEGISLATIA
MUNCII, METODE DE CAUTARE A UNUI LOC DE
MUNCA
CAPITOLUL VII
NOTIUNI DE BAZA PRIVIND PREGATIREA ANTREPRENORIALA,
LEGISLATIA MUNCII SI METODE DE CAUTARE A UNUI LOC DE MUNCA
AFACEREA-este cea mai relevanta activitate a economiei de piata, numarul si
amploarea acesteia crescand considerabil in ultimile decenii. Se desfasoara pe baza unui
contract incheiat intre doua sau mai multe parti, avand ca scop obtinerea de profit.
Principalii factori care determina dezvoltarea afacerii economice sunt:
mutatiile economice ce au loc in relatiile economice internationale;
sporirea spectaculoasa a numarului statelor care au castigat independenta
dupa 1950;
flexibilitatea pana la instabilitate a elementelor economicofinanciare(moneda, preturi);
integrarea economica a statelor in structurile europene si mondiale.
Partenerii unei afaceri sunt:
-

furnizorii;

creditoarii;

asociatii;

alti colaboratori ocazionali, specializati in

diferite meserii.

37

SATISFACTII SI INSATISFACTII ALE ACTIVITATII DE ANTREPRENORIAT

A)SATISFACTII
-

controlul propriului destin;

atingerea potentialului maxim;
posibilitatea unui castig nelimitat;
angajarea membrilor familiei;
folosirea capitalului acumulat ceea ce conduce la o
economie financiara considerabila;
iesirea din rutina;
prestigiul de a contribui la bunul mers al unei societati;;
putere si influienta.

incertitudinea veniturilor;
riscul pierderii intregului capital investit;
riscul de cariera;
apelarea la experti;
abateri de la etica;
program de lucru foarte incarcat.

B) INSATISFACTII

Caracteristicile si personalitatea antreprenorului-au fost analizate de

specialistii in domeniu care au puncte de vedere diferite. Trebuie acordata o
atentie deosebita trasaturilor personale ale antreprenorului de success. Acestea
sunt:
a) trasaturi comune:dorinta de afirmare, perseverenta, etc;
b) trasaturi personale:lacomia, necinstea, necunoasterea;
c) trasaturi specifice:varsta, sexul, etc.

Pentru derularea oricarei afaceri este necesara intocmirea unui plan de afaceri.

38

PLANUL DE AFACERI-este un document de baza folosit in scopul de a genera

interesul si de a atrage sprijinul financiar.
Pe parcursul derularii afacerii, un plan trebuie redactat pentru masurarea si
imbunatatirea rezultatelor financiare, deciziilor, mentinerea intereselor partenerilor de
afaceri si pentru motivarea angajatilor.Planul de afaceri trebuie elaborat de toare
intreprinderile si poate fi aplicat in urmatoarele situatii manageriale:
- initierea unei afaceri;
- solicitarea unui credit;
- asocierea cu o alta firma;
- restructurarea societatii;
- divizarea unei companii;
- cotarea la bursa a firmei, etc.
Planul de afaceri este un instrument decisional, dynamic, destinat cresterii
eficientei activitatii. Initial este un document intern, putand sa devina treptat, pe masura
actualizarii si dezvoltarii sale, un document extern.
Planul de afaceri poate fi de mai multe feluri si anume:
confidential-pentru conducere si actionarii principali;

partial- punundu-se accent pe evidentierea indicatorilor economici si

financiari si care este destinat investitorilor si finantatorilor firmei;

de uz public- care nu contine informatii confidentiale.

RECRUTAREA PERSONALULUI-reprezinta un ansamblu de metode si tehnici prin

care o firma face rost de mana de lucru necesara desfasurarii in conditii optime a
activitatii sale.
Sursele de recrutare ale personalului sunt de doua feluri:
1) surse interne-este vorba de asa numita rotatie a posturilor;
2) surse externe-anunturi publicitare, apelarea la birourile de recrutare si plasare
a fortei de munca.
Procesul de selectie al candidatilor in vederea ocuparii unui loc de munca trebuie sa
parcurga in general urmatoarele etape:
1) stabilirea nevoii de resurse umane;
2) analiza cererii de resurse umane;
3) prospectarea interna si externa a posibilitatilor de angajare;
4) preselectia candidatilor;
5) testarea candidatilor;

39

6) interdiavarea candidatilor;
7) adoptarea deciziei finale.
In vederea angajarii, orice solicitant al unui post de munca depune la secretariatul
unitatii angajatoare sau la Serviciul de Resurse Umane o Mapa de Prezentare la
Angajare care contine urmatoarele scrisori:
1.
2.
3.
4.

Cererea personal
Curriculum vitae
Memoriul de activitate(daca este cazul);
Scrisoarea de prezentare (de intenie).

1. Cererea personal
Cererea personal este scrisoarea prin care o persoan fizic, n calitate de
cetean sau salariat, solicit din partea unitii unde lucreaz sau din partea instituiilor i
organelor de stat care ndeplinesc servicii publice anumite drepturi prevzute de lege.
Cererea personal se mai numete i petiie, cel care o adreseaz petiionar, iar
dreptul, prevzut de lege, drept de petiionare.
Potrivit art. 47 din Constituie, care reglementeaz dreptul de petiionare,
,, cetenii au dreptul s se adreseze autoritilor publice prin petiii formulate numai n
numele semnatarilor . Organizaiile legal constituite au dreptul s adreseze petiii exclusiv
n numele colectivelor pe care le reprezint. Exercitarea dreptului de petiionare este
scutit de tax. Autoritile publice au obligaia s rspund la petiii la termenele i n
condiiile stabilite potrivit legii ".
Dreptul de petiionare este reglementat prin lege, care garanteaz exercitarea lui.
Legea prevede i modalitile de exercitare i sanciunile pentru unitile sau salariaii
care nesocotesc acest drept.
Problematica cererilor personale este foarte variat:
-

n raporturile dintre salariai i unitile n care lucreaz intervin cereri de : eliberri

sau certificri de acte, adeverine, cereri de concediu, de transfer, de trecere la o alt
categorie de retribuie, de plat a alocaiei pentru copii sau altor drepturi bneti,
cereri de recomandare pentru a urma sau a fi nscris ntr-o form de nvmnt etc.;

- n cazul n care un cetean dorete s lucreze sau s activeze ntr-o unitate intervin:
cereri de angajare, de nscriere ntr-o form de nvmnt sau la cursuri organizate, de
nscriere ntr-o asociaie de profil colegiul avocailor, asociaii sportive, asociaia
cresctorilor de albine etc.);
-

n cazul n care o persoan dorete s obin un act administrativ care s-i confere un
complex de drepturi i obligaii se fac cereri de: pensionare, carnete auto, diplome
colare etc. Astfel de cereri presupun, ns, dreptul persoanelor de a le obine, pe baza
desfurrii unei activiti anterioare, ca: exercitarea unei meserii sau profesii ntr-o
unitate pe o perioad corespunznd cerinelor legii, frecventarea unei coli de

40

conducere auto i reuita la examenul de conducere, absolvirea unui ciclu de nvmnt etc;
-

n cazul n care cetenii doresc s li se stabileasc drepturi sau obligaii determinate

de ctre administraia public: cerere de stabilire a obligaiei administrative a unei
persoane de a plti impozitele pe venit, pentru locuinele sau mijloace de transport
personale; cerere de atribuire a unui teren pentru construcia de locuin proprietate
personal, cererea de autorizaie, de certificare a unei anumite meserii;

n cazul n care cetenii doresc s obin anumite drepturi: cerere de primire a

copiilor n cmine i cree , cerere de primire a unor vrstnici fr copii n cmine,
cereri de ajutor social, cerere de stabilire a unei succesiuni etc;

n cazul n care o persoan se consider lezat n drepturi, constat o nclcare a legii,

intervin cereri adresate organelor de justiie i parchetului.
Diversitatea cererilor personale ar putea continua lista, aceasta avnd caracter
enumerativ deschis i nu limitativ.
Caracteristicile de redactare a cererii personale.

Ca structur se deosebete de cererea oficial, fiind compus din urmtoarele

elemente:
a. formula de apel (de adresare) menioneaz funcia conductorului unitii creia i se
adreseaz cererea, nsoit de cuvntul " Domnule Inspector ef etc. Se plaseaz la
mijlocul paginii , iar dup aceasta se pune n mod obligatoriu virgul ;
b. date despre solicitant - "Subsemnatul" ("Subsemnata") urmat de numele, prenumele,
locul de munc, calitatea, adresa petiionarului etc.
c. textul scrisorii (cererii) se amplaseaz n centrul paginii, n raport cu ; celelalte
elemente. Redactarea textului trebuie s in seama de anumite reguli de aranjare a
elementelor ntr-o ordine prestabilit. Astfel introducerea ncepe cu expresia concluzia
activ este al doilea element al textului cererii i constituie obiectul acesteia. n multe
cazuri, ea este urmat de o motivare fundamentat; aceasta poate lipsi ns n cazul
cererilor simple ca: legalizri de acte, adeverine etc.;
d. semntura solicitantului se amplaseaz sub text, spre dreapta;
e. data se amplaseaz la stnga, sub text. Din punct de vedere legal, la cererile
prezentate personal, data cererii este considerat data nregistrat la unitatea
destinatar.
f. formula final se scrie la subsolul scrisorii i reprezint o reluare a formulei iniiale
(de adresare) la care se adaug denumirea unitii creia ne adresm i localitatea
(ex. : Domnului Director al S.C. COMAT S.A. -Ploieti )

41

Ca form se folosete o coal de hrtie format A4, scris pe ambele fee. Este
indicat s se scrie cererea n dou exemplare, pentru a se putea opri un exemplar cu
numr de nregistrare n vederea urmririi rezolvrii.
Cererile personale pot, fi nsoite de un memoriu, prin care se detaliaz motivarea
cererii. n unele cazuri, cererea, ca atare, mbrac forma unui memoriu.
2. Curriculum vitae
Este o scrisoare de autocaracterizare , ntocmit de o persoan fizic prin care
aceasta solicit ceva .
Propriu-zis un C.V. este un memoriu de activitate care se trimite unei instituii sau
firme cu o scopul de a informa asupra persoanei tale .
Principala caracteristic a acestei scrisori const n faptul c este o scrisoare cu
titlu.
Exist mai multe tipuri de C.V. cele mai importante fiind :
a. C.V cronologic
-

prezint ntr-un mod secvenial activitile cele mai recente i continu cu cele mai
ndeprtate n timp , avnd ca scop evidenierea experienei pentru postul vizat .
nu este necesar menionarea tuturor activitilor , mai ales a celor nerelevante pentru
postul vizat .
C.V ul nu trebuie s conin elemente de discontinuitate neexplicate , cei care l
citesc putnd trage concluzii eronate despre candidatul respectiv .
nu-i avantajeaz pe cei cu schimbri repetate n carier , acest aspect punnd sub
semnul ntrebrii abilitatea i responsabilitatea candidatului .
b. C.V. funcional

pune accentul pe realizrile obinute i sarcinile ndeplinite .

este indicat pentru cei cu schimbri frecvente de carier .
nu se ine seama de cronologia realizrilor , ci de importana lor .
are ca scop punerea n valoare a succesului i a modului de consolidare a carierei .

c. C.V. biografic
-

este mai puin ntlnit , avnd ca scop punerea n valoare a aptitudinilor personale i
dominante de caracter .
nu se pune accent pe performanele profesionale .
autorul acestui tip de C.V. va urmri s demonstreze celui care-l angajeaz priceperea
i utilitatea lui personal .

42

3. Memoriul de activitate
Memoriul ntocmit de o persoan fizic este un document prin care aceasta
expune documentat o problem legat de persoana sa, evenimente dintr-o perioad trecut
legate de persoana autorului i care explic sau fundamenteaz obiectul cererii.
Memoriul de activitate (de titular sau de lucrare) - servete pentru promovarea n
munc sau pentru obinerea unor grade n serviciu. Se aseamn cu cererea personal,
avnd un scop bine definit, ce se arat, de obicei, n final; este bine documentat, prin
enumerarea unor date sau fapte n susinerea obiectului solicitat.
4. Scrisoarea de prezentare (de intenie)
Scrisoarea de prezentare reprezint un atu pentru cei care tiu s o scrie bine ,
fiind primul contact al solicitantului cu firma sau ntreprinderea respectiv . Reprezint
,, ambalajul C.V. ului acesta care nu trebuie expediat fr aceast scrisoare .
Scrisoarea de prezentare trebuie s conin urmtoarele elemente :
-

informaii despre sursa din care candidatul a obinut date despre postul respectiv ;
nu trebuie s aib informaii din C.V. , dar nici s intre n contradicie cu acestea .
trebuie s fie scurt , concis , bine scris i ntr-o form de adresare direct .
nu se fac referiri despre salariul dorit , dar se poate scrie care este salariul actual al
solicitantului .
Scrisoarea de prezentare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale :

acordul dintre coninutul scrisorii i stilul acesteia presupune un plus de efort pe care
emitentul trebuie s-l depun pentru a se exprima pe nelesul destinatarului .
aprecierea scrisorii ncepe de la impresia pe care o creeaz hrtia , dispunerea n
pagin , grafica , acurateea .
nu se subliniaz cuvinte , fraze pe care le considerm importante acestea fiind o
dovad de nencredere n discernmntul destinatarului .
nu se pliaz de multe ori .

Ca i C.V-ul scrisoarea de prezentare este o scrisoare cu titlu i de asemenea prezint

numr .

43

Exemplificarea scrisorilor continute in mapa de prezentare la angajare este prezentata

in cele ce urmeaza.

1. Cerere personal

Domnule Director ,
Subsemnatul Popescu George , absolvent al A.S.E. Bucureti , specialitatea
contabilitate , domiciliat n strada Crinului , nr. 70 , v rog respectuos a-mi aproba cererea
prin care solicit participarea la concursul organizat de ntreprinderea dumneavoastr n
vederea ocuprii unui post de economist .

15 mai 2009

Domnului Director al S.C Prestdivers S.A. Piteti .

44

2. Curriculum vitae cronologic

Curriculum vitae cronologic
Nume :
Popescu
Prenume :
Vasile
Domiciliul stabil :
Str. Oblejan , nr. 4 , sect. 2 , Bucureti
Tel. 01/36589745
Obiectiv : Ocuparea unui post de redactor
Studii :

Facultatea de Jurnalistic Bucureti 1990-1994

Liceul ,, Gheorghe Lazr Bucureti 1986-1990

Experien profesional :
1993-1994 : Reporter la ziarul ,, Realitatea
1994-1995 : Redactor la revista ,, Lumea economic
1995-2007 : Colaborator la editura ,, Idei contemporane
Realizri:
-

premiul pentru cel mai bun reportaj la Festivalul ,, Tinerii

jurnaliti ;
- traduceri ale unor articole din ,, Le Monde .
Competene :
-

limba englez : scris vorbit (foarte bine) ;

limba francez : scris vorbit (bine) ;
cunotine utilizare PC : Microsoft Office

filatelia , biologia .

Hobby :

Recomandri : furnizate la cerere .

45

3. Curriculum vitae funcional

Curriculum vitae funcional
Nume :
Georgescu
Prenume :
Eugen
Domiciliul stabil :
Str. Bradului , nr. 8 , sect. 6 , Bucureti
Tel. 01/2546312
Obiectiv : S-mi folosesc pregtirea i experiena acumulat
n posturile de colaboratori la fundaiile nfiinate
cu scopul ajutorrii copiilor defavorizai .
Experiena de comunicare :
- am supervizat grupul de optimizare a deprinderilor de
comunicare n cadrul proiectelor ,, Skill Comunication
;
- am realizat emisiuni radio cu profilul ,, Cum s depim
conflictele ? , emisiuni dedicate adolescenilor ;
Experien de coordonare programe :
- am coordonat programul ,, Help de asisten i protecie
a copiilor abuzai intrafamiliar , incluznd monitorizarea ,
plasarea copiilor n centre special nfiinate , realizarea de
anchete sociale i acordarea de asisten medical i
psihologica.
Studii :
- Facultatea de Psihologie Cluj-Napoca ntre anii
1991-1995
- Liceul Teoretic nr. 7 , Cluj-Napoca , ntre anii 19871989.
Experien de munc :
1995-1997 : Fundaia ,, Sperana Coordonator programe
1997-2007 : Casa de copii nr.3 , Psiholog .
Afilieri profesionale : membru fondator al Asociaiei de psihoterapie
cognitiv-comportamental.
Hobby : cltoriile .
Recomandri : furnizate la cerere .

46

4. Curriculum vitae biografic

Curriculum vitae biografic
Nume :
Prenume :

Ionescu
Dan

Domiciliul stabil :

Str. Crinului , nr. 18 , sect. 5 , Bucureti

Tel. 01/5241632

Obiectiv : Ocuparea unui post de director

Experien profesional :
1982-1986 Inginer S.C. Danubiana S.A.
1986-1994 ef Departament Marketing
S.C. Danubiana S.A.
Experien de comunicare :
-

uurin n comunicare cu subalternii i superiorii .

Temperament : sangvin
Stare de sntate : bun , fr tulburri psihice .
Hobby : pescuitul , computerele .
Recomandri : furnizate la cerere .

47

5. Memoriu de activitate

Memoriu de activitate
Numele meu este Alexandru Alin . Prin prezentul memoriu efectuez o prezentare a
activitii mele didactice , n vederea obinerii titlului de Profesor Universitar la catedra
de contabilitate a A.S.E. Bucureti .
n anul 1965 , am absolvit A.S.E Bucureti i am fost repartizat n judeul Arge
unde am activat doi ani ca economist la S.C. ,,Automobile S.A. .
ncepnd din anul 1971 , am activat n cadrul A.S.E Bucureti ca profesor de
specialitate .
ntre anii 1972-1980 mi-am susinut diverse grade didactice i mi-am perfecionat
pregtirea didactic i metodologic .
n anul 1985 am absolvit anul de studii postuniversitare i-am obinut o burs de
studii n Frana pe o perioad de doi ani .
Am publicat diverse lucrri de specialitate att n ar ct i n strintate i-am
obinut performane deosebite cu studenii la diferite concursuri internaionale .
n anul 1995 am obinut titlul ,, Doctor Honoris Causa , iar din anul 1998 sunt
membru de onoare al Asociaiei Economitilor din Romnia .
Aceast vast activitate m determin s consider c titlul de profesor universitar
reprezint o ncununare a activitii mele din toi aceti ani .

15 iunie 2007

Domnului Rector al A.S.E Bucureti

48

6. Scrisoarea de prezentare

Victor Ionescu
B-dul Nicolae Blcescu , nr.38 , sect. 1
Bucureti
Tel. : 01/5689751
11 mai 2007
,, Today Consulting
Aleea Rotund , nr. 1
Bucureti
n atenia Domnului Cezar Ionescu , director general
Stimate Domnule Ionescu ,
n iulie 2000 voi absolvi Facultatea de Drept din Bucureti , specializarea Drept
Comercial . Scopul meu a fost nc din liceu acela de a lucra la o firm de consultan
juridic . ntruct firma pe care o conducei este pe cale de extindere , am decis s v
prezint un Curriculum Vitae , care evideniaz performanele mele din timpul facultii .
Pe durata studiilor am colaborat cu diverse firme mai mici din acest domeniu iam nvat s pun n aplicaie cunotinele dobndite n facultate.
A fi deosebit de ncntat s v ntlnesc personal , atunci cnd vei dori , pentru a
analiza posibilitatea de a lucra pentru firma dumneavoastr .
V rog s m contactai pentru a fixa un interviu .
Cu respect ,
Ionescu Victor

49

Daca un condidat este declarat admis, el va semna cu angajatorul un

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA care are stipulate urmatoarele clauze:
Identitatea partilor(angajat si angajator);
Locul de munca sai, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca
salariatul sa munceasca in diferite locuri;
Sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
Obiectivele postului;
Sarcinile, competentele, responsabilitatile angajatului;
Data la care contractul urmeaza sa-si produca efectele;
In cazul unui contract pe durata determinata sau unui contract
temporar, durata acestuia;
Durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
Salariul de baza, alte drepturi salariale;
Durata normala a muncii;
Durata perioadei de proba, etc.
In cadrul unei intreprinderi, salariatii au de asemenea anumite drepturi si obligatii dupa
cum urmeaza:
DREPTURILE SALARIATILOR:
Dreptul la salarizare pentru munca depusa;
Dreptul la repaus zilnis si saptamanal;
Dreptul la concediul de odihna anual;
Dreptul la demnitate in munca;
Dreptul la informare si consultare;
Dreptul de a participa la actiuni colective;
Dreptul de a constitui si de a adera la un sindicat, etc.
OBLIGATIILE SALARIATILOR:
Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, sarcinile ce-i
revin, prevazute in fisa postului;
Obligatia de a respecta prevederile regulamentului de ordine
interioara;
Obligatia de fidelitate fata de angajator;
Obligatia de a respecta normele P.S.I;
Obligatia de a respecta secretul de serviciu, etc.

50

BIBLIOGRAFIE

1.VASILE BOZGAN-Comert si Servicii-manual pentru Scoala de Arte si

Meserii, anul I, editura Economica
Preuniversitaria, Bucuresti-2000;
2.VIOREL LEFTER, IULIA CHIVU-Economia intreprinderii-manual
pentru clasa a-X-a, profil servicii,
editura Economica Preuniversitaria,
Bucuresti-2005;
3. CONSTANTIN TUDOSE, s.a-Tehnologia comercializarii marfurilor,
manual pentru licee economice,
administrative si de servicii, clasele a-X-a
si a-XI-a, scoli profesionale comerciale
anul I si II, Editura Didactica si Pedagogica
R.A, Bucuresti-1993.

51