Sunteți pe pagina 1din 189

Lucrtor n comer

(Suport de curs)
COD COR: 522006
TIP PROGRAM: Nivelul I de Calificare
TOTAL ORE : 360 ( 120 ore de teorie, 240 ore de practica)
DESCRIEREA OCUPATIEI:
Lucratorii in comert din maa!ine "i piete vand clientilor marfuri in comertul cu ridicata "i amanuntul "i
pro#ea!a calitatea marfurilor "i modul de functionare a aparaturii e$pu"e "pre van!are%
DESCRIEREA CURSULUI:
Cur"ul urmare"te do#andirea de cuno"tinte "i a#ilitati nece"are de"fa"urarii in #une conditii "i la "tandarde
de preatire ridicate a profe"iei de lucrator comercial%
PREGATIRE GENERALA MINIMA PENTRU INSCRIERE LA CURS:
&articipantii tre#uie "a fie a#"olventi ai "colii enerale o#liatorii (conform Leii invatamantului nr%
'4(1))5) "au ai invatamantului o#liatoriu raportat la data a#"olvirii de catre ace"tia%
CANDIDATI POTENTIALI:
*rice per"oana care dore"te o#tinerea unei calificari de lucrator comercial in vederea unei po"i#ile
ana+ari, precum "i per"oanele care ocupa un po"t in comert, dar care nu detin inca certificatul care "a le
ate"te acea"ta calificare "e pot in"crie pentru a participa la ace"t cur"%
EVALUAREA FINALA SI CERTIFICAREA:
,valuarea finala "e va face prin acordarea de note de catre o comi"ie de verificare, pe #a!a unui te"t ("cri"
"i oral) de cunootinte teoretice enerale "i a unei lucrari practice e$ecutate de cur"ant%
&entru o#tinerea certificatului de calificare, cur"antul tre#uie "a o#tina, la acea"ta evaluare, media minima
- ("apte)%
Certificarea con"ta in eli#erarea, pe #a!a proce"ului ver#al de e$amen, a certificatului de calificare tip
.%.%/%/%0% "i .%,%C%1 in"otit de un "upliment de"criptiv care contine competentele profe"ionale
do#andite in urma a#"olvirii cur"ului "i anume:
2 utili!area corecta a lim#a+ul oi terminoloiei de "pecialitate3
2 cunoa"terea caracteri"ticilor de calitate ale marfurilor invatate3
2 recunoa"terea "ortimentului fiecarei rupe de marfuri3
2 caracteri!area merceoloica a rupelor de marfuri invatate3
2 evidentierea conditiilor de am#alare, marcare, tran"port "i depo!itare a marfurilor3
2 efectuarea receptiei marfii "i pre!entarea marfurilor la cumparator3
2 cunoa"terea etapelor van!arii marfurilor3
2 efectuarea etalarii "i e$punerii de marfuri3
2 enerali!area cuno"tintelor de"pre marfurile invatate33
2 de!voltarea deprinderii de a recure la notiuni "i principii teoretice in a#ordarea unor pro#leme practice
2 utili!area corecta a lim#a+ului "i a voca#ularului de "pecialitate3
2 utili!area corecta "i eronomica a locului de munca3
2 cunoa"terea notiunii de iiena per"onala "i a notiunilor de"pre o tinuta corporala "i ve"timentara
adecvata retelei comerciale3
2 do#andirea deprinderilor de comunicare civili!ata "i decenta cu con"umatorii, e"tica, mimica "i
e$primarea core"pun!atoare3
2 cunoa"terea lei"latiei in vioare referitoare la comert3
2 cunoa"terea "arcinilor "i o#liatiilor de intretinere "i curatenie ce le revin la locul de munca
2 cunoaoterea lei"latiei in vioare cu referire la utili!area aparatelor de marcat electronice3
2 utili!area aparatelor de marcat electronice3
2 completarea documentelor aferente van!arii marfurilor3
2 "ortarea , depo!itarea "i preatirea marfurilor3
2 comerciali!area produ"elor nealimentare : te$tile ,de ceramica "i lemn3
2 a"iurarea calitatii marfurilor nealimentare%
ACTE NECESARE INSCRIERII LA CURS:
&entru in"crierea la cur" va "unt nece"are urmatoarele acte:
2 do"ar cu "ina "au plic3
2 copie dupa actul de identitate ( C%I%"au 4%I%)3
2 copie dupa certificatul de na"tere3
2 copie dupa certificatul de ca"atorie( pentru doamnele care "i2au "c5im#at numele)3
2 copie dupa ultimul act de "tudii "au foaia matricola3
2 adeverinta medicala ( "pecificat 6clinic "anato"6)
Instruente de e!"#u"re ut$#$%"te
0i"e de autoevaluare
1e"te "cri"e
0i"e de o#"ervare
Intre#ari orale
/imulari completare documente "pecifice
7ecomandare ( raport din partea "efului direct%
Act$!$t"t$#e pr$nc$p"#e & Un$t"t$#e de copetent"
8ntocmirea documentelor "pecifice activitatii de v9n!are
7aportarea activitatii de v9n!are
:plicarea N&. "i &/I
:plicarea procedurilor de calitate
Comunicarea la locul de munca
,fectuarea muncii ;n ec5ipa
&erfectionarea profe"ionala
&re!entarea produ"elor "i "erviciilor aferente v9n!arii
&romovarea imainii "tandului
.entinerea "tocurilor de re!erva
<erificarea "tocurilor cu v9n!arile
Comunicarea cu clientii
Crearea mediului am#iental nece"ar v9n!arii
,fectuarea v9n!arii
8nca"area contravalorii marfii
C U P R I N S
Modulul I
RESPECTAREA NORMELOR DE IGIEN'( PROTEC)IA MUNCII *I P+S+ I +
Lecia 1 Respect, nore#e de protec-$" unc$$+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+/

NOTIUNI DE 0A1'+ TERMINOLOGIE DE SECURITATE
A MUNCII +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ pa%)
CAPITOLUL I + NO)IUNI SPECIFICE DE PROTEC)IA
MUNCII 2N UNIT')ILE DE ALIMENTA)IE PU0LICA+++++++++++++++++++++++++++++++++++ pa%)
CAPITOLUL II + NORME DE SECURITATE A MUNCII 2N
S'LILE DE SERVIRE++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+34
CAPITOLUL III + NORME TE5NICE DE SECURITATE A MUNCII 2N
ACTIVITATEA DE SERVIRE A CONSUMATORILOR++++++++++++++++++++++++++++++++++++ %pa%13
CAPITOLUL IV + NORME TE5NICE DE SECURITATE A MUNCII 2N
FOLOSIREA APARATELOR *I DISPO1ITIVELOR+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ pa%13
Lecia 2 Respect, nore#e P+S+I+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ p".+36
Nore#e .ener"#e de pre!en$re 7$ st$n.ere " $ncend$$#or+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+36
CAPITOLUL I + DISPO1ITII GENERALE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+36
CAPITOLUL II + CAU1E DE INCENDII+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+38
CAPITOLUL III + PRODUSE DE STINGERE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+38
CAPITOLUL IV + STING'TOARE (E9TINCTOARE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:
CAP+ IV M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE 5EMORAGIE+++++++++++++++++++p".+3:
CAP+ V M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE LE*IN+++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3/
CAP+ VI M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE LU9A)II *I+
FRACTURI++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3/
CAP+ VIII M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N ACCIDENTELE
C5IMICE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3/
CAP+ I9 M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE DEGER'TURI++++++++++++++++++p".+3/
Lecia 3 Acord, pr$u# "<utor =n c"% de ne!o$e++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ p".+3/
CAP+ I M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE R'NIRE++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3/
CAP+ II M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE ARSURI++++++++++++++++++++++++++++++++p".+4>
CAP+ III M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE ACCIDENTE
ELECTRICE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+4>
Lecia 4 E?ectue"%, contro#u# ed$c"# per$od$c++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ p".+44
CAPITOLUL I+ GENERALIT')I
O R D I N U L MINISTERULUI S'N'T')II nr+ /86 @ 3//:
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, pr$!$nd produc-$"( pre#ucr"re"( depo%$t"re" (
p,str"re" ( tr"nsportu# 7$ des?"cere"
"#$ente#or+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+4B
CAPITOLUL I + Nore .ener"#e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+4B
CAPITOLUL II + Nore de $.$en, pr$!$nd "ct$!$t"te" de "#$ent"-$e puA#$c,++++++++p".+4C
CAPITOLUL III + Nore de $.$en, pr$!$nd depo%$t"re" 7$ tr"nsportu#
A#$ente#or+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+46
CAPITOLUL IV + Nore de $.$en, pr$!$nd des?"cere" "#$ente#or
Un$t,-$ de des?"cere " "#$ente#or+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
p".48
CAPITOLUL V + Nore pr$!$nd person"#u# un$t,-$#or "#$ent"re+++++++++++++++++++++++++p".+B3
CAPITOLUL VI + D$spo%$-$$ ?$n"#e++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+B3
Lecia 5 Respect, re.u#$#e de $.$en" s$ secur$t"te
A#$ent"r"+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+B4
O R D I N U L MINISTERULUI S'N'T')II nr+ DB6 @ 3//8
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, 7$ " reco"nd,r$#or pr$!$nd ed$u# de !$"-,
"# popu#"-$e$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+B4
CAPITOLUL I + Nore de $.$en, #" un$t,-$#e de "#$ent"-$e puA#$c,++++++++++++++++++++p".+B4
Modulul II
APLICA LEGISLATIA COMERCIALA
Lecia 1 Respect, #e.e" .est$on"ru#u$+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+BB
LEGE nr+ 44 d$n 3: no$eAr$e 3/6/ privind ana+area e"tionarilor,
con"tituirea de arantii "i ra"punderea in leatura cu e"tionarea #unurilor
orani!atiilor "ociali"te%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%34
CAP+ 3 =i"po!itii enerale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%34
CAP+ 4 Conditii privind ana+area e"tionarilor%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa% 34
CAP+ B GARANTII++
CAP+ C RASPUNDERI+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+BD
CAP+ D DISPO1ITII TRAN1ITORII SI FINALE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+40
Lecia 2 Respect, #e.$s#"-$" $n doen$u# "#$ent"r++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".C3+
O R D I N U L
MINISTERULUI S'N'T')II nr+ /86 @ 3//:
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, pr$!$nd produc-$"( pre#ucr"re"( depo%$t"re" (
p,str"re" ( tr"nsportu# 7$ des?"cere" "#$ente#or+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+C3
CAPITOLUL I + Nore .ener"#e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+C3
CAPITOLUL II + Nore de $.$en, pr$!$nd "ct$!$t"te" de "#$ent"-$e puA#$c,++++p".+C4
CAPITOLUL III + Nore de $.$en, pr$!$nd depo%$t"re" 7$ tr"nsportu# "#$ente#or++p".+C6
CAPITOLUL IV + Nore de $.$en, pr$!$nd des?"cere" "#$ente#or++++++++++++++++++++++++++++p".+C8
CAPITOLUL V + Contro#u# respect,r$$ nore#or de $.$en, pr$n teste de s"#uAr$t"te
CAPITOLUL V# + Nore pr$!$nd person"#u# un$t,-$#or "#$ent"re++++++++++++++++++++++++++++p".+D3
Lecia 3 Respect, #e.$s#"-$" pr$!$nd coerc$"#$%"re" produse#or s$ ser!$c$$#or de
p$"t"+++++++++++++++++++++++++++++++p".+D4
>*1:7:7, nr% 333 din 20 martie 2003
pentru apro#area Normelor metodoloice de aplicare a *rdonantei ?uvernului nr% ))(2000 privind
comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de
piata%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%52%
C:&I1*L@L I
=i"po!itii enerale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%55
C:&I1*L@L II
Cerinte "i criterii nece"are de"fa"urarii activitatii comerciale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%55
C:&I1*L@L III
*rarele de functionare%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%5-
C:&I1*L@L I<
*#liatiile "i ra"punderile autoritatilor admini"tratiei pu#lice centrale "i localeAAAApa%5'
C:&I1*L@L <
&ractici comerciale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%60%
C:&I1*L@L <I
7euli enerale de comerciali!are a produ"elor "i "erviciilor%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%-5
Lecia 4 Respect, #e.$s#"t$" pr$!$nd protect$" consu"toru#u$ +
Modulul IIl
COMUNIC' CU CLIEN ) II
Lecia 1 Coun$c" cu d$?er$te t$pur$ de c#$ent$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+86
CAPI!LUL 1 "!RM#L# C!MUNICARII$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$''
CAPI!LUL 2 C!NINUUL( R#LAIA SI C!N#)UL C!MUNICARII$$$$$$$$$$$$%a&$*+
C*N1,B1@L C*.@NIC:7II%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%'2
1,*7II .*=,7N, =,/&7, C*.@NIC:7,
C*NC,&1, C>,I,
pa%
C@N*:/1,7,: CLI,N1@L@I
CAPITOLUL 3 CONFLICTUL.CONCEPTE CHEIE...........................................................pag.87
1I&@7I =, C*N0LIC1,% C*NC,&1, C>,I,%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%)1
&7,<,NI7,: C*N0LIC1,L*7%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%)2
:4*7=:7,: @N@I C*N0LIC1%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%)'
.,1*=, =, 7,C*L<:7, : C*N0LIC1,L*7%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%))
Lecia 2 Ne.oc$ere" !En%,r$$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>>
1 )&roce"ul de van!are D cumparare%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%100
2 )Deter$n"re" ne!o$#or c#$entu#u$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>>
3)Pre%ent"re" produsu#u$+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>>
4)Ar.uent"re" !"n%"r$$++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++(p".+3>>
5)IncFe$ere" "ctu#u$ de !"n%"reG cup"r"re++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>4
6)Su.er"re" unor produse sup#$ent"re++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>4
Modulul I,
ORGANI1AREA LOCULUI DE MUNCA
Lecia 1 TE5NOLOGIA COMERCIALA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>B
3+ No-$une" de et$c,+ Et$c" pro?es$on"#,++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>C
4+ E#eente de estet$c,++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>D
Or."n$%"re" $nter$o"r, " "."%$nu#u$ +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>D
MoA$#$eru# 7$ ut$#"<u# coerc$"#++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>6
Estet$c" ,r?ur$#or++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3>8
AM-IANA MA.A/INULUI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$1+'
AL!CAR#A SPAIULUI MA.A/INULUI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$11+
!R.ANI/AR#A IN#RI!ARA A MA.A/INULUI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$112
"!RM#L# 0# ,AN/AR#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$115
R#C#PIA MAR"URIL!R$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$111
#L#M#N# #2N!L!.IC# AL# "LU)ULUI 0# MAR"URI SI AM-ALA3#
IN IN#RI!RUL MA.A/INULUI4444444444444444444444444
%a&$121
a5$ 0#P!/IAR#A MAR"URIL!R$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&121
65$ PR#.AIR#A MAR"URIL!R IN ,#0#R#A ,AN/ARII$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $%a&$
c5$ MISCAR#A AM-ALA3#L!R .!AL#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $%a&$122
M!0ALIAI 0# LIMIAR# A RISCULUI C!M#RCIAL$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ %a&$122
Modulul ,
PRE1ENTAREA MARFURILOR
Lecia 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+34C
C"#$t"te" ,r?ur$#or 7$ " ser!$c$$#or+F"ctor$$ c"#$t,-$$+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".34C
St"nd"rd$%"re" ,r?ur$#or( cert$?$c"re" c"#$t,-$$ 7$ oo#o."re" produse#or+++++++++++++p".+34C
!"#RA 0# MAR"URI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$127
#ALAR#A MAR"URIL!R 8 Rolul etalarii
mar9urilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$1
21
0#M!NSRAR#A CALIAII PR!0US#L!R
AR.UM#NAR#A ,AN/ARII$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$137
INC2#I#R#A ACULUI 0# ,AN/AR# CUMPARAR#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$13*
Modulul ,I
COMERCIALI1AREA PRODUSELOR ALIMENTARE
Lecia 1 N!IUNI INR!0UCI,# 0#SPR# MAR"URIL# ALIM#NAR#$$$$$$$$%a&$14+
Copo%$-$" cF$$c, " produse#or "#$ent"re
PASRAR#A SI C!NS#R,AR#A MAR"URIL#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$14+
ALIM#NAR#
P,str"re" 7$ od$?$c,r$#e =n t$pu# p,str,r$$ ,r?ur$#or "#$ent"re++++++++++++++++++++++++++p".+3C4
Terene de ."r"n-$e 7$ !"#"A$#$t"te++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3C4
Metode de conser!"re " produse#or "#$ent"re
Conser!"re":
E?ecte#e noc$!e "#e consuu#u$ de "#$ente
necorespun%,to"re c"#$t"t$!+
MAR"URI 0# M!RARI SI
PANI"ICAI#$$$$$$
Iport"n-" "#$ent"r,HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHp".+3CC
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " produse#or de or,r$t 7$ p"n$?$c"-$e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3CD
PRODUSELE DE PANIFICA)IEHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHp".+3C6
PRODUSELE DE PATISERIE++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3C8
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" 7$ od$?$c,r$#e c"#$t"t$!e c"u%"te
de cond$-$$ necorespun%,to"re de p,str"re++++++++++++++++++++++++++++p".+
PR!0US# /A2AR!AS#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$15+
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" 7$ od$?$c,r$#e
c"#$t"t$!e =n t$pu# p,str,r$$ produse#or %"F"ro"se
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" s$ tr"nsportu# .r"s$$#or++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3DC
LAP#L# SI PR!0US#L# IN0USRIALI/A#
0IN LAP#$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%a&$155
M"rc"re"( "A"#"re"( tr"nsportu# s$ p"str"re" ou"#or
SEMIPREPARATEDIN CARNE: ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+36B
P#S#L# SI PR!0US#L# IN0USRIALI/A# 0IN P#S#
AM0ALAREA+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+36:
Modulul ,II
COMERCIALI1AREA MARFURILOR
Lecia 1 Cuno"stere" c"r"cter$st$c$#or "r?ur$#or++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+38>
SU0IUL "I-R#L!R #)IL#
STUDIUL COMPARATIV AL )ES'TURILOR *#
TRICOTURILORHHHHHH+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+388
Modulul ,III
INTOCMIREA DOCUMENTELOR SPECIFICE ACTIVITATII DE VAN1ARE
Lecia 1 Docuente#e de e!$den-" G $<#o"ce de re?#ect"re " oper"-$un$#or econo$ce
ce ?ore"%, oA$ectu# cont"A$#$t,-$$+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+38:
DOCUMENTELE DE EVIDEN)A G MI;LOACE DE REFLECTARE A
OPERA)IUNILOR ECONOMICE CE FORMEA1' O0IECTUL CONTA0ILIT')II
Structur" docuente#or++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+38/
C#"s$?$c"re" docuente#or:+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:>
Ver$?$c"re"
docuente#or++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:>
DOCUMENTE SPECIFICE INTR'RII DE M'RFURI 2N UNITATE
FACTURA
FISCALA++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:3
AVI1UL DE INSOTIRE AL MARFII++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:4
DOCUMENTE SPECIFICE INTR'RII DE M'RFURI 2N UNITATE+++++++++++++++++++++++++++++p".+3:4
N*1: =, 7,C,&1I, C*N/1:1:7, =,
=I0,7,N1,%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%1'2
DOCUMENTE SPECIFICE IE*IRILOR DE M'RFURI DIN UNITATE
=I/&*CI1I: =,
LI<7:7,%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%1'2
4*N@L =,
<:NC:7,%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%1'2
DOCUMENTE SPECIFICE 2NCAS'RILOR *# PL')ILOR
C5ITAN)A DE
VIN1ARE+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p".+3:B
C>I1:N1:%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%1'3
DOCUMENTE SPECIFICE 2NCAS'RILOR *I PL')ILOR
7,?I/17@L =, C:/:AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA%%%%%%%%%%A%%%%pa%1'3
DOCUMENTE DE EVIDEN)A SPECIFICE DEPO1ITULUI DE MATERIALE
0IE: =, .:?:CI,AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA%%%%%%%pa%1'3
=*C@.,N1, =, ,<I=,NFG /&,CI0IC, =,&*CI1@L@I =, .:1,7I:L,
7,?I/17@L/1*C@7IL*7%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%pa%1'3
Bonul de marcaj..............................................................................................................................pag.83
No!a de pla!" #$ac!ura $%&cal"' pen!ru decon!area con&uma(%e% la ma&"........................pag.83
)apor!ur% de ge&!%une a *+n,"r%% ,%ln%ce -n un%!a!e.........................................................pag.83
.one!arul........................................................................................................................pag.83
Borderoul de decon!area *+n,"r%%
,%ln%ce..............................................................................................................................pag.8/
Modulul I
RESPECTAREA NORMELOR DE IGIEN, PROTECIA
MUNCII I P.S.I.
Mot$!"-$e:
8n activitatea comerciala normele de iienH, protecIia muncii Ji &%/%I% "unt trei dintre cele
mai importante a"pecte ale activitaIii%
.ulte o#iecte "unt de diferite dimen"iuni "i reutati, deci dificil de manevrat ri"c9nd
"ecuritatea van!atorului Ji a clientului%
Lip"a de iienH poate cau!a to$iinfecIii alimentare care produc clientului un mare
di"confort "au pun ;n pericol "HnHtatea ace"tuia%=e a"emeni un incident de to$iinfecIii alimentare poate
afecta reputaIia maa!inului%
8n ace"t modul veIi ;nvHIa prevenirea accidentelor precum cau!ele Ji efectele
to$iinfecIiilor alimentare% 8n plu" veIi mai ;nvHIa cum "H re!olvaIi efectele accidentelor prin acordarea
primului a+utor%
Lecia 1 R#SP#C: N!RM#L# 0# PR!#CIA MUNCII
NOTIUNI DE 0A1'+ TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII
Protec-$" unc$$ con"tituie un an"am#lu de activitHIi in"tituIionali!ate av9nd ca "cop
a"iurarea celor mai #une condiIii ;n de"fHJurarea proce"ului de muncH, apHrarea vieIii, interiIHIii
corporale Ji "HnHtHIii "alariaIilor Ji a altor per"onae participante la proce"ul de muncH%
Nore#e de protec-$e " unc$$ "unt "ta#ilite prin L,?,: &7*1,CFI,I .@NCII N7%
)0(1))6 repre!intH un "i"tem unitar de mH"uri Ji reuli aplicate tuturor participanIilor la proce"ul de muncH%
3+ Acc$dent de unc,
<HtHmarea violentH a orani"mului, precum Ji into$icaIia acutH profe"ionalH, care au loc ;n
timpul proce"ului de muncH "au ;n ;ndeplinirea ;ndatoririlor de "erviciu, indiferent de natura +uridicH a
contractului ;n #a!a cHruia "e de"fHJoarH activitatea Ji care provoacH incapacitatea temporarH de muncH de
cel puIin trei !ile, invaliditate "au dece"%
4+ De?ect"re
8ncetarea capacitHIii unei ma"ini, in"talaIii, utila+ etc% de a2Ji ;ndeplini funcIia "pecificH%
B+ D$spo%$t$! de protec-$e
=i"po!itiv care reduce "au eliminH ri"cul, "inur "au ;n a"ociere cu un protector%
C+EcF$p"ent $nd$!$du"# de #ucru
1otalitatea o#iectelor de ;m#rHcHminte, ;ncHlIHminte Ji acce"ori cu care e"te dotat "alariatul ;n proce"ul de
muncH, ;n "copul prevenirii u!urii premature "au murdHririi e$ce"ive a o#iectelor per"onale%
D+ EcF$p"ent teFn$c
.aJininile, utila+ele, in"talaIiile, aparatura, di"po!itivele, uneltele Ji alte mi+loace a"emHnHtoare
nece"are proce"ului muncii%
6+ EcF$p"ent $nd$!$du"# de protec-$e
1otalitatea mi+loacelor individuale de protecIie cu care e"te dotat e$ecutantul ;n timpul ;ndepliniri
"arcinii de muncH, ;n vederea a"iurHrii protecIiei "ale ;mpotriva pericolele la care e"te e$pu"%
8+ F"ctor$ de r$sc
0actori (;n"uJiri, "tHri, proce"e, fenomene, comportamente) care, conduc9nd la o di"funcIie a
"i"temului, pot provoca accidente de muncH "au #oli profe"ionale%
:+ Instruct"<u# de secur$t"te " unc$$
)
.odalitatea de in"truire ;n domeniul "ecuritHtii muncii, care "e de"fHJoarH la nivelul unitHIilor Ji are ca "cop
;n"uJirea de cHtre "alariaIi a cunoJtinIelor Ji formarea deprinderilor impu"e de "ecuritatea muncii%
/+ Instruc-$un$ spec$?$ce de secur$t"te " unc$$
7elementHri ;n domeniul "ecuritHIii muncii, ale cHror prevederi "unt vala#ile numai pentru
activitHIile de"fHJurate ;n cadrul unei unitHIi%
3>+ Instruc-$un$ de ut$#$%"re
In"trucIiuni a cHror ela#orare e"te o#liatorie pentru orice produ", con"tituind parte interantH a
documentaIie pentru certificarea produ"ului Ji prin care, producHtorul tre#uie "H pre!inte toate informaIiile
nece"are utili!Hrii produ"ului, ;n conformitate cu "copul pentru care a fo"t creat Ji pentru a"iurarea
"ecuritHIii muncii%
33+ M$<#oc $nd$!$du"# de protec-$e
.i+loc de protecIie (protector) de"tinat protecIiei unui "inur e$ecutant Ji care "e aplicH a"upra ace"tuia%
34+ NoJ, (s$non$: ?"ctor noc$!)
:ent fi!ic, c5imic "au #ioloic cu acIiune dHunHtoare a"upra orani"mului, ;n mediul luat ;n con"iderare%
3B+ Pre!en$re
:n"am#lul procedeelor Ji mH"urilor luate "au planificate la toate "tadiile de lucru pentru evitarea pericolelor
"au reducera ri"curilor%
3C+ Protec-$e
:n"am#lul de mH"uri care con"tau ;n utili!area mi+loacelor de protecIie, cu "copul prote+Hrii
e$ecutanIilor faIH de pericolele care nu au fo"t "uficient evitate "au limitate%
3D+ Protector$
.i+loc de protecIie "pecial conceput Ji utili!at pentru a reali!a protecIia, prin interpunere, ca
o#"tacol fi!ic ;ntre pericol Ji per"oana e$pu"H%
36+ R$sc
&ro#a#ilitatea a"ociatH cu ravitatea unei po"i#ile le!iuni "au afectHri a "HnHtHIii, ;ntr2o "ituaIie
periculoa"H%
38+ R$sc pro?es$on"#
7i"c ;n proce"ul de muncH "au ;n ;ndeplinirea "arcinii de muncH%
3:+ Secur$t"te" unc$$
/ituaIie caracteri!atH prin a#"enIa ri"cului ;n "i"temele de muncH%
3/+ SuAst"n-, per$cu#o"s,
* "u#"tanIH care, ;n virtutea proprietHIilor "ale c5imice "au fi!ico2c5imice, poate con"titui un
pericol%
NO)IUNI SPECIFICE DE PROTEC)IA MUNCII 2N UNIT')ILE
DE ALIMENTA)IE PU0LICA
CAPITOLUL I+ GENERALIT')I
Art+3 :ctivitaIii de alimentaIie pu#licH Ji 5otelierH ;n condiIiile acIiunilor turi"tice cu
participanIi interni "au "trHini, i "e impune, pe l9nH trH"Hturile comerciale de #unH "ervire, oferirea unui
cadru "pecific reional Ji naIional, promtitudine, ama#ilitate Ji eleanIH, elemente proprii o"pitalitHIii
rom9neJti%
=e aceea, "erviciile de ca!are2ma"H, tre#uie"c a"tfel a"iurate ;nc9t ele "H complete!e ;ntr2un
mod unitar Ji plHcut reuJita "e+urului turi"tic, "H ;ntrunea"cH aprecieri po"itive Ji dorinIa clientului de a
reveni ;n acelaJi loc%
Art+4 Normele de protecIia muncii fac parte interantH din proce"ul de producIie Ji au ca "cop
a"iurarea celor mai #une condiIii de muncH, prevenirea accidentelor Ji a ;m#olnHvirilor profe"ionale%
10
Art+B LucrHtorii ace"tui "ector, tre#uie "H re"pecte normele de te5nica "ecuritHIii muncii la
fiecare compartiment de lucru, "H Ji le ;n"uJea"cH temeinic, particip9nd la toate in"tructa+ele ce "e fac ;n
unitate de cHtre per"onalul autori!at la fiecare loc de muncH Ji JH "emne!e, ;n fiJa de in"truca+ individual, cH
a luat la cunoJtinIH de acea"ta%
Art+C :ctivitatea turi"ticH e"te "u"IinutH de o amH variatH de unitHIi de alimentaIie pu#licH, o
parte din ace"tea fiind reali!ate ;ntr2un "pecific care JH ;ntreea"cH atracIia turiJtilor at9t pe linia modului de
pre!entare Ji dotare, dar mai cu "eamH ;n direcIia "ortimentelor ce le oferH Ji modului de acordare a
"erviciilor, a"tfel:
G re;taurante( re;taurante cu circuit nc<i;( 6ra;erii( crame( 6aruri de noa%te( ca9=86aruri(
di;coteci( 6aruri de >i <oteliere( co9etrii( etc$:ce"te vor fi prevH!ute cu "paIii nece"are pentru : de"ervire,
producIie, "pHlHtoare, "Hli de prelucrare, "paIii de depo!itare Ji maa!ii pentru "tocul curent%
8 re;taurante de inut ;au de mare ca%acitate tre#uie "H di"punH de urmHtoarele "paIii:
"aloane de "ervire, "Hli de recepIie Ji de coKtail, "ecIii de producIie (#ucHtHrii, la#oratoare de cofetHrie2
pati"erie, carmanerii, "ectii de prelucrat peJte etc%), "paIii pentru preHtirea preparatelor reci, "paIii pentru
e$ecutarea prelucrHrilor primare(tranJat carne, evi"cerare peJte, preHtirea leumelor Ji a
!ar!avaturilor,"paIiu pentru "pHlHtorul de va"e Ji tac9muri, "paIiu pentru "pHlatul pa5arelorJi ceJtilor, "paIiu
pentru "pHlatul va"elor mari de Htit, areate friorifice2vitrine, maa!ii, rup "ocial pentru per"onalul
unitHIii, etc%)
2 la re;taurantele mici( 6ra;erii( crame( prelucrHrile primare D tranJarea, preHtire cHrnii,
peJtelui Ji leumelor "e poate efectua ;n cadrul #ucHtHriei propriu2!i"H D ;n locuri amena+ate cu mo#ilier
adevat,marcat prin tH#liIe Ji va fi dotat cu me"e Ji u"ten"ile "eparate pentru carne, crudH Ji fiartH, pentru
peJte, !ar!avat,etc%
Art+D 8ntreIinera ace"tor "paIii, "pHlatul pardo"elilor de rH"imi Ji re"turi proteice "e face !ilnic
cu "oluIie de apH cu deterenIi pentru dere"are%,vacuarea re"turilor din prelucrarea cHrnii, peJtelui,
!ar!avaturilor Ji leumelor, "e va e$ecuta dupH fiecare preparare de meniuri Ji ori de c9te ori e"te nevoie,
pentru a evita alunecHrile pe pardo"eli Ji infecIiile%
Art+6 7e"turile mena+ere nerecupera#ile "au nefolo"itoare re!ultate din proce"ul de producIie Ji
din operaIiunile de "ervira con"umatorului, "e vor colecta ;n "aci din matrial pla"tic Ji depo!ita ;n recipiente
prevH!ute cu capac (etanJe) Ji "e vor evacua de c9te ori e"te nevoie%
Art+8 @nitaIile de alimentaIie pu#licH care au "ecIii de producIie tre#uie JH2Ji "ta#ilea"cH o !onH
pentru depo!itarea unoiului mena+er care "H fie la di"tanIH mare de #locul alimentar Ji amena+at conform
normelor "anitare%
Art+: .aJinile, utila+ele Ji u"ten"ilele vor fi verificate ;nainte de folo"irea lor "pre a con"tata
dacH "unt ;n perfectH "tare de funcIionare%/e va verifica dacH au fo"t luate mH"uri de "iuranIH conform
pre"cripIiilor Ji dacH di"po!itivele de "iuranIH au fo"t in"talate la utila+e Ji in"talaIii din proce"ul de
producIie%
Art+/ &er"onalul de "ervire va fi in"truit a"upra modului de utili!are a areatelor Ji
ec5ipamentelor de lucru pentru prevenirea accidentelor%
11
Art+3> Lip"urile Ji defectele con"tatate "e vor aduce imediat la cunoJtinIa Jefului ierar5ic "uperior (Jef de
unitate, Jef #ucHtar) care tr#uie "H ia mH"uri de remediere%
Art+33 &er"onalul de "ervire (o"pHtar, #arman) e"te o#liat "H poarte ec5ipament de protecIie Ji
de lucru prevH!ut de normative%
Art+34 8n "paIiile de "ervire "au de preHtire la cald unde aerul e"te viciat cu no$e (fum,
vapori,etc%) e"te inter!i" lucrul fHrH a"iurarea ventilHrii ;ncHperilor%
Art+ 3B ,"te inter!i"H aJe!area pe pardo"eli a va"elor cu lic5ide fier#inIi, pentru prevenirea
accidentelor prin opHrire%
Art+ 3C <a"ele, u"ten"ilele ce "e folo"e"c la prepararea meniurilor "e vor pH"tra ;n mod ordonat
pe rafturi%
Art+ 3D ,"te inter!i"H folo"irea va"elor de ceramicH, porIelan "au "ticlH, care pre!intH crHpHturi% Art+ 36 La
terminarea lucrului, ana+aIii, tre#uie "H aJe!e mHrfurile ;n rafturi, u"ten"ilele ;n "ertare, ve"ela
compartimentatH pe de"tinaIii, iar produ"ele alimentare altera#ile "H fie introdu"e ;n "paIii
friorifice%
Art+ 38 =upH folo"irea utila+elor Ji de!mem#rarea componentelor, ace"tea "e vor curHIa, "pHla,
Jtere Ji "e vor aJe!a ;n "paIii "pecial amena+ate%
Art+ 3: La terminarea lucrului, ana+aIii, vor decupla toate utila+ele de la "ur"a electricH, vor
;nc5ide toate ro#inetele de pre"iune Ji a!e%
Art+ 3/ La terminarea lucrului, "e vor "tr9ne toate deJeurile Ji "e vor tran"porta la depo!itele
Ji locurile "ta#ilite, "e va efectua curHIenia perfectH (iienicH)%
CAPITOLUL II + NORME DE SECURITATE A MUNCII 2N S'LILE DE SERVIRE
Art+ 4> /ervirea core"pun!Htoare a con"umatorilor "e reali!ea!H numai dacH "Hlile de "ervire
;ndepline"c condiIiile privind dotHrile prevH!ute de cateoria de ;ncadrare a unitHIii re"pective Ji dacH
lucrHtorii cuno"c te5nica "ervirii Ji ;Ji ;ndepline"c cu "tricteIe atri#uIiile fiecHrei funcIii%
Art+ 43 Indiferent de cateoria de ;ncadrare, ;%aiile de;tinate ;er?irii con"umatorilor, tre#uie
"H ;ndeplinea"cH urmHtoarele condiii @
2intrarea ;n "ala de "ervire "e reali!ea!H printr2un 5ol (entreu) care va de"pHrIi "alonul de
e$terior 3
2"H ai#H aeri"ire naturalH "au mecanicH pentru menIinera unui climat proa"pHt3 unitHIie de lu$
vor fi dotate cu aer condiIionat, ardero#H 3
2"H fie #ine luminate natural "au artificial pentru a crea un cadru plHcut de "ervire 3
2ampla"area me"elor Ji locurilor de "ervire "e va reali!a ;ntr2o formH "imetricH, ordonat aJe!ate,
iar "uprafaIa reparti!atH tre#uie "H fie de minimum 1,5 mp(loc per"oanH%/H ai#H "paIii de de circulaIie 2
culoare 2 pentru o uJoarH "ervire 3
2"H ai#H ;n vecinHtatea "a rupul "anitar (toaletH) cu ca#ine "eparate pentru femei Ji #Hr#aIi,
dotat core"pun!Htor Ji care "H "e H"ea"cH ;n perfectH "tare de curHIenie pentru a "e evita emanaIiile de aer
viciat 3
2"pre toaletH Ji pe uJile ace"teia, tre#uie "H e$i"te indicatoare, iar ;n interiorul ca#inelor "H "e
H"ea"cH ;n permanenIH materiale de!infectante, 5;rtie iienicH, "Hpun Ji pro"op de 59rtie la c5iuvetH "au
aerotermH
2modul de"Hv9rJit de pre!entare Ji "tarea permanentH de curHIenie a "aloanelor de "ervire Ji
ane$elor ace"tora, "unt cerinIe comerciale Ji "anitare, care revin ;ntreului per"onal%
Art+ 44 La unitHIile de cateoria I, de "pecific "au de lu$, dotHrile Ji condiIiile de confort, "unt
materiali!ate printr2o te5nicitate mai ridicatH a utila+elor de "alH : vitrine calde Ji reci pe rotile, cHrucioare
pentru "ervire, aparate de ;ncHl!it farfurii, ve"elH arintatH, len+erie finH, pa5are cupH cu picior, 5eridoane
cu mo#ilirt tapi"at, draperii pluJate, perdele, pardo"eli marmurH, moc5ete, etc%
12
Art+ 4B CurHIenia "Hlilor Ji ane$elor "e reali!ea!H !ilnic Ji periodic : ;ntreIinerea Ji curHIenia de
la "f9rJitul proramului Ji curHIenia eneralH care "e e$ecutH de reulH "HptHm9nal%
CAPITOLUL III + NORME TE5NICE DE SECURITATE A MUNCII 2N ACTIVITATEA DE
SERVIRE A CONSUMATORILOR
Art+ 4C &er"onalul reparti!at ;n "Hlile de "ervire, tre#uie "H "e pre!inte ;n IinutH de pre!entare Ji
lucru ;n ;tare de curenie cor%oral %er9ect( re"pectiv #Hr#aIii "H fie #Hr#ieriIi, pHrul ordonat aJe!at pe
cap m9inile curate, un5iile tHiate "curt% 0emeile pe l9nH ace"tea, tre#uie "H fie coafate, iar pHrul "H fie
"tr9n"%
Art+ 4D *datH cu ;ncepere proramului Ji pe toatH durata ace"tuia, per"onalul de "alH tre#uie ;
e?ite adunrile Ai con?er;aiile inutile$
Art+ 46 8ntreaa acti?itate de ;er?ire ;e ?a e9ectua n liniAte, evit9ndu2"e tr9ntirea uJilor, a
tac9murilor Ji ve"elei folo"indu2"e miJcHri atente Ji de IinutH%
Art+ 48 8n te5nica de "ervire la ma"H o"pHtarii tre#uie "H IinH "eamH de urmHtoarele :
2la ;ncepera "ervirii propriu2!i"H a clienIilor, ca%acele 9olo;ite %entru aco%erirea ;u%ierelor(
%latourilor Ai celorlalte ?a;e pentru tran"portul preparatelor calde de la #ucHtHrie, ;e aAea> n %o>iie
in?er; pentru a nu "e "cure vaporii conden"aIi pe faIa de ma"H, pe timpul "ervitului Ji "e va evita aplecare
corpului dea"upra platoului 3
2o6iectele c>ute tre6uie imediat ridicte Ai nlocuite 3 cHnile, carafele Ji "ticlele "e vor aJe!a
;ntodeauna pe un "uport nu direct pe faIa de ma"H% MBncrurile ;e %re>int Ai ;e ;er?e;c ntotdeauna %e
%artea ;tBn&, ;n"H nu ;nainte de a "e tranJa "au porIiona pentru a evita unele inoportunitHIi "au c5iar
accidente 3
2toate 6uturile ;e ;er?e;c %rin drea%ta clientului(cu mBna drea%t( iar %a<arele nu ;e ?or
%rinde cu toat mna, evit9ndu2"e atinerea pereIilor interiori, ele urm9nd a fi manipulate numai de partea
inferioarH "au de picior, prin!9ndu2"e cu douH deete "au cu trei deete 3
2;n timpul verii, dacH #uteliile incHrcate cu lic5ide "u# pre"iune "unt prea calde, introducerea lor
;n 5iaIH "e va face dupH ce ;n preala#il au fo"t Iinute 30L ;n apa rece pentru evitarea e$plo!iilor 3
2dacH clientul fumea!H e"te nece"ar a "e "c5im#a c9t mai de" "crumiera 3
2dacH "2a "part un pa5ar "au dacH din farfurii "au va"e "2au "cur" "au vHr"at preparate fluide,
o;%tarul e;te o6li&at ; ;c<im6e 9aa de ma;% /e inter!ice numai "tr9nerea cio#urilor "au Jter"ul feIei de
ma"H ;ntruc9t e"te po"i#il rHm9nerea unor particole mici de "ticlH ce pot produce tHieturi%
Art+ 4: &er"onalul de "ervire din "alon, nu ?a ;er?i clientela ?enit n ;tare ?i>i6il de
e6rietate( ;m#rHcatH ;n 5aine roa"e pe care tre#uie "H le la"e la ardero#H, recomand9ndu2le cele ce "e
cuvin ;n a"tfel de "ituaIii%
CAPITOLUL IV + NORME TE5NICE DE SECURITATE A MUNCII 2N FOLOSIREA
APARATELOR *I DISPO1ITIVELOR
Asp$r"toru# de pr"?
Art+ 4/ :"piratorul de praf, indiferent de tip Ji capacitate, tre#uie "H fie dotat cu cordon electric
Ji pri!e 2 cu firul nul%
Art+ B> ,"te inter!i"H folo"irea a"piratorului cu defecIiuni de funcIionare a motorului "au
cordonul cu i!olatia deterioratH%
Art+ B3 @tili!area a"piratorului "e va face dupH o verificare a funcIionHrii motorului, "tarea
furtunului, a ane$elor Ji a cordonului de alimentare cu enerie electricH%=acH "e con"tatH defecIiuni ;n
funcIionare, "e va "olicita intervenIia per"onaelor cu calificare (electrician, mecanic)%
13
Art+ B4 0olo"irea a"piratoarelor care efectuea!H Ji alte operaIii pentru care "unt prevH!ute o
"erie dedi"po!itive, "e va face cu re"pectarea prevederilor de e$ploatare, ela#orate de firma producHtoare%
Art+ BB ,"te inter!i"H utili!area a"piratoarelor pentru pulveri!area "u#"tanIelor in"ecticide "au a
"u#"tanIelor e$plo!ive%
M"7$n" de cur,-"t pode#e
Art+ BC .aJina de "pHlat podele "e va utili!a conform prevederilor in"trucIiunilor ela#orate de
firma producHtoare%
Art+ BD 8nainte de conectarea maJinii la reIeaua de curnt electric "e va verifica dacH toate
di"po!itivele "unt #ine fi$ate%
Art+ B6 ,"te inter!i"H e$ploatarea maJinii de curHIat podele fHrH a fi leatH la nulul de protecIie%
Art+ B8 &er"oanele numite pentru manevrarea maJinii de "pHlat podele vor fi in"truite ;n ace"t
"cop Ji dotate cu ec5ipament cu ec5ipament de protecIie electroi!olant%
Art+ B: La terminarea lucrului,la maJina de "pHlat podele, "e vor demonta di"po!itivele folo"ite
Ji "e vor curHIa, ;nlHtur9nde2"e toate impuritHIile colectate ;n timpul "pHlHrii%
Ut$#"<e ?r$.or$?$ce
Art+ C6 @tila+ele friorifice (dulapuri, vitrine, me"e reci Ji areate) "e vor in"tala Ji e$ploata,
potrivit prevederilor din Normele "pecifice de "ecuritate a muncii pentru in"talaIii friorifice%
Art+ C8 :mpla"area in"talaIiilor friorifice "e va face cu re"pectarea di"tanIelor prevH!ute de
Normele enerale de de protecIie a muncii, a"iur9nd condiIiile normale de lucru%
Art+ C: ,"te inter!i"H depo!itarea diferitelor materiale pe in"talaIii friorifice Ji ec5ipamentele
aferente%
Art+ C/ ,vaporatoarele "e vor de!5eIa prin oprirea utila+ului, de"c5iderea uJilor "au a
eamurilor li"ante Ji ;ndepHrtarea 5eIii cu apH caldH%
Art+ D> &entru prevenirea alunecHrii Ji protecIia lucrHtorilor "e vor folo"i rHtare din lemn
aJe!ate pe pardo"ealH ;n !ona de lucru%
Art+ D3 &er"onalul de de"ervire va fi in"truit cu privire la modul de folo"ire a in"talaIiilor
friorifice ;n condiIii de "ecuritate, conform prevederilor cHrIilor te5nice%
Art+ D4 =efecIiunile care apar ;n funcIionarea in"talaIiilor friorifice, vor fi remediate numai de
per"onae de "pecialitate%
Ap"r"t pentru prep"r"t c"?e" (eJpresso)
Art+ 68 @tili!area aparatului "e "e va face potrivit in"trucIiunilor de funcIionare ale
furni!orului%
Art+ 6: ,"te inter!i"H efectuarea operaIiunilor de ;ntreIinere, reparaIii at9t timp c9t aparatul e"te
racordat la reIeaua electricH%
Art+ 6/ ,"te inter!i" demontarea re!ervorului din !ona 2 e$pre""o Ji !ona 2 filtru at9t timp c9t
aparatul e"te ;n funcIiune pentru a evita arderea cu vapori fier#inIi%
Art+ 8> =efecIiunile care apar vor fi remediate numai de cHtre per"onal "peciali!at%
Cuptor cu $crounde
Art+ 83 ,"te inter!i"H introducere o#iectelor din metal ;n cuptor%
Art+ 84 ,"te inter!i"H pornire cuptorului cu microunde cu uJa de"c5i"H%
Art+ 8B ,"te inter!i"H acoperirea cu diferite o#iecte a uJii precum Ji acumularea de murdHrie pe
"uprafaIa de protecIie a ace"teia%
Art+ 8C =efecIiunile care apar ;n funcIionare vor fi remediate numai de cHtre per"onal
"peciali!at%
RoAot un$!ers"#
Art+ :3 ,"te inter!i"H montarea di"po!itivelor ane$e pentru efectuarea operaIiilor dorite, fHrH ca
maJina "H fie declupatH, ;n preala#il, de la reIeaua de alimentare cu enerie electricH%
Art+ :4 =upH fi$area di"po!itivului 2 ane$H, maJina "e pune ;n funcIiune ;n ol pentru a "e
verifica dacH acea"ta a fo"t montatH corect%
14
Art+ :B &e timpul lucrului maJina va fi "uprave5eatH ;n permanenIa de cHtre un lucrHtor
in"truit, iar la apariIia unei derelHri ;n funcIionare va acIiona #utonul de oprire%
Art+ :C La introducerea ;n "i"temul de alimentare a produ"elor ce "e prelucrea!H (carne,
leume, fructe etc%) "e vor utili!a "i"temele din dotarea maJinii pentru operaIia "pecificH%
Art+ :D ,"te inter!i"H apH"area produ"elor cu m9na "pre "i"temele active ale di"po!itivelor%
Art+ :6 ,"te inter!i" a "e demonta di"po!itivul ;nainte de deconectarea mecanicH Ji electricH a
maJinii%
Art+ :8 =i"po!itivele ane$e ce au fo"t folo"ite "e vor "pHla, u"ca Ji depo!ita ;n dulapul maJinii%
M"7$n" de ?e#$"t
Art+ :: :mpla"area maJinii "e va face ;n aJa fel ;nc9t acce"ul la ele "H "e facH cu uJurinIH%
Art+ :/ 0i$area alimentelor pe ma"a mo#ilH "e face cu di"po!itivul din dotare prevH!utcu
apHrHtori%
Art+ /> ,"te inter!i" fi$area produ"elor ;n timpul tHierii cu m9na%
Art+ /3 0eliile de produ"e "e vor fi luate cu paletH de"tinatH ;n ace"t "cop%
Art+ /4 ,"te inter!i" manevrarea maJinii de cHtre per"oane nein"truite%
Art+ /B CurHIirea maJinilor "e va face dupH ce ace"tea au fo"t deconectate de la "ur"a de curent
electric%
Une#te 7$ d$spo%$t$!e
Art+ /C @neltele Ji di"po!itivele de"tinate o"pHtarului vor fi ;ntreIinutre core"pun!Htor Ji "e vor
pH"tra pe "ortimente, ;n locuri de"tinate ace"tui "cop%
Art+ /D ,"te inter!i"H folo"irea uneltelor fHrH m9nere, cu marini aHIHtoare, reparate
improvi!at, cu fi"uri, ruinite etc%
S$stee de !ent$#"-$e
Art+ /6 /paIiile de"tinate "ervirii alimentelor tre#uie "H ai#H aeri"ire naturalH "au a"iuratH prin
"i"teme de ventilaIie pentru menIinera unui climat proa"pHt c9t Ji pentru evacuarea aerului viciat%
Art+ /8 @nitHIile de cateorii "uperioare, vor fi dotate cu in"talaIii de condiIionare a aerului ;n
"aloane "i "paIii de ca!are%
Art+ /: 8n "paIiile de preHtire la cald a preparatelor "e va a"iura eliminarea aerului viciat prin
introducerea aerului proa"pHt cu a+utorul "i"temelor de ventilaIie%
Art+ // In"talaIiile de Htit (maJinile cu plitH, tiHile #a"culante, friteu!ele, rHtarele de fript,
cuptoarele, etc%) vor fi prevH!ute cu 5ote pentru a#"or#Iia vaporilor, fumului, a!elor, precum Ji a difetitelor
miro"uri ce "e dea+H din proce"ul de preparare a alimentelor%
Art+ 3>> >otele tre#uie "H fie fi$ate dea"upra in"talaIiei de ;ncHl!it la o ;nHlIime de 1,20 m Ji "H
depHJea"cH cu 10215 cm uJile maJinii de Htit, pentru a"iurarea eficienIei nece"are pentru a#"or#Iie%
Act$!$t"te" de cur,-en$e $.$en$%"re
Art+ 3>3 :ctivitatea de curHIenie "e va efectua de per"onal in"truit ;n ace"t "cop%
Art+ 3>4 /u#"tanIele folo"ite la curHIarea Ji de!infectarea o#iectelor "anitare "e vor utili!a
conform relementHrilor oranelor "anitare Ji in"trucIiunilor emi"e de furni!or%
Art+ 3>B ,"te inter!i"H curHIarea Ji de!infectarea o#iectelor "anitare fHrH utili!area
ec5ipamentului de protecIie (mHnuJi din cauciuc, 5alate etc%)
Art+ 3>C ,"te inter!i" "pHlarea cu lic5ide inflama#ile a covoarelor, carpetelor, parc5etului etc%,
precum Ji u"carea lor ;n interiorul "paIiilor ce nu "unt de"tinate ace"tui "cop%
Art+ 3>D /u#"tanIele inflama#ile Ji com#u"ti#ile de ;ntreIinere Ji curHIenie "e pH"trea!H ;n
recipienIi #ine ;nc5iJi, indic9ndu2"e pe etic5etH conIinutul ace"tora, ;n #o$e "pecial amena+ate cu re"pectarea
normelo &%/%I%
15
Art+ 3>6 @tili!area "u#"tanIelor in"ecticide "e va face de cHtre per"onal de la firme "peciali!ate
"au de per"onal propriu "peciali!at ;nace"t "cop%
Nore#e .ener"#e de pre!en$re 7$ st$n.ere " $ncend$$#or
CAPITOLUL I + DISPO1ITII GENERALE
Art+ 3 Nore#e .ener"#e de pre!en$re 7$ st$n.ere " $ncend$$#or, "ta#ile"c principiile, reulile
Ji mH"urile enerale nece"are pentru prevenirea Ji "tinerea incendiilor la con"tructii Ji ;n localitHIi ;n "copul
a"iurHrii e$ienIei privind "iuranIa la foc%
Art+ 4 Construc-$$#e treAu$e pro$ect"te Ji reali!ate a"tfel ;nc9t, prin "oluIiile adoptate, ;n ca!
de incendiu, s, se "s$.ure :
protecIia Ji evacuarea ocupanIilor, Iin9nd "eamH de v9r"ta, "tarea de incendiu 3
protecIia "erviciilor mo#ile de pompieri care intervin pentru "tinerea incendiilor 3
limitarea pierderilor de vieIi Ji #unuri materiale 3
;mpiedicarea e$tinderii incendiilor la o#iectivele ;nvecinate 3
pervenirea avariilor la con"trucIii Ji in"talaIii ;nvecinate, ;n ca!ul prH#uJirii con"trucIiilor%
Art+ B Cr$ter$$#e de per?or"n-, privind cerinIa de calitate Ks$.ur"n-" #" ?ocL "unt : r$scu# de
$ncend$u, re%$sten-", coport"re" Ji st"A$#$t"te" #" ?oc, preEntEp$n"re" prop".,r$$ incendiilor, c,$#e
de e!"cu"re 7$ de $ntr!en-$e+
Art+ C &lanurile de protecIie ;mpotriva incendiior "unt : p#"nu# de e!"cu"re, p#"nu# de
depo%$t"re a materialelor periculoa"e Ji p#"nu# de $nter!en-$e+
Art+ D R$scu# de $ncend$u repre!intH pro#a#ilitatea lo#alH de i!#ucnire a incendiilor,
determinatH de interacIiunea ;ntre materialele Ji "u#"tanIele com#u"ti#ile cu "ur"ele potenIiale de aprindere%
Art+ 6 Re%$sren-" #" ?oc e"te proprietatea unui element de con"trucIie "au a unei "tructuri de a2
Ji pH"tra "ta#ilitatea la foc%
Art+ - C,$#e de "cces 7$ de c$rcu#"-$e ale con"trucIiilor Ji in"talaIiilor tre#uie dimen"ionate,
reali!ate Ji marcate, ;ncHt "H a"iure evacuarea per"oanelor, precum Ji circulaIia rapidH a forIelor de
intervenIie%
Art+ : /unt $nter%$se ?u"tu# 7$ $ntr"re" cu ?oc descF$s ;n ;ncHperile cu per$co# de $ncend$u
7$ eJp#o%$e%8n ace"t "cop pe uJa de la intrare "e vor monta plHcuIe averti!oare%
Art+ / ,"te $ntr%$s, pH"trarea va"elor, a #idoanelor cu com#u"ti#il lic5i!i, cu ulei, aci!i,
vop"ele, diluanIi, =n $nter$oru# s,#$#or de $nstru$re cu e$cepIia #ocur$#or spec$"# "en"<"te+
Art+ 3> .enIinerea ;n Aun, st"re " $nst"#"-$$#or Ji "i"temelor de captare Ji "curere la pHm9nt
a desc,rc,r$#or e#ectr$ce atmo"ferice (paratrH"net) a electricitHIii "tatice e"te o#liatorie la con"trucIii, la
con"trucIii, in"talaIii, utila+e Ji ec5ipamente te5noloice, conform relementHrilor te5nice%
Art+ 33 8n "paIiile de producIie, e"te inter!i" "ccesu# perso"ne#or =n nu,r "$ "re dec9t
capacitatea "ta#ilitH Ji declaratH%
Art+ 34 &rodu"ele, materialele Ji "u#"tanIele com#u"ti#ile "e ampla"ea!H la d$st"n-, de
s$.ur"n-, de surse#e de c,#dur, ori "e prote+ea!H a"fel ;nc9t "H nu fie po"i#ilH aprinderea lor%
Art+ 3B /e inter!ice folo"irea surse#or de =nc,#%$re de?ecte( nesupr"!e.Fe"te+
Art+ 3C Inst"#"-$$#e teFn#o.$ce "e pun ;n funcIiune Ji "e e$ploatea!H cu re"pectarea "trictH a
$nstruc-$un#or 7$ re.u#$#or de ut$#$%"re, precum Ji a mH"urilor de prevenire Ji "tinerea incendiilor, "ta#ilite
de proiectanIii Ji producHtorii re"pectivi%
Art+ 3D Inst"#"-$$#e de !ent$#"re 7$ cond$-$on"re, precum Ji cele de tran"port "e proiectea!H, "e
reali!ea!H Ji "e e$ploatea!H a"tfel ;nc9t ;n funcIionare normalH, pHrIile componente (ec5ipamente, motoare,
anrena+e, tu#ulaturH etc%) "H nu enere!e surse c"re pot "pr$nde "u#"tanIele ve5iculate prin ace"tea Ji "H
nu facilite!e propaarea incndiului%
Art+ 36 Inst"#"-$$#e de produc-$e( =n c"re se pot de."<" !"por$( ."%e( pu#Aer$ c"re se pot
"pr$nde, "e prevHd cu s$stee de e!"cu"re ?or-"t, a ace"tora, ;n vederea per9nt9mpinHrii acumulHrii de
concentraIii periculoa"e%
Art+ 38 R"cord"re" "7$n$#or de .,t$t la in"talaIia de a! tre#uie "H "e facH numai de cHtre un
$nst"#"tor "utor$%"t% =upH efectuarea racordHrii, e"te $nter%$s, !er$?$c"re" et"n7$et,-$$ cu ?#"c,r, a
16
;m#inHrilor operaIia "e reali!ea!H numai cu emul"ie de apH cu "Hpun%
Art+ 3: Con"trucIiile Ji in"talaIiile te5noloice "e ec5ipea!H cu s$stee( in"talaIii, d$spo%$t$!e,
aparate Ji alte mi+loace de prevenire Ji "tinere a incendiilor%
Art+ 3/ /unt oA#$."tor$$ : $nstru$re" #" =nceputu# cursu#u$ Ji $nstru$re" per$od$c, a
cur"anIilor privind normele Ji mH"urile de prevenire Ji "tinere a incendiilor, "tudiul p#"nur$#or de
e!"cu"re Ji de intervenIie%
CAPITOLUL II + CAU1E DE INCENDII
Incend$u# e"te un proce" comple$, cu evoluIie nedeterminatH, care nece"itH 4 elemente :
e$i"tenIa com#u"ti#ilului Ji acIiunea unei "ur"e de aprindere 3
iniIierea Ji de!voltarea ;n timp Ji "paIiu :
proce"ul de ardere "H fie nemotivat nece"it9nd o intervenIie ;n "copul lic5idHrii 3
producerea de pierderi materiale ;n timpul arderii, "copul fiind de reducere la minim a ace"tora 3
3+ Surse de "pr$ndere cu ?#"c,r,
c5i#ritul
focuri ;n loc de"c5i" ( maJini de Htit)
aparate de tHiere, lipire, "udare o$iacetilenicH
4+ Surse de "pr$ndere de n"tur, ter$c,
Iiara
#ecuri incande"cente, proiectoare
particule incande"cente
"o#e metalice
coJuri de evacuare a fumului
defecte aparate de ;ncHl!ire electrice
B+ Surse de "pr$ndere de n"tur, e#ectr$c,
"curtcircuitul
in"talaIii de iluminat cu fluore"cenIH
electricitate "taticH ( de"cHrcHrile
electro"tatice ) "ur"e de autoaprindere
(aprindere "pontanH ) incendii intenIionate
CAPITOLUL III + PRODUSE DE STINGERE
C#"se de $ncend$$
0c#"s" A 2 incendii de materiale "olide : lemn, 59rtie, rumeuJ, materiale te$tile, piele, cauciuc,
materiale pla"tice care nu "e tope"c la cHldurH etc%)
2 c#"s" 0 2 incendii de lic5ide "au "olide lic5efia#ile : #en!inH, petrol, alcooli, lacuri, vop"le,
cearH, parafinH, materiale pla"tice care "e tope"c uIor etc%
c#"s" C 2 incendii de a!e : 5idroen, metan, acetilenH, #utan, a! de "ondH etc%
c#"s" D 2 incendii de metale : "odium, pota"iu, aluminiu, mane!iu, !inc etc%
1-
4+ Produse de st$n.ere
Ap" 2 "e recomandH la "tinerea incendiilor din c#"s" A3
- +eturile pulveri!ate "e pot folo"i Ji la "tinerea incendiilor din c#"s" 03
- fiind #unH conducHtoare de electricitate, apa nu "e recomandH la "tinerea incendiilor ;n
$nst"#"-$$#e e#ectr$ce "?#"te suA pres$une3
2 ;n cont"ct cu unele suAst"n-e s"u produse cF$$ce (car#idul, metale ca "odiul, pota"iul etc%)
poate enera eJp#o%$$ "au dea+a ate com#u"ti#ile care inten"ificH arderea%
Spu" 2 "pumH c5imicH, "pumH aeromecanicH, "pumanIi proteici, "pumanIi antialcooli, "e
recomandH la "tinerea incendiilor din c#"s" A
"pumele pre!intH o #unH re!i"tenIH c5imicH
timpul de "tinere Ji cantitatea folo"itH "unt mai mici dec9t la alte tuipuri de "u#"tanIe%
AAuru# 2 efectul de "tinere "e #a!ea!H pe reducera conIinutului procentual de o$ien%
2n#ocu$tor$ de F"#on$ 2 5idrocar#uri 5idroenate care reacIionea!H cu produ"ele de ardere Ji "tin
incendiul%
D$oJ$du# de c"rAon ( CO4 ) 2 e"te folo"it la "tinerea incendiilor din cla"ele :, 4 "au C, precum Ji a
incendiilor de in"talaIii electrice "u# ten"iune%
CAPITOLUL IV + STING'TOARE (E9TINCTOARE)
/tinHtoarele "unt di"po!itive de "tinere acIionate manual, care conIin o "u#"tanIH care poate fi
diri+atH a"upra unui focar de ardere, "u# efectul pre"iunii create ;n interiorul lor%
Conform prevederilor /1:/ 11)5) 21)'3, "e di"tin cinci cateorii de "tinHtoare, "im#oli!ate Ji
marcate conform ta#elului :
C:1,?*7I: /I.4*LIC:7, C@L*:7, =,
.:7C:7,
:pH pulveri!atH :& al#a"tru
/pumH c5imicH / (C) al#en
&ul#eri & al#
=io$id de car#on ? neru
>aloni > verde
,ficacitatea fiecHrui tip e"te pre!entatH ;n ta#el cu urmHtoarele o#"ervaIii :
1% /tinHtoarele cu "p, pu#!er$%"t, pot fi utili!ate, cu re!ultate "ati"fHcHtoare, pentru "tinerea
lic5idelor com#u"ti#ile cu temperaturH de inflama#ilitate mai mare de M55NC, unsor$#or ( .r,s$$#or(
cerur$#or Ji altor "u#"tanIe "olide ce "e tope"c uJor%
-&entru "tinerea so#!en-$#or "e utili!ea!H spue spec$"#e%
-&entru incendii din c#"s" A, st$n.,to"re#e cu CO4 "au pul#ere pot fi folo"ite numai a"upra unor
?oc"re ?o"rte $c$, de reulH, ;n "paIii ;nc5i"e%
-Scur.er$#e de ."%e com#u"ti#ile "u# pre"iune pot fi "tin"e numai dacH e$i"tH "iuranIa po"i#ilitHIii
=ntreruper$$ r"p$de " surse$ de ."% (pentru evitarea unei e$plo!ii)%
IMP!RAN @
2 /tinHtorul ale" (tip, marcH) va fi avi!at de In"pectoratul ?eneral al Corpului &ompierilor
.ilitari3
- :mpla"area ;n locuri +oa"e "au direct pe podea a "tinHtoarelor nu e"te recomandatH3
- &entru a a"iura o intervenIie eficientH, "tinHtoarele "e ampla"ea!H ;n locuri uJor acce"i#ile,
;n numHr "uficient 3 e"te nece"ar a "e re"pecta cu "tricteIe recomandHrile producHtorilor3
1'
2 Nu tre#uie utili!atH o in"talaIie de "tinere cu apH ;n "paIii unde e$i"tH lic5ide inflama#ile "au
produ"e care ;n contact cu apa, ar produce reacIii periculoa"e%
LecIia 3 ACORD' PRIMUL A;UTOR 2N CA1 DE NEVOIE
CAP+ I M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE R'NIRE
*rice ranH "e poate infecta uJor cu micro#ii de pe o#iectul care a produ" rHnirea, de pe pielea
rHnitH, din praf, din pHm9nt, de pe m9inile per"oanei care dH primul a+utor, de la pan"amente murdare, etc%
* atenIie deo"e#itH tre#uie acordatH rHnilor murdHrite cu pHm9nt, pentru a "e evita ;m#olnHvirea
de tetano", "e vor lua mH"uri urente pentru admini"trarea "erului antitetanic%
Pla&a ;au rana e"te "tarea patoloicH produ"H prin acIiunea unor aenIi mecanici, fi!ici "au
c5imici%
Cla;i9icarea %l&ilor@
%l&i %rin a&eni mecanici provocte de:
0;nIepare, tHiere, +upuire (e"coraIia), muJcHtura, ;mpuJcare3
1 %l&i %rin a&eni 9i>ici provocte de:
0cHldurH (ar"uri), fri (deerHturi), curent3
2 %l&i %rin a&eni c<imici provocate de:
2 aci!i, #a!e, alte "u#"tanIe cau"tice3
Materiale nece;are@ "oluIii de!infectante Ji dere"ante ( apa o$ienatH, rivanol 1O, alcool
-0O, tincturH de iod), compre"e "terile, feJe de tifon, vatH, foarfece, pen"e%%
e<nica acordrii %rimului aCutor@ "e "palH !ona, "e curHIH de corpuri "rHine (dacH e"te ca!ul )
"e de!infectea!H Ji "e opreJte "9nerarea ( ;n ca!ul ;n care e"tee"te afectatH Ji artera "e opreJte "9nerarea
prin pre"are "au arou), dupH care "e pan"ea!H rana ;n condiIii "terile%
CAP+ II M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE ARSURI
8n ca!ul ar"urilor (termice "au c5imice) "inurul indicator al calitHIii primului a+utor e"te
a"iurarea unui timp c9t mai "curt de la producera accidentului Ji p9nH la ;nceperea tratamentului "pecific ;n
"pital%
:r"urile "e tratea!H diferit funcIie de ravitatea lor:
Ar;urile de &radul I
"e caracteri!ea!H printr2o ;nroJire Ji uJoarH inflamare a pielii3
"e tratea!H cu +ecolan, dupH care "e aplicH un pan"ament "teril3
Ar;urile de &radul II
"e caracteri!ea!H prin apariIia unor #HJici "au rHni de"c5i"e ("e di"rue epiderma)3
"e tratea!H cu +ecolan, "e pan"ea!H Ji "e trimite accidentatul la ca#inetul medical3
Ar;urile de &radul III
2 "unt con"iderate accidente rave, ar"urile "au opHririle afectea!H mai mult de o treime din
"uprafaIa corpului3
e<nica acordrii %rimului aCutor@ "e "cot 5ainele de pe "uprafaIa ar"H a corpului, "e aplicH pe
"uprafaIa ar"H un pan"ament "teril u"cat, "e evitH "parerea #HJicilor, dupH care rHnitul "e trimite la "pital%
CAP+ III M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE ACCIDENTE
1)
ELECTRICE
0recvent, "e produc accidente din cau!a in"talaIiilor electrice nee$ecutate conform
normativelor ;n viioare "au care "unt reparate de per"onal necalificat, "au folo"ite de de per"onal nein"truit%
Atenie D
&rima mH"urH care "e ia e"te ;coaterea accidentatului de ;u6 ten;iune (atinerea per"oanei
care "e H"eJte "u# ten"iune, pre!intH pericol pentru per"oana care intervine%
=upH "coaterea de "u# ten"iune a accidentatului, ;e aAea> %e un loc u;cat, "e acordH primul
a+utor de urenIH : a%licarea re;%iraiei arti9iciale$
8nainte de a "e recure la re"piraIia artificialH, e"te nece"r:
"e eli#erea!H accidentatul de ;m#rHcHmintea care ;i "t9n+eneJte re"piraIia3
dacH ura e"te ;ncleJtatH, "e va de"c5ide, ;n aJa fel ;nc9t dinIii de +o" "H2i depHJea"cH pe cei de
"u"%
7e"piraIia artificialH "e face ;n ca!ul %ierderii cunoAtinei Ji al o%ririi Ai diminurii
re;%iraiei$ Re;%iraia arti9icial "e poate face prin douH metode:
1$ Metoda Sc<E9er
:ccidentatul va fi culcat cu faIa ;n +o", aJe!9ndu2i2"e un rulou ;n reiunea a#domenului3
Capul, rotat "pre dreapta, "e "pri+inH pe m9na "t9nH ;ndoitH ;n un5i drept3
.9na dreaptH i "e aduce ;n e$ten"ie de2a linul capului3
,$piraIia "e reali!ea!H printr2o compre"iune enericH efectuatH prin apH"area cu am#ele palme la
#a!a toracelui3
/e efectuea!H 10212 re"piraIii pe minut%
+ Metoda 2oFard G <om%;on
:ccidentatul va fi culcat pe "pate3
I "e introduce "u# umeri un rulou, mem#rele de2a lunul capului3
8n !ona toracelui "e e$ecutH o apH"are puternicH, a"tfel ;nc9t #raIele victimei "H rHm9nH ;n
e$ten"ie3
CAP+ IV M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE 5EMORAGIE
- /e ridicH mem#rul rHnit ;n "u"3
- /e acoperH rana care "9nerea!H cu un pan"ament "teril Ji "e pre"ea!H timp de 425 min3
- =acH <emora&ia nu ;e o%reAte %rin %an;are, "e procedea!H la %re;area ?a;elor dea;u%ra
rnii cu un arou, cordon de tifon, ori prin ;ndoirea mem#rului%
Atenie D
8n toate ca!urile de 5emoraie puternicH "e va c5ema de urenIH medical%
8n ca!ul 5emoraiilor na!ale, accidentatul "e aJea!H cu capul dat uJor pe "pate, i "e de"c5ide
ulerul, i "e pune o compre"H rece la rHdHcina na"ului%
CAP+ V M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE LE*IN
Li%otimia ;au leAinul e"te declanJat de o#o"ealH, emoIie, foame, lip"H de aer ("Hli ;nc5i"e,
"paIii neventilate, etc%) Ji e"te determinatH de oprirea circulaIiei "9nelui "pre creier (timp de 6 "ecunde) Ji
duce la pierderea conJtiinIei%
.H"urile de prim a+utor:
#olnavul e"te culcat pe "pate, cu capul mai +o" dec9t trunc5iul Ji mem#rele inferioare, pentru a "e
favori!a iriarea creierului3
"tropirea cu apH rece pe faIH Ji lovirea cu palmele pe"te o#ra!3
20
2 ;n acelaJi "cop, "e poate da #olnavului "H miroa"H e"enIe puternice: eter, apH de colonie, oIet, etc%
2emora&ia cere6ral "au revHr"area de "9ne ;n encefal e"te unul din cele frevente accidente
va"culare Ji cel mai rav%#olnavul ;Ji pierde repede conJtiinIa, cade Ji intrH ;n comH%
C9nd accidentul "2a produ" ;n locuri ;n care #olnavul poate fi Iinut la pat, e"te c5emat medical
care va 5otHr9 momentul potrivit penru a fi tran"portat la "pital%8n alte condiIii #olnavii vor fi tran"portaIi
(prefera#il cu tara) la cel mai apropiat "pital evit9ndu2"e pe c9t po"i#il trepidaIiile de tran"port%
CAP+ VI M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE LU9A)II *I
FRACTURI
1$ LuHaii
/e recomandH repau" a#"olut, aplicarea compre"elor reci Ji imo#ili!area mem#rului
lu$at% Locul accidentat nu "e ma"ea!H, mem#rul lu$at nu "e miJcH%
2$"racturi
&rimele mH"uri "unt imo#ili!area mem#rului re"pective Ji "uprimarea durerii prin
admini;trarea de calmante (alocalmin% piramidon, antinevralic, etc%)%
Imo6ili>area urmHreJte ;mpiedicarea miJcHrii oa"elor fracturate cu aCutorul atelelor care vor fi
cHptuJite cu vatH, c9rpe% Learea lor "e face cu f9Jii de p9n!H nu prea "tr9n"%
:telele tre#uie "H depHJea"cH cele douH articulaIii ale mem#rului fracturat, pentru a imo#ili!a
oa"ele la nivelul fracturii%
Se ?a e?ita orice miAcare 6ru;c, care poate duce la di"locarea framentelor o"oa"e Ji implicit
la le!iuni ale va"elor Ji nervilor, devenind o 9ractur de;c<i;$ 8n acea"tH "ituaIie, "e va proceda ca ;n ca!ul
unei plHi (pan"ament "teril, oprirea 5emoraiei), ulterior trat9nd fractura%
CAP+ VII M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE R'NIRI
DATORATE P'TRUNDERII CORPURILOR STR'INE
=acH un corp "trHin pHtrunde pHtrunde "u# piele "au "u# un5ii, va fi ;ndepHrtat numai dac
eHi;t certitudinea c o%erai ?a 9i eHecutat cu uAurin Ai n ntre&ime$ La cea mai micH complicaIie "e
va apela la medic% =upH ;nlHturarea corpului "trHin, locul rnit ?a 9i 6andaCat cu tinctur de iod$
Corpurile "trHine, care pHtrund ;n oc5i, vor fi ;nlHturate prin Jtererea oc5iului cu un tampon de
vatH "au tifon "au prin "pHlare cu un Cet de ;oluie de acid 6oric ;au a% curat$ 3etul de ;oluie ?a 9i
ndre%tat de la un&<iul eHterior Ide la tBm%l5 ;%re cel interior I;%re na;5$ Nu ;e admite 9recarea
oc<iului$
Corpurile "trHine din tra<ee Ai 9arin&e vor fi ;nlHturate numai de medic$
CAP+ VIII M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N ACCIDENTELE
C5IMICE
:ccidentele c5imice "9nt con"ecinIa acIiunii are"ive a unor "u#"tanIe c5imice "u# formH de
a!e, vapori, "oluIii "au pul#eri a"upra orani"mului%
,le "e manife"tH prin ar;uri c<imice( intoHicaii ;au otr?iri$
Cile prin care "u#"tanIele to$ice pHtrund ;n orani"m:
oranele re"piratorii
oranele die"tive
pielea
1o$inele pHtrund ;n orani"m, cel mai frevent prin cile re;%iratorii( trec9nd ;n plHm9ni Ji
rH"p9ndindu2"e prin intermediul "9nelui ;n tot orani"mul%
1o$inele pHtrund pe cile di&e;ti?e c9nd nu "unt re"pectate reulile de
iienH% /u#"tanIele c5imice pot fi:
toHice Iotr?itoare5
21
iritante
/u#"tanIele to$ice produc into$icaIii:
acute, c9nd "u#"tanIa pHtrunde #ru"c ;n cantitHIi mari3
cronice, c9nd "u#"tanIa "e acumulea!H treptat ;n orani"m3
e<nica acordrii %rimului aCutor@
8n ca!ul ar"urilor c5imice provocate de aci!i, #a!e Ji o$idanIi puternici care di"ru pielea Ji
Ie"uturile:
;e ;%al locul re;%ecti?e cu mult a%, dupH care "e va pudra cu 6icar6onat de ;odiu In ca>ul
aci>ilor5 "au "e va turna oet diluat I n ca>ul 6a>elor5J
ar;ura oc<iului, fiind foarte periculoa"H ;e ;%al cu mult a%J
intoHicaiile cu &a>e( "e va "coate accidentatul din mediul to$ic, folo"indu2"e ma"ca de a!e "au
o #ati"tH umedH la na", va fi du" la aer curat, unde i ;e ?a 9ace re;%iraie arti9icial$
CAP+ I9 M'SURI DE PRIM A;UTOR 2N CA1 DE
DEGER'TURI
:ccidentele de ace"t en "unt po"i#ile, ;n re"taurantele aflate la altitidine%
e<nica acordrii %rimului aCutor@
mem#rul deerat, poate fi cufundat ;ntr2un ?a; cu a% la tem%eratura camereiJ
treptat temperatura apei va creJte p9nH a+une la tem%eratura cor%ului I3'KC5J
dupH ce locul deerat "2a ;nroJit ?a 9i un; cu o crem Ai le&at cu un %an;ament caldJ
dupH pan"are( mBna ;au %iciorul ?a 9i inut ridicat, pentru a reduce durerea Ji a preveni
complicaIiile3
nu ;e recomand 9ricionarea cu >%ad, deoarece poate !9ria piele iritatH3
pentru fricIionarea pHrIilor deerate ale corpului, "e recomandH 9olo;irea mnuAilor calde Ai
u;cate$
Lecia 4 EFECTUEA1' CONTROLUL MEDICAL PERIODIC
CAPITOLUL I+ GENERALIT')I
#Haminrile medicale %eriodice ;unt o6li&atorii pentru toIi ana+aIii care, prin natura muncii
pe care o pre"tea!H %ot determina r;%Bndirea unor 6oli "au care, lucrea!H ;n condiIii dHunHtoare "HnHtHIii%
,$amenale nece"are Ji periodicitatea e$aminHrilor "unt "ta#ilite prin relementHri ale
.ini"terului /HnHtHIii%
&eriodic, re"pectiv lunar, trime"trial, "eme"trial, 2 ;n funcIie de po"tul ocupat 2 per"onalul din
alimentaIie, tre#uie "H "e pre!inte la controlul medical, iar re!ultatele ace"tuia "e con"emnea!H ;n carnetul
medical%
Conducerea unitii 2 Jeful de unitate, Jeful de "alH, #ucHtarul Jef D tre#uie "H controle>e >ilnic,
;ntreul per"onal cu privire la inuta 9i>ic( ;tarea de i&ien %er;onal Ai ;tarea ;ntii$
:na+aIii care pre!intH "emne de tul6urri acute di&e;ti?e( 6oli ale %ielii Ai alte 6oli
tran;mi;i6ile( ?i>i6ile( nu vor fi admiJi la lucru recomand9ndu2le ;n ace"t "en" a "e pre!enta la oranele
medicale, teritoriale (medicul de familie), care le va recomanda mH"urile ce tre#uie"c luate%
!6;er?aie : : "e revedea *rdinul .ini"terului /HnHtHIii nr% )-6 ( 1))', Capitolul < P Norme
%ri?ind %er;onalul unitilor alimentare P 2 "uport de cur" 2 Lecia A 8 3 %
22
O R D I N U L
MINISTERULUI S'N'T')II nr+ /86 @ 3//:
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, pr$!$nd produc-$"( pre#ucr"re"(
depo%$t"re" ( p,str"re" ( tr"nsportu# 7$ des?"cere" "#$ente#or
CAPITOLUL I + Nore .ener"#e
Art+ 3 &re!entele norme de iienH "e aplicH tuturor unitHIilor alimentare care produc(
pre#ucre"%,( ser!esc( depo%$te"%,( tr"nsport, 7$ des?"c produse "#$ent"re+
Art+ 4 1oate unitHIile alimentare care produc, prelucrea!H, "erve"c, depo!itea!H, tran"portH Ji
de"fac alimente funcIionea!H pe #a!H de "utor$%"-$e s"n$t"r,+
8n ca! de "c5im#are "au e$tindere a activitHIii, unitatea va "olicita o nou, autori!aIie
"anitatH% :utori!aIia "anitarH "e vi!ea!H anual (la 12 luni calendari"tice)%
Art+ B :mpla"area, con"trucIia Ji reamena+area unitHIilor alimentare de orice fel "e fac cu
"!$%$u# s"n$t"r "# d$rec-$$#or de s,n,t"te puA#$c, <ude-ene( "# ".en-$e$ de protec-$e " ed$u#u$ <ude-ene
Ji al direcIiior +udeIene de ur#ani"m Ji amena+area teritoriului%
Art+ C Se $nter%$ce ampla"area de unitHIi cu profil alimentar =n sp"-$$ de #ocu$t+/e admit
activitHIi de de"facere a alimentelor Ji de alimentaIie pu#licH la parterul #locurilor, numai ;n "paIii
comerciale e$i"tente, de"tinate prin proiect%
Art+ D @nitHIile alimentare tre#uie "H ai#H a"iuratH Ji "H folo"ea"cH permanent ;n activitatea lor
"p, pot"A$#, curent,( rece 7$ c"#d,, ;n cantitate "uficientH Ji core"pun!Htoare calitativ condiIiilor ;n"cri"e ;n
actele normative%
8n localitHIile "au ;n !onele lip"ite de reIele pu#lice de di"tri#uire a apei pota#ile e"te permi"H
folo"irea apei de f9nt9nH prin in"talaIii proprii, core"pun!Htoare din punct de vedere iienico2"anitar Ji a
condiIiilor de pota#ilitate%
Art+ 6 @nitHIile alimentare tre#uie "H fie dotate cu $nst"#"-$$ pentru co#ect"re" 7$ =ndep,rt"re"
$.$en$c, " re%$duur$#or #$cF$de (reIea de canali!are), care tre#uie"c i!olate pentru a preveni orice
po"i#ilitate de infiltraIie Ji impurificare a "paIiilor Ji produ"elor%
Art+ 8 Co#ect"re" re%$duur$#or so#$de, precum Ji a re"turilor alimentare lic5ide "e va face ;n
rec$p$ente et"n7e cu c"p"c, confecIionate din material re!i"tent, uJor de "pHlat Ji de de!infectat%
:ce"tea vor fi depo%$t"te =n sp"-$$ (;ncHperi, #o$e "au platforme acoperite) spec$"# dest$n"te Ji
amena+ate ;n ace"t "cop, prevH!ute cu mi+loace pentru prevenirea acce"ului muJtelor Ji ro!Htoarelor, cu
paviment impermea#ili!at, amena+at ;n pantH "pre o urH de "curere Ji dotat cu po"i#ilitHIi de "pHlare%
,vacuarea re!iduurilor "olide "e va face ;nainte ca ace"tea JH depHJea"cH capacitatea de
depo!itare Ji "H intre ;n de"compunere%
Art+ : Cond$-$$#e de ventilaIie, iluminat, !omot Ji vi#raIii din unitHIile alimentare tre#uie "H "e
;ncadre!e ;n nore#e de $.$en, "ta#ilite de .ini"terul /HnHtHIii%
Art+ / Ut$#"<e#e 7$ oA$#$eru# teFno#o.$c din dotarea unitHIilor alimentare vor fi confecIionate
din materiale re!i"tente la lovituri Ji coro!iune, neferoa"e, uJor de curHIat, care "H nu afecte!e proprietHIile
nutritive, fi!ico2c5imice Ji oranoleptice Ji "H nu favori!e!e contaminarea micro#ianH a alimentelor cu care
vin ;n contact%
@til+ele Ji mo#ilierul te5noloic tre#uie con"truite cu "uprafeIe netede, fHrH locuri de reIinere a
re!iduurilor alimentare "au reu acce"i#ile, a"tfel ;nc9t "H poatH fi demontate Ji curHIate cu uJurinIH%
Art+ 3> 8n toate unitHIile alimentare procesu# de produc-$e tre#uie a"tfel "ta#ilit, ;nc9t "H "e
a"iure des?,7ur"re" ?#uJu#u$ =ntrGun s$n.ur sens Ji "H "e evite ;ncruciJHrile de fa!e in"alu#re Ji "alu#re%
Art+ 33 1oate unitHIile alimentare vor fi dotate, dupH ca!, cu sp"-$$ su?$c$ente de depo%$t"re a
produ"elor finite Ji "emifa#ricate, a materiilor prime Ji au$iliare, precum Ji a am#ala+elor, ;nc9t "H nu "e
permitH deradarea, impurificarea "au contaminarea%
23
&entru pH"trarea materiilor prime, a "emifa#ricatelor Ji produ"elor finite uJor altera#ile vor fi
dotate cu sp"-$$ ?r$.or$?$ce, comparimentate ("eparat produ"ele crude de cele care au "uferit preparare
termicH, "eparat de cele care emanH miro"uri "pecifice de cele care ;mprumutH miro"uri), prevH!ute cu
po"i#ilitHIi de contro# 7$ =nre.$str"re " teper"tur$$%
0uncIionarea in"talaIiilor friorifice tre#uie a"iuratH ;n permanenIH, iar temperatura reali!atH
;n interior ve fi ;nrei"tratH%
@nitHIile care folo"e"c ;n cur"ul activitHIii produ"e conelate vor avea ;ncHperi Ji in"talaIii care
"H a"iure efectuarea corectH a deconelHrii%
/paIiile de"tinate depo!itHrii alimentelor vor fi pH"trate ;n "tare de curHIenie, iar periodic vor fi
curHIate, reparate, de!in"ecti!ate Ji derati!ate%
Art+ 34 8n toate unitHIile alimentare "e va a"iura ?unc-$on"re" corect, 7$ per"nent, "
"p"r"tur$$ de contro# Ji de ;nrei"trare a parametrilor care condiIionea!H "alu#ritate prelucrHrii Ji pH"trHrii
materiilor prime, "emifa#ricatelor Ji produ"elor finite ("terili!area, pa"teuri!area, refrierarea, conelarea
etc%)
Art+ 3B @nitHIile alimentare au o#liaIia de a folo"i "ter$$ pr$e( "ter$$ "uJ$#$"re(
se$?"Ar$c"te Ji am#ala+e care "H core"pundH nore#or de $.$en,+
@nitHIile alimentare au o#liaIia de a efectua, prin anali!e de la#orator "au prin procedee,
controlul re"pectHrii nirmelor de iienH privind materiile prime, au$iliare, "emifa#ricate Ji produ"e finite%
Art+ 3C 1oate unitHIile alimentare tr#uie "H fie dotate Ji aprovi!ionate, dupH nece"itate Ji
cantitate "uficientH, cu utila+e, u"ten"ile Ji materiale "pecifice pentru =ntre-$nere" $.$en$c, corespun%,to"re
("pHlare Ji de!infecIie)%
/u#"tanIele de!infectante folo"ite ;n concentraIiile core"pun!Htoare tre#uie "H fie numai cele
avi!ate de .ini"teru /HnHtHIii%
@tila+ele Ji u"ten"ilele folo"ite pentru iieni!area rupurilor "anitare vor fi pH"trate "eparat, ;n
"paIii "pecial de"tinate Ji marcate core"pun!Htor%
8ncHperile unitHIilor alimentare vor fi a"tfel amena+ate Ji dotate, ;nc9t "H nu permitH acce"ul
in"ectelor Ji ro!Htoarelor%
Art+ 3D 8n toate unitHIile alimentare tre#uie "H fie a"iuratH dotarea cu "neJe soc$"#Gs"n$t"re
core"pun!Htoare cu numHr Ji capacitate normativelor de proiectare Ji protecIia muncii ;n vioare%
&entru pH"trare ec5ipamentului "anitar de protecIie a alimentelor Ji a ;m#rHcHmintei individuale
a per"onalului "e vor a"iura "paIii dotate Ji dimen"ionate ;n funcIie de profilul unitHIii%
/e va pH"tra "eparat ec5ipamentul folo"it la operaIiunile de curHIenie Ji iieni!are%
Art+ 36 1oate unitHIile "unt o#liate "H efectue!e periodic 2 ;n funcIie de nece"itate "au la
recomandarea oranelor "anitare 2 #ucr,r$#e de $.$en$%"re 7$ re!$%u$re " $nst"#"-$$#or Ji utila+elor, operaIiuni
care "e e$ecutH ;n afara perioadei de activitate a unitHIii%
Art+ 38 &entru "ectoarele cu ri"c pentru con"umatori ;n unitHIile de producIie Ji alimentaIie
pu#licH e"te o#liatorie "n."<"re" de person"# c"#$?$c"t ;n profilul ;n care lucrea!H%
CAPITOLUL II + Nore de $.$en, pr$!$nd "ct$!$t"te" de "#$ent"-$e puA#$c,
Art+ 3: &re!entele norme "e referH la toate unitHIile de alimentaIie care preHte"c, "erve"c
preparate culinare Ji produ"e de cofetHrie2pati"erie ;n care vHn!area Ji con"umul produ"elor "e face, de
reulH, pe loc "au pentru con"umul ca"nic%
Art+ 3/ 1ipurile de unitHIi de alimentaIie pu#licH "unt cele prevH!ute de relementHrile leale%
Art+ 4> &entru a"iurarea condiiilor i&ienico8;anitare ;n vederea unei prelucrHri Ji preparHri a
alimentelor core"pun!Htoare, ;n funcIie de profilul, unitHIile de alimentaIie pu#licH "au colectivH vor avea
din con"trucIie "paIiile nece"are pentru circuitele funcIionale:
"alH de me"e3
24
"alH de preparare a m9ncHrurilor3
"paIii de pH"trare a alimentelor3
ane$e "ocial2"anitare3
Art+ 43 /paIiile vor fi proiectate Ji ampla"ate, a"tfel ;nc9t "H permitH de"fHJurarea 9luHului
te<nolo&ic ntr8un ;in&ur ;en;( evit9ndu2"e ;ncruciJHrile ;ntre fa!ele in"alu#re Ji cele "alu#re%
8n "paIiile de preparare Ji ;n ane$e pereIii vor fi impermea#ili!aIi cu materiale core"pun!Htoare
(faianIH, re"ie, vop"ele "peciale) pe o ;nHlIime de 1,'0 m, iar pavimentul va fi prevH!ut cu "ifoane de
"curere racordate la canali!are%
Art+ 44 Sala de me;e va avea a"iurat minimum 1(2 mL %entru un loc la ma"H% Celelalte dotHri
vor fi cele prevH!ute de relementHrile leale%
Art+ 4B S%aiile de %re%arare a mBncrurilor "unt con"tituite din #ucHtHrii Ji dintr2o "erie de
camere ane$e ;n care "e face prelucrarea preliminarH a alimentelor%
S%aiile de %relucrare %reliminar a alimentelor (curHIare, "pHlare, tocare) cu circuite "eparate
pentru leume, carne, peJte, ouH%
8n funcIie de cateoria de ;ncadrare a unitHIii vor e$i"ta ane$e, precum: la#orator de cofetHrie,
pati""erie, !onH pentru ceai, cafea, lapte, camerH pentru prepararea m9ncHrurilor reci ("alate, maione!e,
preparate cu elatinH, "andviciuri, aperitive reci), complet "eparate de #ucHtHria propriu2!i"H%
Art+ 4C 8n unitHIile de alimentaIie pu#licH cu un ;in&ur ;%aiu de %roducie 8 6uctrie0 ;n care
"e reali!ea!H prepararea, fier#erea "au coacerea alimentelor, "e vor folo"i ca materii prime numai produ"e
aroalimentatre ata curHIate, porIionate Ji am#alate%
S%larea ?e;elei pentru "ervire Ji a va"elor de #ucHtHrie "e va face "eparat, ;ntr2un loc
anume "ta#ilit Ji amena+at, unde nu "e fac alte operaIiuni de preparare3 ace"t loc va fi "trict delimitat%
,e;ela curat pentru ma"H tre#uie "H fie pH"tratH ;n "paIii "eparate de va"ele de #ucHtHrie%
Art+ 4D /paIiile de pH"trare a alimentelor "unt repre!entate de: depo!ite, maa!ii, #eciuri Ji
"paIii friorifice%
Produ;ele alimentare am6alate vor fi depo!itate "eparate de o#iectele de inventar,
am#ala+ele oale, "u#"tanIele pentru curHIenie Ji de!infecIie%
Produ;ele %eri;a6ile (materiile prime) "e vor pH"tra ;n "paIii friorifice "eparate, la
temperatura prevH!utH de furni!or%
Pre%aratele 9inite Ji cele care "e con"umH fHrH a mai fi prelucrate termic, "e vor pH"tra
"eparat de carne, peJte, vi"cere crude Ji preparatele de carne crude (mititei, carne tocatH etc%)
PBinea( c<i9lele( cornurile "e vor pH"tra ;n "paIii "pecial amena+ate, ;n coJuri de rHc5itH,
material pla"tic "au navete, cu condiIia ca ace"tea "H fie acoperite, la adHpo"t de praf Ji de in"ecte Ji "H nu fie
aJe!ate direct pe paviment%
Art+ 46 AneHele ;ocial8;anitare cuprind: camere8?e;tiar( ca6ine cu duAuri( &ru%uri ;anitare
IMC5 Ai c<iu?ete pentru per"onal Ji "eparate pentru clienIi, #irouri, #o$e pentru re!iduuri%
?rupurile "anitare (QC) pentru per"onal Ji cele pentru con"umatori, ;n orice fel de unitate de
alimentaIie pu#licH "au colectivH, vor fi ;n permanenIH ;ntreIinute ;n perfectH "tare de funcIionare Ji vor fi
dotate cu 59rtie iienicH, "Hpun Ji JerveIele de 59rtie la c5iuvetH%
8n unitHIile mici de alimentaIie pu#licH cu p9nH la 3 "alariaIi, de tipul pati"eriilor, #arurilor de
!i, lacto2#arurilor, nu e"te nece"ar rup "anitar "eparate de cel al con"umatorilor%
Art+ 48 =otarea cu u"ten"ile Ji utila+e "e face Iin9ndu2"e "eamH de natura, volumul Ji profilul
unitHIii de alimentaIie pu#licH% Nu "e vor folo"i ?a;e Ai u;ten;ile de 6uctrie de&radate$
Art+ 4: Produ;ele alimentare am6alate vor fi depo!itate "eparate de am#ala+ele oale,
"u#"tanIele pentru curHIenie Ji de!infecIie%
8n unitHIile alimentare folo"irea 5eIii naturale e"te permi"H numai pentru rHcirea #Huturilor
;m#uteliate% ?5eaIa va proveni numai din 5eIHrii autori!ate "anitar%
Art+ 4/ 8n unitHIile de alimentaIie pu#licH Ji alimentaIie colectivH, care preHte"c Ji "erve"c
preparate culinare, "e vor re"pecta urmHtoarele condiIii de protecIie "anitarH a alimentelor:
25
1$ !%eraiunile de %relucrare a crnii( %eAtelui( le&umelor Ai %rodu;elor de co9etrie Ai
%ati;erie "e vor efectua ;n ;ncHperi "au ;n compartimente "eparate% =e a"emenea, "e vor "epara operaIiunile
de prelucrare a cHrnii Ji peJtelui crud de operaIiunile finale de preparare a ace"tor produ"e%
1oate o%eraiunile de %re%arae a crnii crude ItranAare( tocare( %re%arare mititei( cBrnai
%roa;%ei( c<i9tele etc$5 "e efectueatH ;ntr2un "paIiu de"tinat numai ace"tor operaIiuni% /paIiul va fi dotat cu
#utuc, funduri de lemn, marcate di"tinct, u"ten"ile (maJinH de tocat, topor etc%), #a!ine ce "e vor fi racordate
la in"talaIia de apH caldH, rece Ji la canali!are%
!%eraiunile de %re%arare a %eAtelui crud "e efectuea!H ;n condiIii "imilare%
2$ Materia %rim Ai %rodu;ele 9inite ;e ?or %relucra %e me;e I;au 9unduri de lemn5 di9erite(
marcate ?i>i6il1 PpeJte crudR, PpeJte fiertR, Pp9ineR etc%
3$ &reparatele culinare finite, p9nH la "ervirea lor de cHtre con"umator, vor fi %;trate la o
tem%eratur de minimum N7+KC ImBncruri calde5 ;au la maHimum N*KC I%re%ararte reci5$
4$ Re9olo;irea ca materie primH a preparatelor culinare finite ori ame"tecarea tocHturilor de
carne crudH cu cele tratate termic nu e;te %ermi;.
5$ 8n unitHIile de alimentaIie colectivH Ji alimentaIie pu#licH, ;n care "unt "ervite rupuri
orani!ate (turiJti, me"e comune etc%), "e vor con"uma numai mBncruri %re&tite n aceeaAi >i( din care "e
vor pH"tra %ro6e In reci%iente curate( o%rite( nc<i;e ermetic Ai etic<etate5 tim% de 4* ore la o
tem%eratur de N4KC( ;n "paIii friorifice "pecial de"tinate ace"tui "cop%
- Nu e;te %ermi; ;ncorporarea ;n preparate a rH"imilor folo"ite la prH+ire%
- Le&umele Ai 9ructele care "e con"umH ;n "tare crudH "e vor "pHla "u# curent continuu de
a%
%ota6il$
*$ Nu e"te permi"H %;trarea alimentelor, cu e$cepIia peJtelui, n contact cu &<eaa "au cu apa
re!ultatH din topirea 5eIii%
1$ Nu e"te permi"H ;er?irea 6uturilor( 9ructelor Ai le&umelor n contact cu &<eaa, cu
e$cepIia cu#urilor de 5eaIH preparate din apH pota#ilH, ;n conelatoare "peciale%
Art+ B> 8n ca!ul ;n care, pentru depo!itarea materiilor prime uJor altera#ile Ji nealtra#ile, nu "e
poate a"iura dec9t o ;ncHpere, e"te o#liatorie ;ndeplinirea urmHtoarelor condiIii:
0otarea core"pun!Htoare cu rafturi "au recipiente pentru toate produ"ele nealtera#ile%
:"iurarea unui ;%aiu 9ri&ori9ic pentru produ"ele altera#ile, cu compartiment ;e%arat
%entru carne crud( care "H nu ai#H o temperaturH mai mare de M4NC%
:"iurarea unei ?entilaii naturale "au cu "i"tem tip Paer condiIionatR%
:provi!ionarea cu materii %rime uAor altera6ile( ;ndeo"e#i cu carne Ji lapte, "H "e facH
pe mH"ura capacitHIii "paIiului de rHcire Ji "H nu depHJea"cH nevoile de con"um pentru o !i%
Art+ B3 8n unitHIile care "unt li%;ite de ;%aiu %entru or&ani>area 6uctriei I;naO86aruri(
%i>>erii etc$5 preparatele culinare "pecifice ace"tora "e pot eHecuta n ;ala de de con;um( n 9aa
con;umatorilor, cu o#liaIia ca prin orani!ara, dotarea Ji ;ntreIinerea locului re"pectiv "H "e a"iure o
curHIenie permanentH, iar unitatea "H di"punH de po"i#ilitHIi de ventilaIie (naturalH "au mecanicH)
CAPITOLUL III + Nore de $.$en, pr$!$nd depo%$t"re" 7$ tr"nsportu#
"#$ente#or
Art+ B4 0e%o>itarea alimentelor tre#uie "H "e facH ;n condiii care "H %re?in modi9icarea
%ro%rietilor nutriti?e( or&anole%tice Ai 9i>ico8c<imice( %recum Ai contaminarea micro6ian$ 8n ace"t "cop
alimentele vor fi depo!itate ;n ;ncHperi "au "paIii "pecial amena+ate, prote+ate de in"ecte Ji ro!Htoare, dotate
cu in"ta"talaIiile Ji aparatura nece"are pentru a"iurarea controlului condiIiilor de temperaturH, umiditate,
ventilaIie etc%, "ta#ilite prin acte normative ;n vioare%
26
Art+ BB AAe>area %rodu;elor alimentare "e va face "eparat pe ;ortimente( %e >ile de 9a6ricaie(
%e &rtare ;au ra9turi( n ;ti?e( rBnduri di;tanate, a"tfel ;nc9t "H "e a"iure o #unH ventilaIie Ji acce"ul
per"oanelor Ji al mi+loacelor care controlea!H "au manipulea!H produ"ele depo!itate%
Nu "e vor introduce ;n "paIiile de depo!itare produ"ele alimentare conIinute ;n am#ala+e
murdare, deradate "au care nu core"pund normelor de iienH%
8n "paIiile de"tinate depo!itHrii alimentelor nu "e vor introduce produ"e care pot con"titui
"ur"e de contaminare a ace"tora%
Art+ BC @nitHIile alimentare vor fi dotate cu ;%aii nece;are %entru de%o>itarea am6alaCelor%
&ereIii ace"tor "paIii vor fi etanJi, nepermiI9nd acce"ul ro!Htoarelor% /e inter!ice depo!itarea am#ala+elor de
tran"port ;n "paIii de producIie, de preparare "au de v9n!are a alimentelor%
Art+ BD 1ran"portul alimentelor "e efectuea!H ;n funcIie de peri"a#ilitatea produ"elor, numai cu
mi+loace autori!ate "anitar, iienice care "H a"iure pe toatH durata tran"portului %;trarea nemodi9cat a
caracteri;ticilor nutriti?e( or&anole%tice( 9i>ico8c<imice ;i micro6iolo&ice( precum Ji m%otri?a %ra9ului(
in;ectelor( ro>toarelor Ai altor %o;i6iliti de %oluare( de&radare Ai contaminare at9t a produ"elor
tran"portate c9t Ji a am#ala+elor%
Art+ B6 .i+loacele de tran"port al alimentelor tre#uie "H fie amena+ate Ji dotate ;n funcIie de
natura produ"ului tran"portat, iar pe pereIii e$teriori "e va ;n"crie denumirea produ"elor re"pective (carne,
p9ine, lactate etc%)% &ereIii e$teriori Ji platforma vor fi confecIionate din materiale re!i"tente, impermea#ile,
uJor de curHIat%
Art+ B8 Alimentele uAor altera6ile vor fi tran"portate cu miCloace de tran;%ort
9ri&ori9ice,prevH!ute Ji dotate cu mi+loace de ventilaIie Ji friorifice, inclu"iv cu aparaturH pentru control Ji
;nrei"trarea temperaturii%&entru tran"portul ;n cadrul aceleiaJi localitHIi "au cu o duratH mai micH de 4 ore
"e pot folo"i mi+loace de tran"port i!oterme%
Carnea n carca; "e tran"portH aHIatH pe c9rlie din material ino$ida#il%
/e permite tran"portarea de alimente "u# formH de materii prime Ji "emifa#ricate
;mpreunH cu produ"e finite care "e con"umH fHrH altH prelucrare termicH, dacH e"te "e a"iurH condiIii
core"pun!Htoare pentru fiecare cateorie%
:limentele vor fi ;n"oIite pe timpul tran"portului de documentele care ; certi9ice c
%rodu;ele au 9o;t rece%ionate conform actelor normative ;n vioare%
&roducHtorul e"te o#liat "H a"iure tran"portul produ"elor numai ;n maAin autori>at$
Art+ B: MiCloacele de tran;%ort al alimentelor, precum Ji am6alaCele de tran;%ort tre#uie
pH"trate permanent ;n %er9ect ;tare te<nic Ai de curenieJ ace"te vor fi ;%late Ai de>in9ectate dupH
fiecare tran"port%
Art+ B/ Per;onalul care a;i&ur tran;%ortul Ai mani%ularea alimentelor uJor peri"a#ile Ji a
p9inii va purta ec<i%ament de %rotecie ;anitar a alimentelor pe toatH durata operaIiunilor ;n care ace"ta
vine ;n contact direct cu alimentele Ji va avea carnet de ;ntate$
CAPITOLUL IV + Nore de $.$en, pr$!$nd des?"cere"
"#$ente#or Un$t,-$ de des?"cere " "#$ente#or
3+ M"."%$ne "#$ent"re
Art+ C> .aa!inele alimentare tre#uie "H ai#H din con"trucIie urmHtoarele "paIii :
"alH de de"facere3
maa!ie de alimente3
maa!ie de am#ala+e3
rup "ocial2"anitar (ve"tiar Ji QC)%
Art+ C3 .aa!inele alimentare tre#uie "H ai#H a"iuratH ;n permanenIH apa caldH Ji rece, ;n
cantitate "uficientH Ji core"pun!Htoare calitativ conform normelor%
Art+ C4 =otHri minime o#liatorii:
0rafturi Ji "paIii ;n "ala de de"facere3
1rafturi Ji rHtare din lemn ;n maa!ii
2-
2 &entru alimentele uAor altera6ile, care "e menIin la rece, nu ;unt %remi;e ;u%raa&lomerarea
;%aiilor 9ri&ori9ice de pH"trare Ji e$punere, precum Ji introducerea ;n acelaJi "paIiu a produ"elor crude Ji
"emifa#ricate ;mpreunH cu cele care au "uferit tratament termic ;nainte de con"um ("e vor prevede "paIii
friorifice "eparate pentru ace"te cateorii de alimente)%
3 8n maa!inele alimentare cu o ;in&ur ;al de de;9acere (cu o "uprafaIH de minimum 20 mS) "e
pot amenaCa raioane ;e%arate pentru preparate din carne Ji lactate Ji pentru carne crudH pream#alatH, care
"H fie prevH!ute cu "paIii friorifice de e$punere Ji depo!itare%
48n maa!inele care tranAea> Ai de;9ac carne crud alHturi de alte alimente "e vor a"iura circuite
"eparate ("alH de primire Ji tranJare, "paIii friorifice, raion "eparate de de"facere)%
&entru raioanele de preparate din carne, de lactate, #r9n!eturi Ji p9ine plata "e face numai la ca"H,
nu direct la v9n!Htor%
0&entru amena+area unui raion de v9n!are a p9inii e"te nece"arH o "uprafaIH de minimum 10 mS%
Art+ CB Semi%re%artele din carne crud Ai tocturile din carne "e e$pun ;n vitrine friorifice,
;e%arate de alte "emipreparate%
Alimentele neam6alate, care "e con"umH fHrH o prelucrare termicH, vor fi ;er?ite cu u;ten;ile
adevate (cleJti, linuri, etc%)%
8n unitHIile de de;9acerea a %Binii Ai %rodu;elor de %ani9icaie Ji ;n alte a"emenea unitHIi care
de"fac produ"e neam#alate "e vor lua mH"uri care ; nu %ermit ale&erea manual a produ"elor de cHtre
cumpHrHtori%
Art+ CC :provi!ionarea ace"tor maa!ine pe aceeaJi uJH cu cea de acce" a cumpHrHtorilor "e va
face cu ;ntreruperea activitHIii ;n timpul efectuHrii ace"tei operaIiuni%
Art+ CD ,$punerea la v9n!are a produ"elor alimentare "e face la temperatura recomandatH de
producHtor%
Art+ C6 =epo!itarea ouHlor ;n crofa+e "au lH!i "e face ;n "paIii friorifice, fHrH miro" "trHin%
<9n!area ouHlor ;n unitHIi de de"facere "e face ;n raioane "eparate "au ;n raioane cu produ"e pream#alate%
2 #;te intr>i; ?n>area ouHlor la raionul de %re%arate din carne ori %rodu;e din la%te "au la
raioanele de %rodu;e alimentare neam6alate care "e con"umH ca atare, fHrH a mai fi "upu"e unui proce"
termic% *uHle vor fi JtanIate cu data ouatului, individual "au pe am#ala+%
Art+ C8 8n maa!inele alimentare e;te inter>i; de%o>itarea am6alaCelor ;n ;ncHperile de
v9n!are, ;n "paIiile de circulaIie, ve"tiare "au trotuarele aferente%
Art+ C: 8n maa!inele alimentare ;n care "e autori!ea!H Ji de"facerea produ"elor nealimentare
e"te $nter%$s, !En%"re" produse#or cu ri"c de in9luenare a %ro%rietilor or&anole%tice ale alimentelor
"au de contaminare cu ;u6;tane noci?e$
4+ Coer-u# de $c det"#$u st"A$# 7$ "Au#"nt
Art+ C/ &rin comerul de mic mic detaliu "e ;nIelee de"facerea de alimente ;n cantitHIi Ji
"ortimente re"tr9n"e, pe o perioadH determinatH, ;n puncte fi$e "au mo#ile%
Art+ D> &unctele fi$e de de"facere "tradalH (c5ioJcuri, #arHci Ji tonete) a alimentelor tre#uie
a"tfel dotate Ai amenaCate( ncBt ; a;i&ure condiii i&ienice core"pun!Htoare pentru prote+area, pH"rarea Ji
"ervirea produ"elor, precum Ji pentru menIinerea "alu#ritHIii ;n vecinHtatea punctului de de"facere%
Art+ D3 &unctele fi$e de de"facere "tradalH a alimentelor, precum Ji unitHIile mo#ile tre#uie "H
;ndeplinea"cH urmHtoarele condiIii Ji "H aplice mH"uri pentru protecIia "anitarH a produ"elor Ji
con"umatorilor :
2'
8 "H fie dotate cu ;telaCe( ra9turi etc, pentru pH"trare %rodu;elor am6alate precum "au a fructelor Ji
leumelor, precum Ji cu ?itrine nc<i;e pentru %rodu;e neam6alate, iar pentru %rodu;e %eri;a6ile( cu
?itrine 9ri&ori9ice Ai 9ri&idereJ
"H fie racordate la reelele %u6lice de a% %ota6il Ai de canali>are ori "H fie dotate cu in"talaIii de
apH pota#ilH, de colectare Ji evacuare ;n condiIii iienice a apei u!ate3
"H ai#H reecipiente cu capac etanJ pentru colectarea re!iduurilor "olide, iar ;n e$terior coJuri pentru
colectarea 59rtiilor Ji a re"turilor3
"H folo"ea"cH ve"elH (tac9muri, pa5are), care va fi "pHlatH Ji de!infectatH dupH fiecare folo"ire Ji
u"catH ;n po!iIie verticalH fHrH utili!area c9rpelor3
e"te inter!i"H refolo"irea ve"elei Ji a pa5arelor de unicH folo"inIH3
Art+ D4 CHrucioarele Ji tonetele folo"ite pentru comerIul "tradal mo#il de alimente tre#uie "H fie
;nc5i"e, cu pereIi nete!i vop"iIi ;n ulei "au lac de culoare de"c5i"H Ji dotate cu coJuri pentru 59rtii Ji re"turi3
vor purta o in"cripIie care "H indice denumirea Ji adre"a "ocietHIii comerciale%
Art+ DB *ranele "anitare pot permite ?Bn>area %rodu;elor din carne I9ri%te ;au %rCite5( a
%rodu;elor de %ati;erie Ai %ani9icaie ;n cHrucioare, vitrine "au tonete mo#ile numai dacH ;ndepline"c
urmHtoarele condiIii :
"H funcIione!e ;n apropierea unitHIii alimentare de la care "e aprovi!ionea!H ( ma$imum 20 m)
"H fie amena+ate conform cerinIelor "anitare, pentru a a"iura protecIia alimentelor ;mpotriva prafului Ji a
muJtelor3
"H fie aprovi!ionate numai cu preparate proa"pete Ji pentru o perioadH de cel mult 4 ore3
"H poarte denumirea "ocietHIii comerciale Ji numHrul autori!aIiei de funcIionare a unitHIii2mamH3
Art+ DC <9n!area ;n5eIatei e"te permi"H prin comerIul de mic detaliu "ta#il ;n urmHtoarele
condiIii:
prin ;i;tem automat Ia%arat de n&<eat5( care tre#uie "H fie ampla"at ;n vecinHtatea unitHIii care o
preparH, racordat la apH rece curantH Ji caldH prevH!ut cu "paIiu friorific, cu ec5ipament de protecIie Ji cu
ca"ete ;nc5i"e pentru pH"trarea vafelor, cornetelor Ji a pa5arelor de unicH folo"inIH3
n&<eat neam6alat, "ervitH prin porIionare cu cleJti "peciali3 va fi pH"tratH ;n ;n va"e din ino$ "au alte
materiale apro#ate de .ini"terul /HnHtHIii, ;n tonete friorifice% ran;%ortul de la 9urni>or "e va face cu
maAini 9ri&ori9ice de"tinate numai ace"tui "cop3
;n5eIata va fi pH"tratH numai ;n conelator3
e"te inter!i"H reconelarea ;n5eIatei dupH topire "au ame"tecarea ;n aceeaJi ca"erolH a mai multor loturi
de ;n5eIatH cu datH de fa#ricaIie diferitH%
Art+ DD &rodu"ele de pati"erie Ji panificaIie neam#alate "e vor vinde din am#ala+e curate, la
adHpo"t de praf Ji de muJte, fiind "ervite numai cu u"ten"ile "peciale% ,"te inter!i" a "e permite
con"umatorilor "H aleaH produ"ele cu m9na%
Art+ D6 <9n!Htorul am#ulant va purta ec5ipamentul de protecIie a alimentelor Ji ecu"on%
Art+ D8 ComerIul cu #Huturi rHcoritoare "e poate face la puncte fi$e (do!atoare, ;m#uteliate)
"au la puncte mo#ile (numai ;m#uteliate)%
Art+ D: 4Huturile rHcoritoare la do!ator vor fi "ervite ;n urmHtoarele condiIii:
"H e$i"te racord la apH pota#ilH Ji la canali!are3
"H ai#H di"po!itiv de "pHlare a pa5arelor cu apH3
"H ai#H te+5ea cu "uprafaIH impermea#ilH, prevH!utH cu tHvi de "curere pentru pa5arele "pHlate3
prepararea #Huturilor "e va face la punctual de de"facere prin adHuare de apH Ji C*2, concentratul fiind
livrat ;n va"e "iilate%
Art+ D/ =i"tri#uitoarele automate de #Huturi calde Ji reci, "andviciuri, de produ"e am#alate etc%
vor fi ampla"ate ;n locuri la care acce"ul pentru ;ntreIinera iienicH "H fie uJor% &rodu"ele vor fi ;nlocuite
;nainte de e$pirarea termenului de vala#ilitate%
2)
Art+ 6> 4Huturile ;m#uteliate vor fi pu"e ;n v9n!are numai dupH ce v9n!Htorul va controla
conIinutul la luminH Ji va verifica dacH "ticla e"te ;nc5i"H ermetic3 ;n ca!ul ;n care o#"ervH corpuri "trHine,
"ediment "au lic5id tul#ure, le va "coate din con"um%
C+ P$e-e#e "#$ent"re
Art+ 63 &ieIele alimentare "unt de"tinate numai comerciali!Hrii produ"elor aroalimentare Ji de
u! o"podHre"c%
Art+ 64 :dmini"raIia pieIelor va acorda v9n!are li#erH producHtorilor numai ;n limita
po"i#ilitHIilor de a"iurare a "paIiului de v9n!are%
Art+ 6B &ieIele alimentare din localitHIile care di"pun de reIele de apH Ji canali!are vor fi
prevH!ute cu :
0platou impermea#ili!at dotat cu f9nt9ni arte!iene, 5idranIi Ji cu uri de canali!are3
1QC pu#lic cu compartimente "eparate pentru #Hr#aIi Ji femei3
2#o$H cu paviment pentru pH"trare recipientelor ;n care "e colectea!H re!iduurile3
#a!ine compartimentate pentru "pHlarea leumelor Ji fructelor3
vitrine, me"e fi$e, rupate pe cateorii de alimente3
rHtare "au "uprafeIe din lemn, pentru depo!itarea alimentelor3
Art+ 6C C5ioJcurile Ji rulotele de de"facere a alimentelor vor fi dotate cu c5iuvete cu c5iuvete,
"ifoane de "curere, recipiente pentru colectarea re!iduurilor "olide%
Art+ 6D <9n!Htorii Ji producHtorii vor a"iura ;ntreIinerea curHIeniei%
Art+ 66 Locul de de;9acere a crnii crude Ai a %rodu;elor de mcelrie tre#uie "H
;ndeplinea"cH urmHtoarele condiIii:
paviment impermea#ili!at, uJor lava#il, prevH!ut cu "ifoane de pardo"ealH3
pereIi impermea#ili!aIi p9nH la ;nHlIimea de 1,'0 m3
racord la apH curentH Ji de apH caldH curentH3
racord la canali!are3
prevH!ut cu camere "au dulapuri friorifice3
tranJarea "e va face pe #utuci, "pHlaIi Ji de!infectaIi dupH ;ncetarea v9n!Hrii3
pentru toate produ"ele (carne crudH Ji produ"e de mHcelHrie),;nainte de a le vinde, producHtorul va
pre!enta dovada controlului "anitar2veterinar%
2admini"traIia pieIelor e"te o#liatH "H a"iure producHtorilor ec5ipament de protecIie3
Art+ 68 Locul de de;9acere a %eAtelui %roa;%t tre#uie "H ;ndeplinea"cH urmHtoarele condiIii:
"H ai#H amena+at "paIiu "eparat cu paviment din material impermea#il Ji uJor lava#il, prevH!ut cu
"ifon de pardo"ealH3
pereIii "H fie impermea#ili!aIi p9nH la 1,'0 m3
racord la apH rece, caldH Ji canali!are3
peJtele va fi pH"trat ;n va"e din material uJor lava#il (ino$, material pla"tic alimentar)3
peJtele adu" "pre v9n!are va fi pre!entat pentru control oranelor "anitar2veterinare din pieIe3
v9n!Htorii vor purta ec5ipament de protecIie a"iurat de admini"traIia pieIelor3
Art+ 6: Locul de de;9acere a la%telui Ai a deri?atelor din la%te tre#uie "H ;ndeplinea"cH
urmHtoarele condiIii:
v9n!area laptelui Ji a produ"elor lactate "e va face ;n locuri "peciale, pe me"e placate cu material
impermea#il Ji uJor lava#il, prevH!ute cu vitrine3
am#ala+ele cu produ"e lactate vor fi acoperite cu tifon curat, 59rtie al#H, capac din metal3
producHtorul va avea a"upra "a dovada controlului "anitar2veterinar Ji carnetul de "HnHtate, conform
prevederilor .ini"terului /HnHtHIii, ;nainte de a2Ji vinde produ"ele3
v9n!Htorul va purta ec5ipament de protecIie complet3
Art+ 6/ <9n!area leumelor Ji fructelor "e va face ;n "paIii "eparate, curate, ;n lHti "au navete%
30
Art+ 8> ,Bn>area animalelor Ai a %;rilor ?ii "e va face numai ;n !one "pecial amena+ate din
teritoriul pieIei Ji "eparate de locul de de"facere a celorlalte produ"e alimentare3 !onele re"pective vor fi a"tfel
dotate:
pavimentul va fi impermea#ili!at Ji prevH!ut cu urH de captare a apelor de "pHlare3
va e$i"ta "ur"H de apH rece3
vor e$i"ta pu#ele pentru colectarea re!iduurilor Ji de+ecIiilor%
Art+ 83 /e permite pHtrunderea ;n !ona de v9n!are a pH"Hrilor Ji animalelor vii a ve5iculelor cu
tracIiune animalH, cu condiIia "H li "e a"iure o !onH impermea#il!atH cu po"i#ilitHIi de "pHlare, la o di"tanIH de
cel puIin 20 m de locuinIe "au de alte !one de v9n!are%
CAPITOLUL IV + Contro#u# respect,r$$ nore#or de $.$en, pr$n
teste de s"#uAr$t"te
Art+ 84 Pn ;co%ul %re?enirii 6olilor %rin nere;%ectarea normelor de i&ien( in"pectorii "anitari
?or recolta %eriodic din unitile alimentare care produc, preparH, "erve"c, depo!itea!H, tran"portH Ji de"fac
alimente, te;te de ;alu6ritate de pe "uprafeIele de lucru,utila+e, u"ten"ile, am#ala+e, de pe m9ini Ji de pe
ec5ipamentul de lucru al per"onalului care manipulea!H alimente Ji din aerul din ;ncHperile de lucru%
:"tfel de te"te de "alu#ritate "e vor recolta ;n ca! de "u"piciune de contaminare a unor alimente,
dar mai ale" ;n ca!ul to$iinfecIiilor alimentare%
CAPITOLUL V + Nore pr$!$nd person"#u# un$t,-$#or "#$ent"re
Art+ 8B 8n unitHIile alimentare operaIiunile de manipulare, preparare, tran"port, "ervire Ji de
de"facere a alimentelor vor fi e$ecutate numai de %er;onae care au e9ectuat controlul medical la an&aCare
Ai %eriodic, la unitHIile "anitare Ji ;n condiIiile "ta#ilite de .ini"rerul /HnHtHIii%
/e e$ceptea!H per"onalul !ilier din unitHIile indu"triale care prelucrea!H alimente de oriine
veetalH Ji plante indu"triale, ;n ca!ul ;n care ace"tea "unt "upu"e "terili!Hrii termice ;n proce"ul te5noloic%
Art+ 8C 8n toate unitHIile alimentare conducHtorii ace"tora "au per"oanele din unitate "pecial
de"emnate, au o#liaIia de a verifica !ilnic ;tarea de i&ien indi?idual a %er;onalului Ji de a depi"ta
%er;oanele care %re>int 9e6r( diaree ;au in9ecii acute ale na;ului( &Btului ;au ale %ielii$
1oate per"oanele care lucrea!H la prelucrarea, manipularea, tran"portul, "ervirea "au de"facerea
alimentelor "unt o#liate ; ;e ;u%un ?accinrilor n condiiile ;ta6ilite de Mini;terul Sntii, "H "e
pre!inte ("au "H anunIe) la unitatea "anitarH ;n ca!ul ;n care au fe#rH, tul#urHri die"tive acute "au infecIii ale
pielii Ji "H nu ;Ji reia activitatea dec9t dupH primirea avi!ului medical%
Art+ 8D 1oate per"oanele care lucrea!H la manipularea, prepararea, tran"portul, "ervirea Ji
de"facerea alimentelor "unt o#liate:
"H poarte ;n timpul lucrului, ;n raport de "pecificul locului de muncH Ji ;n conformitate cu actele
normative ;n vioare, ec<i%amentul de %rotecie ;anitar a alimentelor, al# "au de culoare de"c5i"H, curat,
care "H acopere ;m#rHcHmintea Ji pHrul capului Ji "H impermea#il ;n pHrIile care vin ;n contact cu ume!eala3
%er;oanele care eHecut o%eraiuni de curare nu ?or %urta ec<i%amentul de %rotecie ;anitar ;n cur"ul
efectuHrii ace"tor operaIiuni3
"H nu intre ;n QC cu ec5ipamentul "anitar de protecIie a alimentelor3
"H ;Ji "pele m9inile cu apH Ji "Hpun ;nainte de ;nceperea lucrului Ji ori de c9te ori e"te nece"ar ;n cur"ul
activitaIii, ;n "pecial dupH folo"irea QC2ului%
Art+ 86 1oate per"oanele care lucrea!H la manipularea, tran"portul, "ervirea Ji la de"facerea
alimentelor "unt o#liate "H ;Ji ;n"uJea"cH Ji "H ;Ji re9mpro"pHte!e cunoJtinIele de iiena alimentelor nece"are
;n activitatea lor%
Art+ 88 La nivelul fiecarei unitHIi de alimentaIie va e$i"ta o evidenIH a controlului medical pentru
tot per"onalul din "u#ordine%
CAPITOLUL VI + D$spo%$-$$ ?$n"#e
Art+ 8: &revederile pre!entului ordin repre!intH cerinele minime pentru a;i&urarea 9uncionarii
unitilor de alimentaie$
&ot fi "olicitate amena+ari "au proceduri "uplimentare de cHtre medicul in"pector de "pecialitate,
31
a"tfel ;nc9t "H nu e$i"te ri"curi pentru "HnHtatea populaIiei%
.edicul de "pecialitate va "ta#ili ;mpreunH cu conducerea "ocietHIii punctele critice de control care
vor fi monitori!ate%
,eri9icarea re;%ectrii %re>entului ordin e"te efectuatH de %er;onalul de ;%ecialitate din cadrul
in;%ectoratelor Cudeene de ;ntate %u6lic Ji a municipiului 4ucureJti, precum Ji de alte orani"me a#ilitate
de .ini"terul /HnHtHIii%
&entru nere"pectarea pre!entului ordin "e aplicH prevederile Le&ii nr$ 1*Q1114$
Lecia 5 Respect, re.u#$#e de $.$en" s$ secur$t"te "#$ent"r" +
O R D I N U L
MINISTERULUI S'N'T')II nr+ DB6 @ 3//8
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, 7$ " reco"nd,r$#or pr$!$nd ed$u# de !$"-, "# popu#"-$e$
CAPITOLUL I + Nore de $.$en, #" un$t,-$#e de "#$ent"-$e puA#$c,
Art+ 8/ CurHIarea, de!infecIia, de!in"ecIia, derati!area, precolectarea Ji evacuarea deJeurilor "olide
"e vor face cu re"pectarea urmHtoarelor condiIii:
2 Curarea Ai de>in9ecia@
&rin curare "e ;nIelee ;ndepHrtarea mecanicH (manualH "au automatH) a oricHror forme de
deJeuri, praf, "au depuneri de materiale nefolo"itoare, re!ultate ;n urma unor activitHIilor umane, ;n unitHIile de
alimentaIie pu#licH
&rin de>in9ecie "e ;nIelee reducerea numHrului de ermeni "aprofiIi Ji di"truerea de ermeni
patoeni prin mi+loace fi!ice "au c5imice3 cea mai utilH metodH e"te "pHlarea cu apH fier#inte (--NC 2 '2NC timp
de 1 minut), urmea!H ;n ordinea co"tului "pHlarea cu un deteent anionic Ji de!infecIia cu o "u#"tanIH c5imicH3
2 %ardo;elele "e curHIH cu JterHtorul ume!it cu un deterent anionic3 de!infecIia c5imicH "e face
numai dacH "uprafeIele "unt vi!i#il murdHrite cu "9ne "au lic5ide #ioloice3 mHturatul u"cat e"te inter!i"3
2 co?oarele Ai moc<etele "e curHIH prin folo"irea !ilnicH a a"piratorului de praf, "e Jter cu deterent
adevat, periodic "au c9nd "un vi!i#il murdare, mHturatul u"cat e"te inter!i"3
2 %ereii Ai %la9oanele, dacH "unt fini"ate cu materiale lava#ile, "e curHIH cu deterent periodic,
;n ca!ul fini"a+elor nelava#ile cu a"piratorul de praf3
2 mo6ila Ai %er?a>urile "e Jter de praf, !ilnic, cu material moale, imprenat pentru a reIine praful3
o#iectele aflate la ;nHlIime Ji tapiIeria mo#ilei "e vor curHIa !ilnic, cu a"piratorul3
MC8urile "e curHIH Ji "e de!infectea!H cu perie, praf de curHIat, detartrant3
c<iu?eta nu va fi prevH!utH cu "curHtor de lemn, nu "e admit tu#uri de cauciuc care "H
prelunea"cH ro#inetele3 c5uiveta "e curHIH Ji "e de!infectea!H !ilnic3
2 "Hpunul Ji di"po!itivele pentru di"tri#uirea "Hpunului, "Hpunul "olid "e pH"trea!H ;ntr2o "avonierH
care "H permitH "curera apei, e"te de preferat montarea di"po!itivelor de "Hpun3
1alte o#iecte, cum ar fi: telefonul, va!ele de flori, "crumierele etc% "e curHIH cu deterent, !ilnic3
2ec5ipamentele Ji materialele de curHIat: c9rpele, #ureIii, periile, JterHtoarele "e "palH !ilnic cu
deterenIi Ji "e clHte"c cu apH fier#inte3 "e u"ucH Ji "e depo!itea!H u"cate3
0e>in9ecia %eriodic "e va face la intervale "ta#ilite dar nu mai mari de 3 luni, iar derati!area "e va
face la intrvale de ma$imum 6 luni3 ;ntre operaIiunile periodice, "e vor aplica proceduri de de!in"ecIie Ji
derati!are curentH%
Colectarea re>iduurilor ;olide "e face ;n recipiente metalice "au ;n cutii cu puni din material
pla"tic, ;nc5i"e etanJ Ji evacuarea ritmicH a ace"tora, cu "pHlare Ji de!infectare dupH olire3
#;te o6li&atorie amenaCare de nc%ri ;au %lat9orme pentru depo!itarea recipientelor de colectare
a re!iduurilor, racordate la un 5idrant Ji reIeaua de canali!are, pentru a putea fi curHIate Ji de!infectate3
In;talaiile de iluminat( ncl>it Ai ?entilaie( e$i"tente ;n dotarea unitHIilor, vor fi menIinute ;n
perfectH "tare de funcIionare, revi!uite periodic Ji e$ploatate la parametrii la care au fo"t proiectaIi% 0iltrele
in"talaIiilor de ventilaIie Ji aer condiIionat tre#uie pH"trate curate Ji u"cate% &raful depu" ;n canalele de ventilaIie
;ndepHrtea!H cu a"piratorul de praf%
32
Modulul II
APLICA LEGISLATIA COMERCIALA
Mot$!"-$e:
8n reteaua comerciala cunoa"terea atri#utiilor e"tionarului (van!atorului), re"pectarea lei"latiei
privind comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata "i protectia con"umatorului "unt trei dintre cele mai
importante a"pecte ale activitaIii%
<an!atorii din maa!ine "i piete vand clientilor marfuri D in comertul cu ridicata "i amanuntul D
"i pro#ea!a calitatea marfurilor "i modul de functionare al aparaturii e$pu"e "pre van!are%
Lip"a de iienH poate cau!a to$iinfecIii alimentare care produc clientului un mare di"confort "au
pun ;n pericol "HnHtatea ace"tuia%=e a"emeni un incident de to$iinfecIii alimentare poate afecta reputaIia
maa!inului%
8n ace"t modul veIi ;nvHIa atri#utiile e"tionarului ( van!atorului), principiile privind de"fa"urarea
activitatii comerciale% 8n plu" veIi mai ;nvHIa de"pre re"pectarea principiilor li#erei concurente, protectiei vietii,
"anatatii, "ecuritatii "i intere"elor economice ale con"umatorilor, precum "i a mediului%
Lecia 1 Respect, #e.e" .est$on"ru#u$
Lecia 2 Respect, #e.$s#"-$" $n doen$u# "#$ent"r
Lecia 3 Respect, #e.$s#"-$" pr$!$nd coerc$"#$%"re" produse#or s$ ser!$c$$#or de p$"t"
Lecia 4 Respect, #e.$s#"t$" pr$!$nd protect$" consu"toru#u$
33
Lecia 1 RESPECT' LEGEA GESTIONARULUI
LEGE nr+ 44 d$n 3: no$eAr$e 3/6/
privind ana+area e"tionarilor, con"tituirea de arantii "i ra"punderea in leatura cu e"tionarea
#unurilor orani!atiilor "ociali"te%
CAP+ 3
=i"po!itii enerale
:rt% 1
?e"tionar, in intele"ul pre!entei lei, e"te acel ana+at al unei orani!atii "ociali"te care are ca atri#utii
principale de "erviciu primirea, pa"trarea "i eli#erarea de #unuri aflate in admini"trarea, folo"inta "au detinerea,
c5iar temporara, a unei orani!atii "ociali"te, indiferent de modul de do#andire "i de locul unde "e afla #unurile%
.ini"terele "i celelalte orane centrale "ta#ile"c functiile prin a caror ocupare ana+atul do#ande"te, potrivit
alineatului 1, calitatea de e"tionar% :ce"te functii "unt denumite, incuprin"ul pre!entei lei, functii de e"tionar%
:rt% 2
/unt con"iderate #unuri, in "en"ul pre!entei lei, #unurile materiale, mi+loacele #ane"ti "au orice alte valori%
CAP+ 4
Conditii privind ana+area e"tionarilor
:rt% 3
&oate fi e"tionar cel care a implinit vir"ta de 21 ani, a a#"olvit "coala enerala "au o "coala ec5ivalenta "i
are cuno"tintele nece"are pentru a indeplini acea"ta functie%
In functie de comple$itatea e"tiunilor, de natura "i valoarea #unurilor "i de cuno"tintele ce le implica
e"tionarea lor,mini"terele "i
celelalte orane centrale "ta#ile"c :
a)cateoriile de e"tiuni pentru care e"tionarul tr#uie "a fi a#"olvit liceul ori o "coala profe"ionala in
"pecialitate core"pun!atoare e"tiunii "au o "coala ec5ivalenta "i "a ai#a un anumit "taiu in munca de
e"tionar 3
#)cateoriile de e"tiuni pentru care functia de e"tionar poate fi indeplinita "i de cel care a implinit vir"ta
de 1' ani%
:rt% 4
Nu poate fi e"tionar cel condamnat pentru "avir"irea vreuneia dintre infractiunile preva!ute in li"ta ane$a
la pre!enta lee, c5iar daca a fo"t ratiat%
Nu poate fi ana+at "au trecut in functia de e"tionar cel aflat in cur" de urmarire penala "au de +udecata pentru
"avir"irea vreuneia dintre infractiunule preva!ute in li"ta ane$a%
=aca in cur"ul urmaririi penale, al +udecatii "au dupa condamnare a intervenit amni"tia, cel care a "avir"it
vreuna dintre infractiunile preva!ute in li"ta ane$a nu poate fi e"tionar timp de 2 ani de la data intervenirii
amni"tiei%Cel caruia i "2a "u"pendat conditionat e$ecutarea pedep"ei nu poate fi e"tionar in cur"ul termenului
de incercare "i 2 ani de la e$pirarea ace"tui termen%
&rin T "avir"irea infractiunii "e intelee comiterea oricareia dintre faptele preva!ute in li"ta ane$a, pe
care leea le pedep"e"te ca infractiune con"umata "au ca tentativa, precum "i participarea la comiterea
ace"tora ca autor, in"tiator "au complice% :rt% 5
*rani!atiile "ociali"te "unt o#liate "a ceara oranelor militiei relatii cu privire la antecedentele penale ale
celor ce urmea! "a fie ana+ati "au trecuti in functii de e"tionari%
*ranele militiei "unt o#liate "a comunice ace"te relatii in termen de cel mult 30 !ile de la primirea
cererii%
34

:rt% 6
Cel ce urmea!a a fi ana+at "au trecut in functia de e"tionar va pre!enta o dovada eli#erata de orani!atia
"ociali"ta in care a fo"t anterior incadrat, din care "a re!ulte daca a produ" pau#e avutului o#"te"c "i daca ele au
fo"t acoperite%:cea"ta dovada poate fi ceruta de la ultimul loc de munca "i de orani!atia "ociali"ta care ar urma
"a faca ana+area "au trecerea in functia de e"tionar%
*rani!atiile "ociali"te "int o#liate "a eli#ere!e "au, dupa ca!, "a comunice dovada preva!uta in aliniatul
1, in termen de cel mult 10 !ile de la primirea cererii%
In raport cu cele aratate in dovada, conducatorul orani!atiei "ociali"te va 5otara a"upra ana+arii "au
trecerii in functia de e"tionar%
:rt% -
In ca!ul in care e"tiunea e"te incredintata mai multe per"oane, ana+area "au trecerea in functia de
e"tionar "e face cu avi!ul "cri" al celorlalti e"tionari%
:na+area "au trecerea unei per"oane intr2o functie din "u#ordinea e"tionarului "e face cu avi!ul "cri" al
ace"tuia%
:rt% '
:na+atii "e!onieri "au temporari pot fi e"tionari, cu re"pectarea conditiilor preva!ute in pre!enta lee%
:rt% )
Conducatorii orani!atiilor "ociali"te, ana+atii cu atri#utii de control financiar, precum "i conta#ilii, cu
e$ceptia acelora care "int incadrati in unitati mici determinate de mini"tere "i celelalte orane centrale, nu pot
face operatii de primire,pa"trare "i eli#erare de #unuri%
CAP+ B GARANTII
:rt% 10
?e"tionarul are o#liatia de a con"titui o arantie in numerar% .ini"terele "i celelalte orane centrale
"ta#ile"c, in functie de natura "i
valoarea #unurilor e"tionate, plafoanele valorice "i conditiile in care e"te o#liatorie "i con"tituirea unor
arantii "uplimentare, con"tind din :
a)afectarea unor #unuri imo#ile "au #unuri mo#ile de folo"inta indelunata, proprietate a e"tionarului "au
a unor terti, pentru arantarea fata de orani!atia "ociali"ta, a acoperirii pau#elor ca "2ar cau!a de e"tionar 3
#)o#liatii a"umate de terti fata de orani!atia "ociali"ta de a acoperii pau#ele ce "2ar cau!a de e"tionar,
fie interal, fie pentru o "uma determinata%
?arantia "uplimentara preva!uta la alineatul precedent poate fi con"tituita "i in numerar%
.ini"terele "i celelalte orane centrale pot e$tinde, in functie de natura "i valoarea #unurilor de a con"titui
arantii in conditiile pre!entului capitol "i a"upra altor cateorii de ana+ati care manuie"c #unuri, cu e$ceptia
celor ce prime"c #unuri "pre a le folo"i in indeplinirea atri#utiilor de "erviciu%
Nu e"te o#liat "a con"tituie arantie cel care inlocuie"te temporar un e"tionar "au cel caruia i "e
incredintea!a o e"tiune pe o perioada de cel mult 60 !ile pana la numirea unui e"tionar%
:rt% 11
Con"tituirea arantiei "e face prin contract inc5eiat in "cri"%
?arantiile reciproce intre e"tionari nu "int admide% :ceea"i per"ona nu poate con"titui arantii pentru mai
multi e"tionari% Cel care con"titue arantie va declara, in "cri", daca a mai con"tituit alte arantii%
?arantiile "uplimentare "e con"tituie inainte de incredintarea e"tiunii% :rt% 12
?arantia in numerar va fi de minimum un "alariu "i de ma$imum trei "alarii tarifare lunare ale
e"tionarului 3 ea nu va putea depa"i valoarea #unurilor incredintate%
&entru e"tionarii retri#uiti pe #a!a de cota procentuala, cuantumul minim al arantiei in numerar va fi
ec5ivalent cu ca"tiul mediu pe o luna, iar cel ma$im cu ca"tiul mediu pe 3 luni%
:rt% 13
?arantia in numerar "e retine in rate lunare de 1(10 din "alariul tarifar lunar "au din ca"tiul mediu pe o
luna, dupa ca!% =aca, din cau!a altor retineri, ratele din contul arantiei in numerar nu pot fi retinute, e"tionarul
e"te o#liat "a le depuna%
35
&entru ana+atii temporari altii decat cei preva!uti la art%10 alineatul ultim, precum "i pentru ana+atii
"e!onieri, "e vor putea "ta#ili rate mai mari "au c5iari o#liativitatea depunerii, la incredintarea e"tiunii, a
arantiei interale in numerar%
:rt% 14
.ini"terele "i celelalte orane centrale "ta#ile"c, in functie de comple$itatea e"tiunilor "i de natura "i
valoarea #unurilor, cuantumul arantiilor in numerar intre limitele preva!ute in articolul 12, precum "i ratele la
care "e refera articolul 13 aliniatul 2%
.ini"terele "i celelalte orane centrale pot "ta#ili, in ca!uri +u"tificate, arantii in numerar "u# minimul
preva!ut in articolul 12 "au "cutirea de arantie%
:rt% 15
?arantia in numerar va fi de pu"a de catre orani!atia "ociali"ta la Ca"a de ,conomii "i Con"emnatiuni,
in"criindu2"e intr2un carnet de con"emnare pe numele e"tionarului% Carnetul de con"emnare va fi pa"trat de
orani!atia "ociali"ta in favoarea careia "2a con"tituit arantia%
&entru arantia depu"a, Ca"a de ,conomii "i Con"emnatiuni acorda o do#inda de 1,5O pe an %
:rt% 16
?arantia in numerar "i do#inda aferenta pot fi ridicate de catre e"tionarul titular al carnetului de
con"emnare la incetarea contractului "au de munca "au la trecerea intr2o functie pentru care nu "e cere arantie,
in "ituatia in care nu a cau!at o pau#a "au cand pau#a a fo"t acoperita in intreime%*rani!atia "ociali"ta e"te
o#liata, in acea"te ca!uri, "a eli#ere!e e"tionarului, in termen de cel mult 10 !ile, carnetul de con"emnare
impreuna cu o comunicare catre Ca"a de ,conomi "i Con"emnatiuni in carae "a "e arate ca titularul are dreptul
"a ridice arantia%
In ca!ul tran"ferarii e"tionarului intr2o alta functie pentru care de a"emenea "e cere arantie, carnetul de
con"emnare in care au fo"t in"cri"e "umele depu"e drept arantie va fi trecut la noul loc de munca, procedindu2
"e, atunci cind e"te ca!ul, potrivit articolului 20%
Cand e"tionarul a cau!at o pau#a in e"tiune la locul "au de munca"i acea"ta nu "e acopera interal in
termen de o luna de la o#tinerea titlului
e$ecutoriu definitive, orani!atia "ociali"ta "e va de"pau#i din arantia in numerar con"tituita in favoarea "a%
In "ituatia in care "umele depu"e drept arantie au fo"t ridicate, in intreime "au in parte, de orani!tia
"ociali"ta pentru a "e de"pau#i, e"tionarul e"te o#liat "a reintreea"ca arantia in numerer in rate lunare de
1(3 din "alariul tarifar "au din ca"tiul mediu lunar, di"po!itiile articolului 13 aplicand"e in mod core"pun!ator%
:rt% 1-
Ca"a de ,conomii "i Con"emnatiuni are o#liatia "a eli#ere!e "umele depu"e drept arantie,dupa ca! :
a)titularului carnetului de con"emnare, pe #a!a comunicarii facute de orani!atia "ociali"ta "i a pre!entarii
carnetului 3
#)orani!atiei "ociali"te, pe #a!a cererii ace"teia "i a unei copii certificate de pe titlul e$ecutoriu definitiv
o#tinut impotriva e"tionarului%
36
:rt% 1'
In vederea con"tituirii arantiei "uplimentare , imo#ilele "e evaluea!a in conformitate cu di"po!itiile leale
privind modul de "ta#ilire a de"pau#itilor pentru terenurile "i con"tructiile care trec in proprietatea "tatului prin
e$propriere%
4unurile mo#ile "e evaluea!a la 50O din pretul de vin!are cu amanuntul% In ca!ul in care #unurile mo#ile
nu au prUt de vin!are cu amanuntul, evaluarea "e face de orani!atia "ociali"ta in favoarea careia e"te con"tituita
arantia, care va con"ulta, in ca! de nece"itate, orane de "pecialitate%
:rt% 1)
&entru #unurile imo#ile con"tituite arantie, orani!atia "ociali"ta va cere in"criptia ipotecii, care "e va
depune pe #a!a cererii "i a contractului de arantie%
4unurile mo#ile con"tituie arantie raman in folo"irea e"tionarului "au a tertului arant,dupa ca!, "i nu
vor putea fi in"trainate fara in"tiintarea preala#ila a orani!atiei "ociali"te%
In ca!ul in care #unurile con"tituite arantie "int urmarite "ilit de alti creditori, e"tionarul "au tertul
arant, dupa ca!, e"te o#liat "a in"tiinte!e de indata orani!atia "ociali"ta%
In "ituatia in care tertul arant n2a facut acea"ta in"tiintare, el ramine a#liat "a acopere pau#ele ce "2ar
cau!a de e"tionar in limita valorii #unurilor con"tituite arantie%
*rice mic"orare a arantiei atrae o#liatia reintreirii de indata a ace"teia%
:rt% 20
?arantiile vor fi recalculate periodic, in functie de "c5im#arile intervenite in "alariul tarifar al
e"tionarului, precum "i in "pecificul "i valoarea #unurilor e"tionate, procedindu2"e la modificarea
core"pun!atoare a contractului de arantie%
In ca!ul in care, in urma recalcularii, e"te nece"ara completarea arantiei in numerar, "e va proceda
conform articolului 13% =aca arantia in numerar depu"a e"te mai mare decat arantia recalculata,diferenta "e va
eli#era, in termen de cel mult 10 !ile, e"tionarului%
In ca!ul in care , in urma recalcularii, e"te nece"ara con"tituirea "au completarea arantiilor
"uplimentare,ace"tea "e face in termen de 60 !ile de la data recalcularii%
:rt% 21
=aca e"tionarul nu con"tituie , nu completea!a "au nu aduce dupa ca!, arantiile core"pun!atoare potrivit
articolului 1) aliniatul ultim "i articolului 20 aliniatul ultim "au daca, din cau!a altor retineri,ratele in contul
arantiei in numerar nu pot fi retinute "i nici nu "unt depu"e in conditiile articolului 13, "e procedea!a la trecerea
"a in alta functie ori, ori daca acea"ta nu e"te po"i#il, la de"facerea contractului "au de munca% In ace"t din urma
ca!, privitor la drepturile ana+atului "e vor aplica di"po!itiile din lei"latia muncii referitoare la de"facerea
contractului de munca, pentru motive ce nu "unt imputa#ile ana+atului%
:rt% 20
?arantiile "uplimentare "e urmare"c "ilit pe #a!a contractului de arantie "i a titluluie$ecutoriu definitiv
o#tinut impotriva e"tionarului%
In ca!ul in care urmarirea "ilita a fo"t pornita de mai multi creditori, orani!atia "olicitata in favoarea
careia "2a con"tituit arantia "uplimentara are drept de preferintaa"upra "umelor reali!ate prin valorificarea
#unurilor con"tituite arantie, in conditiile privind creantele arantate prin ipoteca "au a+ preva!ute de
di"po!itiile leale referitoare la e$ecutarea "ilita a creantelor #ane"ti ale orani!atiilot "ociali"te impotriva
per"oanelor fi!ice%
CAP+ C RASPUNDERI
:rt% 23
Incalcarea di"po!itiilor leale cu privire la e"tionarea #unurilor atrae ra"punderea materiala,
di"ciplinara, admini"trativa, penala "au civila, dupa ca!%
:rt% 24
:na+atii ra"pund material, potrivit codului muncii "i prevederilor pre!entei lei, pentru pau#ele cau!ate
in e"tiuni prin fapte ce nu con"tituie infractiuni%
:rt% 25
?e"tionarul ra"punde interal fata de orani!atia "ociali"ta pentru pau#ele pe care le2a cau!at in
e"tiunea "a%
&rimirea #unurilor in cantitati inferioare celor in"cri"e in actele in"otitoare "au cu vicii aparente, fara a "e
3-
fi intocmit acte leale de con"tatare, precum "i ne"olicitarea a"i"tentei te5nice de "pecialitate la primirea
#unurilor,de"i acea"ta era nece"ara,atra ra"puderea e"tionarului in conditiile alineatului 1%
:rt% 26
?e"tionarul ra"punde interal "i in ca!ul in care atri#utiile "ale fiind e$ercitate, potrivit di"po!itiilor leale,
de un deleat "au de o comi"ie, "e con"tata o pau#a fara a "e putea "ta#ili ca acea"ta "2a produ" in a#"enta
e"tionarului%
:rt% 2-
Cand pau#a in e"tiune a fo"t cau!ata de e"tionar impreuna ca alt ana+at al orani!atiei"ociali"te, ei
ra"pund interal, fiecare in ma"ura in care a contri#uit la producerea pau#ei%
=aca nu "e poate determina ma"ura in care fiecare a contri#uit la producerea pau#ei, de"pau#irea "e
reparti!ea!a intre cei in cau!a proportional cu ci"tiul mediu al fiecaruia pe ultimele 3 luni3 in ca!ul pau#ei
con"tatate intr2o e"tiune in care manipularea #unurilor "e face in colectiv de mai multi ana+ati "au in
"c5im#uri "ucce""ive, fara predarea de e"tiune intre "c5im#uri, de"pau#irea "e reparti!ea!a "i proportional cu
timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, in e"tiunea in care "2a produ" pau#a%
:rt% 2'
:na+atul cu functie de conducere, precum "i orice alt ana+at vinovat de ana+area, trecerea "au
mentinerea unei per"oane in functia de e"tionar fara re"pectarea conditiilor de var"ta, "tudii "i "taddiu preva!ute
in articolele 3 "i 3', precum "i a di"po!itiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale,ra"pund interal
pentru pau#ele cau!ate de e"tionar, in "olidar cu ace"ta%
:ceea"i ra"pundere o are "i cel vinovat de nere"pectarea di"po!itiilor preva!ute in capitolul III , in limita
arantiei necon"tituite%
:rt% 2)
7a"punde interal ana+atul care , ne"ocotind indatoririle "ale de "erviciu, a adu" pau#e orani!atiei
"ociali"te prin aceea ca :
a)nu a a"iurat e"rionarului, in ca!urile preva!ute de lee, a"i"tenta te5nica de "pecialitate pentru
verificarea calitativa a #unurilor ori a pre"tat o a"i"tenta te5nica necore"pun!atoare 3
#)nu a luat ma"urile nece"are pentru pa"trarea #unurilor in conditii core"pun!atoare 3
c)a dat e"tionarului di"po!itii re"ite "au contrare leii% :rt% 30
7a"punde, in limita valorii pau#ei rama"e neacoperite de autorul direct al ei,din momentul con"tatarii
in"olva#ilitatii ace"tuia, cel vinovat de :
a)ana+area "au trecerea unei per"oane intr2o functie de e"tionar "au din "u#ordinea e"tionarului fara
avi!ul preva!ut in articolul - 3
#)neluarea "au luarea cu intir!iere a ma"urilor pentru inlocuirea e"tionarului "au a ana+atilor aflati in
"u#ordinea "a, de"i a fo"t averti!at in "cri" "i motivat ca nu2"i indepline"c atri#utiile in mod core"pun!ator 3
c)neluarea ma"urilor nece"are pentru "ta#ilirea "i acoperirea pau#elor in e"tiune 3
d)neefectuarea inventarierilor la termenele "i in conditiile leii, in "ituatia in care prin acea"ta a contri#uit
la cau!area pau#ei3
e)nere"pectarea oricarei alte indatoriri de "erviciu, daca fara incalcarea ace"teia pau#a "2ar fi putut evita%
:rt% 31
:na+atul care prime"te, pa"trea!a "i eli#erea!a #unuri fara a avea calitatea de e"tionar in intere"ul
articolului 1 ra"punde interal in mod core"pun!ator prevederile pre!entului capitol%
:rt% 32
La con"tatarea unei pau#e in e"tiune, per"oana ra"pun!atoare poate "a2"i ia un ana+ament "cri" pentru
acoperirea ace"teia : ana+amentul "cri" con"tituie titlu e$ecutoriu%
=aca, ulterior, ace"ata per"oana con"tata ca nu datorea!a "au ca datorea!anumai in parte "uma pentru care
"i2a luat ana+amentul, ea va putea face cerere de de"fiintare a ana+amentului la oranul de +uri"dictie
competent, in termen de 30 !ile de la data cand a cuno"cut acea"ta impre+urare%
=e a"emenea, validitatea ana+atului va inceta in intreime "au in parte atunci cand orani!aria "ociali"ta
"au oranul de +uri"dictie competent con"tata, cu prile+ul verificarii "au, dupa ca!, al "olutionarii unei cau!e care
are leatura cu ana+amentul, ca ace"ta a fo"t luat pentru o "uma nedatorata%
*ranul de +uri"dictie competent poate "u"penda a$ecutarea ana+amentului%
:rt% 33
3'
In vederea de"pau#irii orani!atiei "ociali"te pentru pau#ele cau!ate in e"tiune, care nu "e pot acoperi
din arantia in numerar, "e vor lua ma"uri de "iurare "i urmarire a"upra oricaror #unuri apartinand e"tionarului
"i per"oanelor care ra"pund in conditiile pre!entului capitol, potrivit di"po!itiilor leale cu privire la e$ecutarea
"ilita a creantelor #ane"ti ale orani!ariilor "ociali"te impotriva per"oanelor fi!ice%
.a"urile de a"iutare "e incuviintea!a de oranul de +uri"dictie competent "a "olutione!e litiiul%
:rt% 34
*rice per"oana privitor la care,prin 5otarare +udecatorea"ca, "2a con"tatat ca a do#indit de la un e"tionar
#unuri "u"tra"e de ace"ta din avutul o#"te"c "a ca le2a o#tinut in afara o#liatiilor de "erviciu ale e"tionarului,
cuno"cind ca ace"ta e"tionea!a a"tfel de #unuri, ra"punde "olidar cu e"tionarul de acoperirea pau#ei,in limita
valorii #unurilor do#indite%
:rt% 35
Crearea de plu"uri in e"tiune prin mi+loace frauduloa"e "e pedep"e"te cu inc5i"oare de la 6 luni la 3 ani%
=aca mi+locul fraudulo" con"tituie prin el in"u"i o infractiune, "e aplica reulile privind concur"ul de infractiuni%
:rt% 36
Nedeclararea in "cri", in termen preva!ut de di"po!itiile leale, de catre e"tionar, a plu"urilor din
e"tiunea "a de"pre a caror cantitate "au valoare are cuno"tinta, provenite in orice alt mod decat acela aratat in
articolul 35, "e pedep"e"te cu inc5i"oare de la o luna la un an %
=aca fapta preva!uta in aliniaatul precedent a avut con"ecinte rave, pedeap"a e"te inc5i"oare de la 6 luni
la 3 ani%
Nu "e pedep"e"te acela care, mai inainte de inceperea oricarui control, declara plu"urile de"pre care
cantitatea "au valoarea are cuno"tinta
:rt% 3-
In"trainare #unurilor mo#ile con"tiuie arantie potrivit articolului 10 fara in"tiintarea preala#ila a
orani!atiei "ociali"te, "e pedep"e"te cu inc5i"oare de la 6 luni la un an%
3)
CAP+ D
DISPO1ITII TRAN1ITORII SI FINALE
:rt% 3'
.ini"terele "i alte orane centrale "ta#ile"c cateoriile de e"tiuni mai putin comple$e "au valori mai mici
din mediul rural, pentru care functia de e"tionar poate fi indeplinita "i in alte conditii de "tudii decat cele
preva!ute la articolul 3 aliniatul 1%
:rt% 3)
?e"tionarii care la data intrarii in vioare a pre!entei lei nu indepline"c conditiile de "tudii preva!ute la
articolul 3 pot fi mentinuti daca au indeplinit, la ana+area lor, conditiile de preatire profe"ionala preva!ute in
indicatoarele de "taiu "i "tudii ale functiilor re"pective "i "unt core"pun!atori%
?e"tionarii in functie la data intrarii in vioare a pre!entei lei "unt o#iati, dupa ca! :
a)"a complete!e in termen de 3 ani arantia in numerar, in conditiile "ta#ilite de acord cu conducatorii
orani!atiilor "ociali"te 3
#)"a con"tituie "au "a aduca in termen de un an arantii "uplimentare potrivit prevederilor catitolului III%
In ca!ul neindeplinirii o#liatiilor preva!ute in aliniatul precedent "e aplica in mod core"pun!ator
di"po!itiile articolului 21
?e"tionarii in functie la data intrarii in vioare a pre!entei lei pot fi "cutiti de catre conducatorii
orani!atiilor "ociali"te de o#liatia con"tituirii de arantii "upimentare%
:rt% 40
:na+atii2mandatari au o#liatia de a con"titui arantii,in cuantumul "i conditiile "ta#ilite prin 5otarare a
Con"iliului de .ini"tri%
:rt% 41
.odul de e"tionare a #unurilor materiale ale orani!atiilor "ociali"te "e "ta#ile"c prin 5otarare a
Con"iliului de .in"tri%
.ini"trii "i conducatorii celorlalte orane centrale vor emite in termen de 60 !ile de la data pu#licarii
pre!entei lei , in"tructiuni prin care vor "ta#ili :# functiile de e"tionari : cateoriile de e"tiune la care e refera
articolul 3 aliniatul 2 "i articolul 3' 3 plafoanele valorice "i conditiile in care e"te o#liarorie con"titurea de
arantii "uplimentare 3e$tinderea o#liatiei de a con"titui arantii "i a"upra altor cateorii de ana+ati,potrivit
articolului 10 aliniatul 4 3 cuantumul arantiilor "i al ratelor, precum "i alte ma"uri de e$ecutare a pre!entei lei%
In acela"i termen, mini"terle "i celelalte orane centrale vor adapta indicatorele de preatire "i "taiu
pentru functiile de e"tionari, in conformitate cu prevederile pre!entei lei%
&entru orani!atiile "ociali"te de intere" local care nu "unt coordonate de un oran local de "pecialitate al
admini"tratiei de "tat, di"po!itiile alineatului 2 "e vor aduce la indeplinire, in termen de 60 !ile de la data
pu#licarii pre!entei lei, de comitetele e$ecutive ale con"iliilor populare +udetene "i al municipiului 4ucure"ti,
cu "pri+inul Comitetului de /tat pentru ,conomia "i :dmini"tratia Locala%
:rt% 42
=i"po!itiile pre!entei lei "e aplica in mod core"pun!ator "i per"onalului .ini"terului 0ortelor :rmate,
.ini"terului :facerilor Interne "i Con"iliului /ecuritatii /tatului%
Numirea militarilor in functii de e"tionari "e face in conditiile "ta#ilite prin in"tructiuni ale oranelor
centrale preva!ute in alineatul precedent, fiecare in cadrul atri#utiilor "ale, cu re"pectarea prevederilor
articolelor 326 din pre!enta lee%
.ilitarii in termen numiti e"tionari nu "unt o#liati "a con"tituie arantii%
7a"punderea materiala a per"onalului .ini"terului 0ortelor :rmate, .ini"terului :facerilor Interne "i
Con"iliului /ecuritatii /tatului "e relementea!a prin di"po!itii "peciale%
:rt% 43
/e recomanda oranelor centrale ale orani!atiilor cooperati"te ca, privitor la mem#rii cooperatori, "a
relemente!e ,in "ectorele lor de activitate, conditiile de incredintare a e"tiunilor, con"tituirea de arantii "i
ra"punderea in leatura cu e"tionarea #unurilor, avindu2"e in vedere prevederile pre!entei lei%
:rt% 44
&re!enta lee intra in vioare la )0 !ile de la data pu#licarii%
&e data intrarii in vioare a pre!entei l 3ei "e a#roa =ecretul nr% 145(1)60 privind ra"punderea materiala
a e"tionarilor din orani!atiile "ociali"te, precum "i orice alte di"po!itii contrare%
40
Lecia 2 RESPECT' LEGISLA)IA 2N DOMENIUL
ALIMENTAR
O R D I N U L
MINISTERULUI S'N'T')II nr+ /86 @ 3//:
pentru "proA"re" Nore#or de $.$en, pr$!$nd produc-$"( pre#ucr"re"(
depo%$t"re" ( p,str"re" ( tr"nsportu# 7$ des?"cere" "#$ente#or
CAPITOLUL I + Nore .ener"#e
Art+ 3 &re!entele norme de iienH "e aplicH tuturor unitHIilor alimentare care produc( pre#ucre"%,(
ser!esc( depo%$te"%,( tr"nsport, 7$ des?"c produse "#$ent"re+
Art+ 4 1oate unitHIile alimentare care produc, prelucrea!H, "erve"c, depo!itea!H, tran"portH Ji de"fac
alimente funcIionea!H pe #a!H de "utor$%"-$e s"n$t"r,+
8n ca! de "c5im#are "au e$tindere a activitHIii, unitatea va "olicita o nou, autori!aIie "anitatH%
:utori!aIia "anitarH "e vi!ea!H anual (la 12 luni calendari"tice)%
Art+ B :mpla"area, con"trucIia Ji reamena+area unitHIilor alimentare de orice fel "e fac cu "!$%$u# s"n$t"r
"# d$rec-$$#or de s,n,t"te puA#$c, <ude-ene( "# ".en-$e$ de protec-$e " ed$u#u$ <ude-ene Ji al direcIiior
+udeIene de ur#ani"m Ji amena+area teritoriului%
Art+ C Se $nter%$ce ampla"area de unitHIi cu profil alimentar =n sp"-$$ de #ocu$t+/e admit activitHIi de
de"facere a alimentelor Ji de alimentaIie pu#licH la parterul #locurilor, numai ;n "paIii comerciale e$i"tente,
de"tinate prin proiect%
Art+ D @nitHIile alimentare tre#uie "H ai#H a"iuratH Ji "H folo"ea"cH permanent ;n activitatea lor "p,
pot"A$#, curent,( rece 7$ c"#d,, ;n cantitate "uficientH Ji core"pun!Htoare calitativ condiIiilor ;n"cri"e ;n actele
normative%
8n localitHIile "au ;n !onele lip"ite de reIele pu#lice de di"tri#uire a apei pota#ile e"te permi"H folo"irea
apei de f9nt9nH prin in"talaIii proprii,
core"pun!Htoare din punct de vedere iienico2"anitar Ji a condiIiilor de pota#ilitate%
Art+ 6 @nitHIile alimentare tre#uie "H fie dotate cu $nst"#"-$$ pentru co#ect"re" 7$ =ndep,rt"re" $.$en$c,
" re%$duur$#or #$cF$de (reIea de canali!are), care tre#uie"c i!olate pentru a preveni orice po"i#ilitate de
infiltraIie Ji impurificare a "paIiilor Ji produ"elor%
Art+ 8 Co#ect"re" re%$duur$#or so#$de, precum Ji a re"turilor alimentare lic5ide "e va face ;n rec$p$ente
et"n7e cu c"p"c, confecIionate din material re!i"tent, uJor de "pHlat Ji de de!infectat%
:ce"tea vor fi depo%$t"te =n sp"-$$ (;ncHperi, #o$e "au platforme acoperite) spec$"# dest$n"te Ji
amena+ate ;n ace"t "cop, prevH!ute cu mi+loace pentru prevenirea acce"ului muJtelor Ji ro!Htoarelor, cu paviment
impermea#ili!at, amena+at ;n pantH "pre o urH de "curere Ji dotat cu po"i#ilitHIi de "pHlare%
,vacuarea re!iduurilor "olide "e va face ;nainte ca ace"tea JH depHJea"cH capacitatea de depo!itare Ji "H
41
intre ;n de"compunere%
Art+ : Cond$-$$#e de ventilaIie, iluminat, !omot Ji vi#raIii din unitHIile alimentare tre#uie "H "e
;ncadre!e ;n nore#e de $.$en, "ta#ilite de .ini"terul
/HnHtHIii%
Art+ / Ut$#"<e#e 7$ oA$#$eru# teFno#o.$c din dotarea unitHIilor alimentare vor fi confecIionate din
materiale re!i"tente la lovituri Ji coro!iune, neferoa"e, uJor de curHIat, care "H nu afecte!e proprietHIile nutritive,
fi!ico2c5imice Ji oranoleptice Ji "H nu favori!e!e contaminarea micro#ianH a alimentelor cu care vin ;n contact%
@til+ele Ji mo#ilierul te5noloic tre#uie con"truite cu "uprafeIe netede, fHrH locuri de reIinere a
re!iduurilor alimentare "au reu acce"i#ile, a"tfel ;nc9t "H poatH fi demontate Ji curHIate cu uJurinIH%
Art+ 3> 8n toate unitHIile alimentare procesu# de produc-$e tre#uie a"tfel "ta#ilit, ;nc9t "H "e a"iure
des?,7ur"re" ?#uJu#u$ =ntrGun s$n.ur sens Ji "H "e evite ;ncruciJHrile de fa!e in"alu#re Ji "alu#re%
Art+ 33 1oate unitHIile alimentare vor fi dotate, dupH ca!, cu sp"-$$ su?$c$ente de depo%$t"re a
produ"elor finite Ji "emifa#ricate, a materiilor prime Ji au$iliare, precum Ji a am#ala+elor, ;nc9t "H nu "e permitH
deradarea, impurificarea "au contaminarea%
&entru pH"trarea materiilor prime, a "emifa#ricatelor Ji produ"elor finite uJor altera#ile vor fi dotate cu
sp"-$$ ?r$.or$?$ce, comparimentate ("eparat produ"ele crude de cele care au "uferit preparare termicH, "eparat de
cele care emanH miro"uri "pecifice de cele care ;mprumutH miro"uri), prevH!ute cu po"i#ilitHIi de contro# 7$
=nre.$str"re " teper"tur$$%
0uncIionarea in"talaIiilor friorifice tre#uie a"iuratH ;n permanenIH, iar temperatura reali!atH ;n interior
ve fi ;nrei"tratH%
@nitHIile care folo"e"c ;n cur"ul activitHIii produ"e conelate vor avea ;ncHperi Ji in"talaIii care "H a"iure
efectuarea corectH a deconelHrii%
/paIiile de"tinate depo!itHrii alimentelor vor fi pH"trate ;n "tare de curHIenie, iar periodic vor fi curHIate,
reparate, de!in"ecti!ate Ji derati!ate%
Art+ 34 8n toate unitHIile alimentare "e va a"iura ?unc-$on"re" corect, 7$ per"nent, " "p"r"tur$$ de
contro# Ji de ;nrei"trare a parametrilor care condiIionea!H "alu#ritate prelucrHrii Ji pH"trHrii materiilor prime,
"emifa#ricatelor Ji produ"elor finite ("terili!area, pa"teuri!area, refrierarea, conelarea etc%)
Art+ 3B @nitHIile alimentare au o#liaIia de a folo"i "ter$$ pr$e( "ter$$ "uJ$#$"re( se$?"Ar$c"te Ji
am#ala+e care "H core"pundH nore#or de $.$en,+
@nitHIile alimentare au o#liaIia de a efectua, prin anali!e de la#orator "au prin procedee, controlul
re"pectHrii nirmelor de iienH privind materiile prime, au$iliare, "emifa#ricate Ji produ"e finite%
Art+ 3C 1oate unitHIile alimentare tr#uie "H fie dotate Ji aprovi!ionate, dupH nece"itate Ji cantitate
"uficientH, cu utila+e, u"ten"ile Ji materiale "pecifice pentru =ntre-$nere" $.$en$c, corespun%,to"re ("pHlare Ji
de!infecIie)%
/u#"tanIele de!infectante folo"ite ;n concentraIiile core"pun!Htoare tre#uie "H fie numai cele avi!ate de
.ini"teru /HnHtHIii%
@tila+ele Ji u"ten"ilele folo"ite pentru iieni!area rupurilor "anitare vor fi pH"trate "eparat, ;n "paIii
"pecial de"tinate Ji marcate core"pun!Htor%
8ncHperile unitHIilor alimentare vor fi a"tfel amena+ate Ji dotate, ;nc9t "H nu permitH acce"ul in"ectelor Ji
ro!Htoarelor%
Art+ 3D 8n toate unitHIile alimentare tre#uie "H fie a"iuratH dotarea cu "neJe soc$"#Gs"n$t"re
core"pun!Htoare cu numHr Ji capacitate normativelor de proiectare Ji protecIia muncii ;n vioare%
&entru pH"trare ec5ipamentului "anitar de protecIie a alimentelor Ji a ;m#rHcHmintei individuale a
per"onalului "e vor a"iura "paIii dotate Ji dimen"ionate ;n funcIie de profilul unitHIii%
/e va pH"tra "eparat ec5ipamentul folo"it la operaIiunile de curHIenie Ji iieni!are%
42
Art+ 36 1oate unitHIile "unt o#liate "H efectue!e periodic 2 ;n funcIie de nece"itate "au la recomandarea
oranelor "anitare 2 #ucr,r$#e de $.$en$%"re 7$ re!$%u$re " $nst"#"-$$#or Ji utila+elor, operaIiuni care "e e$ecutH ;n
afara perioadei de activitate a unitHIii%
Art+ 38 &entru "ectoarele cu ri"c pentru con"umatori ;n unitHIile de producIie Ji alimentaIie pu#licH e"te
o#liatorie "n."<"re" de person"# c"#$?$c"t ;n profilul ;n care lucrea!H%
CAPITOLUL II + Nore de $.$en, pr$!$nd "ct$!$t"te" de "#$ent"-$e puA#$c,
Art+ 3: &re!entele norme "e referH la toate unitHIile de alimentaIie care preHte"c, "erve"c preparate
culinare Ji produ"e de cofetHrie2pati"erie ;n care vHn!area Ji con"umul produ"elor "e face, de reulH, pe loc "au
pentru con"umul ca"nic%
Art+ 3/ 1ipurile de unitHIi de alimentaIie pu#licH "unt cele prevH!ute de relementHrile leale%
Art+ 4> &entru a"iurarea condiiilor i&ienico8;anitare ;n vederea unei prelucrHri Ji preparHri a
alimentelor core"pun!Htoare, ;n funcIie de profilul, unitHIile de alimentaIie pu#licH "au colectivH vor avea din
con"trucIie "paIiile nece"are pentru circuitele funcIionale:
"alH de me"e3
"alH de preparare a m9ncHrurilor3 "paIii de pH"trare a
alimentelor3 ane$e "ocial2"anitare3
Art+ 43 /paIiile vor fi proiectate Ji ampla"ate, a"tfel ;nc9t "H permitH de"fHJurarea 9luHului te<nolo&ic
ntr8un ;in&ur ;en;( evit9ndu2"e
;ncruciJHrile ;ntre fa!ele in"alu#re Ji cele "alu#re%
8n "paIiile de preparare Ji ;n ane$e pereIii vor fi impermea#ili!aIi cu materiale core"pun!Htoare (faianIH,
re"ie, vop"ele "peciale) pe o ;nHlIime de
1,'0 m, iar pavimentul va fi prevH!ut cu "ifoane de "curere racordate la canali!are%
Art+ 44 Sala de me;e va avea a"iurat minimum 1(2 mL %entru un loc la ma"H% Celelalte dotHri vor fi
cele prevH!ute de relementHrile leale%
43
Art+ 4B S%aiile de %re%arare a mBncrurilor "unt con"tituite din #ucHtHrii Ji dintr2o "erie de camere
ane$e ;n care "e face prelucrarea preliminarH a alimentelor%
S%aiile de %relucrare %reliminar a alimentelor (curHIare, "pHlare, tocare) cu circuite "eparate pentru
leume, carne, peJte, ouH%
8n funcIie de cateoria de ;ncadrare a unitHIii vor e$i"ta ane$e, precum: la#orator de cofetHrie, pati""erie,
!onH pentru ceai, cafea, lapte, camerH pentru prepararea m9ncHrurilor reci ("alate, maione!e, preparate cu
elatinH, "andviciuri, aperitive reci), complet "eparate de #ucHtHria propriu2!i"H%
Art+ 4C 8n unitHIile de alimentaIie pu#licH cu un ;in&ur ;%aiu de %roducie 8 6uctrie0 ;n care "e
reali!ea!H prepararea, fier#erea "au coacerea alimentelor, "e vor folo"i ca materii prime numai produ"e
aroalimentatre ata curHIate, porIionate Ji am#alate%
S%larea ?e;elei pentru "ervire Ji a va"elor de #ucHtHrie "e va face "eparat, ;ntr2un loc anume "ta#ilit Ji
amena+at, unde nu "e fac alte operaIiuni de preparare3 ace"t loc va fi "trict delimitat%
,e;ela curat pentru ma"H tre#uie "H fie pH"tratH ;n "paIii "eparate de va"ele de #ucHtHrie%
Art+ 4D /paIiile de pH"trare a alimentelor "unt repre!entate de: depo!ite, maa!ii, #eciuri Ji "paIii
friorifice%
Produ;ele alimentare am6alate vor fi depo!itate "eparate de o#iectele de inventar, am#ala+ele oale,
"u#"tanIele pentru curHIenie Ji de!infecIie% Produ;ele %eri;a6ile (materiile prime) "e vor pH"tra ;n "paIii
friorifice "eparate, la temperatura prevH!utH de furni!or%
Pre%aratele 9inite Ji cele care "e con"umH fHrH a mai fi prelucrate termic, "e vor pH"tra "eparat de carne, peJte,
vi"cere crude Ji preparatele de carne crude (mititei, carne tocatH etc%)
PBinea( c<i9lele( cornurile "e vor pH"tra ;n "paIii "pecial amena+ate, ;n coJuri de rHc5itH, material pla"tic "au
navete, cu condiIia ca ace"tea "H fie acoperite, la adHpo"t de praf Ji de in"ecte Ji "H nu fie aJe!ate direct pe
paviment%
duAuri( &ru%uri ;anitare IMC5 Ai c<iu?ete pentru per"onal Ji "eparate pentru clienIi, #irouri, #o$e pentru
re!iduuri%
?rupurile "anitare (QC) pentru per"onal Ji cele pentru con"umatori, ;n orice fel de unitate de alimentaIie
pu#licH "au colectivH, vor fi ;n permanenIH ;ntreIinute ;n perfectH "tare de funcIionare Ji vor fi dotate cu 59rtie
iienicH, "Hpun Ji JerveIele de 59rtie la c5iuvetH%
8n unitHIile mici de alimentaIie pu#licH cu p9nH la 3 "alariaIi, de tipul pati"eriilor, #arurilor de !i, lacto2
#arurilor, nu e"te nece"ar rup "anitar "eparate de cel al con"umatorilor%
Art+ 48 =otarea cu u"ten"ile Ji utila+e "e face Iin9ndu2"e "eamH de natura, volumul Ji profilul unitHIii de
alimentaIie pu#licH% Nu "e vor folo"i ?a;e Ai u;ten;ile de 6uctrie de&radate$
Art+ 4: Produ;ele alimentare am6alate vor fi depo!itate "eparate de am#ala+ele oale, "u#"tanIele
pentru curHIenie Ji de!infecIie%
8n unitHIile alimentare folo"irea 5eIii naturale e"te permi"H numai pentru rHcirea #Huturilor ;m#uteliate%
?5eaIa va proveni numai din 5eIHrii autori!ate "anitar%
Art+ 4/ 8n unitHIile de alimentaIie pu#licH Ji alimentaIie colectivH, care preHte"c Ji "erve"c preparate
culinare, "e vor re"pecta urmHtoarele condiIii de protecIie "anitarH a alimentelor:
1$ !%eraiunile de %relucrare a crnii( %eAtelui( le&umelor Ai %rodu;elor de co9etrie Ai %ati;erie "e vor
efectua ;n ;ncHperi "au ;n compartimente "eparate% =e a"emenea, "e vor "epara operaIiunile de prelucrare a cHrnii
Ji peJtelui crud de operaIiunile finale de preparare a ace"tor produ"e%
1oate o%eraiunile de %re%arae a crnii crude ItranAare( tocare( %re%arare mititei( cBrnai %roa;%ei(
c<i9tele etc$5 "e efectueatH ;ntr2un "paIiu de"tinat numai ace"tor operaIiuni% /paIiul va fi dotat cu #utuc, funduri
de lemn, marcate di"tinct, u"ten"ile (maJinH de tocat, topor etc%), #a!ine ce "e vor fi racordate la in"talaIia de apH
44
caldH, rece Ji la canali!are%
!%eraiunile de %re%arare a %eAtelui crud "e efectuea!H ;n condiIii "imilare%
Materia %rim Ai %rodu;ele 9inite ;e ?or %relucra %e me;e I;au 9unduri de lemn5 di9erite( marcate
?i>i6il1 PpeJte crudR, PpeJte fiertR, Pp9ineR etc%
&reparatele culinare finite, p9nH la "ervirea lor de cHtre con"umator, vor fi %;trate la o tem%eratur
de minimum N7+KC ImBncruri calde5 ;au la
maHimum N*KC I%re%ararte reci5$
4$ Re9olo;irea ca materie primH a preparatelor culinare finite ori ame"tecarea tocHturilor de carne crudH
cu cele tratate termic nu e;te %ermi;.
5$ 8n unitHIile de alimentaIie colectivH Ji alimentaIie pu#licH, ;n care "unt "ervite rupuri orani!ate
(turiJti, me"e comune etc%), "e vor con"uma numai mBncruri %re&tite n aceeaAi >i( din care "e vor pH"tra
%ro6e In reci%iente curate( o%rite( nc<i;e ermetic Ai etic<etate5 tim% de 4* ore la o tem%eratur de N4KC( ;n
"paIii friorifice "pecial de"tinate ace"tui "cop%
Nu e;te %ermi; ;ncorporarea ;n preparate a rH"imilor folo"ite la
prH+ire%
Le&umele Ai 9ructele care "e con"umH ;n "tare crudH "e vor "pHla "u# curent continuu de a%
%ota6il$
Nu e"te permi"H %;trarea alimentelor, cu e$cepIia peJtelui, n contact cu &<eaa "au cu apa
re!ultatH din topirea 5eIii%
Nu e"te permi"H ;er?irea 6uturilor( 9ructelor Ai le&umelor n contact cu &<eaa, cu e$cepIia
cu#urilor de 5eaIH preparate din apH pota#ilH,
;n conelatoare "peciale%
Art+ B> 8n ca!ul ;n care, pentru depo!itarea materiilor prime uJor altera#ile Ji nealtra#ile, nu "e poate
a"iura dec9t o ;ncHpere, e"te o#liatorie ;ndeplinirea urmHtoarelor condiIii:
2 0otarea core"pun!Htoare cu rafturi "au recipiente pentru toate produ"ele nealtera#ile%
:"iurarea unui ;%aiu 9ri&ori9ic pentru produ"ele altera#ile, cu compartiment ;e%arat %entru carne crud(
care "H nu ai#H o temperaturH mai mare de M4NC%
:"iurarea unei ?entilaii naturale "au cu "i"tem tip Paer condiIionatR%
:provi!ionarea cu materii %rime uAor altera6ile( ;ndeo"e#i cu carne Ji lapte, "H "e facH pe mH"ura capacitHIii
"paIiului de rHcire Ji "H nu depHJea"cH nevoile de con"um pentru o !i%
Art+ B3 8n unitHIile care "unt li%;ite de ;%aiu %entru or&ani>area 6uctriei I;naO86aruri( %i>>erii
etc$5 preparatele culinare "pecifice ace"tora "e pot eHecuta n ;ala de de con;um( n 9aa con;umatorilor, cu
o#liaIia ca prin orani!ara, dotarea Ji ;ntreIinerea locului re"pectiv "H "e a"iure o curHIenie permanentH, iar
unitatea "H di"punH de po"i#ilitHIi de ventilaIie (naturalH "au mecanicH)
CAPITOLUL III + Nore de $.$en, pr$!$nd depo%$t"re" 7$ tr"nsportu# "#$ente#or
45
Art+ B4 0e%o>itarea alimentelor tre#uie "H "e facH ;n condiii care "H %re?in modi9icarea
%ro%rietilor nutriti?e( or&anole%tice Ai 9i>ico8c<imice( %recum Ai contaminarea micro6ian$ 8n ace"t "cop
alimentele vor fi depo!itate ;n ;ncHperi "au "paIii "pecial amena+ate, prote+ate de in"ecte Ji ro!Htoare, dotate cu
in"ta"talaIiile Ji aparatura nece"are pentru a"iurarea controlului condiIiilor de temperaturH, umiditate,
ventilaIie etc%, "ta#ilite prin acte normative ;n vioare%
Art+ BB AAe>area %rodu;elor alimentare "e va face "eparat pe ;ortimente( %e >ile de 9a6ricaie( %e
&rtare ;au ra9turi( n ;ti?e( rBnduri di;tanate, a"tfel ;nc9t "H "e a"iure o #unH ventilaIie Ji acce"ul
per"oanelor Ji al mi+loacelor care controlea!H "au manipulea!H produ"ele depo!itate%
Nu "e vor introduce ;n "paIiile de depo!itare produ"ele alimentare conIinute ;n am#ala+e murdare, deradate
"au care nu core"pund normelor de iienH%
8n "paIiile de"tinate depo!itHrii alimentelor nu "e vor introduce produ"e care pot con"titui "ur"e de contaminare
a ace"tora%
Art+ BC @nitHIile alimentare vor fi dotate cu ;%aii nece;are %entru de%o>itarea am6alaCelor% &ereIii
ace"tor "paIii vor fi etanJi, nepermiI9nd acce"ul ro!Htoarelor% /e inter!ice depo!itarea am#ala+elor de tran"port
;n "paIii de producIie, de preparare "au de v9n!are a alimentelor%
Art+ BD 1ran"portul alimentelor "e efectuea!H ;n funcIie de peri"a#ilitatea produ"elor, numai cu
mi+loace autori!ate "anitar, iienice care "H a"iure pe toatH durata tran"portului %;trarea nemodi9cat a
caracteri;ticilor nutriti?e( or&anole%tice( 9i>ico8c<imice ;i micro6iolo&ice(
precum Ji m%otri?a %ra9ului( in;ectelor( ro>toarelor Ai altor %o;i6iliti de %oluare( de&radare Ai
contaminare at9t a produ"elor tran"portate c9t Ji a am#ala+elor%
Art+ B6 .i+loacele de tran"port al alimentelor tre#uie "H fie amena+ate Ji dotate ;n funcIie de natura
produ"ului tran"portat, iar pe pereIii e$teriori "e va ;n"crie denumirea produ"elor re"pective (carne, p9ine,
lactate etc%)% &ereIii e$teriori Ji platforma vor fi confecIionate din materiale re!i"tente, impermea#ile, uJor de
curHIat%
Art+ B8 Alimentele uAor altera6ile vor fi tran"portate cu miCloace de tran;%ort 9ri&ori9ice,prevH!ute Ji
dotate cu mi+loace de ventilaIie Ji friorifice, inclu"iv cu aparaturH pentru control Ji ;nrei"trarea
temperaturii%&entru tran"portul ;n cadrul aceleiaJi localitHIi "au cu o duratH mai micH de 4 ore "e pot folo"i
mi+loace de tran"port i!oterme%
- Carnea n carca; "e tran"portH aHIatH pe c9rlie din material ino$ida#il%
- /e permite tran"portarea de alimente "u# formH de materii prime Ji "emifa#ricate ;mpreunH cu produ"e finite
care "e con"umH fHrH altH prelucrare termicH, dacH e"te "e a"iurH condiIii core"pun!Htoare pentru fiecare
cateorie%
- :limentele vor fi ;n"oIite pe timpul tran"portului de documentele care ; certi9ice c %rodu;ele au 9o;t
rece%ionate conform actelor normative ;n vioare%
- &roducHtorul e"te o#liat "H a"iure tran"portul produ"elor numai ;n maAin autori>at$
Art+ B: MiCloacele de tran;%ort al alimentelor, precum Ji am6alaCele de tran;%ort tre#uie pH"trate
permanent ;n %er9ect ;tare te<nic Ai de curenieJ ace"te vor fi ;%late Ai de>in9ectate dupH fiecare
tran"port%
Art+ B/ Per;onalul care a;i&ur tran;%ortul Ai mani%ularea alimentelor uJor peri"a#ile Ji a p9inii va
purta ec<i%ament de %rotecie ;anitar a alimentelor pe toatH durata operaIiunilor ;n care ace"ta vine ;n
contact direct cu alimentele Ji va avea carnet de ;ntate$
46
CAPITOLUL IV + Nore de $.$en, pr$!$nd des?"cere" "#$ente#or
Un$t,-$ de des?"cere " "#$ente#or
3+ M"."%$ne "#$ent"re
Art+ C> .aa!inele alimentare tre#uie "H ai#H din con"trucIie urmHtoarele "paIii :
- "alH de de"facere3
- maa!ie de alimente3
- maa!ie de am#ala+e3
- rup "ocial2"anitar (ve"tiar Ji QC)%
Art+ C3 .aa!inele alimentare tre#uie "H ai#H a"iuratH ;n permanenIH apa caldH Ji rece, ;n cantitate
"uficientH Ji core"pun!Htoare calitativ conform normelor%
Art+ C4 =otHri minime o#liatorii:
rafturi Ji "paIii ;n "ala de de"facere3
rafturi Ji rHtare din lemn ;n maa!ii
&entru alimentele uAor altera6ile, care "e menIin la rece, nu ;unt %remi;e ;u%raa&lomerarea ;%aiilor
9ri&ori9ice de pH"trare Ji e$punere, precum Ji introducerea ;n acelaJi "paIiu a produ"elor crude Ji "emifa#ricate
;mpreunH cu cele care au "uferit tratament termic ;nainte de con"um ("e vor prevede "paIii friorifice "eparate
pentru ace"te cateorii de alimente)%
8n maa!inele alimentare cu o ;in&ur ;al de de;9acere (cu o "uprafaIH de minimum 20 mS) "e pot amenaCa
raioane ;e%arate pentru preparate din carne
Ji lactate Ji pentru carne crudH pream#alatH, care "H fie prevH!ute cu "paIii friorifice de e$punere Ji
depo!itare%
8n maa!inele care tranAea> Ai de;9ac carne crud alHturi de alte alimente "e vor a"iura circuite "eparate
("alH de primire Ji tranJare, "paIii friorifice, raion "eparate de de"facere)%
&entru raioanele de preparate din carne, de lactate, #r9n!eturi Ji p9ine plata "e face numai la ca"H, nu direct la
v9n!Htor%
&entru amena+area unui raion de v9n!are a p9inii e"te nece"arH o "uprafaIH de minimum 10 mS%
Art+ CB Semi%re%artele din carne crud Ai tocturile din carne "e e$pun ;n vitrine friorifice, ;e%arate
de alte "emipreparate%
Alimentele neam6alate, care "e con"umH fHrH o prelucrare termicH, vor fi ;er?ite cu u;ten;ile adevate
(cleJti, linuri, etc%)%
4-
8n unitHIile de de;9acerea a %Binii Ai %rodu;elor de %ani9icaie Ji ;n alte a"emenea unitHIi care de"fac
produ"e neam#alate "e vor lua mH"uri care ; nu %ermit ale&erea manual a produ"elor de cHtre
cumpHrHtori%
Art+ CC :provi!ionarea ace"tor maa!ine pe aceeaJi uJH cu cea de acce" a cumpHrHtorilor "e va face
cu ;ntreruperea activitHIii ;n timpul efectuHrii ace"tei operaIiuni%
Art+ CD ,$punerea la v9n!are a produ"elor alimentare "e face la temperatura recomandatH de
producHtor%
Art+ C6 =epo!itarea ouHlor ;n crofa+e "au lH!i "e face ;n "paIii friorifice, fHrH miro" "trHin% <9n!area
ouHlor ;n unitHIi de de"facere "e face ;n raioane "eparate "au ;n raioane cu produ"e pream#alate%
2 #;te intr>i; ?n>area ouHlor la raionul de %re%arate din carne ori %rodu;e din la%te "au la
raioanele de %rodu;e alimentare neam6alate care "e con"umH ca atare, fHrH a mai fi "upu"e unui proce"
termic% *uHle vor fi JtanIate cu data ouatului, individual "au pe am#ala+%
Art+ C8 8n maa!inele alimentare e;te inter>i; de%o>itarea am6alaCelor ;n ;ncHperile de v9n!are, ;n
"paIiile de circulaIie, ve"tiare "au trotuarele aferente%
Art+ C: 8n maa!inele alimentare ;n care "e autori!ea!H Ji de"facerea produ"elor nealimentare e"te
$nter%$s, !En%"re" produse#or cu ri"c de in9luenare a %ro%rietilor or&anole%tice ale alimentelor "au de
contaminare cu ;u6;tane noci?e$
4+ Coer-u# de $c det"#$u st"A$# 7$ "Au#"nt
Art+ C/ &rin comerul de mic mic detaliu "e ;nIelee de"facerea de alimente ;n cantitHIi Ji "ortimente
re"tr9n"e, pe o perioadH determinatH, ;n puncte fi$e "au mo#ile%
Art+ D> &unctele fi$e de de"facere "tradalH (c5ioJcuri, #arHci Ji tonete) a alimentelor tre#uie a"tfel
dotate Ai amenaCate( ncBt ; a;i&ure condiii i&ienice core"pun!Htoare pentru prote+area, pH"rarea Ji
"ervirea produ"elor, precum Ji pentru menIinerea "alu#ritHIii ;n vecinHtatea punctului de de"facere%
Art+ D3 &unctele fi$e de de"facere "tradalH a alimentelor, precum Ji unitHIile mo#ile tre#uie "H ;ndeplinea"cH
urmHtoarele condiIii Ji "H aplice mH"uri pentru protecIia "anitarH a produ"elor Ji con"umatorilor :
8 "H fie dotate cu ;telaCe( ra9turi etc, pentru pH"trare %rodu;elor am6alate precum "au a fructelor Ji leumelor,
precum Ji cu ?itrine nc<i;e pentru %rodu;e neam6alate, iar pentru %rodu;e %eri;a6ile( cu ?itrine 9ri&ori9ice
Ai 9ri&idereJ
"H fie racordate la reelele %u6lice de a% %ota6il Ai de canali>are ori "H fie dotate cu in"talaIii de apH
pota#ilH, de colectare Ji evacuare ;n condiIii iienice a apei u!ate3
"H ai#H reecipiente cu capac etanJ pentru colectarea re!iduurilor "olide, iar ;n e$terior coJuri pentru colectarea
59rtiilor Ji a re"turilor3
"H folo"ea"cH ve"elH (tac9muri, pa5are), care va fi "pHlatH Ji de!infectatH dupH fiecare folo"ire Ji u"catH ;n
po!iIie verticalH fHrH utili!area c9rpelor3
e"te inter!i"H refolo"irea ve"elei Ji a pa5arelor de unicH folo"inIH3
4'
Art+ D4 CHrucioarele Ji tonetele folo"ite pentru comerIul "tradal mo#il de alimente tre#uie "H fie
;nc5i"e, cu pereIi nete!i vop"iIi ;n ulei "au lac de culoare de"c5i"H Ji dotate cu coJuri pentru 59rtii Ji re"turi3 vor
purta o in"cripIie care "H indice denumirea Ji adre"a "ocietHIii comerciale%
Art+ DB *ranele "anitare pot permite ?Bn>area %rodu;elor din carne
I9ri%te ;au %rCite5( a %rodu;elor de %ati;erie Ai %ani9icaie ;n cHrucioare, vitrine "au tonete mo#ile numai dacH
;ndepline"c urmHtoarele condiIii :
"H funcIione!e ;n apropierea unitHIii alimentare de la care "e aprovi!ionea!H ( ma$imum 20 m)
"H fie amena+ate conform cerinIelor "anitare, pentru a a"iura protecIia alimentelor ;mpotriva prafului Ji a
muJtelor3
"H fie aprovi!ionate numai cu preparate proa"pete Ji pentru o perioadH de cel mult 4 ore3
"H pHoartH denumirea "ocietHIii comerciale Ji numHrul autori!aIiei de funcIionare a unitHIii2mamH3
Art+ DC <9n!area ;n5eIatei e"te permi"H prin comerIul de mic detaliu "ta#il ;n urmHtoarele condiIii:
prin ;i;tem automat Ia%arat de n&<eat5( care tre#uie "H fie ampla"at ;n vecinHtatea unitHIii care o preparH,
racordat la apH rece curantH Ji caldH prevH!ut cu "paIiu friorific, cu ec5ipament de protecIie Ji cu ca"ete
;nc5i"e pentru pH"trarea vafelor, cornetelor Ji a pa5arelor de unicH folo"inIH3
n&<eat neam6alat, "ervitH prin porIionare cu cleJti "peciali3 va fi pH"tratH ;n ;n va"e din ino$ "au alte
materiale apro#ate de .ini"terul /HnHtHIii, ;n tonete friorifice% ran;%ortul de la 9urni>or "e va face cu
maAini 9ri&ori9ice de"tinate numai ace"tui "cop3
;n5eIata va fi pH"tratH numai ;n conelator3
e"te inter!i"H reconelarea ;n5eIatei dupH topire "au ame"tecarea ;n aceeaJi ca"erolH a mai multor loturi de
;n5eIatH cu datH de fa#ricaIie diferitH%
Art+ DD &rodu"ele de pati"erie Ji panificaIie neam#alate "e vor vinde din am#ala+e curate, la adHpo"t
de praf Ji de muJte, fiind "ervite numai cu u"ten"ile "peciale% ,"te inter!i" a "e permite con"umatorilor "H
aleaH produ"ele cu m9na%
Art+ D6 <9n!Htorul am#ulant va purta ec5ipamentul de protecIie a alimentelor Ji ecu"on%
Art+ D8 ComerIul cu #Huturi rHcoritoare "e poate face la puncte fi$e
(do!atoare, ;m#uteliate) "au la puncte mo#ile (numai ;m#uteliate)%
Art+ D: 4Huturile rHcoritoare la do!ator vor fi "ervite ;n urmHtoarele condiIii:
"H e$i"te racord la apH pota#ilH Ji la canali!are3
"H ai#H di"po!itiv de "pHlare a pa5arelor cu apH3
"H ai#H te+5ea cu "uprafaIH imprmea#ilH, prevH!utH cu tHvi de "curere pentru pa5arele "pHlate3
prepararea #Huturilor "e va face la punctual de de"facere prin adHuare de apH Ji C*2, concentratul fiind
livrat ;n va"e "iilate%
Art+ D/ =i"tri#uitoarele automate de #Huturi calde Ji reci, "andviciuri, de produ"e am#alate etc% vor fi
ampla"ate ;n locuri la care acce"ul pentru
;ntreIinera iienicH "H fie uJor% &rodu"ele vor fi ;nlocuite ;nainte de e$pirarea termenului de vala#ilitate%
Art+ 6> 4Huturile ;m#uteliate vor fi pu"e ;n v9n!are numai dupH ce v9n!Htorul va controla conIinutul
la luminH Ji va verifica dacH "ticla e"te ;nc5i"H ermetic3 ;n ca!ul ;n care o#"ervH corpuri "trHine, "ediment "au
lic5id tul#ure, le va "coate din con"um%
4)
C+ P$e-e#e "#$ent"re
Art+ 63 &ieIele alimentare "unt de"tinate numai comerciali!Hrii produ"elor aroalimentare Ji de u!
o"podHre"c%
Art+ 64 :dmini"raIia pieIelor va acorda v9n!are li#erH producHtorilor numai ;n limita po"i#ilitHIilor de
a"iurare a "paIiului de v9n!are%
Art+ 6B &ieIele alimentare din localitHIile care di"pun de reIele de apH Ji canali!are vor fi prevH!ute cu :
0 platou impermea#ili!at dotat cu f9nt9ni arte!iene, 5idranIi Ji cu uri de canali!are3
1 QC pu#lic cu compartimente "eparate pentru #Hr#aIi Ji femei3
2 #o$H cu paviment pentru pH"trare recipientelor ;n care "e colectea!H re!iduurile3
-#a!ine compartimentate pentru "pHlarea leumelor Ji fructelor3
-vitrine, me"e fi$e, rupate pe cateorii de alimente3
-rHtare "au "uprafeIe din lemn, pentru depo!itarea alimentelor3
Art+ 6C C5ioJcurile Ji rulotele de de"facere a alimentelor vor fi dotate cu c5iuvete cu c5iuvete, "ifoane de
"curere, recipiente pentru colectarea re!iduurilor "olide%
Art+ 6D <9n!Htorii Ji producHtorii vor a"iura ;ntreIinerea curHIeniei%
Art+ 66 Locul de de;9acere a crnii crude Ai a %rodu;elor de mcelrie tre#uie "H ;ndeplinea"cH
urmHtoarele condiIii:
paviment impermea#ili!at, uJor lava#il, prevH!ut cu "ifoane de pardo"ealH3
pereIi impermea#ili!aIi p9nH la ;nHlIimea de 1,'0 m3
racord la apH curentH Ji de apH caldH curentH3
racord la canali!are3
prevH!ut cu camere "au dulapuri friorifice3
tranJarea "e va face pe #utuci, "pHlaIi Ji de!infectaIi dupH ;ncetarea v9n!Hrii3
pentru toate produ"ele (carne crudH Ji produ"e de mHcelHrie),;nainte de a le vinde, producHtorul va
pre!enta dovada controlului "anitar2veterinar%
2admini"traIia pieIelor e"te o#liatH "H a"iure producHtorilor ec5ipament de protecIie3
Art+ 68 Locul de de;9acere a %eAtelui %roa;%t tre#uie "H ;ndeplinea"cH urmHtoarele condiIii:
2 "H ai#H amena+at "paIiu "eparat cu paviment din material impermea#il Ji uJor lava#il, prevH!ut cu
"ifon de pardo"ealH3
pereIii "H fie impermea#ili!aIi p9nH la 1,'0 m3
racord la apH rece, caldH Ji canali!are3
peJtele va fi pH"trat ;n va"e din material uJor lava#il (ino$, material pla"tic alimentar)3
peJtele adu" "pre v9n!are va fi pre!entat pentru control oranelor "anitar2veterinare din
pieIe3
v9n!Htorii vor purta ec5ipament de protecIie a"iurat de admini"traIia pieIelor3
Art+ 6: Locul de de;9acere a la%telui Ai a deri?atelor din la%te tre#uie "H ;ndeplinea"cH
urmHtoarele condiIii:
v9n!area laptelui Ji a produ"elor lactate "e va face ;n locuri "peciale, pe me"e placate cu
material impermea#il Ji uJor lava#il, prevH!ute cu vitrine3
am#ala+ele cu produ"e lactate vor fi acoperite cu tifon curat, 59rtie al#H, capac din metal3
producHtorul va avea a"upra "a dovada controlului "anitar2veterinar Ji carnetul de "HnHtate,
50
conform prevederilor .ini"terului /HnHtHIii, ;nainte de a2Ji vinde produ"ele3
v9n!Htorul va purta ec5ipament de protecIie complet3
Art+ 6/ <9n!area leumelor Ji fructelor "e va face ;n "paIii "eparate, curate, ;n lHti "au navete%
Art+ 8> ,Bn>area animalelor Ai a %;rilor ?ii "e va face numai ;n !one "pecial amena+ate din
teritoriul pieIei Ji "eparate de locul de de"facere a celorlalte produ"e alimentare3 !onele re"pective vor fi
a"tfel dotate:
pavimentul va fi impermea#ili!at Ji prevH!ut cu urH de captare a apelor de "pHlare3
va e$i"ta "ur"H de apH rece3
vor e$i"ta pu#ele pentru colectarea re!iduurilor Ji de+ecIiilor%
Art+ 83 /e permite pHtrunderea ;n !ona de v9n!are a pH"Hrilor Ji animalelor vii a ve5iculelor cu
tracIiune animalH, cu condiIia "H li "e a"iure o !onH impermea#il!atH cu po"i#ilitHIi de "pHlare, la o
di"tanIH de cel puIin 20 m de locuinIe "au de alte !one de v9n!are%
CAPITOLUL V + Contro#u# respect,r$$ nore#or de $.$en, pr$n teste de s"#uAr$t"te
Art+ 84 Pn ;co%ul %re?enirii 6olilor %rin nere;%ectarea normelor de i&ien( in"pectorii
"anitari ?or recolta %eriodic din unitile alimentare care
2)
produc, preparH, "erve"c, depo!itea!H, tran"portH Ji de"fac alimente, te;te de ;alu6ritate de pe "uprafeIele de
lucru,utila+e, u"ten"ile, am#ala+e, de pe m9ini Ji de pe ec5ipamentul de lucru al per"onalului care manipulea!H
alimente Ji din aerul din ;ncHperile de lucru%
:"tfel de te"te de "alu#ritate "e vor recolta ;n ca! de "u"piciune de contaminare a unor alimente, dar mai
ale" ;n ca!ul to$iinfecIiilor alimentare%
CAPITOLUL V# + Nore pr$!$nd person"#u# un$t,-$#or "#$ent"re
Art+ 8B 8n unitHIile alimentare operaIiunile de manipulare, preparare, tran"port, "ervire Ji de de"facere a
alimentelor vor fi e$ecutate numai de %er;onae care au e9ectuat controlul medical la an&aCare Ai %eriodic, la
unitHIile "anitare Ji ;n condiIiile "ta#ilite de .ini"rerul /HnHtHIii%
/e e$ceptea!H per"onalul !ilier din unitHIile indu"triale care prelucrea!H alimente de oriine veetalH Ji
plante indu"triale, ;n ca!ul ;n care ace"tea "unt "upu"e "terili!Hrii termice ;n proce"ul te5noloic%
Art+ 8C 8n toate unitHIile alimentare conducHtorii ace"tora "au per"oanele din unitate "pecial de"emnate,
au o#liaIia de a verifica !ilnic ;tarea de i&ien indi?idual a %er;onalului Ji de a depi"ta %er;oanele care
%re>int 9e6r( diaree ;au in9ecii acute ale na;ului( &Btului ;au ale %ielii$
1oate per"oanele care lucrea!H la prelucrarea, manipularea, tran"portul, "ervirea "au de"facerea
alimentelor "unt o#liate ; ;e ;u%un ?accinrilor n condiiile ;ta6ilite de Mini;terul Sntii, "H "e pre!inte
("au "H anunIe) la unitatea "anitarH ;n ca!ul ;n care au fe#rH, tul#urHri die"tive acute "au infecIii ale pielii Ji "H
nu ;Ji reia activitatea dec9t dupH primirea avi!ului medical%
Art+ 8D 1oate per"oanele care lucrea!H la manipularea, prepararea, tran"portul, "ervirea Ji de"facerea
alimentelor "unt o#liate:
2 "H poarte ;n timpul lucrului, ;n raport de "pecificul locului de muncH Ji
;n conformitate cu actele normative ;n vioare, ec<i%amentul de %rotecie ;anitar a alimentelor, al# "au de
51
culoare de"c5i"H, curat, care "H acopere ;m#rHcHmintea Ji pHrul capului Ji "H impermea#il ;n pHrIile care vin ;n
contact cu ume!eala3 %er;oanele care eHecut o%eraiuni de curare nu ?or %urta ec<i%amentul de %rotecie
;anitar ;n cur"ul efectuHrii ace"tor operaIiuni3
"H nu intre ;n QC cu ec5ipamentul "anitar de protecIie a alimentelor3
"H ;Ji "pele m9inile cu apH Ji "Hpun ;nainte de ;nceperea lucrului Ji ori de c9te ori e"te nece"ar ;n cur"ul
activitaIii, ;n "pecial dupH folo"irea QC2ului%
Art+ 86 1oate per"oanele care lucrea!H la manipularea, tran"portul, "ervirea Ji la de"facerea alimentelor
"unt o#liate "H ;Ji ;n"uJea"cH Ji "H ;Ji re9mpro"pHte!e cunoJtinIele de iiena alimentelor nece"are ;n activitatea
lor%
Art+ 88 La nivelul fiecarei unitHIi de alimentaIie va e$i"ta o evidenIH a controlului medical pentru tot
per"onalul din "u#ordine%
Lecia 3 RESPECT' LEGISLATIA PRIVIND
COMERCIALI1AREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR
DE PIATA
>*1:7:7, nr% 333 din 20 martie 2003
pentru apro#area Normelor metodoloice de aplicare a *rdonantei ?uvernului nr% ))(2000 privind
comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata
,mitent : ?@<,7N@L
&u#licata in : .*NI1*7@L *0ICI:L nr% 235 din - aprilie 2003
In temeiul art% 10- din Con"titutie "i al art% '-V2 din *rdonanta ?uvernului nr% ))(2000 privind
comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata, apro#ata cu modificari "i completari prin Leea nr% 650(2002,
?uvernul 7omaniei adopta pre!enta 5otarare%
:71IC*L @NIC
/e apro#a Normele metodoloice de aplicare a *rdonantei ?uvernului nr% ))(2000 privind comerciali!area
produ"elor "i "erviciilor de piata, preva!ute in ane$a care face parte interanta din pre!enta 5otarare%
de aplicare a *rdonantei ?uvernului nr% ))(2000 privind comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata
*rdonanta ?uvernului nr% ))(2000 privind comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata, apro#ata cu
modificari "i completari prin Leea nr% 650(2002, denumita in continuare ordonanta:
*7=*N:N1::
C:&I1*L@L I
=i"po!itii enerale
:rt% 1% 2 &re!enta ordonanta "ta#ile"te principiile enerale privind de"fa"urarea activitatii comerciale "i
urmare"te de!voltarea retelei de di"tri#utie a produ"elor "i "erviciilor de piata, cu re"pectarea principiilor li#erei
concurente, protectiei vietii, "anatatii, "ecuritatii "i intere"elor economice ale con"umatorilor, precum "i a
mediului%
:rt% 2% 2 &revederile ordonantei au in vedere reali!area urmatoarelor o#iective:
"timularea de!voltarii activitatii de comerciali!are a produ"elor "i "erviciilor de piata3
incura+area li#erei initiative, a"iurarea concurentei loiale "i a li#erei circulatii a produ"elor "i "erviciilor
de piata3
52
informarea corecta "i prote+area intere"elor con"umatorilor, precum "i po"i#ilitatea a"iurarii produ"elor "i
"erviciilor de piata in !onele de vecinatate ale ace"tora3
moderni!area "i de!voltarea formelor de di"tri#utie3
promovarea diver"elor tipuri de retele de di"tri#utie "i forme de van!are3
"timularea de!voltarii intreprinderilor mici "i mi+locii cu activitate de comerciali!are a produ"elor "i
"erviciilor de piata3
"u"tinerea "i ocrotirea activitatii comerciale "i de pre"tari de "ervicii de piata in !onele
defavori!ate%
:rt% 3% 2 (1) &re!enta ordonanta relementea!a activitatile din "ectorul comercial "i al "erviciilor de piata
privind cerintele nece"are de"fa"urarii ace"tor activitati, "tructurile de van!are, practicile comerciale "i reulile
enerale de comerciali!are, precum "i "anctiunile in ca! de nere"pectare a prevederilor ace"teia%
:ctivitatea comerciala, in "en"ul pre!entei ordonante, "e e$ercita cu referire la produ"ele alimentare,
nealimentare "i la "erviciile de piata preva!ute in ane$a nr% 3 la pre!enta ordonanta%
/unt e$ceptate de la prevederile pre!entei ordonante activitatile de comerciali!are avand ca o#iect:
produ"ele medicamentoa"e, di"po!itivele medicale3
produ"ele aricole "i aroalimentare vandute de producatorii aricoli individuali in #a!a certificatului de
producator3
com#u"ti#ilii pentru u!ul mi+loacelor de tran"port, inclu"iv cei comerciali!ati prin "tatii de di"tri#utie3
#unurile din productia proprie a me"te"uarilor individuali vandute la locurile de productie3
f) lucrarile, #revetele "i inventiile, precum "i pu#licatiile de natura "tiintifica "au informativa reali!ate de
titularii ace"tora3
53
) tipariturile, pliantele, #ro"urile "i al#umele, reali!ate in "copul pre!entarii patrimoniului cultural detinut de
mu!ee, centre de cultura, teatre "au alte in"titutii "imilare ace"tora, ori #unurile culturale "au cu caracter
promotional "pecifice activitatii in"titutiilor culturale, "i comerciali!ate prin fondul propriu al fiecarei in"titutii
culturale "au cu prile+ul unor manife"tari cultural2arti"tice orani!ate de ace"tea3
marfurile vandute catre vi!itatori, in cadrul fe"tivalurilor, tarurilor, "aloanelor "au al altor manife"tari
e$po!itionale, cu conditia ca ace"tea "a faca o#iectul manife"tarilor re"pective3
produ"ele confi"cate "i valorificate conform di"po!itiilor leale in vioare3
produ"ele "i "erviciile de piata relementate prin acte normative "peciale%
(4) =i"po!itiile pre!entei ordonante "e aplica activitatilor comerciale de"fa"urate "i "erviciilor pre"tate pe
teritoriul 7omaniei%
Litera e) a alineatului (3) al articolului 3 "e a#roa% (Leea nr% 650(2002) :rt% 4% 2 In intele"ul
pre!entei ordonante, urmatorii termeni "e define"c a"tfel:
con"umator 2 orice per"oana fi!ica "au rup de per"oane fi!ice con"tituite in a"ociatii, care cumpara,
do#ande"te, utili!ea!a ori con"uma produ"e "au "ervicii in afara activitatii profe"ionale3
comerciant 2 per"oana fi!ica "au +uridica autori!ata "a de"fa"oare activitati de comerciali!are a produ"elor
"i "erviciilor de piata3
comert cu ridicata(de ro" 2 activitatea de"fa"urata de comerciantii care cumpara produ"e in cantitati mari
in "copul revan!arii ace"tora in cantitati mai mici altor comercianti "au utili!atori profe"ionali "i colectivi3
comert cu amanuntul(de detail 2 activitatea de"fa"urata de comerciantii care vand produ"e, de reula, direct
con"umatorilor pentru u!ul per"onal al ace"tora3
comert de ro" ca"5 and carrW(forma de comert cu auto"ervire pe #a!a de leitimatie de acce" 2 activitatea
de"fa"urata de comerciantii care vand marfuri prin "i"temul de auto"ervire catre per"oane +uridice "au per"oane
fi!ice autori!ate "i a"ociatii familiale autori!ate conform leii, inrei"trate in #a!a de date a van!atorului, in
"copul revan!arii "i("au prelucrarii, precum "i al utili!arii ace"tora ca produ"e con"uma#ile3
comert am#ulant 2 activitatea de comerciali!are cu amanuntul reali!ata prin trecere dintr2un loc in altul, in
rulote mo#ile, "tanduri mo#ile, c5io"curi mo#ile "au in ve5icule "pecial amena+ate3
"erviciu de alimentatie pu#lica 2 activitatea de preatire, preparare, pre!entare "i "ervire a produ"elor "i a
#auturilor pentru con"umul ace"tora in unitati "peciali!ate "au la domiciliul(locul de munca al con"umatorilor3
e$ercitiu comercial 2 una "au mai multe activitati de comerciali!are cu ridicata, cu amanuntul, de tip ca"5
and carrW, de alimentatie pu#lica, precum "i a "erviciilor de"fa"urate de un comerciant% *#iectul activitatilor de
comerciali!are il con"tituie produ"ele "i "erviciile cuprin"e in ane$a nr% 3 la pre!enta ordonanta3
"erviciu de piata 2 orice actiune "au pre"tatie care face o#iectul van!arii2cumpararii pe piata "i care nu are
drept con"ecinta tran"ferul proprietatii a"upra unui #un corporal, efectuata in "copul "ati"facerii unor nece"itati
ale con"umatorilor3
"tructura de van!are 2 "patiul de de"fa"urare a unuia "au mai multor e$ercitii comerciale3
"uprafata de van!are 2 "uprafata de"tinata acce"ului con"umatorilor pentru
ac5i!itionarea produ"ului("erviciului, e$punerii produ"elor oferite, platii ace"tora "i
54
circulatiei per"onalului ana+at pentru derularea activitatii% Nu con"tituie "uprafete de van!are cele de"tinate
depo!itarii "i pa"trarii marfurilor, productiei, #irourilor "i ane$elor3
"tructura de van!are cu "uprafata mica 2 "tructura de van!are avand o "uprafata de van!are de pana la 400
mp inclu"iv3
"tructura de van!are cu "uprafata medie 2 "tructura de van!are avand o "uprafata de van!are cuprin"a intre
40021%000 mp inclu"iv3
"tructura de van!are cu "uprafata mare 2 "tructura de van!are avand o "uprafata de van!are mai mare de
1%000 mp3
centru comercial 2 "tructura de van!are cu "uprafata medie "au mare in care "e de"fa"oara activitati de
comerciali!are cu amanuntul de produ"e, "ervicii de piata "i de alimentatie pu#lica, ce utili!ea!a o infra"tructura
comuna "i utilitati adecvate% /uprafata de van!are a unui centru comercial e"te re!ultata din "uma "uprafetelor
de van!are cu amanuntul de produ"e "i "ervicii de piata "i de alimentatie pu#lica cuprin"e in ace"ta3
comert in !one pu#lice 2 activitatea de comerciali!are a produ"elor "i "erviciilor, de"fa"urata permanent
"au "e!onier in piete, taruri, o#oare, pa"a+e pu#lice, porturi, aeroporturi, ari, autoari, drumuri pu#lice "i "tra!i
"au orice !ona de alta natura de"tinata folo"intei pu#lice%
C:&I1*L@L II
Cerinte "i criterii nece"are de"fa"urarii activitatii comerciale
:rt% 5% 2 (1) *rice e$ercitiu comercial "e de"fa"oara numai de catre comercianti autori!ati in conditiile leii%
(2) ,$ercitarea de activitati comerciale cu produ"e din "ectorul alimentar "i de alimentatie pu#lica nece"ita
cuno"tinte de "pecialitate "i "e efectuea!a cu per"onal calificat, conform normelor de aplicare a pre!entei
ordonante%
(3) In termen de un an de la data intrarii in vioare a pre!entei ordonante, per"onalul ana+at in efectuarea de
activitati comerciale cu produ"e din "ectorul alimentar "i de alimentatie pu#lica va tre#ui "a indeplinea"ca una
dintre urmatoarele cerinte profe"ionale:
- "a fi a#"olvit un cur" de "pecialitate pentru comerciali!area produ"elor alimentare "i("au de alimentatie
pu#lica, orani!at conform lei"latiei in vioare3
- "a fi de"fa"urat cel putin 2 ani de activitate profe"ionala de comerciali!are de produ"e
alimentare "i("au de alimentatie pu#lica "i "a fi a#"olvit un cur" de notiuni fundamentale de iiena, orani!at in
conformitate cu di"po!itiile leale in vioare%
:rt% 6% 2 (1) Comertul in !one pu#lice "e de"fa"oara in "tructuri de van!are cu "ediu fi$ "au am#ulant%
(2) ,$ercitarea activitatii de comerciali!are in !one pu#lice e"te "upu"a acordului autoritatilor admini"tratiilor
pu#lice locale "au ale "ectoarelor municipiului 4ucure"ti, dupa ca!, cu re"pectarea reulamentelor proprii ale
ace"tora "i a planurilor de ur#ani"m%
(3) &revederile alin% (2) "e aplica "i in ca!ul tran"ferului, mutarii "au e$tinderii unui e$ercitiu comercial,
precum "i in ca!ul modificarilor adu"e "tructurii de van!are%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
1% In conformitate cu prevederile ordonantei, pe teritoriul 7omaniei pot de"fa"ura unul "au mai multe e$ercitii
comerciale per"oanele fi!ice "i +uridice care indepline"c urmatoarele conditii:
a) "unt con"tituite "i inrei"trate leal3
55
#) au ca o#iect de activitate principal "au "ecundar comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata3
detin autori!atiile de functionare eli#erate in conformitate cu relementarile leale in vioare3
au acordul primarului comunei, ora"ului, municipiului "au "ectorului municipiului 4ucure"ti pentru
e$ercitarea activitatilor comerciale in !one pu#lice in "tructuri de van!are cu "ediu fi$ "au am#ulant, permanent
"au, dupa ca!, "e!onier%
&er"oanele +uridice, re"pectiv "ocietatile comerciale, reiile autonome "i orani!atiile cooperati"te, "e
autori!ea!a in conformitate cu prevederile *rdonantei de urenta a ?uvernului nr% -6(2001 privind "implificarea
unor formalitati admini"trative pentru inrei"trarea "i autori!area functionarii comerciantilor, repu#licata, cu
modificarile "i completarile ulterioare%
&er"oanele fi!ice "i a"ociatiile familiale "e autori!ea!a in conformitate cu prevederile Leii nr% 50-(2002
privind orani!area "i de"fa"urarea unor activitati economice de catre per"oane fi!ice "i ale >otararii ?uvernului
nr% 5'(2003 pentru apro#area Normelor metodoloice de aplicare a Leii nr% 50-(2002 privind orani!area "i
de"fa"urarea unor activitati economice de catre per"oane fi!ice%
*cupatiile pentru care per"onalul ana+at in efectuarea de activitati comerciale cu produ"e din "ectorul
alimentar "i de alimentatie pu#lica tre#uie "a indeplinea"ca in termen de un an de la intrarea in vioare a
ordonantei una dintre cerintele profe"ionale preva!ute la art% 5 alin% (3) din ordonanta "unt:
pentru comert cu amanuntul "i alimentatie pu#lica: "ef de maa!in3 van!ator de produ"e alimentare3
van!atori am#ulanti "i a"imilati3 van!atori la domiciliul clientului "au la comanda prin telefon3 macelar3 "ef de
unitate de alimentatie pu#lica "i "ef de "ala3 o"patar3 #arman3 #arman2o"patar3 #ucatar3 carmanier3 cofetar3
pati"er3 cofetar2pati"er3
pentru comert cu ridicata: "ef de depo!it3 e"tionar%
5% Cuno"tintele de "pecialitate ale per"onalului ana+at in efectuarea de activitati comerciale cu produ"e din
"ectorul alimentar "i de alimentatie pu#lica pot fi dovedite cu unul dintre urmatoarele documente:
a) diploma(certificatul de a#"olvire a unei in"titutii de invatamant preuniver"itar, eli#erata(eli#erat in
conditiile leii, pentru una "au, dupa ca!, mai multe ocupatii preva!ute la pct% 43
diploma(certificatul de a#"olvire a unei forme de preatire profe"ionala pentru una "au, dupa ca!, mai
multe ocupatii preva!ute la pct% 4, orani!ata cu re"pectarea prevederilor art% 16 din ordonanta3
diploma(certificatul de a#"olvire a unei forme de preatire profe"ionala pentru una "au, dupa ca!, mai
multe ocupatii preva!ute la pct% 4, eli#erata(eli#erat de un orani"m acreditat in una dintre tarile mem#re ale
@niunii ,uropene3
un document leal prin care "e ate"ta e$ercitarea activitatii de cel putin 2 ani in me"eria re"pectiva, in
conditiile leii, in ca!ul in care per"oana a lucrat intr2o tara mem#ra a @niunii ,uropene, impreuna cu o
diploma(certificat de a#"olvire a unui cur" de notiuni fundamentale de iiena, orani!at in conformitate cu
lei"latia nationala in vioare3
document care "a ate"te vec5imea ana+atului in conformitate cu prevederile Codului muncii3
diploma(certificatul de a#"olvire eli#erata(eli#erat de ana+atorii care orani!ea!a prorame de preatire
profe"ionala pentru ana+atii proprii, pentru ocupatiile preva!ute la pct% 4, efectuate cu per"onal de "pecialitate "i
care tre#uie "a re"pecte prevederile
art% 16
alin% (2) din ordonanta3 in ace"t ca! diplomele(certificatele de a#"olvire vor fi recuno"cute conform lei"latiei in
vioare%
*7=*N:N1::
:rt% 'V1% 2 :cordul preva!ut la art% 6 alin% (2) nu "e eli#erea!a in urmatoarele ca!uri:
a) contravine planului eneral de de!voltare ur#ana "i criteriilor enerale privind determinarea !onelor "i
locurilor de van!are din localitati3
aduce pre+udicii "patiilor aflate in incinta "au in apropierea unor cladiri de valoare ar5itectonica deo"e#ita
ori cu valoare de patrimoniu3
e$ercitiul comercial "e face in "patii improvi!ate3
"e incalca di"po!itiile pre!entei ordonante%
:rticolele -, ' "i ) "e a#roa% (Leea nr% 650(2002)
56
C:&I1*L@L III
*rarele de functionare
:rt% 10% 2 /tructurile de van!are cu amanuntul "i cele in care "e pre"tea!a "ervicii de piata pot fi de"c5i"e
pu#licului in toate !ilele "aptamanii% 0iecare comerciant i"i "ta#ile"te orarul de functionare cu re"pectarea
prevederilor in"cri"e in lei"latia muncii "i cu conditia re"pectarii relementarilor in vioare privind lini"tea "i
ordinea pu#lica "i in conformitate cu "olicitarile autoritatilor admini"tratiei pu#lice locale privind continuitatea
unor activitati comerciale "au de pre"tari de "ervicii, in functie de nece"itatile con"umatorilor%
:rt% 11% 2 *rarul de functionare "e afi"ea!a la intrarea in unitate, in mod vi!i#il din e$terior, comerciantul
fiind o#liat "a a"iure re"pectarea ace"tuia%
:rt% 12% 2 /tructurile de van!are cu amanuntul din "ectorul alimentar nu pot fi inc5i"e mai mult de doua !ile
con"ecutive, cu e$ceptia unor cau!e o#iective de nefunctionare%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
&entru continuitatea unor activitati comerciale "au de pre"tari de "ervicii, in functie de nece"itatile
con"umatorilor, con"iliul local poate "ta#ili orare de functionare prin reulamentele ela#orate pentru e$ercitarea
activitatilor de comerciali!are in !one pu#lice%
In ca!ul centrelor comerciale orarul de functionare e"te "ta#ilit de admini"tratorul centrului, in functie de
nece"itatile con"umatorilor "i cu con"ultarea comerciantilor care i"i de"fa"oara activitatea in ace"tea%
In ma"ura in care comerciantul e"te de acord, orarul de functionare pentru unitatile de alimentatie pu#lica
in care "unt orani!ate evenimente poate fi depa"it la "olicitarea clientilor, cu re"pectarea prevederilor leale
privind lini"tea "i ordinea pu#lica% In ca!ul in care localul re"pectiv e"te re!ervat in totalitate pentru a"tfel de
evenimente, comerciantul e"te o#liat "a afi"e!e vi!i#il, lana orarul de functionare, anuntul 67,C,7<:16, cu
indicarea perioadei de re!ervare%
In "ituatia aprovi!ionarii "tructurii de van!are in timpul proramului de functionare, "unt inter!i"e
intreruperea "ervirii con"umatorilor "i("au inc5iderea "tructurii de van!are, daca ace"t lucru nu e"te mentionat in
orarul de functionare afi"at%
In "en"ul art% 12 din ordonanta, urmatoarele "ituatii pot con"titui cau!e o#iective de
nefunctionare:
a) dece"ul a"ociatului unic, admini"tratorului, manaerului, "efului "tructurii de van!are cu amanuntul "au al
altui ana+at care lucrea!a in acea"ta, dupa ca!3
5-
concediul per"onalului ana+at in "tructura de van!are re"pectiva3
inventar3
inc5iderea "tructurii de van!are pentru lucrari de iieni!are, reparatii, reamena+ari "au modificari ale
conditiilor de e$ploatare a ace"teia, dupa ca!3
"c5im#area profilului "tructurii de van!are, "u"pendarea "au inlocuirea unei activitati comerciale
de"fa"urate in acea "tructura3
incetarea definitiva a activitatii comerciantului in "tructura de van!are re"pectiva3
intreruperea activitatii comerciale "e!oniere in "tructura de van!are re"pectiva3
"u"pendarea activitatii ca urmare a deci!iei oranelor de control a#ilitate3
ca!uri de forta ma+ora%
Comerciantii "unt o#liati "a anunte con"umatorilor motivul "i perioada inc5iderii%
11% /tructurile de van!are cu amanuntul din "ectorul alimentar care nu pot fi inc5i"e mai mult de doua !ile
con"ecutive "unt maa!inele "peciali!ate in care "e comerciali!ea!a produ"e alimentare, precum "i maa!inele
ne"peciali!ate in care "e comerciali!ea!a predominant produ"e alimentare%
*7=*N:N1::
C:&I1*L@L I<
*#liatiile "i ra"punderile autoritatilor admini"tratiei pu#lice centrale "i locale
:rt% 13% 2 :utoritatile admini"tratiei pu#lice a"iura de!voltarea armonioa"a a retelei "i tipurilor de di"tri#utie
"i promovarea intreprinderilor mici "i mi+locii cu activitate de comerciali!are a produ"elor "i "erviciilor de piata%
:rt% 14% 2 (1) :utoritatile admini"tratiei pu#lice locale "ta#ile"c "trateia de de!voltare a retelei de di"tri#utie,
avand drept o#iective:
a) "pri+inirea crearii unei retele de di"tri#utie care "a a"iure "ervicii de calitate con"umatorilor "i care "a
ra"punda nece"itatilor de con"um ale ace"tora "i marcarea ace"teia in documentatiile de ur#ani"m intocmite3
de!voltarea armonioa"a a retelei "i tipurilor de di"tri#utie cu re"pectarea principiului li#erei concurente3
armoni!area principiilor ur#ani"mului cu cele de mediu3
prote+area patrimoniului ar5itectural, i"toric "i de mediu prin mentinerea caracterului "itului3
de!voltarea "i reviorarea retelei de di"tri#utie in !onele montane, rurale "i defavori!ate "i "u"tinerea
crearii de "ervicii de piata in ace"te !one3
"timularea de!voltarii intreprinderilor mici "i mi+locii cu activitate comerciala in "copul cre"terii
competitivitatii ace"tora "i radului de ocupare a fortei de munca3
a"iurarea "i de!voltarea unui "i"tem de #a!e de date privind reteaua de di"tri#utie3
re"pectarea lei"latiei in vioare din domeniul ur#ani"mului pentru "tructurile de van!are "i de pre"tari de
"ervicii de piata%
(2) :utoritatile admini"tratiei pu#lice locale "ta#ile"c criteriile de de!voltare ur#ani"tica a "ectorului
comercial pentru determinarea:
a) "uprafetelor de"tinate activitatilor comerciale, in "pecial pentru cele cu "tructuri de van!are cu "uprafata
medie "i mare3
modului de incadrare a "uprafetelor "tructurilor de van!are pentru prote+area lucrarilor de arta, a edificiilor
cu valoare ar5itectonica, i"torica "au ar5eoloica, precum "i a mediului in centrele i"torice "i in localitatile de
intere" turi"tic3
ampla"amentelor "patiilor de parcare aferente diver"elor "tructuri de van!are, conform
relementarilor leale in vioare%
:utoritatile admini"tratiei pu#lice locale a"iura corelarea autori!arii de"fa"urarii unui e$ercitiu
comercial intr2o "tructura de van!are, cu continutul certificatului de ur#ani"m "i al autori!atiei de con"truire%
5'
:utoritatile admini"tratiei pu#lice locale, in "ta#ilirea "trateiei de de!voltare conform alin% (1), au in
vedere urmatoarele caracteri"tici teritoriale:
!one ur#ane omoene, prin reali!area unei corelari interate intre centru "i periferie3
!one periferice pentru care tre#uie individuali!ate criterii de de!voltare omoena, in "copul interarii
ace"tora intr2un cadru ur#ani"tic coerent3
centre i"torice, in "copul promovarii unor activitati comerciale adecvate "i al prote+arii !onelor cu valoare
i"torica "i arti"tica3
!one cu mica concentrare demorafica, in "copul de!voltarii "i("au im#unatatirii infra"tructurii3
!one "ituate pe tra"eele auto"tra!ilor "i drumurilor nationale, in "copul de!voltarii "tructurilor de van!are3
!one defavori!ate%
(5) In !onele pu#lice autoritatile admini"tratiei pu#lice locale, in "copul "ati"facerii intere"elor
con"umatorilor, "ta#ile"c, cu re"pectarea di"po!itiilor leale in vioare:
a) criteriile enerale ce tre#uie re"pectate in determinarea !onelor "i ampla"amentelor "tructurilor de van!are
din localitati3
#) modalitatile de orani!are a pietelor "i tarurilor3 c) periodicitatea "i
tipoloia pietelor "i tarurilor3
d) criteriile de atri#uire a ampla"amentelor "tructurilor de van!are%
(6) In "copul promovarii "i prote+arii activitatii comerciale in !onele periferice ale ora"elor, precum "i in
!onele rurale, montane "au defavori!ate, autoritatile admini"tratiei pu#lice locale, prin 5otarari ale con"iliilor
locale, pot acorda, in conditiile leii, inle"niri la plata impo!itelor "i ta$elor datorate #uetelor locale%
(-) &entru ela#orarea "trateiilor "i criteriilor, conform pre!entului articol, autoritatile admini"tratiei pu#lice
locale con"ulta a"ociatiile profe"ionale, a"ociatiile con"umatorilor, orani!atiile patronale, repre!entanti ai
"ocietatilor comerciale "i ai camerelor de comert "i indu"trie teritoriale%
:rt% 15% 2 &entru !one "au edificii cu valoare ar5itectonica, i"torica "au ar5eoloica "i pentru !one turi"tice,
autoritatile admini"tratiei pu#lice locale pot acorda, in limita competentelor leale, facilitati financiare
comerciantilor care contri#uie prin efort propriu la rea#ilitarea "au la re"taurarea ace"tora%
:rt% 16% 2 (1) :utoritatile admini"tratiei pu#lice, camerele de comert "i indu"trie "i "ocietatile comerciale,
precum "i alte per"oane fi!ice "au +uridice intere"ate pot "a orani!e!e cur"uri de preatire "i perfectionare
profe"ionala in domeniul comerciali!arii produ"elor "i "erviciilor de piata preva!ute in ane$a nr% 3, cu conditia
ca ace"tea "a fie autori!ate conform lei"latiei in vioare%
(2) Cur"ul profe"ional va contine ca o#iecte de "tudiu materii adecvate pentru a aranta in"u"irea normelor "i
relementarilor cu privire la "anatatea, "ecuritatea "i informarea
5)
con"umatorilor, la comerciali!area produ"elor "i "erviciilor de piata, precum "i in"u"irea notiunilor
fundamentale de iiena%
:rt% 1-V1% 2 ,$aminarea "i avi!area implantarii "tructurilor de van!are cu "uprafata mare "e vor reali!a pe
#a!a criteriilor ela#orate de catre mini"terul cu atri#utii in domeniul comertului interior%
:rticolul 1- "e a#roa% (Leea nr% 650(2002)
C:&I1*L@L <
&ractici comerciale
:rt% 1'% 2 &rin van!ari cu pret redu", in "en"ul pre!entei ordonante, "e intelee:
van!ari de lic5idare3
van!ari de "oldare3
van!ari efectuate in "tructuri de van!are, denumite maa!in de fa#rica "au depo!it de fa#rica:
van!ari promotionale3
van!ari ale produ"elor de"tinate "ati"facerii unor nevoi oca!ionale ale con"umatorului, dupa ce evenimentul
a trecut "i e"te evident ca produ"ele re"pective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale3
N*7., .,1*=*L*?IC,:
12% /unt con"iderate produ"e de"tinate "ati"facerii unor nevoi oca!ionale produ"ele care "e comerciali!ea!a cu
oca!ia unor "ar#atori, cum ar fi, dar fara a "e limita la: +ucarii tematice, lo#uri, ornamente "au artificii, pentru
pomul de Craciun3 marti"oare "au alte produ"e per"onali!ate pentru !iua de 1 .artie "au ' .artie3 iepura"i "i
oua de ciocolata "au alte produ"e "pecifice "ar#atorilor de &a"ti "i alte a"emenea ca!uri ori cu prile+ul unor
manife"tari culturale, e$po!itionale "au "portive, cum ar fi, dar fara a "e limita la: confectii "i tricota+e
in"criptionate cu diver"e in"cri"uri "i("au in"emne care fac referire la acea manife"tare%
*7=*N:N1::
van!ari ale produ"elor care intr2o perioada de 3 luni de la aprovi!ionare nu au fo"t vandute3
van!ari accelerate ale produ"elor "u"cepti#ile de o deteriorare rapida "au a caror con"ervare nu mai poate
fi a"iurata pana la limita termenului de vala#ilitate3
N*7., .,1*=*L*?IC,: 13% In acea"ta
cateorie intra:
a) produ"ele aroalimentare "i produ"ele 5orticole, inclu"iv "eminte, atunci cand ace"tea "unt amenintate de o
alterare rapida datorita apropierii datei de depa"ire a termenului de vala#ilitate "au, dupa ca!, a datei dura#ilitatii
minimale, precum "i produ"ele aroalimentare peri"a#ile, cum ar fi, dar fara a "e limita la: carne "i preparate din
carne, pe"te "i fructe de mare, lapte "i preparate din lapte, unt, oua, produ"e de cofetarie2pati"erie "i preparate
culinare care nece"ita pa"trarea in vitrine, alte "patii friorifice "au "i"teme de climati!are, a caror con"ervare nu
mai poate fi a"iurata pana la limita termenului de vala#ilitate datorita defectarii din cau!e o#iective,
independente de vointa comerciantului
60
"au a per"onalului din "tructura de van!are re"pectiva, a "patiilor friorifice in care ace"tea "unt pa"trate3
#) unele produ"e nealimentare, cum ar fi, dar fara "a "e limite!e la: lacuri "i vop"ele, atunci cand ace"tea "unt
"u"cepti#ile de o deteriorare rapida datorita apropierii datei de depa"ire a termenului de vala#ilitate%
*7=*N:N1::
5) van!area unui produ" la un pret aliniat la cel leal practicat de ceilalti comercianti din aceea"i !ona
comerciala, pentru acela"i produ", determinat de mediul concurential3
N*7., .,1*=*L*?IC,:
14% In intele"ul art% 1' lit% 5) din ordonanta, 6!ona comerciala6 poate fi a"imilata unei arii eorafice in care
functionea!a "tructuri de van!are a"emanatoare in conditii de concurenta relativ omoene%
*7=*N:N1::
i) van!area produ"elor cu caracteri"tici identice, ale caror preturi de reaprovi!ionare "2au diminuat%
:rt% 1)% 2 ,"te inter!i" oricarui comerciant "a ofere "au "a vanda produ"e in pierdere, cu e$ceptia "ituatiilor
preva!ute la art% 1' lit% a)2c), e)2i), precum "i in ca!ul produ"elor aflate in pac5ete de "ervicii% &rin van!are in
pierdere, in "en"ul pre!entei ordonante, "e intelee orice van!are la un pret eal "au inferior co"tului de ac5i!itie,
a"tfel cum ace"ta e"te definit in relementarile leale in vioare%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
In cateoria produ"elor aflate in pac5ete de "ervicii intra: painea "au apa minerala oferite ratuit
con"umatorilor, in ca!ul "erviciilor de alimentatie pu#lica, telefonul oferit ratuit con"umatorilor, in ca!ul
pac5etelor de "ervicii telefonice "au alte a"emenea ca!uri%
Co"tul de ac5i!itie al unui produ" e"te eal cu pretul de cumparare, ta$ele nerecupera#ile, c5eltuielile de
tran"port2aprovi!ionare "i alte c5eltuieli acce"orii nece"are pentru punerea in "tare de utilitate "au intrarea in
e"tiune a produ"ului re"pectiv%
*7=*N:N1::
:rt% 20% 2 &otrivit pre!entei ordonante, prin van!are de lic5idare "e intelee orice van!are precedata "au
in"otita de pu#licitate "i anuntata "u# denumirea de 6lic5idare6 "i care, printr2o reducere de preturi, are ca efect
van!area accelerata a totalitatii "au numai a unei parti din "tocul de produ"e dintr2o "tructura de van!are cu
amanuntul, in una dintre urmatoarele "ituatii:
a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclu"iv in ca!ul "c5im#arii proprietarului, c5iria"ului,
locatarului "au mandatarului, dupa ca!, care e$ploatea!a "tructura de van!are, cu e$ceptia ca!urilor in care
acea"ta e"te vanduta, cedata "au inc5iriata unei per"oane +uridice admini"trate de vec5iul proprietar (utili!ator)
"au in care ace"ta e"te actionar3
#) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in "tructura de van!are re"pectiva "au ca urmare
a anularii contractului de inc5iriere, locatie "au mandat, in #a!a unei 5otarari +udecatore"ti rama"e definitive "au
in #a!a unei 5otarari +udecatore"ti de evacuare "ilita3
61
intreruperea activitatii comerciale "e!oniere pentru o perioada de cel putin 5 luni dupa terminarea
operatiunilor de lic5idare3
"c5im#area profilului "tructurii de van!are, "u"pendarea "au inlocuirea unei activitati comerciale
de"fa"urate in acea "tructura3
modificarea conditiilor de e$ploatare a "uprafetei de van!are, daca lucrarile de tran"formare "i amena+are
depa"e"c 30 de !ile "i "unt efectuate in interiorul ace"teia, "tructura de van!are fiind inc5i"a in toata acea"ta
perioada, "au modificarea conditiilor de e$ercitare a activitatii in ca!ul inc5eierii ori anularii unui contract de
di"tri#utie avand o clau!a de aprovi!ionare e$clu"iva3
van!area "tocului de produ"e de catre mo"tenitorii leali ai comerciantului defunct3
deteriorarea rava, din cau!a unor calamitati "au acte de vandali"m, a unei parti "au, dupa ca!, a intreului
"toc de produ"e, e$clu"iv cele alimentare%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
1-% <an!arile anuntate "u# denumirea de lic5idare(lic5idari "au o alta denumire ec5ivalenta, cum ar fi:
6Inc5idere definitiva 2 totul tre#uie "a di"para 2 mari reduceri de preturi6, "e define"c prin de"facerea accelerata,
la pret redu", a totalitatii "au a unei parti din marfurile dintr2o "tructura de van!are cu amanuntul, precedata "au
in"otita de pu#licitate, numai in una dintre "ituatiile mentionate la art% 20 lit% a)2) din ordonanta% <an!arile de
lic5idare pot fi efectuate pentru totalitatea "au numai pentru o parte a marfurilor noi ori folo"ite dintr2o "tructura
de van!are cu amanuntul, cu re"pectarea conditiilor "tipulate de art% 22 "i 23 din ordonanta%
*7=*N:N1::
:rt% 21% 2 (1) <an!arile de lic5idare "unt "upu"e notificarii in #a!a unui inventar detaliat al marfurilor de
lic5idat intocmit de comerciant, care e"te o#liat "a +u"tifice cu documente leale provenienta produ"elor
re"pective% Notificarea "e face la primaria localitatii in a carei ra!a teritoriala e"te ampla"ata "tructura de van!are
"au, dupa ca!, la primariile "ectoarelor municipiului 4ucure"ti, cu cel putin 15 !ile inainte de inceperea
van!arilor de lic5idare in "ituatiile preva!ute la art% 20 lit% a), d) "i e) "i cu cel putin 5 !ile inainte de inceperea
van!arilor de lic5idare in "ituatiile preva!ute la art% 20 lit% #), c), f) "i )% &erioada pentru care "e notifica
van!arile de lic5idare e"te de ma$imum:
)0 de !ile pe an pentru ca!urile preva!ute la art% 20 lit% a) "i f)3
60 de !ile pe an pentru ca!urile preva!ute la art% 20 lit% #), d), e) "i )3
15 !ile pe an pentru ca!urile preva!ute la art% 20 lit% c)%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
1'% 0ormularul notificarii van!arilor de lic5idare "i al li"tei de inventar pentru marfurile de lic5idat "unt
preva!ute in ane$a nr% 1 "i, re"pectiv, ane$a nr% 2 la pre!entele norme metodoloice%
0ormularul notificarii van!arilor de lic5idare "e adre"ea!a primarului "i "e poate completa "i depune la "ediul
primariei localitatii in a carei ra!a teritoriala e"te ampla"ata "tructura de van!are, iar in ca!ul municipiului
4ucure"ti, la "ediul primariilor de "ector, dupa ca!, "au "e poate tran"mite prin "cri"oare recomandata cu
confirmare de primire%
In am#ele ca!uri notificarea va fi in"otita "i de li"ta de inventar pentru marfurile de lic5idat%
Comerciantul "au per"oana imputernicita de ace"ta va completa cate doua formulare de notificare "i doua li"te
de inventar pentru marfurile de lic5idat% @n e$emplar din notificare, la care "e ane$ea!a li"ta de inventar, "e
depune("e tran"mite la "ediul primariei re"pective, iar al doilea e$emplar din fiecare formular, impreuna cu
dovada(confirmarea de primire, "e pa"trea!a la "ediul "tructurii de van!are "au, dupa ca!, la adre"a
ampla"amentului unde "e vor orani!a van!arile de lic5idare%
*7=*N:N1::
0 La cererea oranelor de control a#ilitate comerciantul e"te o#liat "a +u"tifice cu documente leale "ituatia
care a motivat van!area de lic5idare, in termen de ma$imum 10 !ile de la finali!area operatiunilor de lic5idare
pentru "ituatiile preva!ute la art% 20 lit% a)2d),
"i ) "i, re"pectiv, de ma$imum 45 de !ile in ca!ul "ituatiilor preva!ute la art% 20 lit% e)%
0 *rice anunt "au alta forma de pu#licitate privind van!area de lic5idare tre#uie "a "pecifice in mod
62
o#liatoriu data de de#ut a van!arii "i durata ace"teia, precum "i "ortimentul de marfuri "upu" van!arii de
lic5idare, in ca!ul in care operatiunea nu "e refera la totalitatea produ"elor din "tructura de van!are%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
1)% In termen de ma$imum 10 !ile calendari"tice de la finali!area operatiunilor de lic5idare, la cererea
oranelor de control a#ilitate, comerciantul e"te o#liat "a +u"tifice cu documente leale urmatoarele "ituatii care
au motivat van!area de lic5idare, dupa ca!:
1)%1% In ca!ul incetarii definitive a activitatii comerciantului, documentul leal +u"tificativ e"te declaratia pe
propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!,
a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului per"oana +uridica%
1)%2% /c5im#area proprietarului(c5iria"ului(locatarului(mandatarului, dupa ca!, care e$ploatea!a "tructura de
van!are
Comerciantul care preia de la un alt comerciant e$ploatarea unei(unor "tructuri de van!are, inclu"iv "tocul de
marfuri, "i nu dore"te "a continue "a vanda aceea"i ama "ortimentala poate recure la orani!area unei van!ari
de lic5idare pentru o parte "au intreul "toc de marfa preluat% In ace"t ca! van!area de lic5idare nu "e poate
reali!a decat pentru produ"ele preluate de la comerciantul cedent% &rodu"ele cumparate in acea"ta perioada de
comerciantul care a preluat "tructurile de van!are nu pot face o#iectul van!arii de lic5idare%
In acea"ta ipote!a documentele leale +u"tificative "unt: declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in
notificarea van!arilor de lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei
familiale ori a imputernicitului comerciantului per"oana +uridica, precum "i contractul(contractele de van!are2
cumparare(inc5iriere(locatie(mandat, dupa ca!, pentru "tructura("tructurile de van!are re"pectiva(re"pective%
1)%3% Incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in "tructura de van!are re"pectiva% In acea"ta
ipote!a documentul leal +u"tificativ e"te declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de
lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a
imputernicitului comerciantului per"oana +uridica%
1)%4% :nularea contractului de inc5iriere(locatie(mandat, pentru "tructura de van!are re"pectiva
63
=ocumentele leale +u"tificative "unt, dupa ca!: 5otararea +udecatorea"ca rama"a definitiva "i("au 5otararea
+udecatorea"ca de evacuare "ilita, in ca!ul anularii contractului, contractul de inc5iriere(locatie(mandat, in"otit
de proce"ul2ver#al de predare a "tructurii de van!are, daca e"te ca!ul, in "ituatia incetarii contractului%
1)%5% Intreruperea activitatii comerciale "e!oniere in "tructura de van!are re"pectiva, pentru o perioada de cel
putin 5 luni dupa terminarea operatiunilor de lic5idare
In ace"t ca! documentul leal +u"tificativ e"te declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea
van!arilor de lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori
a imputernicitului comerciantului per"oana +uridica%
1)%6% /c5im#area profilului "tructurii de van!are
:tunci cand comerciantul decide "a "c5im#e complet o#iectul activitatilor de comerciali!are ale e$ercitiului
comercial de"fa"urat intr2o "tructura de van!are cu amanuntul, ace"ta poate recure la orani!area unei van!ari
de lic5idare in vederea de"facerii accelerate a totalitatii "tocului de produ"e din acea "tructura de van!are%
In ace"t ca! documentul leal +u"tificativ e"te declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea
van!arilor de lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori
a imputernicitului comerciantului per"oana +uridica%
1)%-% /u"pendarea "au inlocuirea unei activitati comerciale de"fa"urate in "tructura de van!are
Comerciantul care decide "a "u"pende "au "a inlocuia"ca o#iectul activitatilor de comerciali!are ale
e$ercitiului comercial de"fa"urat intr2o "tructura de van!are cu amanuntul poate recure la orani!area unei
van!ari de lic5idare% :cea"ta ipote!a vi!ea!a ca!urile in care comerciantul decide "a inlocuia"ca produ"ele
vandute in unul "au mai multe raioane din cadrul unei "tructuri de van!are cu amanuntul cu alte produ"e, cum ar
fi, dar fara a "e limita la: raion de tricota+e2raion de confectii3 raion de dulciuri2raion de preparate "i
"emipreparate culinare3 raion de electrice2raion pentru produ"e mena+ere "i u! ca"nic3 raion de carne "i preparate
din carne2raion de lapte "i preparate din lapte "au alte ca!uri "imilare%
In ace"t ca! documentul leal +u"tificativ e"te declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea
van!arilor de lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori
a imputernicitului comerciantului per"oana +uridica%
1)%'% <an!area "tocului de produ"e din "tructura de van!are de catre mo"tenitorii leali ai comerciantului
defunct
In urma dece"ului comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a a"ociatului unic, mo"tenitorii leali ai
ace"tuia pot orani!a o van!are de lic5idare in ca!ul in care nu dore"c "a continue activitatea comerciantului
defunct%
=ocumentele leale +u"tificative "unt: declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de
lic5idare, a repre!entantului de"emnat de mo"tenitorii leali ai comerciantului, precum "i certificatul de
mo"tenitor%
1)%)% =eteriorarea rava, din cau!a unor calamitati "au acte de vandali"m, a produ"elor nealimentare din
"tructura de van!are%
Comerciantul poate recure la o van!are de lic5idare pentru produ"ele nealimentare deteriorate din cau!a
unor calamitati, cum ar fi: inundatie, cutremur, incendiu, furtuna, "au din cau!a unor acte de vandali"m, cu
conditia ca ace"te produ"e "a fie "iure pentru "anatatea, "ecuritatea "i viata con"umatorilor%
=ocumentele leale +u"tificative "unt:
64
a) in ca!ul calamitatilor, declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de lic5idare, a
comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a imputernicitului
comerciantului per"oana +uridica3
#) in ca!ul actelor de vandali"m, declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de
lic5idare, a comerciantului per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a
imputernicitului comerciantului per"oana +uridica "i actele de con"tatare emi"e de oranele a#ilitate, din care "a
reia"a ca produ"ele re"pective au fo"t deteriorate%
20% In termen de ma$imum 45 de !ile calendari"tice de la finali!area operatiunilor de lic5idare, la cererea
oranelor de control a#ilitate, comerciantul e"te o#liat "a +u"tifice cu documente leale urmatoarele "ituatii care
au motivat van!area de lic5idare, dupa ca!:
20%1% .odificarea conditiilor de e$ploatare a "uprafetei de van!are
Comerciantul care decide modificarea "tructurii de van!are, inclu"iv e$tinderea ace"teia, poate orani!a o
van!are de lic5idare pentru "tocul de produ"e din acea "tructura, cu conditia ca lucrarile de tran"formare "i
amena+are "a depa"ea"ca 30 de !ile calendari"tice, "a cuprinda "i perimetrul "uprafetei de van!are, iar "tructura
de van!are "a fie inc5i"a acce"ului con"umatorilor in toata acea"ta perioada%
Lucrarile de iieni!are "au renovare care nu aduc modificari "tructurii de van!are nu permit orani!area unei
van!ari de lic5idare%
In ace"t ca! documentele +u"tificative leale "unt devi!ul pentru lucrarile de tran"formare "i amena+are,
precum "i declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de lic5idare a comerciantului
per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului
per"oana +uridica%
20%2% .odificarea conditiilor de e$ercitare a activitatii comerciale in "tructura de van!are, ca urmare
inc5eierii "au anularii(re!ilierii unui contract de di"tri#utie avand o clau!a de aprovi!ionare e$clu"iva
=ocumentele +u"tificative leale "unt, dupa ca!:
a) contractul de di"tri#utie3
#) documentul care re!ilia!a contractul de di"tri#utie3
c) contractul de franci!a,
precum "i declaratia pe propria ra"pundere, inclu"a in notificarea van!arilor de lic5idare, a comerciantului
per"oana fi!ica "au, dupa ca!, a repre!entantului a"ociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului
per"oana +uridica%
21% &rodu"ele de"tinate a fi comerciali!ate in cadrul procedurii de van!are de lic5idare, care repre!inta doar o
parte a "tocului "tructurii de van!are, vor fi depo!itate "eparat, iar comerciali!area ace"tora va fi orani!ata intr2
un raion("patiu di"tinct%
22% In termenul de 15 !ile pana la inceperea van!arii de lic5idare notificate in conformitate cu prevederile
art% 21 alin% (1) din ordonanta, comerciantul poate reveni a"upra deci!iei "ale "i poate anula van!area de
lic5idare a"tfel:
a) in ca!ul in care van!area de lic5idare a fo"t precedata de pu#licitate, cu re"pectarea urmatoarelor conditii
cumulative: anuntarea anularii van!arii de lic5idare prin acelea"i mi+loace prin care a fo"t promovata 2 ma""2
media, anunturi pu#licitare in e$teriorul "au interiorul "tructurii de van!are3 in"tiintarea primariei la care "2a
facut notificarea de"pre anularea van!arii de lic5idare3
#) in ca!ul in care van!area de lic5idare nu a fo"t precedata de pu#licitate, "e va in"tiinta primaria la care "2a
facut notificarea de"pre anularea van!arii de lic5idare%
65
In am#ele ca!uri primaria va fi in"tiintata in "cri" printr2o adre"a depu"a la "ediul ace"teia "au prin "cri"oare
recomandata cu confirmare de primire3 in"tiintarile "e vor adre"a primarului% =ovada(confirmarea de primire va
fi pa"trata la "ediul "tructurii de van!are re"pective pentru pre!entarea ace"teia la cererea oranelor de control
a#ilitate%
*7=*N:N1::
:rt% 22% 2 (1) &e durata van!arilor de lic5idare "e pot lic5ida numai produ"ele in"cri"e in li"ta de inventar
aferenta notificarii "i aflate in "tocul unitatii comerciale la data depunerii(tran"miterii notificarii% /tocul e"te
format din produ"ele e$pu"e in "patiile de"tinate van!arii "i cele aflate in depo!itele "tructurii de van!are3
produ"ele detinute in antrepo!ite "i("au depo!ite "ituate in afara "tructurii de van!are pentru care a fo"t facuta
notificarea nu intra in componenta "tocului de lic5idat%
(2) &ot face o#iectul van!arilor de lic5idare numai produ"ele care fac parte din "tocul "tructurii de van!are "i a
caror contravaloare a fo"t ac5itata de comerciant la data depunerii(tran"miterii notificarii "au a emiterii 5otararii
+udecatore"ti preva!ute la art% 20 lit%
#) "au la data evenimentelor preva!ute la art% 20 lit% )%
:rt% 23% 2 In afara ca!urilor preva!ute la art% 20 lit% #) "i ), orice van!are de lic5idare
tre#uie "a ai#a loc in "tructura de van!are in care produ"ele au fo"t vandute in mod o#i"nuit%
:rt% 24% 2 <an!area de "oldare e"te orice van!are in"otita "au precedata de pu#licitate "i anuntata "u#
denumirea 6"oldare("oldari("olduri6 "i care, printr2o reducere de preturi, are ca efect van!area accelerata a
"tocului de marfuri "e!oniere dintr2o "tructura de van!are cu amanuntul%
:rt% 25% 2 <an!arile de "oldare "e pot efectua numai in cur"ul a doua perioade pe an, cu o durata ma$ima de
cate 45 de !ile fiecare, cu conditia ca produ"ele propu"e pentru "oldare "a fie ac5itate furni!orului de catre
comerciant cu cel putin 30 de !ile inaintea datei de de#ut a perioadei de van!ari de "oldare "i oferite "pre
van!are in mod o#i"nuit inaintea ace"tei date%
:rt% 26% 2 /tocul de produ"e propu" pentru "oldare tre#uie "a fie con"tituit in preala#il in "tructura de van!are
re"pectiva, in "patiile de van!are "i depo!itele "tructurii de van!are, precum "i, dupa ca!, in unul "au mai multe
depo!ite ale comerciantului, cu cel putin 15 !ile inainte de data de de#ut a van!arii de "oldare, "i nu va fi
reinnoit dupa con"tituire "au in cur"ul van!arilor de "oldare%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
23% <an!arile anuntate "u# denumirea 6"oldare("oldari("olduri6 "e define"c prin de"facerea accelerata, la pret
redu", a "tocului de marfuri "e!oniere noi "au folo"ite(de oca!ie dintr2o "tructura de van!are cu amanuntul,
precedata "au in"otita de pu#licitate%
&ot fi "upu"e operatiunilor de "oldare numai produ"ele nealimentare a caror de"facere are caracter
"e!onier% In acea"ta cateorie "e incadrea!a rupe de produ"e, cum ar fi, dar fara a "e limita la: confectii,
inclu"iv #lanarie, pielarie, produ"e de maroc5inarie "i alanterie, tricota+e, te"aturi, incaltaminte, articole "port2
turi"m, co"metice, aparate de incal!ire "i climati!are, ventilatoare, precum "i alte produ"e "imilare%
.arfurile ce fac o#iectul "oldarii vor fi depo!itate "eparat de celelalte produ"e "i vor fi vandute fie in
raioane("patii "pecial amena+ate pentru acea"ta operatiune, fie in cadrul acelora"i raioane, ca! in care vor fi #ine
individuali!ate%
66
*7=*N:N1::
:rt% 2-% 2 <an!area de "oldare tre#uie "a ai#a loc in "tructurile de van!are in care produ"ele re"pective erau
vandute in mod o#i"nuit%
:rt% 2'% 2 =ocumentele leale +u"tificative care ate"ta ca "tocul de produ"e propu" pentru "oldare a fo"t
con"tituit cu cel putin 15 !ile inainte de data de de#ut a van!arii de "oldare "i ac5itat cu cel putin 30 de !ile
inainte de acea"ta data vor fi pa"trate pentru a putea fi pre!entate, ori de cate ori e"te nevoie, oranelor de
control a#ilitate% =ovada ac5itarii contravalorii produ"elor "upu"e van!arii de "oldare re!ulta din e$aminarea
actelor conta#ile%
:rt% 2)% 2 (1) &erioadele de "oldari preva!ute la art% 25 "e "ta#ile"c de comerciant intre urmatoarele limite:
perioada 15 ianuarie 2 15 aprilie inclu"iv, pentru produ"ele de toamna2iarna3
perioada 1 auu"t 2 31 octom#rie inclu"iv, pentru produ"ele de primavara2vara%
(2) Comerciantii au o#liatia "a notifice la primaria in a carei ra!a teritoriala i"i de"fa"oara activitatea
perioada in care efectuea!a van!arile de "oldare cu cel putin 15 !ile inainte de inceperea operatiunilor%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
26% 0ormularul notificarii van!arilor de "oldare "i al li"tei de inventar pentru marfurile propu"e pentru "oldare
"unt preva!ute in ane$a nr% 3 "i, re"pectiv, ane$a nr% 4 la pre!entele norme metodoloice%
0ormularul notificarii van!arilor de "oldare "e pre!inta primarului3 formularul "e poate completa "i depune la
"ediul primariei localitatii in a carei ra!a teritoriala e"te ampla"ata "tructura de van!are, iar in ca!ul municipiului
4ucure"ti, la "ediul primariilor de "ector, dupa ca!, "au "e poate tran"mite prin "cri"oare recomandata cu
confirmare de primire%
Li"ta de inventar pentru marfurile de "oldat va fi completata "i pa"trata la "ediul "tructurii de van!are
re"pective pentru a putea fi pre!entata la "olicitarea oranelor de control a#ilitate%
Comerciantul "au per"oana imputernicita de ace"ta va completa cate doua formulare de notificare% @n
e$emplar din notificare "e depune("e tran"mite la "ediul primariei, iar al doilea e$emplar, impreuna cu
dovada(confirmarea de primire, "e pa"trea!a la "ediul "tructurii de van!are re"pective%
*7=*N:N1::
:rt% 30% 2 (1) ,"te inter!i" "a "e anunte o van!are de "oldare in alte ca!uri "i conditii decat cele preva!ute la
art% 25%
(2) *rice anunt "au alta forma de pu#licitate privind "oldarea tre#uie "a "pecifice o#liatoriu data de de#ut a
van!arii de "oldare "i durata ace"teia, precum "i "ortimentul de marfuri "upu" "oldarii in ca!ul in care
operatiunea de "oldare nu "e refera la totalitatea produ"elor din "tructura de van!are%
:rt% 31% 2 <an!arile efectuate in "tructuri denumite maa!in de fa#rica "au depo!it de fa#rica "unt van!arile
din productia proprie, efectuate direct con"umatorilor de catre producatori, ace"tia indeplinind o#liatiile ce
revin oricarui comerciant care de"fa"oara comert cu amanuntul% <an!arile cu pret redu" prin maa!in "au
depo!it de fa#rica nu "unt "upu"e notificarii%
:rt% 32% 2 In cadrul van!arilor definite la art% 31, cu e$ceptia produ"elor alimentare, producatorii pot practica
van!ari cu pret redu" pentru acea parte din productia lor care indepline"te urmatoarele conditii a"upra carora
con"umatorii au fo"t informati:
nu a fo"t anterior oferita "pre van!are din cau!a defectelor de fa#ricatie3
face o#iectul retururilor din reteaua comerciala3
repre!inta "tocul din productia "e!onului anterior rama" nevandut%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
2-% <an!arile "u# denumirea 6maa!in de fa#rica6 "au 6depo!it de fa#rica6 "e refera la van!arile reali!ate de
producatorii indu"triali pentru produ"ele care nu "unt oferite "pre van!are prin reteaua comerciala%
<an!arile efectuate "u# una dintre ace"te denumiri "unt reali!ate de producatori care de"fac produ"ele lor
direct catre con"umatori, in a#"enta unui intermediar% &rodu"ele vi!ate "unt cele care nu au fo"t anterior oferite
"pre van!are din cau!a defectelor de fa#ricatie, cele care fac o#iectul retururilor din reteaua comerciala, precum
"i "tocul din productia "e!onului anterior rama" nevandut%
2'% =aca van!arile "unt efectuate in maa!inele de pre!entare "i de"facere ale producatorului, de"c5i"e
pu#licului, "tocul de marfuri vandut "u# ace"te denumiri tre#uie "a fie #ine individuali!at, produ"ele re"pective
6-
fiind comerciali!ate in raioane("patii "pecial amena+ate, "eparat de celelalte produ"e oferite con"umatorilor% In
ace"t ca! producatorul tre#uie "a indeplinea"ca o#liatiile care ii revin oricarui comerciant cu amanuntul%
&roducatorii pot orani!a a"tfel de van!ari "i in depo!itele "au "patiile "pecial amena+ate in ace"t "cop din
cadrul unitatilor de productie, cu conditia ca ace"tea "a fie de"c5i"e pu#licului, in ma"ura in care van!arile nu
"unt orani!ate numai pentru ana+atii producatorului%
In am#ele ca!uri con"umatorii tre#uie "a fie informati in lim#a romana, corect, complet "i fara ec5ivoc de"pre
natura produ"elor oferite "pre van!are, re"pectiv in ce cateorie "e incadrea!a ace"tea in conformitate cu
prevederile lit% a)2c) ale art% 32 din ordonanta%
*7=*N:N1::
:rt% 33% 2 *rice producator care vinde cu pret redu" o parte a productiei "ale, conform prevederilor art% 32,
e"te o#liat "a puna la di"po!itie oranelor de control a#ilitate toate documentele leale care +u"tifica oriinea "i
data de fa#ricatie a produ"elor care fac o#iectul ace"tor van!ari%
:rt% 34% 2 (1) In "en"ul pre!entei ordonante, van!arile promotionale "unt van!arile cu amanuntul(van!arile
ca"5 and carrW(pre"tarile de "ervicii de piata care pot avea loc in orice perioada a anului, fara "a faca o#iectul
notificarii, cu conditia ca:
"a nu fie efectuate in pierdere3
"a "e refere la produ"e di"poni#ile "au reaprovi!iona#ile, precum "i la "ervicii vandute ori, dupa ca!,
pre"tate in mod curent3
produ"ele "i "erviciile promovate tre#uie "a e$i"te la van!are pe durata intreii perioade anuntate a
van!arilor promotionale "au comerciantul va informa con"umatorii ca
oferta e"te vala#ila numai in limita "tocului di"poni#il%
(2) In "en"ul pre!entei ordonante, nu "unt con"iderate van!ari promotionale:
actiunile de promovare efectuate de producatori3
actiunile de lan"are de produ"e("ervicii noi pe piata%
2)% In ca!ul produ"elor, van!arile promotionale pot avea loc in tot timpul anului "i "e derulea!a in mod li#er,
fara "a faca o#iectul notificarii, daca "unt indeplinite urmatoarele conditii:
van!arile "a "e faca la pret redu", dar nu in pierdere3
"a nu tinda la o van!are accelerata a unui "toc de marfuri pe care comerciantul nu il va mai reaprovi!iona,
ca in ca!ul lic5idarilor "au "oldarilor3
"a "e refere la produ"e di"poni#ile "au care pot fi reaprovi!ionate3 comerciantul care dore"te "a relan"e!e
van!arile dintr2un raion "au "a promove!e intr2o anumita perioada o cateorie de produ"e, tre#uie "a2"i
reinnoia"ca "tocul "i "a2l rea"orte!e in "copul "ati"facerii cererilor con"umatorilor pe intreaa perioada anuntata
"au "a informe!e con"umatorii ca oferta e"te vala#ila numai in limita "tocului di"poni#il%
In ca!ul promovarii pre"tarilor de "ervicii, ace"tea tre#uie "a fie di"poni#ile pe durata intreii perioade
anuntate ca 6van!are promotionala6%
In "ituatia in care comerciantul nu anunta con"umatorii de"pre practicarea unor 6van!ari promotionale6 "au
preturi redu"e pentru anumite produ"e("ervicii, ace"tea pot fi efectuate in orice perioada a anului, cu re"pectarea
prevederilor art% 1) din ordonanta%
*7=*N:N1::
:rt% 35% 2 (1) <an!arile cu pret redu" preva!ute la art% 1', a"tfel cum "unt definite de pre!enta ordonanta,
atunci cand con"umatorii "unt anuntati de"pre o reducere de preturi care comporta o comparatie e$primata in
cifre, "unt "upu"e urmatoarelor reuli de fi$are "i pu#licitate a preturilor:
*rice comerciant care anunta o reducere de pret tre#uie "a o raporte!e la pretul de referinta practicat in
acela"i "patiu de van!are pentru produ"e "au "ervicii identice% &retul redu" tre#uie "a fie inferior pretului de
referinta% &retul de referinta repre!inta cel mai "ca!ut pret practicat in acela"i "patiu de van!are in perioada
ultimelor 30 de !ile, inainte de data aplicarii pretului redu"%
*rice anunt de reducere de preturi, indiferent de forma, modul de pu#licitate "i
motivatia reducerii, tre#uie "a "e adre"e!e an"am#lului con"umatorilor "i "a indice in cifre o reducere in raport
cu preturile de referinta, e$ceptie facand:
pu#licitatile comparative de pret3
anunturile pu#licitare e$clu"iv literare, care nu contin cifre3
6'
anunturile de pret de lan"are a unui nou produ" pe piata3
anunturile pu#licitare orale efectuate e$clu"iv in interiorul maa!inului pentru reduceri de preturi la un
anumit raion, pentru o foarte "curta perioada a unei !ile de van!are%
&u#licitatea prin catalo "i ofertele de reducere de preturi, lan"ate de comerciantii care practica van!area
prin core"pondenta, pot fi vala#ile numai pana la epui!area "tocurilor, cu conditia ca acea"ta mentiune "a
fiure!e vi!i#il "i li!i#il in catalo%
*rice anunt de reducere de pret e$primata in valoare a#"oluta "au in procent tre#uie efectuat vi!i#il, li!i#il
"i fara ec5ivoc pentru fiecare produ" "au rupa de produ"e identice:
fie prin mentionarea noului pret lana pretul anterior, #arat3
fie prin mentiunile 6pret nou6, 6pret vec5i6 lana "umele core"pun!atoare3
fie prin mentionarea procentului de reducere "i a pretului nou care apare lana pretul anterior, #arat%
e) /e inter!ice ca o reducere de pret pentru un produ" "i("au "erviciu "a fie pre!entata con"umatorilor ca o
oferta ratuita a unei parti din produ" "i("au "erviciu%
201oate documentele +u"tificative leale care ate"ta veridicitatea pretului de referinta tre#uie "a fie pa"trate
pentru a putea fi pre!entate ori de cate ori e"te nevoie oranelor de control a#ilitate%
21 *rice anunt de reducere de preturi ce nu core"punde reducerii practicate efectiv in
raport cu pretul de referinta e"te con"iderat o forma de pu#licitate in"elatoare "i e"te "anctionat conform
relementarilor leale in vioare%
(2) :ce"te reuli nu "e aplica atunci cand reducerile de pret pe produ" re!ulta din cre"terea cantitatii de
produ" continuta in am#ala+ul utili!at in mod u!ual in comerciali!area ace"tora "au din cre"terea numarului de
produ"e identice oferite "pre van!are intr2un am#ala+ colectiv%
6)
N*7., .,1*=*L*?IC,:
30% *rice anunt de reducere de preturi, indiferent de: forma 2 afi"e pe vitrine, pro"pecte, anunturi in pre"a,
radio, televi!iune "au orice alta forma3 modul de pu#licitate 2 "cri"a, orala "au orice alt mod3 motivatia reducerii
2 "oldari, lic5idari "au orice alta motivatie, care "e adre"ea!a con"umatorilor "i care comporta o comparatie
e$primata in cifre, indiferent daca ace"ta "e reali!ea!a in afara "au in interiorul "tructurii de van!are, tre#uie "a
preci!e!e:
- reducerea efectiva in raport cu pretul de referinta care repre!inta cel mai "ca!ut pret practicat in aceea"i
"uprafata de van!are, pentru produ"e "au "ervicii identice, in perioada ultimelor 30 de !ile calendari"tice inainte
de data aplicarii pretului redu"3
- produ"ele "au "erviciile ori cateoriile de produ"e "au "ervicii la care "e refera anuntul pu#licitar3
- perioada pentru care produ"ele "au "erviciile re"pective "unt oferite la pret redu"3 in ca!ul lic5idarilor "i
"oldarilor acea"ta conditie poate fi inlocuita de mentiunea: 6pana la
epui!area "tocului6% :cea"ta mentiune poate fi folo"ita "i in ca!ul van!arilor promotionale%
- Indicarea, re"pectiv marcarea "au, dupa ca!, afi"area preturilor pentru produ"ele cu preturi redu"e care
intra "u# incidenta prevederilor leale in vioare cu privire la indicarea preturilor pentru produ"ele oferite
con"umatorilor "pre van!are va indica pretul de referinta al produ"ului, pretul redu" anuntat "i pretul pe unitatea
de ma"ura core"pun!ator pretului redu"%
- *rice produ"("erviciu comandat in perioada indicata in anuntul pu#licitar privind pretul "au reducerea de
pret tre#uie "a fie livrat(pre"tat "au furni!at la pretul indicat in anuntul re"pectiv c5iar daca livrarea(pre"tarea "au
furni!area "e face dupa terminarea perioadei din anuntul pu#licitar re"pectiv%
- Nici o pu#licitate de pret "au reducere de pret care "e adre"ea!a con"umatorilor nu poate fi efectuata
pentru produ"e care nu "unt di"poni#ile la van!are "au pentru "ervicii care nu pot fi pre"tate(furni!ate in timpul
perioadei la care "e raportea!a acea"ta pu#licitate, cu e$ceptia lic5idarilor "i "oldarilor, ca! in care perioada de
reduceri e"te con"iderata terminata la epui!area "tocului de marfuri declarat, in limita perioadei de reduceri
anuntate "i notificate%
*7=*N:N1::
:rt% 36% 2 <an!area la di"tanta e"te acea forma de van!are cu amanuntul care "e de"fa"oara in lip"a pre!entei
fi!ice "imultane a con"umatorului "i a comerciantului, in urma unei oferte de van!are efectuate de ace"ta din
urma, care, in "copul inc5eierii contractului, utili!ea!a e$clu"iv te5nici de comunicatie la di"tanta%
:rticolele 3-241 "e a#roa% (Leea nr% 650(2002)
-0
:rt% 42% 2 (1) <an!area directa e"te acea practica comerciala prin care produ"ele "au "erviciile "unt de"facute
de catre comerciant direct con"umatorilor, in afara "patiilor de van!are cu amanuntul, prin intermediul
van!arilor directi, care pre!inta produ"ele "i "erviciile oferite "pre van!are%
(2) <an!area prin retele (multilevel marKetin) e"te o forma a van!arii directe prin care produ"ele "i "erviciile
"unt oferite con"umatorilor prin intermediul unei retele de van!atori directi care prime"c un comi"ion atat pentru
van!arile proprii, cat "i pentru van!arile enerate de retelele de van!atori directi pe care i2au recrutat per"onal%
:rt% 43% 2 /unt con"iderate practici comerciale inter!i"e:
- van!area piramidala, van!area practicata prin procedeul denumit 6#ulare de !apada6 "au orice alte
procedee "imilare care con"tau in "pecial in a oferi produ"e("ervicii con"umatorilor facandu2i "a "pere ca le vor
o#tine fie cu titlu ratuit, fie la un pret redu" fata de valoarea lor reala "i conditionand van!arile de pla"area
contra plata de #onuri, tic5ete, cupoane ori a altor titluri "imilare catre terti "au de colectarea de ade!iuni "au
"u#"crieri3
- faptul de a propune unei per"oane "a colecte!e ade!iuni "au "a "e in"crie pe o li"ta, facand2o "a "pere
ca"tiuri financiare re!ultate din cre"terea numarului de per"oane recrutate "au in"cri"e%
:rt% 44% 2 (1) In ca!ul retelelor de van!are con"tituite prin recrutarea aderentilor "au afiliatilor e"te inter!i" "a
"e "olicite aderentului "au afiliatului retelei plata unei "ume aferente dreptului de intrare in retea, cu e$ceptia
contravalorii materialelor "au a "erviciilor de natura pedaoica, formativa, demon"trativa ori de van!are "au a
oricarui alt material "au "erviciu "imilar%
(2) In cadrul aceleia"i retele e"te, de a"emenea, inter!i" "a "e impuna unui aderent "au afiliat ac5i!itionarea
unui "toc de produ"e de"tinat van!arii ulterioare, fara o#liatia ca "tocul de produ"e nevandute de aferent(afiliat
"a fie reprimit de titularul retelei%
:rt% 45% 2 (1) <an!arile in afara "patiilor comerciale "unt acele van!ari directe reali!ate de comercianti in
urmatoarele "ituatii:
in timpul unei depla"ari orani!ate de comerciant in afara "patiilor "ale comerciale3
in timpul unei vi!ite efectuate de comerciant, daca acea"ta nu a avut loc la "olicitarea e$pre"a a
con"umatorului:
2 la locuinta unui con"umator, unde pot fi inc5eiate contracte "i cu alte per"oane pre!ente3
2 la locul de munca al con"umatorului "au in locul in care ace"ta "e a"e"te, c5iar temporar, pentru motive de
lucru, "tudiu "au tratament3
c) in orice alte locuri pu#lice "au de"tinate pu#licului, in care comerciantul pre!inta o oferta pentru produ"ele
"au "erviciile pe care le furni!ea!a, in vederea acceptarii ace"teia de catre con"umator%
(2) Comerciantii care efectuea!a van!ari in afara "patiilor comerciale ra"pund civil fata de efectele activitatii
van!atorilor directi%
:rt% 46% 2 Comerciantii "unt o#liati "a eli#ere!e leitimatii pentru van!atorii directi, ana+ati in ace"t "i"tem
de van!are% Leitimatiile tre#uie "a contina numele, prenumele "i fotorafia van!atorului, denumirea "i "ediul
comerciantului, "emnatura admini"tratorului(directorului "i vor fi vi!ate trime"trial% Leitimatiile vor fi retra"e
imediat ce detinatorii ace"tora i"i pierd calitatea de van!atori directi%
:rt% 4-% 2 <an!atorii directi, ana+ati in ace"t "i"tem de van!are, "unt o#liati "a "e leitime!e inaintea
pre!entarii produ"elor("erviciilor oferite, precum "i la "olicitarea con"umatorilor%
:rt% 4'% 2 (1) Loteria pu#licitara e"te acea practica de promovare a produ"elor("erviciilor care tinde "a
"timule!e in randul participantilor "peranta unui ca"ti prin traere la "orti%
Loteriile pu#licitare "unt admi"e numai in conditiile in care participantilor nu le e"te impu"a in
contrapartida nici o c5eltuiala directa "au indirecta, "uplimentara ac5i!itionarii produ"ului("erviciului%
C5eltuielile efectuate de catre participanti pentru ac5i!itionarea de efecte "i "ervicii po"tale "i pentru
tarifele telefonice normale, referitoare la participarea la loteria pu#licitara, nu intra "u# incidenta alin% (2)%
:rticolul 4) "e a#roa% (Leea nr% 650(2002)
:rt% 50% 2 (1) In privinta ca"tiurilor pu"e in +oc in cadrul unei loterii pu#licitare, anunturile de pre!entare a
ace"teia vor preci!a natura, numarul "i valoarea comerciala a re"pectivelor ca"tiuri, precum "i urmatoarea
mentiune: 6reulamentul de participare(de"fa"urare e"te di"poni#il in mod ratuit oricarui "olicitant6% In ace"t
"cop "e va mentiona adre"a "au numarul de telefon la care "olicitarea poate fi tran"mi"a, re"pectiv facuta%
(2) In reulament "e va preci!a o#liatia orani!atorului loteriei pu#licitare de a face pu#lice numele
ca"tiatorilor "i ca"tiurile acordate%
:rt% 51% 2 (1) 7eulamentul "i("au orice alt document in #a!a caruia urmea!a "a "e de"fa"oare loteria
pu#licitara tre#uie "a fie autentificat "i depu" la un notar pu#lic inainte de inceperea operatiunii% In "copul
-1
prevenirii de"fa"urarii unor +ocuri de noroc de5i!ate orani!atorul va depune un e$emplar al reulamentului
"i("au al documentului autentificat, dupa ca!, la =irectia enerala de admini"trare a veniturilor pu#lice "i a
monopolurilor din .ini"terul 0inantelor &u#lice, pana la data inceperii loteriei pu#licitare%
(2) &entru a verifica corecta de"fa"urare a loteriei pu#licitare re"pective repre!entantii :utoritatii Nationale
pentru &rotectia Con"umatorilor, .ini"terului 0inantelor &u#lice "i .ini"terului de Interne pot "olicita
orani!atorilor de loterii pu#licitare reulamentul de de"fa"urare a ace"tora, precum "i un e$emplar al
anunturilor adre"ate pu#licului, ca! in care orani!atorii vor pre!enta acea"ta documentatie in termen de 5 !ile
de la data "olicitarii%
:rt% 52% 2 &re!enta ordonanta nu e$clude controlul actiunilor de promovare a van!arilor prin ace"t en de
operatiuni pu#licitare de catre a"ociatiile profe"ionale cu rol de autorelementare in domeniul pu#licitatii,
precum "i dreptul per"oanelor, care "e con"idera indu"e in eroare in cur"ul de"fa"urarii ace"tor operatiuni, de a
"e adre"a direct ace"tor a"ociatii%
:rt% 53% 2 /e con"idera pu#licitate in"elatoare acele fapte prin care orani!atorul unei loterii pu#licitare
"uerea!a de"tinatarului, prin anuntul pu#licitar efectuat, ca:
a) a intrat in po"e"ia marelui premiu, de"i traerea la "orti pentru atri#uirea ca"tiurilor "e va de"fa"ura
ulterior3
#) a intrat in po"e"ia unui ca"ti important, in realitate fiind in"a vor#a de un premiu de o valoare minima "au
de un premiu de con"olare%
:rt% 54% 2 Nu "unt a"imilate loteriei pu#licitare concur"urile in cadrul carora premiile "unt ca"tiate e$clu"iv
datorita a#ilitatii, cuno"tintelor "i per"picacitatii participantilor, ca"tiatorul fiind de"emnat in functie de
valoarea pre"tatiei "ale%
:rt% 54V1% 2 Nu e"te a"imilata loteriei pu#licitare "i e"te con"iderata practica comerciala permi"a alocarea de
premii in mod aleator, inainte de oferirea la van!are a produ"elor("erviciilor "i atri#uirea ca"tiurilor la
ac5i!itionarea produ"elor("erviciilor, c5iar daca intrarea in po"e"ie a premiilor are loc la o data ulterioara%
:rt% 55% 2 <an!area cu prime e"te acea practica comerciala prin care la van!area "au oferta de van!are de
produ"e("ervicii "e ofera con"umatorului, cu titlu ratuit, imediat "au la un anumit termen, prime "u# forma unor
produ"e("ervicii%
:rt% 56% 2 ,"te inter!i"a orice van!are "au oferta de van!are de produ"e "au orice pre"tare "au oferta de
pre"tare de "ervicii facuta catre con"umator, care da dreptul ace"tuia, cu titlu ratuit, imediat "au la un anumit
termen, la o prima "u# forma unor produ"e("ervicii, in afara ca!urilor in care ace"tea "unt identice "ortimental cu
produ"ele("erviciile cumparate%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
34% <an!arile cu prime "u# forma unor produ"e("ervicii identice "ortimental cu produ"ele("erviciile cumparate
"unt con"iderate practici comerciale admi"e% @rmatoarele practici, precum "i alte ca!uri "imilare con"tituie
e$emple de van!ari cu prime leale:
a) 6pentru un "et de ciorapi cumparat primiti ratuit o perec5e63
#) 6pentru 5 ciocolate cumparate primiti o ciocolata63
c) 6pentru developarea a doua filme foto "i eli#erarea fotorafiilor, oferim ratuit developarea unui al treilea
film6%
*7=*N:N1::
:rt% 5-% 2 Nu "unt con"iderate prime:
a) am#ala+ele produ"elor3
#) produ"ele "au "erviciile indi"pen"a#ile utili!arii normale a produ"ului "au "erviciului cumparat3
c) produ"ele "au "erviciile a caror valoare e"te de pana la 10O din preturile de van!are(tarifele
produ"elor("erviciilor ac5i!itionate de catre con"umatori3
d) articolele per"onali!ate, re"pectiv o#iectele purtand me"a+e pu#licitare, in"criptionate in mod vi!i#il "i care
nu "e rea"e"c ca atare in comert3
e) "erviciile po"tvan!are3
f) facilitatile de "tationare oferite de catre comercianti con"umatorilor%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
-2
35% Nu "unt con"iderate prime "i pot fi oferite cu titlu ratuit con"umatorilor:
a) am#ala+ele produ"elor: am#alarea produ"ului(produ"elor dupa ce ace"ta(ace"tea a(au fo"t ac5itat(ac5itate de
con"umator3
#) produ"ele "au "erviciile indi"pen"a#ile utili!arii normale a produ"ului "au "erviciului cumparat: C=2urile
cu "i"temul de operare a calculatorului, ca#lul de alimentare pentru un produ" electroca"nic "au alte ca!uri
"imilare3
c) produ"ele "au "erviciile a caror valoare e"te de pana la 10O din preturile de van!are(tarifele
produ"elor("erviciilor ac5i!itionate de catre con"umatori, altele decat cele preva!ute la lit% #) "i, re"pectiv, la
pre!entul punct% <aloarea produ"elor("erviciilor oferite ratuit con"umatorilor e"te repre!entata de preturile de
van!are(tarifele practicate in "tructura de van!are re"pectiva, in ca!ul in care ace"tea "unt comerciali!ate in acea
"tructura, iar in ca!ul in care produ"ele("erviciile nu "unt comerciali!ate in "tructura de van!are re"pectiva "i
"unt aprovi!ionate(furni!ate de comerciant "pecial pentru a fi oferite
ratuit con"umatorilor, valoarea ace"tora e"te repre!entata de co"turile de ac5i!itie ale produ"elor "i, re"pectiv,
de tarifele "erviciilor3
d) articolele per"onali!ate, re"pectiv o#iectele purtand me"a+e pu#licitare, in"criptionate in mod vi!i#il "i care
nu "e a"e"c ca atare in comert: tricouri, #ric5ete "au pi$uri in"criptionate cu marca producatorului ori a
di"tri#uitorului "au alte ca!uri "imilare3
e) "ervicii po"tvan!are: tran"portul la domiciliu "i in"talarea unei ma"ini de "palat rufe, retu"urile la un
co"tum pentru #ar#ati efectuate in cadrul "tructurii de van!are, precum "i alte a"emenea "ervicii3
f) facilitatile de "tationare oferite de comercianti con"umatorilor: parcarea autoturi"melor clientilor in locuri
"pecial amena+ate de catre comercianti, fara plata ta$ei de "tationare%
*7=*N:N1::
:rt% 5'% 2 ,"te inter!i"a conditionarea van!arii catre con"umator a unui produ" de cumpararea unei cantitati
impu"e "au de cumpararea concomitenta a unui alt produ" "au "erviciu% =e a"emenea, e"te inter!i"a pre"tarea
unui "erviciu catre con"umator, conditionata de pre"tarea altui "erviciu "au de cumpararea unui produ"%
:rt% 5)% 2 Nu "unt con"iderate van!ari conditionate:
1% van!arile la un pret lo#al pentru produ"e "au "ervicii diferite, care con"tituie un an"am#lu, precum "i
pentru produ"e identice pream#alate oferite intr2un am#ala+ colectiv, cu conditia ca:
a) fiecare produ" "i fiecare "erviciu "a poata fi ac5i!itionat "i "eparat la pretul practicat in cadrul aceleia"i
"uprafete de van!are3
#) cumparatorul "a fie informat de"pre acea"ta po"i#ilitate "i de"pre pretul de van!are aferent produ"ului "au
"erviciului3
2% van!arile de produ"e in loturi "au am#ala+e con"acrate de u!antele comerciale "i de nevoile de con"um%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
36% &retul lo#al pentru un an"am#lu de produ"e "au "ervicii, identice ori diferite, nu e"te o#liatoriu "a fie
eal cu "uma preturilor individuale pentru fiecare produ" "au "erviciu component, vandut "eparat%
*7=*N:N1::
:rt% 60% 2 &rin van!are fortata "e intelee:
a) e$pedierea unui produ" catre o per"oana, fara o cerere preala#ila din partea ace"teia, "olicitandu2i
cumpararea acelui produ" "au returnarea lui catre e$peditor, c5iar "i fara ta$e, in ca!ul refu!ului de cumparare3
#) pre"tarea unui "erviciu catre o per"oana, fara o cerere preala#ila din partea ace"teia, "olicitandu2i
acceptarea acelui "erviciu prin ac5itarea contravalorii%
:rt% 61% 2 *rice van!are fortata e"te inter!i"a% ,$pedierea unui produ" "au pre"tarea unui "erviciu catre o
per"oana "e face numai in #a!a unei comen!i preala#ile din partea ace"teia%
:rt% 62% 2 Nu "unt con"iderate van!ari fortate ofertele efectuate in "copuri filantropice% In ca!ul ace"tor oferte,
pe documentele in"otitoare va fi in"criptionata, in mod clar "i vi!i#il, urmatoarea mentiune: 6de"tinatarul nu are
nici o o#liatie de a plati "au de a returna produ"ul6%
:rt% 63% 2 /e inter!ice a "e refu!a con"umatorului fara un motiv +u"tificat, conform prevederilor leale in
vioare, van!area unui produ" "au pre"tarea unui "erviciu%
-3
C:&I1*L@L <I
7euli enerale de comerciali!are a produ"elor "i "erviciilor
:rt% 64% 2 (1) &roducatorii "i importatorii "unt o#liati "a introduca pe piata numai produ"e "iure
pentru viata, "anatatea "i "ecuritatea con"umatorilor%
(2) :ceea"i o#liatie revine "i oricarui comerciant care, pe #a!a informatiilor o#tinute de la
producator(importator "i a cuno"tintelor profe"ionale, tre#uie "a "e a"iure ca produ"ele oferite "pre
comerciali!are "unt "iure "i "a informe!e con"umatorii a"upra factorilor de ri"c in utili!area(con"umul
ace"tora%
(3) /e inter!ice introducerea pe piata a produ"elor, daca ace"tea nu "unt in"otite de documentele de
ana+are ale producatorului(importatorului referitoare la calitatea "i "ecuritatea ace"tora, emi"e conform
relementarilor leale in vioare%
:rt% 65% 2 &rodu"ul care e"te conform relementarilor cu caracter o#liatoriu, prin care "unt definite
caracteri"ticile de "ecuritate ale ace"tuia "i modalitatile de control al conformitatii cu caracteri"ticile
parametrilor definiti, e"te con"iderat "iur%
:rt% 66% 2 =aca "ecuritatea produ"elor nu e"te determinata conform prevederilor art% 65, un produ" va
fi con"iderat "iur atunci cand, utili!at in conditiile normale "au previ!i#ile, nu pre!inta ri"curi pentru
viata, "anatatea "i "ecuritatea con"umatorilor%
:rt% 6-% 2 &entru evaluarea "ecuritatii unui produ" vor fi luate in con"iderare urmatoarele elemente:
a) proprietatile produ"ului, inclu"iv compo!itia, in"tructiunile de montare "i punere in functiune, de
utili!are, de intretinere "i de depo!itare, "ervice2ul nece"ar pe durata medie de utili!are a produ"ului3
#) pre!entarea produ"ului, informatiile furni!ate de producator prin etic5etare, marcare "i("au
am#ala+ul ace"tuia, precum "i orice alta informatie furni!ata de producator3
c) influenta produ"ului a"upra altui produ" "au produ"e, cand in mod +u"tificat "e pre"upune ca
ace"ta va fi utili!at impreuna cu alt produ" "au produ"e3
d) cateoriile de utili!atori carora li "e adre"ea!a, o atentie deo"e#ita fiind acordata
rupei de con"umatori cu rad de ri"c ma+or%
:rt% 6'% 2 &revederile art% 6526- "unt aplica#ile in eala ma"ura "i "erviciilor de piata% :rt% 6)% 2
&revederile art% 6526- nu "e aplica in ca!ul produ"elor care nece"ita reparatii
"au reconditionari inaintea utili!arii, cu conditia ca de"pre ace"t fapt con"umatorii "a fie informati de
catre comercianti in momentul cumpararii%
:rt% -0% 2 In aplicarea prevederilor art% 65, 6- "i 6' "e vor avea in vedere relementarile leale in
vioare privind activitatea de "tandardi!are, acreditare "i infra"tructura pentru evaluarea conformitatii%
:% 7euli privind etic5etarea "i am#alarea
:rt% -1% 2 La van!area produ"ului "au la pre"tarea "erviciului comerciantul ori, dupa ca!, pre"tatorul
tre#uie "a aduca cu #una2credinta la cuno"tinta con"umatorului, la "olicitarea ace"tuia, pe lana
informatiile furni!ate prin etic5etare, marcare "i am#alare "i informatii corecte "i utile privind
caracteri"ticile produ"ului "au "erviciului, conditiile de van!are "i modul de utili!are%
:rt% -2% 2 (1) Informatiile furni!ate prin etic5etare, marcare, ama#alare vor re"pecta prevederile
leale referitoare la etic5etare%
(2) &entru unele cateorii de produ"e, in "copul a"iurarii protectiei con"umatorilor "i pentru
mentinerea unui mediu concurential normal, ?uvernul poate ela#ora relementari "pecifice de
etic5etare%
(3) &entru a informa con"umatorul de"pre impactul unor produ"e a"upra mediului incon+urator,
precum "i pentru a promova productia "i utili!area acelor produ"e care, pe toata durata lor de viata, au
efecte ne"emnificative a"upra calitatii apei, aerului "i "olului, "e va in"titui un "i"tem national de
etic5etare ecoloica%
:rt% -3% 2 :m#ala+ele produ"elor tre#uie "a a"iure interitatea "i protectia calitatii ace"tora, "a fie
u"or de manipulat, "a promove!e van!area produ"elor, fiind totodata conforme prevederilor leale
referitoare la protectia muncii, mediului "i a "ecuritatii con"umatorilor%
4% *#liatia indicarii preturilor(tarifelor
-4
:rt% -4% 2 (1) Comerciantul care in reteaua de di"tri#utie ofera "pre van!are produ"e("ervicii tre#uie
"a indice pretul de van!are(tariful practicat "i pretul pe unitatea de ma"ura, conform relementarilor
leale in vioare%
(2) &returile de van!are, preturile pe unitatea de ma"ura "i tarifele practicate "e indica in mod vi!i#il,
li!i#il "i fara ec5ivoc prin marcare, etic5etare "i("au afi"are%
(3) Cand livrarea produ"ului "au pre"tarea "erviciului "e face ulterior platii unui acont, comerciantul
e"te o#liat "a eli#ere!e con"umatorului, la plata acontului, un document fi"cal conform lei"latiei in
vioare "au, dupa ca!, un contract "cri" "i "a re"pecte conditiile contractuale%
(4) Comerciantii care, potrivit lei"latiei in vioare, "unt o#liati "a utili!e!e aparate de marcat
electronice fi"cale vor eli#era #onuri fi"cale cumparatorilor de produ"e("ervicii%
C% 7euli privind indicarea cantitatii
:rt% -5% 2 (1) In functie de tipul "i caracteri"ticile produ"ului, pe am#ala+ul ace"tuia "e vor indica
vi!i#il, li!i#il "i fara ec5ivoc dimen"iunile "au numarul de articole (#ucati) continute, cantitatea neta
continuta, e$primata in unitati de ma"ura recuno"cute de autoritatea "tatului roman in materie de
metroloie%
(2) *#liativitatea indicarii ace"tor date revine producatorului, am#alatorului "au, dupa ca!,
importatorului%
:rt% -6% 2 In ca!ul van!arilor la di"tanta prin core"pondenta, orice comerciant care informea!a
con"umatorul a"upra ofertei "ale de produ"e prin intermediul cataloaelor, #ro"urilor "au al altor
pu#licatii tiparite e"te o#liat ca pentru produ"ele pream#alate "a mentione!e cantitatea neta continuta
de fiecare am#ala+, pretul de van!are, precum "i pretul pe unitatea de ma"ura, conform di"po!itiilor
leale in vioare%
:rt% --% 2 (1) &entru produ"ele comerciali!ate in vrac, care "unt cantarite "au ma"urate in pre!enta
con"umatorului, di"po!itiile art% -5 alin% (1) nu "e aplica%
(2) Informatiile furni!ate de aparatele de ma"ura utili!ate pentru determinarea cantitatii produ"elor
vandute in vrac tre#uie "a fie clare "i vi!i#ile pentru con"umator%
N*7., .,1*=*L*?IC,:
3-% La cantarirea produ"elor comerciali!ate in vrac, van!atorii "unt o#liati "a "cada reutatea
materialelor utili!ate pentru am#alarea produ"elor%
Modulul IIl
COMUNIC CU CLIEN II
Lecia 1 Coun$c" cu d$?er$te t$pur$ de c#$ent$
Lecia 2 Ne.oc$ere" !En%,r$$
COMUNICA CU DIFERITE TIPURI DE CLIENTI
7olul comunicarii e"te important pentru indeplinirea cu "ucce" a me"eriei de van!ator%,"te o
tra"atura umana care poate a+uta clientul "a "e decida a"upra marfii pe care o va cumpara%@n produ"
#un, un pret corect "i un mod de pre!entare po!itiv repre!inta "uportul efectiv al comunicarii pentru
completarea nevoilor clientului%
CAPI!LUL 1 "!RM#L# C!MUNICARII
Comunicam !ilnic cu diferite per"oane in "ituatii dintre cele mai diver"e, de la cele informale
la cele formale% C5iar daca relatiile profe"ionale ne a"altea!a a"im raa!ul pentru un dialo, fie "i
"uccint cu noi in"ine, a"cultandu D ne vocea interioara% &utem "pune, a"tfel, de"pre comunicare ca "e
con"truie"te pe relatii "i pre"upune diferite forme%
-5
1ipurile de relatii pe care "e poate con"trui comunicarea "unt :
2 directe 3
2 indirecte%
&ornind de la "pecificul ace"tor tipuri de relatii, comunicarea cunoa"te
diferite forme% &e #a!a relatiilor indirecte "e pot "tructura urmatoarele forme de comunicare
: 2 comunicarea intraper"onala 3
2 comunicarea interper"onala 3
2 comunicarea de rup 3
2 comunicarea pu#lica%
&e #a!a relatiilor indirecte "e pot "tructura urmatoarele forme
de comunicare :
0 comunicarea mediata te5noloic 3
1 comunicarea de ma"a%
Comunicarea intra%er;onala
&re"upune un dialo al per"oanei cu "ine 3 X parteneriiY de dialo "unt repre!entati de in"tantele
propriei per"onalitati%
,"te cadrul in care o per"oana :
- "e afla in fata cu con"tiinta "a, cu a"teptarile "i a"piratiile "ale3
- "e cunoa"te "i "e anali!ea!a 3
- re!olva pro#leme, evaluea!a alternative "i ia deci!ii 3
- reflectea!a a"upra me"a+elor pe care vrea "a le tran"mita altor per"oane, a"upra
comportamentului "au in diferite "ituatii 3
- "e raportea!a critic la faptele "i la reali!arile "ale, la realitate 3 le infrumu"etea!a, le
minimali!ea!a 3 "e incura+ea!a "au "e amae"te%
,"te deo"e#it de importanta pentru ec5ili#rul p"i5ic "i emotional al
per"oanei%
1$2$ Comunicarea inter%er;onala
/e reali!ea!a intre doua "au mai multe per"oane aflate in "ituatia de pro$imitate "patiala 3
ace"tea pot fi :
- mem#ri ai familiei3
- prieteni 3
- colei 3
- cuno"tinte intamplatoare%
,"te cadrul in care per"oanele :
- interactionea!a "c5im#anduD"i "i"tematic po!itia "i rolul in di"cutie 3
- "e influentea!a reciproc ( in #ine "au in rau, direct "au camuflat) 3
- do#ande"c incredere reciproca ( "au "i D o pierd) 3
- i"i comunica pareri, anduri, "entimente 3
- i"i "ati"fac nevoia de acceptare, de afectiune, de recunoa"tere a propriei valori 3
i"i formea!a o imaine de"pre "ine, a+utati "i de imainea pe care o au ceilalti "i in care
"e pot olindi 3
formulea!a "i accepta critici%
:+uta per"oana "a D i cunoa"ca atat pe ceilalti cat "i pe "ine%
1$3$ Comunicarea de &ru%
/e reali!ea!a in colectivitati "pecifice vietii profe"ionale "i "ociale a per"oanei, cuprin!and
ma$imum ) D 11 mem#ri 3 ace"tia pot repre!enta :
- familia ( inclu"iv rudele apropiate) 3
- prieteni apropiati3
- o ec5ipa de lucru%
,"te cadrul in care per"oanele :
0 i"i petrec in mare ma"ura viata "ociala "i profe"ionala3
1 re!olva pro#lemele, imparta"e"c cuno"tinte, e$periente 3
-6
2 i"i verifica opiniile, de!volta idei noi 3
3 iau deci!ii 3
4 a+un la "ituatii conflictuale "au re!olva conflicte%
Comunicarea %u6lica
7epre!inta o pre!entare, o e$punere facuta de o per"oana in fata unui auditoriu ( de minimum 3
per"oane)%
&oate "a "e reali!e!e in forme diferite:
- preleere3
- comunicare "tiintifica3
- pre!entarea unui raport intr D o "edinta3
- pre!entarea pe o tema data in fata unei comi"ii%
&oate "a vi!e!e o#iective diferite:
- tran"miterea unor informatii 3
influentarea opiniilor "i actiunilor per"oanelor care con"tituie auditoriul% Convinerea auditoriului,
inclu"iv
- prin folo"irea unor te5nici de manipulare%
1$7$ Comunicarea mediata te<nolo&ic
/e reali!ea!a intre rupuri umane mai putin numeroa"e 3 medierea e"te a"iurata de "uporturi cu
diferite comple$itati din punct de vedere te5noloic, de e$emplu prin telefon, "cri"oare, fa$,
calculator etc%
1$7$ Comunicarea de ma;a
Conceptul de comunicare de ma"a e"te con"iderat, ade"ea "inonim cu cel de ma"" D media%
Conceptul de ma"" D media de"emnea!a mi+loacele de tran"mitere a informatiei in randul unui
mai mare numar de oameni%
/e reali!ea!a prin :
!iare, revi"te 3
carti 3
radio, 1< 3
comple$e multimedia #a!ate pe folo"irea calculatoarelor%
<i!ea!a per"oanele ca apartinand unor conlomerate uria"e%
/2a de!voltat cu perfectionarea te5nicilor de tran"mitere a informatiilor
/2a apropiat prin comple$ele multi2media (,,noile mediiYY) de formare de comunicare
interper"onala atat prin po"i#ilitatea de a comunica, de"c5i"a per"oanelor aflate la mari di"tante cat "i
prin caracterul interactiv (in conditiile in care mediile traditionale pre"upuneau raportarea la diferite
mi+loace de comunicare)%
In proce"ul de comunicare, oamenii, folo"e"c alaturi de cuvinte "i alte tipuri de "emnale, a"a cum
"unt cele leate de voce(tonul, volumul) "au de e"turi, fi!ionomie etc%
:nimalele, in"ectele comunica prin mi"cari, culori, po"turi, "unete etc% In"ecte ca cele pre!entate
in ilu"tatii "unt e$pre"iv de"enate 3 ace"tea tin de fictiune, de pove"ti ilu"trate "au de de"ene animate,
nefiind intilnite in realitate% =oar oamenii com#ina lim#a+ul ver#al cu alte feluri de "emnale%Cu toate
ca lim#a+ul ver#al e"te principalul mi+loc de comunicare, ace"ta nu e"te "inurul mi+loc de comunicare%
Comunicarea umana folo"e"te "timuli "i "emnale care apartin urmatoarelor cateorii de lim#a+ :
lim#a+ ver#al, re"pectiv cuvintele
lim#a+ paraver#al, re"pectiv "timuli "i "emnale tran"mi"e prin voce (tonul, volumul, ritmul)
lm#a+ul corpului, re"pectiv "timuli "i "emnale tran"mi"e prin :
0 fi!ionomie
1 mimica
2 e"tica
3 po"tura
4 di"tanta fata de interlocutor%
:"tfel comunicarea poate fi :
ver#ala, folo"ind ca mi+loace de comunicare lim#a+ul ver#al
--
non2ver#al, folo"ind ca mi+loace de comunicare lim#a+ul paraver#al "i
lim#a+ul trupului 3 in literatura de "pecialitate e"te utili!at, in ace"t "en" ,
termenul paralim#a+%
Laver "i >utc5e"on mentionea!a ca interpretarea ace"tor tra"aturi tine de conventii care "unt
imparta"ite in comun de mem#rii unei culturi%Implicatia ace"tei preci!ari e"te leata de e$i"tenta unui
anumit rad de codificare care +u"tifica, de altfel "i comparatia cu lim#a+ul ver#al%
Comunicarea ver#ala folo"e"te lim#a+ul ver#al%
Lim#a+ul ver#al e"te un an"am#lu de cuvinte ro"tite "au "cri"e%&rincipalele tra"aturi ale
lim#a+ului ver#al "unt urmatoarele :
,"te un "i"tem format din trei componente :
"unete
cuvinte
un anumit mod de aran+are a "unetelor "i cuvintelor%
0olo"e"te cuvintele ca "im#oluri ce evoca anumite "emnificatii%
,"te conventional, fiind acceptat de un numar mare de per"oane%
/e invata, invatarea lim#a+ului fiind o conditie importanta a interarii in comunitate%
/e "c5im#a, "e im#oate"te prin :
interarea unor cuvinte noi
"c5im#area unor cuvinte "au prin atri#uirea unor noi intele"uri cuvintelor
e$i"tente% &aralim#a+ul indepline"te anumite functii :
f) "u"tinerea me"a+elor ver#ale
) accentuarea me"a+elor ver#ale
5) inlocuirea me"a+elor ver#ale
i) contra!icerea me"a+elor ver#ale
-'
,$emplele de interactiune intre lim#a+ul ver#al "i paralim#a+ arata ca in comunicarea umana
me"a+ul ver#al e"te in"otit de me"a+e non2ver#ale%
Intre#area : ,, Ce e"te dincolo de cuvinte ZYY,departe de a fi retorica, ne conduce la ideea ca, vor#ind, o
per"oana ne comunica mult de"pre "ine nu numai prin cuvinte , dar "i altfel%
.e"a+ul paraver#al repre!inta ceea ce "e tran"mite prin :
tonul "i volumul vocii 3
dictie,pronuntarea corecta "i clara a cuvintelor
accentul pu" pe o "ila#a intr2un cuvant "au pe un cuvant intr2o propo!itie
0 pau!ele facute in vor#ire 3
1 ace"tea pot fi folo"ite pentru :
0 "u#linierea cuvuntelor care urmea!a
1 introducerea unui moment de "u"pan"3 anuntarea ca"tiatorului unui concur" "au a
unui premiu poate fi precedata de o pau!a plina de "u"pan":
,,Invinator la puncte (pau!a)%%YY
7itmul vor#irii 3 ace"ta poate fi :
normal, fiind pronuntate apro$imativ 350 "ila#e pe minut
rapid, fiind pronuntate apro$imativ 500 "ila#e pe minut
lent , fiind pronuntate apro$imativ 200 "ila#e pe
minut .odulatia vocii
=re"ul vocii, tu"e, oftat etc%
Lim#a+ul corpului implica:
2e$pre"ia fetei: !am#et, incruntare
etc% 2contactul vi!ual cu
interlocutorul
2e"turile, mi"carile facute cu #ratele, mainile, deetele3 de e$emplu, mi"carea mainilor pentru a accentua
"au pentru a e$plica me"a+ul ver#al
2po"tura, po!itia corpului
2modul in care "e mi"ca
per"oana
2di"tanta fata de interlocutor3 e$i"ta a"tfel:
o !ona intima (0245cm), !ona aparata de per"oana "i acce"i#ila mem#rilor familiei "i prietenilor
apropiati3
o !ona per"onala (462122cm) 3 la acea"ta di"tanta "e poarta conver"atiile cu per"oanele cuno"cute
o !ona "ociala(1232350 cm) 3 la acea"ta di"tanta "e poarta di"cutiile formale
o !ona pu#lica(pe"te 350cm) 3 la acea"ta di"tanta au loc comunicarile pu#lice%
APLICATII
1)Incercati "a va raportati cateva momente la propria voa"tra per"oana, la o#iectivele pe care vi le2ati
propu" "i la aceea ce ati reali!at%La ce conclu!ie a+uneti Z
:ratati :
2Ce fel de comunicare ati reali!at cu propria per"oana(
2In ce ma"ura con"iderati utila acea"ta forma de
comunicare Z :rumentati2va ra"pun"ul%
2)0ormati rupe de cate patru elevi%=ati cate doua e$emple de comunicare care folo"e"te lim#a+ul
corpului 3 a"ociati e$emplelor date po"i#ile "emnificatii precum "i functiile pe care le
indepline"c%&re!entati cla"ei ra"pun"urile voa"tre%Completati2va ra"pun"urile cu cele date de ceilalti elevi%
3)Intr2o conver"atie contactul vi!ual cu interlocutorul e"te deo"e#it de
importanta% ,$plicati cum puteti folo"i contactul vi!ual cu per"oana cu care di"cutati :
2&entru a o incura+a "a vor#ea"ca
2&entru a arata ca vreti "a inc5eiati di"cutia%
CAPI!LUL 2 C!NINUUL( R#LAIA SI C!N#)UL C!MUNICARII
-)
Implicata intr2o di"cutie , o per"oana comunica nu doar prin cuvinte pe care le ro"te"te ci "i prin voce
"i tonul cu care ro"te"te cuvintele, prin infati"are "i e"turi, c5iar prin modul in care e"te im#racata, prin
culoarea 5ainelor etc%
/e "pune , a"tfel ,ca orice comunicare umana pre"upune
doua planuri :
Comunicarea umana "e de!volta pe doua planuri :
planul continutului , a ceea ce "e comunica prin lim#a+ver#al 3
planul relatiei , a modului in care "e comunica prin lim#a+ non2 ver#al%
Intr2o relatie de comunicare :
in planul continutului, prin cuvinte, "e tran"mit informatii, re"pectiv continutul informational al
unui me"a+ 3
in planul relatiei, prin paralim#a+, "e tran"mit informatii, re"pectiv emotii, "entimente, atitudini%
&utem , a"tfel, "pune unei per"oane cuno"cute :,,:m venit ieri de la munte%YY:ce"t enunt con"tituie o
informatie%/emnificatia me"a+ului tran"mi" nu e"te epui!ata de cuvinte%Contea!a cum "punem ace"t lucru 3
e$i"ta numeroa"e "en"uri "i nuante :
Cu un aer "uparat, datorita, de e$emplu, inc5eierii unor !ile de vacanta
Cu no"talie, avand in vedere clipele frumoa"e petrcute
Cu un ton ra"picat, in conditiile in care per"oana e"te "olicitata "a2"i reia #ru"c indeplinirea unor
o#liatii profe"ionale
Cu nuanta de +u"tificare de a nu fi fo"t a"ita aca"a etc%
7e!ulta, a"adar, ca in comunicarea umana e"te important nu numai continutul informational, e"te
importanta "i relatia de comunicare%7elatia e"te c5iar mai importanta decat intele"ul cuvintelor%
7elatia :
1ran"mite, prin paralim#a+, "emnale de :
:cceptare "au de re"pinere
&rietenie "au de du"manie
0rica "au de nervo!itate
Iritare "au de elo!ie
,$plica de ce, dincolo de "emnificatia "i valoarea me"a+elor receptionate, o per"oana :
:ccepta "au re"pine
/imte placere "au neplacere
/e "imte in larul ei "au nu
/impati!ea!a , admira, iu#e"te,ura"te
,"te iritata, nervoa"a, eloa"a
=omina "au e"te dominata
7elatia poate fi :
2po!itiva (e$prima acceptare, "upunere, apro#are, "impatie, admiratie, prietenie, iu#ire
etc%) 2neutra(indiferenta)
2neativa(e$prima di"confort, de!apro#are,re"pinere, di"pret, du"manie, dominare etc%)
In "ituatia in care, relatia e"te po!itiva "au neutra, me"a+ele "e pot tran"mite interlocutorului intr2un mod
nepro#lematic%
In "ituatia in care intr2o di"cutie :
2relatia dintre per"oane are o incarcatura neativa ( de e$emplu, una dintre per"oane e"te iritata de ceva
"au de cineva), relatia are o mai mare importanta decat continutul3 tonul vocii "i lim#a+ul corpului "unt
mai importante decat intele"ul cuvintelor ro"tite
2relatia dintre per"oane are o incarcatura inten" neativa ( de e$emplu, una dintre per"oane e"te pe"te
ma"ura de neca+ita), planul relatiei capata o importanta atat de mare incat continutul "e pierde 3 cuvintele
nu mai contea!a 3 per"oana e"te ,,#locataYY, nu mai ,,audeYY civintele, nu mai intelee ma"a+ul care ii e"te
tran"mi", neputindu2l decoda%
'0
Care e"te "olutia de redre"are a comunicarii, in "ituatia in care planul relatiei e"te puternic pertur#at Z Intr2
o a"emenea "ituatie , partenerul de di"cutie afectat de ceata p"i5oloica :
2percepe in deo"e#i "emnalele in planul relatiei, adre"ate prin lim#a+ul paraver#al "i prin lim#a+ul
corpului 3 informatiile nu mai pot face nimic
2poate comunica in planul continutului a#ia dupa ri"ipirea cetei
p"i5oloice% Comunicarea umana "e reali!ea!a in diferite conte$te%
Conte$tul, intr2un "en" mai lar mediul, influentea!a am#ele planuri ale comunicarii :
&lanul continutului
&lanul relatiei
CONTE9TUL COMUNICARII
Conte$tul comunicarii poate fi caracteri!at prin mai multe dimen"iuni pe care ace"ta le poate avea :
Conte$tul fi!ic are in vedere mediul in care "e de"fa"oara "i care influentea!a comunicarea
Conte$tul fi!ic poate influenta comunicarea prin:
2microclimatul oferit
2culoare3 unele culori, pentru diferite per"oane pot "a para:
Calde, avand un efect "timulator : al#en, portocaliu, ro"u "au
7eci : al#a"tru, verde
2lumina 3 daca e"te :
/al#a poate "a cree!e o atmo"fera rela$anta
&uternica poate "a "timule!e comunicarea
0oarte puternica poate "a o#o"ea"ca
2am#ianta "onora 3 a"tfel :
Comotele di"tra atentia "i fac comunicarea dificila
@nele "unete(fo"netul padurii, clipocitul apei) "unt lini"titoare "i facilitea!a comunicarea
/emnificatia conte$tului fi!ic, pentru comunicare, poate fi evidentiata de compararea unei di"cutii in "ala
de cla"a, pe poteca de padure, pe "tadion "au in vecinatatea unei mana"tiri 3 c5iar daca, in e"enta e"te
vor#a de aceea"i di"cutie, maniera de a o purta va fi diferita%
/a mentionam , doar ca !omotul de pe "tadion va face "a ridicati vocea pentru a fi au!iti, in timp ce
atmo"fera "olemna din +urul unei mana"tiri va face "a vor#iti in "oapta%
Conte$tul "ocial "i p"i5oloic are in vedere, cu privire la per"oanele implicate in proce"ul de comunicare :
/tatutul lor "ocial
Cracterul formal "au informal al relatiilor dintre ele%
Conte$tul cultural are in vedere :
<alorile
Credintele
.entalitatile
/tilurile de viata ale per"oanelor care comunica%
Conte$tul temporal "e refera la momentul tran"miterii me"a+ului in raport cu alte me"a+e%
APLICATII
1)0ormati rupe de cate patru elevi%Imainati o "ituatie de comunicare intre doua per"oane in care
relatia dintre ele are o incarcatura neativa "au inten" neativa%:nali!ati :
Ce "e intampla in planul continutului ma"a+ului tran"mi"
Cum poate redre"ata comunicarea re"pectiva%
&re!entati "ituatia de comunicare imainata "i re!ultatele anali!ei voa"tre intreii cla"e%
2):leeti doua conte$te in care "e poate de"fa"ura unproce" de comunicare%=e"crieti dimen"iunea
fi!ica a celor doua conte$te : culori, lumina "unete etc%Comparati tra"aturile celor doua conte$te anali!ate
"i aratati cum influentea!a comunicarea%La ce conclu!ie a+uneti Z
'1
TEORII MODERNE DESPRE COMUNICARE
CONCEPTE C5EIE
- St"re " eu#u$
- Mode# structur"#
Tr"n%"ct$e
V"#o"re $n?or"t$!"
V"#o"re se"nt$c"
V"#o"re pr"."t$c"
/ecolul a BB2lea marc5ea!a o de!voltare a preocuparilor leate de comunicare, precum "i o diver"ificare
a per"pectivelor de a#ordare a ace"teia : de la p"i5oloie la "ocioloie la epi"temoloie, matematica,
informatica "i !iari"tica,iar enumerarea ar putea continua%
=intre teoriile "emnificative care a#ordea!a comunicarea pot fi mentionate :anali!a tran!actionala "i teoria
matematica a comunicarii%
Initiata la mi+locul "ecolului al D$$2lea ca teorie alternativa la p"i5oloia traditionala de catre p"i5iatrul
,ric 4erne, anali!a tran!actionala are mai multe "emnificatii :
teorie e$plicativa a per"onalitatii umane
teorie a comunicarii umane
teorie a p"i5oloiei umane
in"trument de lucru in manaement "i marKetin
:nali!a tran!actionala pre"upune patru parti :
anali!a "tructurala centrata pe autoanali!a propriei per"onalitati
anali!a tran!actionala a$ata pe comunicare
anali!a +ocurilor p"i5oloice
anali!a "cenariilor
,ric 4erne con"idera ca per"onalitatea oricarui om are trei "tari:
copil (C)
parinte (&)
adult (:)
:ce"te trei "tari ale eului core"pund per"onalitatii omului in cele trei etape ale vietii :
copilaria , marcata de a#"enta independentei
perioada adulta, marcata de independenta
var"ta parentala, marcata de re"pectarea normelor "i valorilor morale
In mani"e"tarile fiecarei per"oane, cele trei "tari alternea!a% * anumita "tare a eului domina manife"tarile
per"oanei intr2o "ituatie anume, lucrurile petrecandu2"e ca "i cum intr2o per"oana ar trai oameni diferiti% /a
ne imainam, a"tfel , un tanar cu diferite e$pre"ii ale per"onalitatii atunci cand , de e$emplu, in diferite
momente ale aceleia"i !ile :
7a"punde la intre#arile adre"ate de profe"or
<or#e"te cu coleii "ai in pau!a , la "coala
/e +oaca cu fratele mai mic
:re ri+a de fratele mai mic, in a#"enta parintilor
0ace o declaratie de drao"te prietenei%
/tarea de Copil (C), cea dintai care "e de!volta, cuprinde :
/pontaneitatea
Curio!itatea, creativitatea
<ointa, eoi"m,are"ivitate
/entimente(inclu"iv "tima de "ine)
Inclinatia "pre +oc, vi"are
/tarea de copil a eului repre!inta un a"pect deo"e#it de important al per"onalitatii, repre!entand
componenta "en"i#ila "i naturala a ace"teia%
/tarea de :dult(:) a eului "e de!volta de la var"ta de 325 ani, de2a lunul intreii vieti :
2cuprinde andirea, intelectul2are drept "cop raportarea o#iectiva la realitate, prin :
'2
*#"ervarea realitatii "i culeerea datelor
Interpretarea "i te"tarea datelor
'3
0ormularea conclu!iilor
Luarea deci!iilor
2are drept caracteri"tici :
,ficacitatea, luciditatea, fermitatea in"otite , in"a de
=eta"are, raceala, a#"enta implicarii emotionale%
/tarea de &arinte (&) a eului "e de!volta pana in var"ta de 52- ani :
2interea!a valori tran"mi"e de fiuri parentale : mama, tata, rude, profe"ori, medici, eroi "au vedete
preferate etc% :
Coercitii
Interdictii
&re+udecati
2influentea!a comportamentul uman in du#lu "en" :
=e reproducere a ideilor "i comportamentelor re"pective
=e tran"mitere a ace"tora catre alte per"oane%
Cele trei "tari ale eului nu tre#uie confundate cu "en"urile #ioloice ale notiunii de copil, adult "au
parite%*rice om , indiferent de var"ta functionea!a in ace"te "tari ale eului%
1otalitatea "tarilor eului pre"upune diferite ipo"ta!e%:"tfel, "tarile Copil "i &arinte pre"upun fiecare cel
putin cate doua ipo"ta!e:
2pentru "tarea Copil:
Naturala
1anuitoare( planacioa"a)
2pentru "tarea &arinte :
1andra,afectua"a
Critica
=upa ,ric 4erne, per"onalitatea are o "tructura care poate fi pre!entata prin urmatorul model :
& : C
0iecare "tare a eului :
,"te marcata printr2un cerc
0unctionea!a independent de celelalte
&oate fi la un moment dat, dominanta in raport cu celelalte "i influentea!a modul de a comunica al
per"oanei precum "i re!ultatele pe care acea"ta le o#tine
:nali!a tran!actionala a comunicarii repre!inta componenta definitorie a teoriei lui ,ric 4erne%&otrivit
anali!ei tran!actionale, comunicarea pre"upune un lant de tran!actii%
1ran!actia :
2e"te o unitate a comunicarii interumane
2e$prima o relatie interumana
2"e compune din :
/timul tran!actional2enuntul formulat de un participant in proce"ul de comunicare
* replica2 ra"pun"ul intrelocutorului%
1ran!actia are loc intre doua per"oane al caror eu are , fiecare, trei "taridintre care una e"te
activa% /e pot identifica trei tipuri de tran!actii :
2paralele (complementare)
2incruci"ate
2du#le(a"cun"e)%
Tr"n%"ct$" p"r"#e#" (cop#eent"r") :
/e produce atunci cand "timulul tran!actional e"te orientat catre o anumita "tare a eului iar replica
porne"te din "tarea vi!ata 3 in ace"t fel, vectorii tran!actionali ("timulul2/ "i replica27) "unt paraleli
&oate "a ai#a loc intre oricare doua "tari ale eului
&ermite o comunicare eficienta fiind :
2armoniao"a
2relativ previ!i#il2un "c5i# intre parteneri eali care "e afla pe ,,aceea"i lunime de undaYY%
'4
Tr"n%"ct$" $ncruc$s"t" :
/e produce atunci cand "timulul tran!actional e"te orientat catre o anumita "tare a eului dar replica
porne"te din alta "tare, nu din cea vi!ata 3 in ace"t fel , vectorii tran!actionali nu numai ca nu raman
paralelei, dar "e incruci"ea!a
:re drept efecte :
2o ruptura de comunicare
2o po"i#ila "uferinta "i o po"i#ila "ur"a de conflict prin "ocul pricinuit de replica partenerului care
incruci"ea!a tran!actia
&oate fi depa"ita, iar comunicarea poate fi redre"ata prin tran"formarea ace"teia in
tran!actie paralele 3 acea"ta pre"upune ca una dintre per"oanele care comunica, "au c5iar
amandoua, "a2"i "c5im#e "tarile eului%
Tr"n%"ct$" duA#"( "scuns")
/e produce atunci cand participantii in proce"ul de comunicare lan"ea!a "imultan
doua me"a+e(contradictorii) :
2un me"a+ aparent, e$primat in cuvinte "i tran"mi" la nivel "ocial
2un me"a+ a"cun", non2ver#al, tran"mi" la nivel p"i5oloic
Implica, pentru am#ii participanti in proce"ul de comunicare, doua "tari ale eului
=etermina comportamentul participantilor prin nivelul p"i5oloic al comunicarii%
Nu e"te, totu"i, o#liatoriu ca partenertul de di"cutie "a inteleaa me"a+ul indirect%C5iar daca, in acea"ta
"ituatie, efectul neinteleerii poate fi pro#lematic, "olutia e"te de a incerca o redre"are a comunicarii fara
a2l invinui, in vreun fel, pe cel ce nu a intele" me"a+ul a"cun" 3 "i acea"ta c5iar daca impre+urarile par "a
"pri+ine "au "a indreptatea"ca, in mod evident, inteleerea me"a+ului tran"mi" la nivel p"i5oloic%
/enificatia deo"e#ita a anali!ei tran!actionale a comunicarii re!ulta din po"i#ilitatea de de"compunere a
unui proce" de comunicare in tran!actii "i de reali!are a anali!ei tran!actiilor componente%/e pot, in ace"t
fel , identifica :
&o"i#ile rupturi in comunicarea, "ur"e de "uferinta "au c5iar de conflict pentru participantii in
proce"ul de comunicare
1ipul de relatii dintre participanti
Influentele reciproce e$ercitate de partenerii de di"cutie
.oduri de ameliorare a comunicarii%
CUNOASTEREA CLIENTULUI
&rin actul de van!are D cumparare, clientul e"te convin" de catre van!ator "a cumpere produ"ele
e$i"tente in maa!in%In ace"t ca! , !"n%"toru#, prin faptul ca a"i"ta cumparatorul in aleerea produ"ului
dorit ,re"#$%e"%" "i un "ct de coun$c"re cu "cest"+ ,l devine, a"tfel un ,,con"ilierYYal cumparatorului prin
atri#utele "ale :ama#ilitate, politete, competenta%
&e lana ace"te atri#ute, #ucr"toru#u$ d$n coert ii revine "i o "arcina mult mai dificila, s" $dent$?$ce
rapid person"#$t"te" fiecarui cup"r"tor s$ s" "#e"."(dupa ca!, "r.uente#e de con!$n.ere " c#$entu#u$+
,$i"ta diver"e modalitati de a "tudia, anali!a "i cla"ifica per"onalitatile%
Noi vom incerca "a cunoa"tem p"i5oloia clientului in functie de urmatorii factori :
- factori demorafici : var"ta , "e$, ocupatie
- factori con+uncturali,leati de conditiile am#ientului "i de impre+urarile "pecifice in care "e
reali!ea!a actele de van!are 2cumparare%
In functie de factorii demorafici, putem cla"ifica con"umatorii a"tfel :
T%pur% de con&uma!or% %n $unc!%e de *ar&!a1
2 copii 3
2 adole"centi 3
2 adulti 3
2 var"tnici%
0iecare dintre cele patru rupe de con"umatori pre!inta o "erie de caracteri"tici "pecifice la care
van!atorul tre#uie "a ra"punda printr D o anumita conduita%
'5
Copiii in"ote"c de"eori parintii la cumparaturi "i i"i manife"ta dorinta de a avea un produ" "au altul
"pecific var"tei lor, motiv pentru care in multe dintre maa!ine tre#uie "a e$i"te a"tfel de per"oane%
:dole"centii fac cumparaturi atat pentru ei, cat "i pentru familie, "inuri "au in"otiti de parinti%
&rodu"ele inten" "olicitate "i "pecifice var"tei lor "unt : dulciurile, cartile, revi"tele, articolele de toaleta "i
produ"ele co"metice, articolele de im#racaminte cu nota predominant "portiva%
:dultii repre!inta cea mai importanta cateorie de cumparatori, care ac5i!itionea!a produ"ele atata
pentru propria folo"inta, dar "i pentru ceilalti mem#ri ai familiei "au produ"e de"tinate confortului in
locuinte%
1ot ei "unt cei care "e ocupa cu aprovi!ionarea cu alimente in functie de nece"itati%
&er"oanele var"tnice repre!inta un "ement "pecial de con"umatori din punctul de vedere al
tra"aturilor "pecifice "i al conduitei van!atorului in actul de convinere%
In ta#elul urmator, "unt pre!entate ace"te tipuri de con"umatori din punctul de vedere al tra"aturilor
"pecifice "i al conduitei van!atorului in actul de convinere%
T%pur% de con&uma!or% %n $unc!%e de &e21
2 femei
2 #ar#ati%
0emeile, in multitudinea de cumparaturi efectuate in oana prin
maa!ine, prefera produ"ele de o"podarie ( deterenti, inal#itori), comerciali!ate "au produ"ele inedite
pre!entate ;n reclamele pu#licitare, produ"ele3 co"metice "au de ve"timentaIie Ji uneori produ"ele de lu$%
4Hr#aIii, ;n rarele raiduri prin maa!ine, urmHre"c produ"e electroca"nice Ji electrote5nice de mare
utilitate "au produ"e mecanice pentru autoturi"mele proprii%
1ipuri de con"umatori =n ?unc-$e de ocup"-$e+ Se poate "pune cH profe"ia determinH anumite
competenIe care, totodatH, influenIea!H Ji per"onalitatea, ;n proce"ul de v9n!are, prin relaIia ce "e
"ta#ileJte ;ntre v9n!Htor Ji cumpHrHtor, comportamentul cumpHrHtorului e"te coordonat de per"onalitatea
fiecHruia%
In ace"t ca! .ustur$#e( pre?er$n-e#e 7$ oA$ce$ur$#e de consu "#e o"en$#or sunt d$ct"te de
person"#$t"te" 7$ pro?es$" lor% =in ace"t punct de vedere, e"te unanim recuno"cut faptul cH nu "e pot face
diferenIieri "tricte "au demarcaIii ;ntre diferenIele profe"ii, ocupaIii% ?enerali!9nd pe anumite rupe de
v9r"tH Ji deci inclu!9nd Ji implicaIiile profe"ionale de rupei re"pective, putem evidenIia de e$emplu cH:
elevii Ji "tudenIii "e orientea!H ;n "pecial "pre produ"e "pecifice v9r"tei
Ji profe"iei lor: articole "portive, cHrIi, revi"te, articole de papetHrie
per"oanele cu preHtire te5nicH acordH atenIia ;n "pecial raioanelor de
"pecialitate: pie"e auto, maa!ine de pre!entare a autoturi"melor
electrote5ni"tii Ji electroni"tii cuno"c ;n "pecial maa!inele cu pie"e
electronice Ji produ"e elcctroca"ntce%
.ulte tipuri "ocioprofe"ionale ;n"H "unt influenIate ;n deci!ia de cumpHrare Ji de unele criterii
eorafice "pecifice anumitor !one dar ;n acelaJi timp Ji de temperament%
0actorii con+uncturali pun in evidenta o tipoloie a comportamentelor cumparatorilor in raport de
impre+urarile "pecifice in care "e reali!ea!a cumpararea produ"elor%
:"tfel in functie de cunoa"terea preci"a a intentiilor de cumparare, precum "i de e$i"tenta produ"ului
in maa!in "e poate vor#i de:
un con"umator 5otarit :per"oana care fie ca nu "tie preci" ce dore"te, fie ca nu "tie ca produ"ul dorit
"a afla in maa!in, tre#uie "a fie tratat, de catre van!ator, cu atentie "i inteleere 3 de modul de
pre!entare a marfurilor in maa!in va depinde, in ultima in"tanta, preci!area intentiilor de
cumparare ale unui con"umator 3
un con"umator nemultumit :per"oana care nu a"e"te marfa dorita "au nu a fo"t "ervit potrivit
a"teptarilor 3
un con"umator ra#it :per"oana care fiind in cri!a de timp , nu poate intar!ia in maa!in preferand
"a renunte la cumparaturi in ca! de alomeratie 3 un a"emenea cumparator vin!atorul tre#uie "a2l
"ervea"ca cat mai repede, nemultumindu2i in"a pe ceilalti con"umatori%
'6
&re!entarea ace"tor principale tipuri de con"umatori nu acopera toate comportamentele tipice
intalnite in viata% In realitate, e$i"ta oameni care pro#ea!a, in calitate de con"umatori, "i alte tra"aturi ce "e
implete"c "tran" cu cele tipice, evidentiate anterior%
&entru adaptarea te5noloiei comerciale a unui maa!in la cerintele de cre"tere a eficientei
economoce "i de ridicare a nivelului de "ervire, tipoloiile pre!entate tre#uie cautate permanent,
comportamentul cumparatorilor fiind, in ultima anali!a , un element e"ential in "ta#ilirea ofertei "i a
pre!entarii marfurilor%
CAPI!LUL 3 C!N"LICUL$C!NC#P# C2#I#
de!acordul
conflictul
/ituatiile conflictuale , conflicte (ma+ore "au minore) , cri!e totale,
toate ace"tea fac parte din realitatea in care traim "i inevita#il ne afectea!a% /uferim din cau!a
lor , ne dor, ne macina% Incercam "a le facem fata , "a le a"im re!olvarea dincolo de atitudine de neare
"au de inorare a ace"tora care, mai intotdeauna, le adance"te% /e de"prinde, a"tfel, ca "emnificativa
incercarea de a caracteri!a conflictul "i rolul pe care ace"ta il poate avea%
C!NC#PUL 0# C!N"LIC
Incercarea de a defini conceptul de conflict poare pune in evidenta,
dincolo de caracteri!area mai enerala din definitia alaturata, diferite nuante :
2neinteleera
2ciocnire de intere"e
2cearta
2dicutie violen
2de!acord%
Intr2un conflict "e pot, intotdeauna,identifica cel putin doua puncte de dere cu
privire la :
opinii
intere"e
"copuri
credinte
convineri
e$periente
"entimente
valori,
care marc5ea!a, in mod e"ential, comportamentul per"oanelor%
La #a!a aparitiei unui conflict "ta indeo"e#i o comunicare neativa% 7eali!ata intre doua "au mai
multe per"onae, acea"ta poat include, de e$emplu:
2o#iectii
2repro"uri
2critici,
Inorate "au nea#ordate core"pun!ator, duc la crearea unei !one de diverenta din care iau na"tere
conflicte%=impotriva, o comunicarea po!itiva intre doua "au mai multe per"oane, in care eventualele
pro#leme "unt a#ordate "i re!olvate, duce la crearea unor !one de converenta care pot fundamenta
reu"ite%
0a!ele aparitiei unui conflict "unt
urmatoarele : 2de!acordul
2alimentarea de!acordului
2ruperea cooperarii
2confruntarea "au manife"tarea conflictului propriu2!i"%
=e!acordul poate pre"upune :
2puncte de vedere diferite, cu privire la diferite a"pecte care vi!ea!a modul de a fi "au de a andi al
per"oanelor 3
2"imple neinteleeri "au c5iar neinteleeri
'-
aparente 3 2fal"e neinteleeri 3
2diverente minore%
:limentarea de!acordului implica ana+area partilor pe linia de!acordului e$i"tent, inten"ificandu2l
prin :
2"u"tinerea e$aerata a propriului punct de vedere
2"u#linierea erorilor din punctul de vedere "u"tinut de partea cealalta
2manife"tarea unei per"ua"iuni e$aerate cu rol de a convine cealalta parte "a renunte la punctul de
vedere "u"tinut "i "a accepte arumentele propu"e
2comunicarea defectua"a intr2o atmo"fera ten"ionata care antrenea!a fru"trarea "i o"tilitatea reciproca%
Necontrolate "i alimentate, de!acordurile c5iar cele aparent ne"emnificative, pot duce la conflicte
ma+ore% 7uperea cooperarii e"te o fa!a marcata de :
2dominarea componentei emotionale a"upra arumentelor loice cu efect de reducere "au c5iar de
intrerupere a comunicarii
2accentuarea "tre"ului
2"caderea increderii reciproce
Conflictul propriu2!i" pre"upune : manife"tarea unui comportament concurential e$aerat,
accentuarea o"tilitatilor care pot "a "cape de "u# control, alunecarea catre are"ivitate (ver#al "au in
comportament)%
&artile care pot intra in conflicte "unt diferite 3 ace"tea pot fi mentionate:
per"oana cu ea in"a"i ("u# forma unui conflict interior)
doua "au mai multe per"oane
rupuri de per"oane
cla"e "ociale
partide
comunitati (etnice, reliioa"e)
"tate%
0@NC1II /I =I/0@NC1II :L, C*N0LIC1@L@I
&reocuparea pentru "tudierea conflictelor "i a rolului ace"tora e"te leata de primele reflectii
filo"ofico2 "ociale "i i"torice din antic5itate%
:cea"ta preocupare e"te de!voltata, apoi in literatura politoloica "i p"i25o"ocioloica din toate
timpurile %pot fi mentionati pentru contri#utia lor "emnificativa la anali!a conflictelor, urmatorii
repre!entanti :
Niccolo .ac5iavelli
15oma" >o##e"
,mile =urK5eim
[arl .ar$
1alcott &ar"on"
\o5n"on &ruitt
.i+locul "ecolului al BB D lea ( indeo"e#i anii Y60) marc5ea!a, in e"enta, di"puta cu privire la
rolul conflictelor, intre teoriile "tructurali"t D functionali"te ( repre!entate, de e$emplu, de 1alcott
&ar"ono") "i noile teorii%
1eoriile "tructurali"t2 functionali"te pun accent pe di"functiile conflictelor, con"iderate:
2fenomene marinale
2fenomene cu rol e$clu"iv pertur#ator%
Noile teorii au in vedere caracteri"ticile "i"temelor "ociale comple$e, democratice a"a cum "unt :
2pluralitatea opiniilor, intere"elor
2plurali"mul puterii
2proiectele alternative din diferite domenii
2competitia implicata de diferite proce""%
''
&ornind de la recunoa"terea unor a"pecte, ca cele evidentiate, noile teorii propun un alt mod,
con"tructive, de a#ordare a conflictelor3 daca conflictul e"te inevita#il , nee$i"tind un "inur model de
rationalitate, atunci conflictul , e"tionat core"pun!ator, poate avea functii importante in:
2reali!area "c5im#arilor
2functionarea democratica a unui "W"tem
:&LIC:1II
1%:ti va!ut cu "iuranta, filme in care eroii "unt /tan "i 4ran % Intr2unul dintre ace"tea , /tan "i 4ran
"unt comi" voia+or "i vand, in apropierea "ar#atorilor de iarna , #ra!i %In acea"ta calitate, "una la u"a unei
ca"e pentru a2"i pre!enta oferta% /unt foarte politico"i in pre!entarea pe care o fac atunci cand le ra"pune
"tapanul ca"ei% =e a"emenea, politico", ace"ta ii refu!a "i inc5ide u"a% =in nefericire, prinde in u"a #radul
oferit "pre vin!are de /tan "i 4ran% :ce"tia "una din nou la u"a , de acea"ta data pentru a2"i recupera
#radul% /tapinul ca"ei de"c5ide u"a "i, fara a a"culta e$plicatiile, fara ca cei doi "a2"i poata recupera #radul,
le trinte"te u"a in na", con"iderind "unatul repetat o in"i"tenta "uparatoare% Cei doi "una la u"a "i A incepe
de!a"trul% /e a+une la are"ivitate "i la violenta, in urma carora, ma"ina cu care au venit cei doi % dar "i
ca"a la care au "unt "unt complet di"tru"e%
a)Completati de la ce a pornit conflictul
pre!entat% #)Identificati fa!ele ace"tui conflict%
c)Ce morala credeti ca "e poate trae dintr2o intimplare ca cea pre!entata Z
2%=ati e$emplu de conflict in care ati fo"t implicati, intr2o anumita "ituatie%
:nali!ati : a)Ce a "tat la #a!a declan"arii conflictului Z
#)Care au fo"t fa!ele
conflictului Z c)Cum l2ati
"olutiona Z
CUM APAR CONFLICTELE M CONCEPTE C5EIE
"emn al unui conflict
cau!a unui conflict
Cu "iuranta ca, intr2un fel "au altul ati fo"t implicati macar intr2un conflict, fie "i minor%Indiferent,
in"a, de trairea "au a#"enta trairii unei a"emenea e$periente, v2ati pu" vreodata pro#lema recunoa"terii
unui conflict "au a cau!elor ace"tuia Z
CUM RECUNOASTEM UN CONFLICT M
Ne putem raporta la un conflict in diferite etape de producere a
ace"tuia: 2etape de manife"tare latenta
2etape in care conflictul a i!#ucnit "i "e manife"ta ca atare%
Intr2o fa!a latenta de manife"tare, conflictele pot fi intuite, ,,"imtiteYY% :cea"ta "ituatie poate fi, de
e$emplu, caracteri!ata printr2un enunt de felul urmator : ,,ceva nu e"te in reula cu A, "au in leatura
cuA XY 3 un a"emenea enunt precede o eventuala cercetare a cau!elor care "tau la #a!a producerii unui
conflict% &e de alta parte, i!#ucnirea propriu2!i"a a unui conflict e"te marcata de numeroa"e "emne, mai
mult "au mai putin evidente% &ot fi, a"tfel, identificate diferite cateorii de "emne care tin de :
C*.@NIC:7, (in"uficienta "au neativa)
comunicare "uperficiala(formala) "au marcata de nervo!itate (cu replici din care ra!#ate ten"iunea
e$i"tenta)
di"cutii in contradictoriu
intreruperea comunicarii%
7,L:1II IN1,7&,7/*N:L, :
re!erva, retinere
o"tilitate
are"ivitate
evitarea unor contacte "ociale directe%
/1:7,: &/I>IC: : @N,I &,7/*:N,
atitudine morocanoa"a
"uparare
:"tfel de "emen pot "a indice conflicte , dar e"te , de a"emenea, po"i#il ca ace"tea "a nu fie leate
neaparat de conflicte% /e poate, de e$emplu, ca a"emenea manife"tari "a "emnali!e!e pro#leme per"onale
care afectea!a in mod deo"e#it o per"oana %=ar, "e poate ca ace"te "emne "a indice, intr2adevar, un conflict
"i "a "e con"tituie in "emne neintentionate "au intentionate ale ace"tuia%
')
=eo"e#irea intre "emnele incon"tiente2 con"tiente, neintentionate D intentionate, nepremditate D
premeditate ale unui conflict e"te importanta din cel putin doua puncte de vedere, a"tfel :
"e"i!area nuantelor care pre"upun e"caladarea conflictului, dincolo de :
"impla "emnali!are a ace"tuia
a"emanarile care pot "a fie identificate intre "emnele care e$prima conflictul re"pective
"ta#ilirea modului de a#ordare a conflictului re"pective, pentru "olutionarea ace"tuia%
&re!entarea cateoriilor de "emen ale unui conflict, facuta anterior poate fi con"iderate ca ilu"trand
"emen cu caracter neintentionat ale unui conflict% In continuare, cateoriile de "emen pre!entate au nuante
de intentionalitate "i premeditare care e$prima evident o "ituatie de e"caladare a conflictului3 ace"te
cateorii de "emne pot, de a"emenea, "a tina de :
C*.@NIC:7, :
netran"miterea unei informatii e"entiale
tran"miterea deformata a unei informatii
tran"miterea unor informatii contradictorii
tran"mitera unor me"a+e care au ca efect denirarea, invra+#irea unor per"oane
7,L:1II IN1,7&,7/*N:L, :
atitudinea #irocratica
"a#otarea unei per"oane din diferite motive (invidie, ra!#unare)
o#tinerea unor avanta+e%
/1:7,: &/I>IC: : @N,I &,7/*:N,
pierderea motivatiei
"caderea moralului
=e la "emnele care evidentia!a e$i"tenta unui conflict, demer"ul de a#ordare a ace"tuia tre#uie "a
duca la depi"tarea po"i#ilelor lui cau"e%
Conflictele au naturi "i "unt de tipuri diferite%:"a fiind , cau!ele care "tau la #a!a conflictelor "unt
diferite, diver"e "i "e deo"e#e"c in functie de domeniul in care "e manife"ta%Cu toate ace"tea, pot fi
identificate, intr2un "en" mai eneral, urmatoarele cau!e principale ale conflictelor :
C*.@NIC:7,: IN/@0ICI,N1: /:@ =,0,C1@:/: , C@ @7.:7IL, :C,/1,I: :
neinteleerea unor "ituatii "au a unor lucruri care tre#uie facute
lip"a de incredere
aparitia !vonurilor
necunoa"terea prioritatilor, impo"i#ilitatea incadrarii in anumite repere
temporale &,7C,&1IIL, ?7,/I1, 7,0,7I1*:7, L: :
po"i#ilul adver"ar
pro#lema care "epara partile aflate in conflict, formate pe #a!a:
1% pre+udecatilor
2% deo"e#irilor de pareri, intere"e, valori imparta"ite%
=,*/,4I7IL, ,BI/1,N1, IN17, =I0,7I1, &,7/*:N, IN C,,: C, &7I<,/1, :
"copuri
valori
"entimente
modele comportamentale
criterii de apreciere a performantei%
:"emenea deo"e#iri au in vedere faptul ca, c5iar daca o comunitate, o firma "au un rup ar
imparta"i, in e"enta , acela"i "i"tem de valori "i norme, pot "a apara diferente la nivelul per"oanelor in
"en"ul :
2 e$i"tentei unei diferente la nivel individual fata de "i"temul de valori "i norme
accentuarii diferite a re"pectivelor valori "i norme
"ta#ilirii unor "copuri per"onale deferite
)0

C*.&,1I1I: ,B:?,7:1: IN17, =I0,7I1, &,7/*:N, 7,0,27I1*:7, L: L@C7@7I,
:/&,C1, =*7I1, IN ,?:L: .:/@7: =, :C,/1,:, :/: C@. /@N1 :
re"ur"e nece"are propriei activitati
recompen"e, avanta+e
influenta, putere%
Competitia e$aerata poate fi cau!a a unui conflict din diferite motive, de e$emplu :
caracterul limitat al re"ur"elor vi!ate
lip"a preci!arii "au delimitarea neclara a atri#utiilor,
autoritatii, re"pon"a#ilitatii per"oanelor, intr2o anumita
"ituatie
manife"tarea po"e"iva e$aerata
am#itii, invidii, re"entimente%
C*.&*71:.,N1@L :
a#u!iv, are"iv
preferential
#a!at pe di"criminari "i care provoaca di"criminari%
* pro#lema e"entiala in a#ordarea unui conflict e"te corelarea "emnelor care e$prima un conflict, cu
cau!ele ace"tuia% &ro#lematica, deloc u"oara, corelarea adecvata a ace"tora permite re!olvarea unui
conflict prin a#ordarea corecta a cau!elor lui%
APLICATII
1%Lucrati in rupe con"tituite din patru elevi% =ati cinci e$emple de "emne po"i#ile ale unui conflict%
:ratati daca ace"tea pot "a e$prime "i alte pro#leme, in afara unui conflict% &re!entati ra"pun"urile voa"tre
intreii cla"e "i comparati2le cu ra"pun"urile date de ceilalti elevi%
2%Con"iderati "ituatia in care o per"oana denirea!a "i"tematic pe cineva din antura+ul "au, dar intr2o
forma care pare "a furni!e!e informatii relevante cu referire la per"oana re"pective%,$plicati ce fel de
"emn al unui conflict poate fi denirarea% :rumentati2va ra"pun"ul%
TIPURI DE CONFLICTE+ CONCEPTE C5EIE
conflict interior
conflict de ordin afectiv
conflict de ordin intellectual
conflict mi$t
:#ordarea conflictelor "i incercarea de a le re!olva pre"upun "i cunoa"terea tipurilor carora le
apartin%Identificarea tipului de conflict permite celui care "e confrunta cu el o raportare in cuno"tinta de
cau!a "i o mai #una adecvare a metodelor de re!olvare ale"e, tinand cont de "pecificul ace"tuia%
/e pot identifica diferite tipuri de conflicte, pornind de la diferite criterii, a"tfel :
=@&: N@.:7@L &,7/*:N,L*7 I.&LIC:1,, C*N0LIC1,L, &*1 0I :
22 individuale, interioare
23 intre doua "au mai multe per"onae
24 de rup
25 colective%
Conflictul interior poate "a ai#a la #a!a :
- un conflict valoric
- un dialo interior care poate avea un rol neativ prin accentuarea "entimentului de
ne"iuranta "au care poate enera adevarate o#"tacole in reali!area unor actiuni 3 in ace"t
)1
fel, atitudinea alea"a influentea!a deopotriva comportamentul per"oanei dar "i ra"pun"ul
primit din e$terior%
- re"pect de "ine "ca!ut
- imaine de "ine e$aerat de favora#ila folo"ita pentru a intimida "au pentru a2i impre"iona
pe ceilalti%
Conflictele intre doua "au mai multe per"oane "e pot manife"ta in cele mai diferite "ituatii pornind de
la diferite cau!e%
Conflictele de rup "e pot produce intre :
- mem#rii familiei
- mem#ri unui rup de lucru
- elevii unei cla"e pe care o pro#lema ii "cindea!a, de e$emplu, in atitudinea,comportamentul "i modul
concret de reali!are a unei actiuni%
=@&: ?7:=@L =, 7,L,<:N1:, C*N0LIC1,L, &*1 0I :
2 minore
2 ma+ore
In activitatea noa"tra !ilnica intervin nenumarate "ituatii in care ne aflam in conflicte minore cu
ceilalti% :ce"tor conflicte nu li "e acorda importanta, de reula, cei implicati actionand in "en"ul re!olvari
lor% Conflictele ma+ore tre#uie correct a#ordate "i re!olvate, pe #a!a unor metode adecvate "pecificului
lor%
=@&: ?7:=@L =, =,C<*L1:7, IN 1I.&, C*N0LIC1,L, &*1 0I:
2 in"tantanee
2 intermitente
Conflictele in"tantanee:
"e manife"ta #ru"c, pe termen "curt
nu pot fi anticipate
pot avea un effect eli#erator
"e uita repede
Conflictele intermitente
"e manife"ta pe termen lun
par "a dipara in urma unor interventii de a le re!olva, dar dupa un interval de timp, reapar, nai ale"
daca procedurile folo"ite pentru re!olvarea lor au fo"t riid "au neadecvate "pecificului ace"tora
tre#uie re!olvate intrucat pot avea con"ecinte neative importante in cadrul in care "e manife"ta%
=@&: N:1@7: L*7 C*N0LIC1,L, &*1 0I :
de ordin afectiv
de ordin intelectual
mi$te
Conflictele de ordin afectiv :
au la #a!a valori "i convineri "u#iective
pot avea drept cau!a cuvinte "au comportamente care reflecta "entimentele celor care enerea!a
ace"t tip de conflicte, "entimente a"a cum "unt :
- elo!ia
- rivalitatea
- invidia
- teama
- ironia
- "u#aprecierea
- "upraaprecierea
depind de "en"i#ilitatea celor care le enerea!a
"unt dificil de a#ordat datorita incarcaturii emotionale care enerea!a:
lip"a de rationlitate
dificultati de a"cultare "i de comunicare
)2
Conflictele de ordin intelectual ("au o#iective)
au la #a!a convineri "i valori fundamentale
pot avea drept cau!a moduri diferite de a anali!a "i a aprecia
pro#leme, "ituatii "au de a atine anumite o#iective (fie "i comune
pentru cei implicati intr2un a"tfel de conflict)
pot fi :
0 conflicte de munca (intre patron "i "indicat)
1 conflicte politice
2 conflicte reliioa"e
Conflicte mi$te
2pre"upun "uprapunerea
confictelor : de ordin afectiv
de ordin intelectual
2au "i o mai mare comple$itate care tre#uie "a "e reflecte core"pun!ator in modul lor de a#ordare
In eneral ponderea unui conflict depinde de :
2mi!a vi!ata
2numarul "i calitatea diverentelor dintre partile aflate in conflict%
&onderea unui conflict "i implicatiile raportarii la conflict pornind de la criteriile de evaluare a
conflictului pot fi urmarite cu a+utorul urmatorului ta#le:
Cunoa"tera tipurilor de conflicte e"te importanta pentru a#ordarea "i incercarea de re!olvare a
conflictelor%
APLICATII
1%Lucrati in perec5i%=ati cate une$emplu de conflict in care ati fo"t implicati voi "au cei apropiati
voua% :nali!ati tipul conflictelor% &re!entati re!ultatele activitatii voa"tre intreii cla"e "i comparati2le cu
cele pre!entate de ceilalti elevi%
2%=ati un e$emplu de conflict
mi$t%:nali!ati : a)componentele "ale afective
#)implicatiile naturii conflictului pentru re!olvare lui%
MANIPULAREA & POSI0ILA SURSA DE CONFLICT
manipulare mica
manipulare medie
manipulare ma+ora
Intram !ilnic in relatie cu per"oane dintre cele mai diferite%@nele dintre ace"te per"oane ne a+uta, ne
ofera "pri+in "au "upport moral in ceea ce facem "i putem conta pe ceea ce "pun, inpirandu2ne incredere%
:lte per"oane, preocupate de con"tranerea "i manipularea celorlati , i"i a"e"c repere e$clu"iv in
inveninarea oricarei relatii pe care o de!volta% Cum "a ne aparam de a"emenea per"oane Z
1I&@7I =, .:NI&@L:7,
Criterii de evaluare a &onderea conflictului ,valuarea conflictului
conflictului
.i!a importanta M cre"te Conflict dificil de re!olvat
multe diverente
.i!a importanta M "cade Conflict po"i#il de re!olvat
diverente "la#e
.i!a "la#a M multa cre"te Conflict dificil de re!olvat
diverente
.i!a "la#a M putine "cade Conflict u"or de re!olvat
diverente
.i!a "la#a M diverente "cade Conflict la care de reula "e
puternice renunta
)3
.anipularile pot fi fi cla"ificate dupa diferite criterii%=upa "copul vi!at "i efectele urmarite,
manipularile pot fi :
mici
medii
ma+ore
Compararea celor trei tipuri de manipulari poate fi urmarita cu a+utorul ta#elului urmator :
.anipulari .anipulari
mici .anipulari medii ma+ore
2au la #a!a modificarea 2au la #a!a modificarea 2au la #a!a influenta intreii
minora a "ituatiei "ociale importanta a "ituatiei "ociale culturi in care traie"te o
per"oana
2pot avea efecte importante, 2pot avea efecte a caror 2pot afecta fundamental o
rave ravitate e"te nea"teptata per"oana, "i"temul "au de
valori "i comportamentul
In cele ce urmea!a , atentia "e va concentra pe a#ordarea manipularilor mici care "e pot manife"ta in
relatiile pe care o per"oana le de!volta cu ceilalti%
MANIPULARE SI CONFLICT
&er"oanele cu care venim in contact pot fi caracteri!ate prin tra"aturi diferite%:titudinile care "e
impun dinauntrul per"oanei in afara "a "e con"titue in vectori ma+ori ai per"onalitatii% &utem a"tfel "a ne
confruntam cu diferite tipuri de per"oane care ne pot folo"i "i manipula %=intre ace"tea, pot fi mentionate,
indeo"e#i urmatoarele tipuri :
IN17I?:N1@L :
e"te un manipulator prin e$celenta
folo"e"te diferite procedee : +umatati de adevar, ra"talmaciri, indi"cretii
"e folo"e"te de ceilalti a"a cum un +ucator de "a5 folo"e"te pie"ele pe ta#la de +oc, implicandu2i in
diver"e ma"inatii%
C7I1IC@L :
vanea!a orice re"eala
o#i"nuie"te "a invinovatea"ca,"a nu arumente!e,dovedindu2"e: plin de repro"uri, cinic, fiind
nemultumit in permanenta, nimic nefiind
C,71:7,1@L:
pentru el a"a cum tre#uie%
o#i"nuie"te "a "e certe cu oricine , fiind mai tot timpul pe picior de lupta, de rafuiala
vede totul in +ur in culori nere "i e$clu"iv reavointa
trimite catre e$terior doar "emnale neative care2l rane"c "i pe el 3 a"tfel, atunci cand oamenii
intampina ace"te "emnale, "e con"idera nedreptatit%
@7/@C@L :
e"te mai tot timpul indi"pu"
e"te a"emenea unui ca!an "u# pre"iune 3 fier#e, clocote"te, i!#ucnind dintr2o data%
/L*I@L =, ?>,:1: :
pare lini"tit, plicti"it "i a#"ent, dar in"pira teama
in5eata prin "impla "a pre!enta totul in +ur
poarta o ma"ca, dincolo de care e reu de "tiut cum e"te in realitate%
?L@.,1@L :
o#i"nuie"te "a "puna in orice oca!ie lume de pro"t u"t
+icne"te prin "arca"mul "au, e$primandu2"i de fapt invidia, du"mania%
@nele dintre efectele pe care per"oanele de ace"t tip le au a"upra celorlati pot fi urmarite cu a+utorul
ta#elului urmator:
)4
1ipul de per"oana ,fectul a"upra celorlalti
2"entimentul de a fi folo"iti drept mi+loace
Intriantul 2"en!atia de murdarie a propriei per"oane
2"trica placerea, #ucuria celorlalti
Criticul 2induce mu"trari de con"tiinta
2"tarne"te aitatie, nervo!itate
Certaretul 2enerea!a are"ivitate
2"trica di"po!itia celorlalti
@r"u!ul 2enerea!a are"ivitate
2"trica di"po!itia celorlalti
/loiul de 5iata 2o#o"e"te,contactul interuman fiind reu de reali!at din cau!a acelei
ma"ti pe care o poarta
2+ine"te prin pro"t u"t, "arca"m
?lumetul 2enervea!a
.anipularea e"te pre!enta in actiunile ace"tor tipuri de per"oane prin :
atraerea intr2o adevarata capcana emotionala, e$ploatand la ceilalti : nevoie "peciale, indoiala de
"ine, predi"po!itia la autocritica
influentatrea reali!arii unor actiuni in "en"ul dorit, indicandu2le celorlalti o parere proa"ta de"pre ei
in"i"i
dominarea climatului emotional al relatiei cu ceilalti%
:"a fiind , manipularea enerea!a emotii neative "i conflicte (interioare "au cu ceilalti)% 1e5nici de
aparare in raport cu manife"tarile unor per"oane de tipul mentionat pot fi:
2TeFn$c" o.#$n%$$ pr$n c"re este $$t"t coport"entu# unor "st?e# de perso"ne( "r"t"nduG#e
e?ectu# pe c"re $# produc "supr" ce#or#"#t$ d"r s$ de%"proA"re" "n$?est"r$#or respect$!e+
GTeFn$c" ""A$#$t"t$$
"n$?est"nd : uimire fata de cele relatate
mila fata de per"oana care de fapt, e"te macinata de invidie "i ne"iuranta%
GTeFn$c" $ntreA"r$$ "dres"te( repet"t( ce#or c"re ?"c coent"r$$ ".res$!e( r"u!o$to"re( de
n"tur" s" "duc" #" supr"?"t" c"dere" $n der$%or$u s$ pre<udec"t$#e perso"ne$ respect$!e+
GCon?runt"re" ( resp$n."nd oA$ect$! s$ #$n$st$t perso"n" $n c"u%"+
2Contr""t"cu# ( pr$ntrGun "cces de ?ur$e( cu e?ect e#$Aer"tor( pun"nd c"p"t $ntr$.$#or s$
oAr"sn$c$e$+
APLICATII
1%Comentati !icala: ,,Ce tie nu2ti place , altuia nu2I face]YY
2%Lucrati in perec5i %Imainati o "ituatie in care folo"iti confruntarea pentru a pune capat actiunilor
unui intriant%,$primati clar intentia voa"tra%
&re!entati re!ultatele activitatii voa"tre intreii cla"e "i comparati2le cu cele ale celorlalti elevi%
IMPACTUL COMUNICARII IN PREVENIREA CONFLICTELOR
C*NC,&1, C>,I,
2CLI.:1 :L
C*.@NIC:7II 2LI&/: =,
C*.@NIC:7,
=aca de cele mai multe ori comunicarea defectuoa"a "t la #a!a unui conflict, in"eamna ca prevenirea
confictelor contraproductive e"te leata in mare ma"ura de cei care comunica precum "i de climatul in care
"e reali!ea!a comunicarea%
7*L@L C,L*7 C*.@NIC: IN &7,<,NI7,: C*N0LIC1,L*7
&er"oanele care comunica "e implica intr2un "en" comple$% 0ara a relua a"pectele dicutate la
capitolul dedicat comunicarii, vom accentua acele a"pecte care tin de per"oanele care comunica (de modul
cum "unt "i cum "e manife"ta) "i care pot preveni "ituatiile conflictuale contraproductive, a"tfel :
&re!entarea corecta a imainii de "ine 3 acea"ta permite o comunicare eficienta datorita reali!arii ei pe
fundamente "olide : #una cunoa"tere de "ine "i a celorlalti%Care poate "a fie re!ultatul unei imaini de "ine
"uperficiale "au fal"e Z
&er"oanele a caror imaine de "ine e"te marcata de "uperficialitate pot manife"ta :
ira"ci#ilitate
"en"i#ilitate e$aerata, "u"piciune
competitie e$aerata
&er"oanele care incearca "a impuna o imaine fal"a de "ine enerea!a imediat "au ulterior o"tilitate,
re"pinere datorita :
depi"tarii fal"ei imaini proiectate
incon"ecventei inevita#ile a celui care a ale" "a poarte o ma"ca%
Cunoa"terea "i re"pectarea celorlalti 3acea"ta pre"upune :
acceptarea ace"tora a"a cum "unt ei
valori!area po!itiva a diferentelor, toleranta
re"pectarea parerilor, punctelor de vedere pe care le "u"tin ceilalti
recunoa"terea competentei "i contri#utiei celorlalti la o#tinerea unui re!ultat #un, intr2o anumita
"ituatie%
7ecunoa"terea propriilor re"eli 3 efectul po!itiv in comunicare e"te leat de:
evitarea unor po"i#ile acu!atii "i concentrarea pe pro#lema aflata in di"cutie
a"umarea ra"pundeii "i ca"tiarea increderii%
:"cultarea activa3 dintre urmarile favora#ile pe care acea"ta le are in comunicarea eficienta pot fi
mentionate:
favori!area formarii unei imaini corecte de "ine a interlocutorului
a#andonarea "implelor impre"ii "au a ilu!iilor con"truite in a#"enta unei a"cultari core"pun!atoare a
celor cu care di"cutam
,0,C1, N,?:1<, :L, N,7,/&,C1:7II C,L*7L:L1I, &*/I4IL, /@7/, =, C*N0LIC1:
accentuarea de!acordurilor
de"con"iderarea meritelor celor care contri#uie la o reu"ita%
,0,C1, N,?:1I<, :L, N,7,C@N*:/1,7II ?7,/,LIL*7, &*/I4IL, /@7/, =,
C*N0LIC1:
formularea unor acu!atii
pierderea autoritatii
,0,C1, N,?:1I<, :L, :/C@L1:7II IN/@0ICI,N1,,&*/I4IL, /@7/, =, C*N0LIC1:
lip"a de intere"
lip"a de autoritate
In conditiile in care per"oanele care participa intr2un proce" de comunicare i"i a"uma re"pectarea unor
cerinte ca cele mentionate,comunicarea "e reali!ea!a intr2un climt care o facilitea!a "i care reduce
con"idera#il po"i#ilitatea de manife"tare a unor "ituatii conflictuale%
CLI.:1@L =, 7,:LIC:7, : C*.@NIC:7II C:7, &7,<IN, C*N0LIC1,L,
In urma re"pectarii, cel putin a cerintelor mentionate, climarul in care "e reali!ea!a un proce" de
comunicare "e va caracteri!a prin tra"aturi a"a cum "unt :
:CC,&1:7,: &7*&7I,I &,7/*:N, /I : C,L*7L:L1I &, 4:C: :
unei corecte imaini de "ine
re"pectului de "ine "i al celorlalti
/INC,7I1:1,: C:7, :
marc5ea!a intreul proce" de comunicare :de la ceea ce "tie "i tran"mite o per"oana unui
interlocutor, la ceea ce cere ace"tuia
e"te perceputa de interlocutor "i con"idera o premi"a pentru o comunicare de"c5i"a%
INC7,=,7,: =,C<*L1:1: &7IN :
modul in care ne manife"tam
modul in care il tratam pe cel cu care comunicam
17:N/&:7,N1:, I.&*71:N1: &,N17@ 7,:LIC:7,: @N,I 7,L:1II =, C*.@NC:7,
C@ * :L1: &,7/*:N:3 :C,:/1::
e"te minima in "ituatiile unui proce" de comunicare intre per"oane care nu "e cuno"c
"e de!volta odata cu de!voltarea relatiilor de comunicare intre per"oanele re"pective%
7,C,&1I<I1:1,: IN 7:&*71 C@ :
informatiile noi
"c5im#arile care pot interveni%
7eceptivitatea vi!e!a de"c5iderea pe care o per"oana o are intr2un proce" de comunicare% /ituatiile
e$treme (am#ele de evitat) ale unei a"emenea atitudini "unt:
de"c5iderea prea mare, care poate avea drept con"ecinta anularea propriei identitati
de"c5iderea in"uficienta, care dimpotriva, poate avea drept con"ecinta i!olarea, e$cluderea
per"oanei din proce"ul de comunicare3 in ce"t ca! "unt afectate: comunicarea, datorita in"uficientei
informari "i interarea, datorita dificultatilor per"oanei de a "e adapta unor "ituatii "c5im#ate%
IN1,L,?,7: C:7, :
porne"te dela noi la ceilalti
"e #a!ea!a pe empatie
Intr2un a"emenea climat, comunicarea "e poate de!volta, #arierele in calea comunicarii con"tituie din
tema, frica de re"pinere "i i!olare fiind depa"ite%Comunicarea #a!ata pe reciprocitate poate avea #une
re!ultate pentru per"oanele care comunica, in timp ce lip"a de reciprocitate poate duce la fru"trare (prin
indoielile pe care le poate enera)%@n climat caracteri!at de tra"aturi neative in raport cu cele mentionate
duce la lip"a de comunicare "i la po"i#ile conflicte% :#"enta comunicarii "epara per"oanele printr2un !id
invi!i#il in care componentele "unt repre!entate de diferite manife"tari de teama, frica% =e fapt ace"t !id
e"te con"truit din propriile noa"tre pre+udecati%YY=emolarea !iduluiYY in"eamna a"tfel renuntarea la
raportarea la ceilalti "i la diferitele evenimente din viata noa"tra, pe #a!a unor idei perconcepute%
APLICATII
1 Lucrati in perec5i %=ati un e$emplu de "ituatie pe care o cunoa"teti "au in care ati fo"t implicat "i
care nu a fo"t favora#ila comunicarii%:nali!ati :
Care au fo"t a"pectele care au alterat climatul favora#il comunicarii Z
Cum putea fi remediata "ituatia Z
&re!entati re!ultatele voa"tre intreii cla"e "i comparati2le cu re!ultatele pre!entate de ceilalti elevi%
2 Cunoa"teti o "ituatie de ruptura in comunicarea dintre doua per"oane Z
Cum o puteti caracteri!a Z
CAPI!LUL 4 PR#,#NIR#A SI R#/!L,AR#A C!N"LIC#L!R$C!NC#P# C2#I#
2 7etor"iune
2 :r#itra+
2 .ediere
&ro#lema re!olvarii unui conflict e"te pu"a , intr2un fel "au altul, de catre toti cei implicati intr2un
conflict (fie ace"ta ma+or "au nein"emnat)"au intr2o "ituatie de cri!a% :leerea unei modalitati de
"olutionare dar "i efectele punerii in aplicare a caii ale"e repre!inta a"pecte importante pe care "i le pun cei
aflati in ace"te "ituatii% YYCe "a fac ZYY "au YYCum e"te mai #ine "a procede! ZYY repre!inta intre#arile care
ilu"rea!a framantarile ace"tora% &ro#lema a#ordarii "i re!olvarii unui conflict e"te , a"tfel, deo"e#it de
importanta "i prin con"ecintele pe termen mai "curt "au mai lun , pe care le implica modul de "olutionare
ale"%
PREVENIREA CONFLICTELOR
*#iectiile, repro"urile, criticile pot intemeia conflicte%@neori, o o#iectie minora "ta la #a!a unui
conflict ma+or%
In literatura de "pecialitate "unt pre!entate "i tactici care pot fi folo"ite pentru a a#orda o#iectiile formulate
de diferiti interlocutori "i care preintimpina deenerarea ace"tora in conflicte%&ropu"e in deo"e#i pentru
neocierile comerciale , datorita eficacitatii lor, unele dintre ace"tea "e pot dovedi utile "i pentru a a#orda
alte enuri de o#iectii formulate in diferite di"cutii dintre per"oane% =intre ace"tea pot fi mentionate :
T"ct$c$ "J"te pe re?oru#"re" enuntu#u$ $nter#ocutoru#u$( !"#or$?$c"nd cu!$nte#e spuse de
"cest" pentru " $es$ d$ntrGun $p"s con?#$ctu"#N se pot $dent$?$c"( $n "cest sens:
reformularea "electiv2 po!itiva 3 tactica pune accent pe a"pectele po!itive mentionate de interlocutor,
pentru a le minimali!a pe cele neative%
reformularea eva!iva 3 tactica permite "c5im#area faa"ului di"cutiei "i relan"area ace"teia pe #a!e
mai cooperante%
T"ct$c$ "J"te pe rede?$n$re(reenunt"re cu scopu# de " :
minimali!a un repro", o critica
ma$imi!a unui avanta+
T"ct$c" co#"Aor"r$$ presupune "ntren"re" $nter#ocutoru#u$ $n re%o#!"re" oA$ect$e$( proA#ee$
pe c"re o ((deo#e"%"OO+
T"ct$c" "J"t" pe so#$c$t"re" une$ so#ut$$( cF$"r $nter#ocutoru#u$+Fo#os$re" "ceste$ t"ct$c$ dep$nde
de person"#$t"te" "ce#u$ cu c"re se d$scut"+In c"%u# unu$ $nter#ocutor de".o. s"u cert"ret( e?$c$ent"
"ceste$ t"ct$c$ este redus"+
T"ct$c$#e "J"te pe ?o#os$re" unor et"?ore presupun sust$nere" unu$ "r.uent cu "<utoru# :
unui dicton
unui citat
relatarii unei intimplari
T"ct$c" retors$un$$ presupune coA"tere" oA$ect$$#or $nter#ocutoru#u$( "d!ers"ru#u$ ?o#os$nd
propr$$#e #u$ "re+Ace"st" t"ct$c" este ?o#os$t" s$ $n ed$$#e po#$t$ce+
T"ct$c" $ntreruper$$ d$scut$e$ pentru " c"st$." t$p de ."nd$re+
0ormularea unor critici in raport cu comortamentul unei per"oane poate "a enere!e un conflict% &e
de alta parte, formularea unei critici "e poate reali!a in a"a fel incat "a evite declan"area unui conflict, dar
"a contri#uie la indreptarea unui comportament ,unei "ituatii, in eneral%,lemente de reper pentru
reali!area unei critici in "en"ul mentionat pot fi , cel putin, urmatoarele :
a)critica tre#uie "a vi!e!e comportamentul, nu per"oana
#)critica tre#uie formulata intr2un interval de timp nu prea indepartat in raport cu acel comportament care
repre!inta a#iecrul criticii
c)critica tre#uie "a vi!e!e un comportament nepotrivit repetata 3 in ca! contrar, e"te po"i#il ca acel
comportament "a fie un accident iar per"oana in cau!a "a reali!e!e re"ala "i "a "e indrepte "inura
d)critica formulata tre#uie "a fie :
arumentata "i intelea"a de cel vi!at
"pecifica, evitand enunturile vai
a$ata pe un "iur lucru, a"tfel incat per"oana "a "e poata concentra pe acel a"pect
e)critica tre#uie "a permita "i pre!entarea arumentelor celui criticat "i care, pentru ace"ta ,motivea!a
comportamentul re"pectiv%
A0ORDAREA UNUI CONFLICT
*data declan"at, un conflict nu e"te neaparat daunator%=impotriva, un conflict poate fi,intre anumite
limite, util pentru dinamica unei orani!atii%=ar, c5iar o a"emenea a#ordare a conflictelor pre"upune
re!olvarea lor%/i acea"ta, deoarece evitarea "au neluarea in "eama a unui conflict are drept efect aravarea
ace"tuia%@n conflict nu "e re!olva de la "ine%,"te nevoie de a#ordarea ace"tuia in cono"tinta de cau!a,
renuntand la ideea ca "2ar putea re!olva de la "ine "au ca "2ar putea re!olva mai u"or, mai tar!iu% ,"te ca "i
cum in tricotarea unui plover "2ar a"tepta ca o re"ala facuta la inceput "a "e re!olve de la "ine "au mai
u"or, pe parcur"% =e fapt, e"te fal", continuand lucrul, oc5iurile re"ite "e inmulte"c%
/e pot identifica diferite optiuni de a#ordare a conflictelor%=intre ace"tea, "e de"prind doua moduri,
diferite radical, de a#ordare a conflictelor
:#ordarea #a!ata pe initiativa (a#ordare :#ordarea #a!ata pe a"teptare(a#ordare
,,5ardYY) ,,"oftYY)
&re"upune: &re"upune:
2implicarea in re!olvarea confictului 2evittarea , neli+area conflictului
2re!olvarea conflictului prin apel la proceduri 2re!olvarea conflictului prin apel la proceduri
adapta#ile riide
2formularea parerilor, "entimentelor,in mod 2a"cunderea parerilor "entimentale
de"c5i"
.,1*=, =, 7,C*L<:7, : C*N0LIC1,L*7
&entru re!olvarea conflictelor propriu2!i"ee$i"ta numeroa"e metode, te5nice care
pot fi folo"ite% 0olo"irea ace"tor metode e"te influentata de a"pecte a"a cum "unt:
rolul atri#uit conflictelor
modul de a#ordare a conflictelor
tipul de conflict
"trateia folo"ita de manaerul unei orani!atii%
.etodele care pot fi folo"ite pentru re!olvarea conflictelor "unt diferite%
@nele metode "e a$ea!a mai mult pe "imptome "i mai putin pe adevaratele cau!e
ale conflictelor, fiind pre!entate de catre "peciali"ti drept cai re"ite de re!olvare a
conflictelor, drept metode care tre#uie evitate%=intre ace"tea pot fi mentionate:
o Con"tranerea partilor in conflict "a puna capat ace"tuia
o &ledoaria, metoda prin care "e face apel la ceea ce e"te #un la per"oanele aflate
in conflict%
o 1empori!area prin care "e amana a#ordarea conflictului in "peanta ca acea"ta "e
va inc5eia de la "ine%
o ,ludarea pro#lemei, pla"and2o unui "uperior%
:ce"te metode nu "unt eficiente in re!olvarea reala a conflictelor deoarece:
determina o aparenta armoni!are a relatiilor dintre per"oanele aflate in
conflict
favori!e!a continuarea conflictului, ca un conflict,,"u#teranYY precum "i
folo"irea unor metode incorecte, de u!ura nervoa"a, pentru intretinerea
ace"tuia
favori!e!a acuti!area conflictului "i revenirea ace"tuia, dupa o perioada,
mai "curta "au mai luna de timp, intr2o forma aravata
reflecta "la#iciune manaeriala%
:lte metode de re!olvare a conflictelor "unt propu"e de a#ordarea cla"ica,
de!voltata in aniiY30 ai "ecolului trecut 3 potrivit ace"tei a#ordari, metodele e"entiale de
re!olvare a conflictelor "unt :
Interarea, prin care partile in conflict "unt "ati"facute interal, "olutia de re!olvare
a conflictului fiind :
- de tip invinator D invinator
- creatoare, datorita promovarii intere"elor partilor implicate in conflict
- cea ideala, prin efectele o#tinute
Compromi"ul , prin care partile in conflict "unt "ati"facute partial
/tapanirea prin care:
- o parte implicata in conflict e"te "ati"facuta interal
- cealalta parte imlpica e"te complet ne"atifacuta
:cea"ta metoda de re!olvare a conflictelor duce la o "olutie:
- de tip invinator D invin"
- eneratoare de re"entimente din partea per"oanei in po!itie de invin" dar "i de
e$ce"iva incredere de
"ine pentru invinator
/epararea partilor implicate in conflict%
:lte metode de re!olvare a conflictelor, recomandate de "pecial"ti pentru
eficacitatea lor "porita ,"unt :
:pelul la o#iective( amenintari "upraordonate prin care partile in conflict tre#uie
"a cola#ore!e pentru :
2a atine
anumite
o#iective
2a evita
))
anumite
ameninta
ri
.etoda pre"upune , a"tfel, trecerea pe"te conflict pentru urmarirea unui intere" comun,
care depa"e"te prin importanta diferende de moment%Concilierea prin apel la o a treia
parte, care intervine in forme diferite , dintre care :
:r#itra+ul "i medierea "e
a"eamana prin faptul ca : 2am#ele fac
appel la o a treia parte
2cea de2a treia parte care intervine "e informea!a in leatura cu conflictul re"pectiv%
:r#itra+ul "i medierea "e "i deo"e#e"c prin a"pecte ma+ore a"a cum pot fi
identificate cu a+utorul ta#elului urmator :
:74I17:\@L .,=I,7,:
2cea de2a treia parte are rol de deci!ie 2cea de2a treia parte are rol con"ultativ
2cea de2a treia parte adopta o deci!ie 2cea de2a treia parte formulea!a
o#liatorie pentru partile aflate in conflict recomandari pentru partile aflate in conflict
2partile in conflict re"pecta deci!ia luata prin 2partile in conflict con"idera recomandarile
ar#itra+ de catre cea de2a treia parte primite in urma medierii drept orientative
.edierea poate fi :
2preventiva, reu"ind "a "e evite i!#ucnirea
unui conflict latent 2curativa , prin care
e"te depa"it un conflict e$i"tent%
APLICATII
1 Lucrati in perec5i% =ati un e$emplu de o#iectie pe care o puteti adre"a unui
interlocutor "i care poate "a enere!e un conflict%:nali!ati apoi, cum poate interlocutorul
vo"tru "a preintimpine conflictul, prin modul in care ra"punde o#iectiei voa"tre%
&re!entati re!ultatele voa"tre intreii cla"e "i comparati2le cu cele pre!entate de ceilalti
elevi
2 Imainati2va o "ituatie in care o per"oana i"i e$prima reretul in raport cu o fepta
comi"a, dar care , pe de alta parte, adopta o po"tura amenintatoare fata de interlocutor%
Ce "ane"e dati , in acea"ta "ituatie , redre"arii relatiei dintre cele doua per"oane Z
:rumentati2va ra"pun"ul%
Lecia 2 NEGOCIEREA VAN1ARII
&roce"ul de van!are D cumparare, re"pectiv neocierea van!arii, "e #a!ae!a pe
relatia ce "e "ta#ile"te intre van!ator "i cumparator in fiecare etapa a ace"tei
actiuni,primirea cumparatorului, informarea lui, pre!entarea marfurilor "i arumentarea
in "pri+inul cumpararii ace"tora, perfectarea van!arii, eventuala van!are a unor marfuri
complementare, conducerea re"pectua"a a clientului la plecare etc%
<an!atorii "unt o#liati "a a+ute clientii "a ia cele mai #une deci!ii de cumparare,
in functie de nece"itatile "i re"ur"ele lor economice% =in acea"ta per"pectiva, in literatura
de "pecialitate cele mai cuno"cute teorii care a#ordea!a principiile van!arii cu
amanuntul "unt :
Teor$" ((st$u#$G r"spunsOO+&ornind de la teoria reflu$ului conditionat a "avantului
ru" &avlov, "e accepta ideea ca pentru un ra"pun" po!itiv din partea clientilor ,van!atorii
tre#uie "a a"ea"ca "timulii corecti care motivea!a comportamentul diferitelor tipuri de
clienti%
Teor$" ((proA#e"G re%o#!"reOO % In acord cu acea"ta teorie, van!atorii tre#uie "a
de"copere "i "a inteleaa nevoia de cumparare a clientului cautan "a re!olve acea"ta
pro#lema prin pre!entarea marfii potrivite%In ace"t ca! c5eia "ucce"ului e"te a#ilitatea
van!otorului pentru "electarea marfii potrivite%
Teor$" p"s$#or+Cuno"cuta "i ca formula (te5nica) de van!are, acea"ta teorie "e
#a!ea!a pe identificarea pa"ilor pe care clientul ii face in deci!ia de a cumpara "au nu un
produ"%&a"ii in ace"t proce" "e confunda cu "ucce"iunea a patru etape de anali!a a
100
deci!iei clientului 3atraerea atentiei 3 "u"citarea intere"ului 3 provocarea dorintei 3
declan"area actiunii de cumparare%In literatura de "pecialitate acea"ta "ucce"iune de
etape e"te cuno"cuta ca formula de van!are :%I%=%:%
:plicarea :%I%=%:% implica urmatorii pa"i: a#ordarea clientului3 determinarea
nevoilor clientului3 pre!entarea produ"ului 3 arumentarea van!arii 3 inc5eierea actului
de van!are D cumparare 3 "uerarea unor produ"e "uplimentare%
1)AAord"re" c#$entu#u$+ 0acand ace"t prim pa", van!atorul tre#uie "a incerce "a
ca"tie atentia per"oanei, "a cree!e intere" "i apoi "a continue van!area% /unt in mod
o#i"nuit, trei modalitati de a#otdare a clientului :
2un "implu "alut ca : ,,4una !iua ]YY
2o a#ordare informativa, de enul :,,,$i"ta ceva ce ati dori "a vedeti ZYY 3 e"te indicata, in
"pecial, cand clientul are nevoie de cineva pentru a2i e$plica cum functionea!a produ"ul
"au are de facut o "electie 3
2o a#ordare a marfii vi!and caracteri!area de catre van!ator a produ"elor pe care clientul
e"te oprit "a le e$amine!e%=e e$emplu, o interventie eficace din partea van!atorului poate
fi :,,:ce"te cama"i "unt in culori vii, ultimele aparute la moda%YY
2)Deter$n"re" ne!o$#or c#$entu#u$+&rin intre#arile a#ordate , van!atorul cauta "a
o#tina cea mai #una idee de"pre produ"ul care e"te cautat% <an!atorul tre#uie "a puna
intre#ari corecte "i "a fie un #un a"cultator pentru a intelee ce dore"te clientul% :"a de
pilda :YYCum veti utili!a produ"ul ZYY ^YYCum aveti nevoie de el ZYY ^YYCe marime va e"te
nece"ara ZYY%
3)Pre%ent"re" produsu#u$+=aca van!atorul "e a"e"te in pre!enta unui client deci",
care "tie e$act ceea ce vrea, a#ordarea nu e"te dificila, fiind nece"ara doar pre!entarea
produ"ului ca atare%=aca clientul e"te indeci" "au "e e$prima reoi, tre#uie evident, "a "e
puna intre#ari "curte (de"pre enul articolului, utili!are, prUt), dar mai ale" "a "e pre!inte
marfa pentru a fi$a intere"ul clientului% /e recomanda, totdeauna, "a "e pre!inte mai
multe articole, diferite ca prUt "i calitate, in principiu trei, cuno"candu2"e ca, cel mai
ade"ea, clientul accepta articolul al carui prUt e"te intermediar%=e a"emenea , la pre2
!entarea articolului, clientul tre#uie, in ma"ura po"i#ilului, "a +oace un rol activ%
4)Ar.uent"re" !"n%"r$$+:ce"t pa" e"te elementul e"ential al reali!arii actului de
van!are2cumparare, van!atorul cautind "a a"ea"ca arumentele care "a convina
clientul% Nu toti van!atorii intampina acelea"i dificultati in YYluptaYY de convinere a
clientului :
2in van!area produ"elor de con"um curent, pentru care e$i"ta in permanenta, arumentele
van!arii "unt nee"entiale 3
2arumentarea e"te nece"ara pentru cumpararea #unurilor de con"um periodic "i mai ale"
a celor de u! indelunat, a caror aleere nu "e face intr2o maniera impul"iva, clientul fiind
YYcondu"YY, catre un produ" "au altul "u# imperiul unor mo#iluri de cumparare enerate de
p"i5oloia "a % La randul "au, ace"te mo#iluri "e rupea!a in :
.o#iluri emotive, #a!ate pe in"tinctele, emotiile "i "entimentele individuale
:emulatia, am#itia, dorinta de "ecuritate, dorinta de a place, dorinta de a imita, cautarea
confortului, drao"tea materna, coc5etarie etc% 3
.o#iluri rationale, care fac apel , cum le indica "i numele, la ratiune, la loica :
cautarea celui mai #un pret de cumparare, arantia unei #une calitati, durata de utili!are,
comoditatea in folo"inta, importanta "erviciului po"t van!are etc%
&reatirea unei arumentari reclama doua cateorii de cuno"tinte :
cunoa"tera te5nica a produ"ului "au "erviciului vandut 3
cunoa"tera p"i5oloiei clientului "a a naturii arumentelor care pot influenta
acea"ta p"i5oloie% :rumentul de van!are fiind per!entarea optimala a unui
element favora#il produ"ului "u# forma
unui rationament convinator, e"te important ca van!atorul "a "ta#ilea"ca o li"ta a ace"tor
elemente favora#ile pentru a reali!a , apoi, arumentarea van!arii%:ce"t rationament
tre#uie "a "e "ri+ine pe elementele de caracteri!are a produ"ului("au "erviciului)% :"tfel,
calitatlie produ"ului pot "a e$i"te intr2o interdependenta, care, totu"i, printr2o anali!a
"ecventiala furni!ea!a arumentele de van!are% In ace"t "cop, "e pot identifica di"tinct :
101
calitatile intrin"eci ale produ"ului, pentru un automo#il, de e$emplu, vite!a,
nervo!itatea, "upletea, con"umul de car#urant etc% 3
metodele de fa#ricatie "i procedeele te5nice folo"ite, pentru un automo#il :
motorul din aluminiu 3
metodele de control "i de incercare a produ"ului, care preced punerea in van!are 3
"implitatea in functionare "i intretinere a produ"ului%
&entru fiecare produ" e"te important "a "e retina acele arumente care con"tituie
atri#ute de "uperioritate evidenta de un articol concurent%
5)IncFe$ere" "ctu#u$ de !"n%"reG cup"r"re+ * data depa"ita etapa de
arumentare a van!arii,"e a+une in punctul in care intreul proce" implica luarea de catre
client a deci!iei de a face cumparatura% @nele deci!ii "unt luate rapid 3e"te ca!ul in care
clientul "tie e$act ce dore"te% =ar , "unt "ituatii cand van!atorul tre#uie "a a"i"te clientul
care are dificultati in a lua deci!ii "au nu are incredere in deci!iile "ale
% In ace"t "cop, "e pot utili!a te5nici de inc5eiere, cum "unt:
&unerea clara a intre#arilor , ca de e$emplu: ^YY=oriti "a cumparati ca"5 "au prin carte de
creditZYY,YYCand ati dori "a va fie livrata mo#ila aca"a ZYY
&rivirea "i a"cultarea "emnalelor de la client% =e e$emplu, o intre#are pu"a de catre
client de enul ,
YY&oate fi returnata ZYY "au YY Cat timp va ia pentru a fi livrata la domiciliul meu ZYY
con"tituie un "emnal% *ferirea de "timulente "au "ervicii "peciale% In ace"t "en", prin
unele comentarii tipice, de enul YY
&retul de van!are e"te vala#il numai a"ta!iYY "au YYNu va vom acu!a pe dumneavoa"tra
pentru eventuala returnare a produ"uluiYY, clientii "unt tentati "a "puna da, fiind incitati, in
eneral , de "ue"tiile van!atorilor%
7ecunoa"terea, in ca!ul , neocierii van!arii unui articol de valoare mare a
po"i#ilitatii revenirii clientului, dupa o con"ultare cu alti mem#ri ai familiei "ale% In ace"t
ca!, van!atorul tre#uie "a incerce "a aran+e!e o noua intilnire% @n van!ator inventiv
incearca "a arante!e intoarcerea clientului, amintindu2"i ca de"i cumparatura nu e"te
efectuata, clientul ramane un potential cumparator%
6)Su.er"re" unor produse sup#$ent"re+=upa ce o cumparatura a fo"t facuta ,
clientul e"te, de o#icei , receptiv pentru continuarea di"cutiilor, lucratorul in comert
putand, a"tfel , "a "uere!e cu c5i#!uinta un produ" "upli2mentar, complementar celui
ac5i!itionat de+a 3 de e$emplu, o palarie pentru pla+a pentru a completa co"tumul de #aie,
o cravata pentru o cama"a%
=e a"emenea , e"te eficienta "i "uerarea unei oferte "peciale care poate "a nu fie in
leatura cu produ"ul cumparat%
Modulul IV
ORGANI1AREA LOCULUI DE MUNCA
Mot$!"-$e:
*rani!area enerala a maa!inului poate a+uta la #una primire a clientilor "i la
crearea unui mediu po!itiv care a+uta la van!area #unurilor% *rani!area poate de
a"emenea contri#ui la "iuranta locului de munca "i la am#ianta% Cur"antii vor invata
proce"ul operatiilor de "iuranta privind ec5ipamentul "pecial din maa!in%
&e parcur"ul ace"tui modul cur"antii vor demon"tra noile indema2nari prin
participare activa, prin +ocurile de rol "i crearea de "ituatii practice%
=upH parcurerea ace"tui modul, cur"antul va fi capa#il ; or&a8
ni>e>e locul de munca pentru a contri#ui la eficacitatea maa!inului "i la crearea
unui mediu prieteno" pentru clienti%
Lecia 1 TE5NOLOGIA COMERCIALA
102
In definirea conceptului de te5noloie comercialH "e porneJte de la definiIia
conceptului de te5noloie%
&rin te5noloie ;nIeleem ;n mod "intetic aparaturH, ec5i2pamente, procedee de
lucru, prorame, maJini, utila+e%
In "en" re"tr9n", conceptul de te5noloie ;n comerI va cuprinde totalitatea
proce"elor, procedeelor Ji condiIiilor te52nice Ji orani!atorice nece"are pentru o#Iinerea
produ"ului comercial%
1re#uie, remarcat faptul cH ;n te5noloia comercialH "c5im#Hrile%"unt mult
mai lente dec9t ;n celelalte ramuri ale economiei naIionale, corel9ndu2"e totuJi cu ace"tea,
fapt evidenIiat prin tendinIele actuale ale te5noloiei comerciale:
"implificarea, prin eliminarea "au tran"ferarea unor operaIiuni din "fera
comerIului cHtre indu"trie: pream#alarea, c9ntHrirea, do!area3
raIionali!area, prin folo"irea +udicioa"H a capacitHIii de lucru a "paIiului comercial,
a utila+elor comerciale Ji a per"onalului din comerI pentru crearea unor condiIii comode Ji
plHcute pentru cumpHrHtori%
:ce"te douH tendinIe repre!intH, de fapt, principiile pe care "e 5idea!H te5noloia
comercialH ;n pre!ent pentru a2Ji atine "copurile urmHrite:
inaltH productivitate a muncii3
condiIii optime de muncH ale per"onalului ana+at3
efectuarea cumpHrHturilor ;ntr2un timp "curt3
mai #unH "ati"facere a con"umatorilor%
In conclu!ie, prin te5noloie comercialH ;nIeleem mi+loacele Ji procedeele cu a+utorul
cHrora "e a"iurH circulaIia mHrfurilor, v9n!area ace"tora Ji ;nca"area contravalorii lor%
&ornind de la faptul cH te5noloia comercialH nu "e #a!ea!H doar pe mi+loace Ji
procedee "au proce"e putem ;ncadra activitHIile principale ;n proce"e principale Ji
activitHIile "ecundare ;n proce"e "ecundare%
1re#uie remarcat faptul cH la nivel de maa!in proce"ul principal
"e de"fHJoarH ;n "ala de v9n!are Ji cuprinde toate activitHIile nece"are nemi+2locit
de"facerii mHrfurilor%
In paralel cu proce"ul principal "e de"fHJoarH proce"ul "ecundar, dar in "paIiile
au$iliare ale maa!inului care "unt de"tinate recepIiei, depo!itHrii "i preHtirii ;n vederea
v9n!Hrii a marfurilor%
.aa!inul poate fi privit ca un an"am#lu de "u#"i"teme interconectate, prin leHturi
dinamice, ;n activitatea de van!are a mHrfurilor% ,$i"tH o core"pondenta, o interactiune intre
mHrimea raioa2nelor, pe de o parte, Ji lunimea, ;nHlIimea Ji adancimea mo#ilierului, pe de
altH parte% =e a"emenea, lHrimea culoarelor de circulatie, am#ianta particularH pu"H
;n valoare de elementele de etalare a mHr2furilor Ji de promovare a van!Hrilor "unt pHrti
componente ale te52noloiei "uprafeIei de van!are 2 conceputH ca un "i"tem%
*rani!area, amena+area interioarH a maa!inului repre!intH, ;ntr2o anumitH mH"urH,
modul de pre!entare a maa!inului, arumentul "Hu, maniera "a de e$primare ;n cadrul
dialoului pe care21 "ta#ileJte cu clientela% * a"emenea vi!iune pre"upune ca maa!inul
"H fie proiectat din interior "pre e$terior, ;ncep9nd de la punctul de v9n!are, raionul%
#ICA SI #S#ICA PR!"#SI!NALA
3+ No-$une" de et$c,+ Et$c" pro?es$on"#,
,tica e"te o di"ciplinH ce are ca o#iect de "tudiu pro#lemele teo2retice,
principiile Ji normele care "tau la #a!a conduitei morale a oamenilor ;ntr2o anumitH
perioadH i"toricH%
@neori "e face confu!ie ;ntre moralH Ji eticH, de aceea tre#uie preci!at cH
morala repre!intH acel an"am#lu de concepIii Ji deprinderi care "e manife"tH ;n
comportamentul oamenilor% 0iecare popor, rup "ocial, "ocietate are morala "a%
NoIiunea de eticH e"te diferita de noIiunea de moralH%
103
,$ercitarea oricHrei profe"ii pre"upune re"pectarea unor "erii de reuli Ji
principii morale Ji de aceea e$i"tH Ji o eticH profe"ionalH%
,tica profe"ionalH 2 repre!intH evaluHrile (aprecierile) morale, normele,
raIionamentul Ji noIiunile repre!entate de o#liaIiile morale Ji normele de comportare ale
anumitor cateorii de oameni aparIin9nd profe"iei re"pective%
,tica ;n raport cu o#iectul muncii pre"upune:
ma$ima ri+H Ji atenIie pentru con"ervarea Ji pH"trarea mHrfurilor3
pa"trarea calitHIii mHrfurilor3
conJtienti!area faptului cH orice marfH e"te re!ultatul muncii omeneJti de"fa"uratH
de"eori cu mari eforturi%
,tica ;n raport cu cumpHrHtorul con"tH ;n:
"ervirea civili!atH3
ama#ilitate permanentH faIH de clienIi3
crearea condiIiilor ;n care "H "e lucre!e #ine, orani!at, rapid cu un con"um
minim nervo"%
,tica ;n raport cu mi+loacele de muncH In cateoria mi+loacelor de muncH intrH:
maa!inele3
depo!itele3
utila+ul comercial: ca"e de marcat, c9ntare
etc%3 mo#ilierul comercial%
,tica lucrHtorului din comerI faIH de mi+loacele de muncH:
incepe din momentul participHrii ace"tuia la proce"ul de creare a mi+loacelor de
muncH (orientarea producHtorului de mo#ilier Ji utila+ comercial, a con"tructorului)3
continuH cu folo"irea adecvatH a tuturor #unurilor aflate ;n unitate%
,tica ;n raport cu ec5ipa de lucru tre#uie "H cuprindH:
ma$ima ;nIeleere faIH de colei3
"c5im# de cunoJtinIe profe"ionale, de culturH eneralH, de e$perienIH3
intra+utorare Ji "pri+in3
di"ciplina e$emplarH pentru "arcinile profe"ionale%
Intr2un colectiv "HnHto" din punct de vedere p"i5ic, unde lip"e"c di"cuIiile
contradictorii Ji "tHrile emoIionale neative, "e poate "pune cH acolo nu "e pierde timpul
de lucru%
,tica faIH de "ocietate ;n an"am#lu 2 re!ultH din faptul cH activitatea
de comerI repre!intH o componentH a economiei ;n eneral, a calitHIii
vieIii oamenilor%
,tica faIH de propria per"oanH pre"upune:
indeplinirea ace"tei me"erii frumoa"e Ji dificile cum9ndrie, cu
demnitate, fHrH fal"H mode"tie3
educarea prin voinIH3
"tHp9nirea propriilor "entimente Ji manife"tHri3
"H nu manife"te e$ienIe prea mari faIH de cumpHrHtori Ji prea mici faIH de "ine%
4+ E#eente de estet$c,
,"tetica "2a con"tituit ca di"ciplinH "pecificH ;n "ec% al B<II2lea, c9nd
:le$ander 4aumarten (1-1421-62), e"tetician Ji filo"of erman, ;i dH de2numirea ;n
lucrarea "a intitulatH T:e"t5etica6 (1-50)%,"tetica "tudia!H e"enIa, leitHIile Ji "tructura a
ceea ce e"te frumo" ;n natura, "ocietate Ji viaIa p"i5icH%
,"tetica locului de munca poate fi "tudiata pe patru directii principale:
M"."%$nu#( un$t"te" s"u cop#eJu# coerc$"#:
o tre#uie "H "e ;n"crie prin "tilul ar5itectonic, faIadH, "paIialitate,
ornamentaIie, proporIionalitate Ji me"a+ pla"tic ;n comple$ul "trH!ii Ji al oraJului3
o e"te cartea de vi!itH a unui oraJ, el pimentea!H e"tetic marile alomerHri
104
ur#ane, educ9nd e"tetic%
Or."n$%"re" $nter$o"r, " "."%$nu#u$ pr$n:
o "tructura Ji dimen"ionarea "paIiului pe raioane3
o orani!area eficientH a flu$urilor (marfH 2 v9n!Htor 2cumpHrHtor)3
o armonia formelor ;n reali!area con"trucIiei maa!inului, a mo#ilierului, a
utila+ului3 o folo"irea culorilor ;n amena+area interioarH3
o "i"temul de iluminare(mu!ica difu!atH%
@n maa!in te invitH "H ;l vi!ite!i, "H ;l cercete!i ;n ;ntreime "au te poate (ace
"H renunIi c5iar Ji la cHutarea unor produ"e de #a!H%
105
MoA$#$eru# 7$ ut$#"<u# coerc$"#
o pe l9nH funcIionalitate Ji caracter eronomie, tre#uie "H pre!inte Ji valoare e"teticH3
o materialele din care "unt confecIionate au rol e"enIial ;n relevarea parametrilor
funcIionali calitativi Ji e"tetici ai produ"elor3
o ;mpreunH cu marfa, creea!H ceea ce ;n e"teticH "e numeJte armonie, unitate, ec5ili#ru, inclu"iv
me"a+ul e"tetic foarte important ;ntr2un maa!in, unitate "au comple$ comercial%
Comportamentul per"onalului de la "ervire
In ace"t conte$t intervine e"teticul aplicat la YYfiinIa umanHYY% :cea"ta
pre"upune pentru lucrHtorul din comerI re"pectarea unor cerinIe minime:
o de ordin fi!ic (a"pect eneral plHcut, fi!ionomie ara#il9, proporIii normale,
ten, pHr Ji danturH ;nri+ite etc%)3
o de ordin profe"ional (profe"ionali"m ;n miJcare, ;n mimicH etc%)3
o de ordin per"onal (comportamentul, caracterul, per"onalitatea "a)3
o de ordin "ocial (naturaleIea, con"ecvenIa, trHinicia, armonia Ji unitatea cu care "unt
re"pectate valorile etice ale "ocietHIii re"pective) etc%
,"tetica Iinutei comerciantului
1inuta ve"timentarH repre!intH comple$ul coafurH, mac5ia+, ve"timentaIie propriu2
!i"H, ;ncHlIHminte, iienH corporalH%
&rincipii ale Iinutei ve"timentare:
funcIionalitatea, comoditatea, adecvarea Iinutei la activitate, "e$, v9r"tH, modH, momente
ale !ilei, oca!ii, anotimp etc%3
- e"tetica Iinutei, conform cHreia Iinuta tre#uie "H evidenIie!e trH"Hturile plHcute, e"tetice,
"pecifice fiecHrei per"oane3
- a"iurarea unei "tHri p"i5ice plHcute purtHtorului Ji celui cu care intrH ;n relaIii "ociale%
7eulile Iinutei core"pun!Htoare a lucrHtorului din comerI "e referH la:
0 iiena corporalH:
- curHIenia impeca#ilH, corporalH Ji ve"timentarH3
- folo"irea deodorantelor, dar cu evitarea parfumurilor puternice, de cHtre
lucratorii din domeniul alimentar3
- folo"irea len+eriei corporale reali!ate din Ie"Hturi de #um#ac Ji tip #um#ac3
pHrul:
- tre#uie "H fie ;n permanenIH curat Ji pieptHnat ;nri+it3
- la femei: coafura tre#uie "H a"iure un aer de di"tincIie, eleantH Ji
"o#rietate3
- la #Hr#aIi: paiul tre#uie "H fie tun" Ji ;nri+it3
- at9t la femei, c9t Ji la #Hr#aIi tre#uie evitate e$ce"ele3
- ;n "ectorul alimentar Ji de alimentaIie pu#licH, pHrul tre#uie acoperit de
- #onete "au cordeluIe3
0 faIa:
- mac5ia+ul are rol de protecIie Ji ;nfrumu"eIare a tenului3 la femei, mac5ia+ul:
- are rol de protecIie Ji ;nfrumu"eIare a tenului3
- tre#uie "H fie di"cret Ji "H punH ;n evidenIH oc5ii, mHrindu2i3
- la nevoie, "e reface "au "e corectea!H3
- la #Hr#aIi, faIa tre#uie !ilnic ra"H, folo"indu2"e loIiunile "au "oluIiile YYdupH ra"YY%
0 m9inile:
tre#uie "H fie ;n permanenIH curate:
;n "ectorul alimentar, al alimentaIiei pu#lice, de metalo2c5imice,
lucrHtorii tre#uie "H ai#H un5iile tHiate "curt (e"te inter!i"H folo"irea de cHtre lucrHtoarele
din ace"te "ectoare a lacului "au a pa"tei de un5ii)3
v9n!Htoarele de produ"e te$tile 2 ;ncHlIHminte (e$cepIie Ie"Hturile)
tre#uie "H ai#H un5iile mai luni, date cu o+H "au pa"tH ;n nuanIe pa"telate3
106
din motive iienice Ji etico2e"tetice "e inter!ice purtarea inelelor "au articolelor de a#lonI
pe m9ini%
0 uniforma:
tre#uie "H fie ;n permanenIH curatH Ji cHlcatH3
e"te o#liatorie purtarea ecu"oanelor3
;n pre!ent, fiecare maa!in, comple$ comercial, re"taurant etc%, optea!H
pentru Iinuta ve"timentarH a lucrHtorilor "Hi%
+) ;ncHlIHmintea:
tre#uie "H fie comodH, uJoarH, fle$i#ilH, de culori ;nc5i"e, "H a"iure
"ta#ilitatea le!nei3
tre#uie "H fie curatH Ji #ine ;ntreIinutH%
Estet$c" ,r?ur$#or
*#iectul ace"tei di"cipline ;l con"tituie "tudiul proprietHIilor e"tetice do#9ndite de
mHrfuri ;n proce"ul fa#ricHrii lor% Indicatorii e"tetici contri#uie alHturi de indicatorii enerali ai
calitHIii la proce"ul comple$ de apreciere a calitHIii mHrfurilor%
Indicatorii e"tetici cuprind criterii de apreciere care prive"c:
forma produ"ului3
raportul
formH 2 "tructurH2funcIionalitate3
formH 2 material3
formH 2 culoare2modH, detalii3
formH 2 mediu am#iant%
:"pectul Ji fini"area%
:m#ala+ul Ji pre!entarea mHrfurilor%
,$pre"ivitatea mHrcii de fa#ricH etc%
indicatorii e"tetici pot con"titui indicatori at9t pentru:
recepIia calitativH a mHrfurilor3
ruparea mHrfurilor pe cla"e de calitate, contri#uind la creJterea
rH"punderii firmelor producHtoare Ji a celor comerciale%
AM-IANA MA.A/INULUI
=upH definiIia datH de &5ilip [otter, unul dintre di"cipolii marKetinului pe plan mondial,
am#ianIa e"te efortul de a proiecta un maa!in ;n "copul de a produce efecte emoIionale "pecifice
cumpHrHtorului, mHrind a"tfel pro#a#ilitatea reali!Hrii actului de cumpHrare a
produ"ului(produ"elor dorit(dorite%
Am6ianta e"te o componentH ma+orH a imainii maa!inului Ji poate fi definitH ca efectul
"en!orial creat de de"inul "Hu%
3e&%gnul maga,%nulu% "e referH la "tilul ace"tuia pu" ;n valoare de cHtre caracteri"ticile
fi!ice ale clHdirii ;n care funcIionea!H% :tri#utele maa!inului care contri#uie con+uat la crearea
"tilului "Hu particular "unt:
pentru de"inul e$terior1 faIada3 firma3 vitrina(vitrinele acce"ul ;n maa!in3
pentru de"inul interior1 pereIii interiori3 pardo"eala3 plafonul3 iluminarea%
7eacIia "en!orialH pe care ace"te atri#ute o produc poate fi apreciatH ;n termenii: vedere
(imaine), atinere (pipHit), u"t, miro" Ji "unet%
:m#ianIa maa!inului tre#uie "H fie ;n ;ntreime ;n concordanIH cu imainea doritH a
maa!inului Ji cu celelalte elemente ale merc5andi"inuiui2mi$% :"tfel, o am#ianIH adecvatH a"iurH,
prin definirea "copului, Iinta pe care comerciantul doreJte "H o atinH pe piaIH% =e e$emplu, clienIii
maa!inelor "peciali!ate pentru articolele de modH femininH de mare IinutH "e aJteaptH la o am#ianIH
"cumpH: pardo"eli moc5etate, mo#ilier, corpuri de iluminat de cea mai #unH calitate%
In Ji prin "ine, faIada maa!inului e"te o formH ma+orH de promovare a v9n!Hrilor pentru
comerciantul de detai] proprietar al ace"tuia% ,a funcIionea!H ca interfaIH ;ntre imainea
10-
maa!inului Ji comunitatea umanH pe care ace"ta o aprovi!ionea!H% 0aIada maa!inului tre#uie
"H capte!e atenIia trecHtorilor, "uer9ndu2le cu rapiditate profilul maa!inului Ji elementele
di"tinctive faIH de concurenIii din vecinHtate% ,"te de reIinut faptul cH aprecierea a"pectului
e$terior al maa!inului e"te datH, nu numai de co"tul materialelor folo"ite ;n con"truirea faIadei
(cHrHmidH, ciment, piatrH, marmurH, metale ), dar Ji "e re!i"tenIa lor fa condiIiile de climH
(dura#ilitate)%
/e cuno"c trei confiuraIii de #a!H ale faIadei:
$a(ada -n l%n%e dreap!"0 reali!atH paralel cu a$ul "trH!ii, cu po"i#ilitatea unor mici niJe
pentru intrare3
$a(ada -n ung4%0 care creea!H un plu" de atractivitate Ji intere", conduc9ndu2i pe clienIi
direct ;n maa!in3
$a(ada arcad"0 av9nd la #a!H confiuraIia faIadei ;n linie dreaptH, dar cu c9teva niJe
pentru intrHri Ji vitrine, ceea ce a"iurH cumpHrHtorilor c9teva arii de protecIie ;n faIa vitrinelor Ji
creea!H o atmo"ferH atractivH Ji rela$antH%
F%rma "au em5lema e"te mi+locul de comunicare eficientH a maa!inului cu mediul "Hu
e$tern% ,a a+utH oamenii "H H"ea"cH maa!inul, "H cunoa"cH ce vinde ace"ta% /ta#ilind numele J
tipul afacerii comerciale, firma tre#uie "H core"pundH cu imainea pe care comerciantul re"pectiv
doreJte "H o comunice clienIilor "Hi%
0irma maa!inului poate folo"i la identificarea comerciantului, ;n funcIie de "oluIia pentru
care "e optea!H:
Cine e"te elZ =e e$emplu, .c3onald&0
Ce vindeZ ;n ca!ul firmei ABC 0 a"ortimentul de mHrfuri tre#uie "H fie con"tituit din
articole nealimentare de cerere curentH: !iare, revi"te, tutun, IiHri,co"metice,papetHrie, +ucHrii%
@nde e"te ampla"at maa!inulZ =e e$emplu, firma maa!inului BUCU) OBO) indicH
pro$imitatea ace"tuia cu marea piaIH aroalimentarH a capitalei%
0irma poate fi iluminatH "au neiluminatH Ji "e ampla"ea!H, de reulH, dea"upra fere"trelor
pentru a atrae atenIia clienIilor care traver"ea!H "trada, ;n mod o#iJnuit, acea"tH firmH de "u"
e"te aJe!atH e$act pe fundalul clHdirii%
6%!r%na are ca "cop atraerea atenIiei trecHtorilor% ,a comunicH ace"tora, natura, calitatea Ji
preIurile mHrfurilor oferite de maa!in%
6%!r%na e"te importantH pentru a convine clientul "H intre ;n maa!in prima oarH%
:lHturi de promovarea imainii clHdirii, vitrina convenIionalH are urmHtoarele funcIiuni:
de a e$pune mo"tre repre!entative ale mHrfurilor aflate ;n maa!in3
de a etala linii promoIionale "au "e!oniere3
com#inaIie a primelor doua%
* datH cu apariIia maa!inelor cu auto"ervire, rolul vitrinei a fo"t, ;ntr2o anumitH mH"urH,
diminuat% Cele mai multe maa!ine cu auto"ervire au renunIat la etalHrile o#iJnuite ;n vitrine Ji
folo"e"c ;ntreaa faIadH placatH cu eamuri pentru a a"iura vi!i#ilitatea ;ntreului maa!in%
Acce&ul -n maga,%n tre#uie proiectat a"tfel ;nc9t "H2i ;ncura+e!e clienIii "H ;ntre ;n interiorul
"Hu% NumHrul Ji locali!area intrHrilor "unt influenIate de factori cum "unt3 mHrimea maa!inului,
numHrul de lifturi, "i"temele de "ecuritate a maa!inului, flu$urile clienIilor, particularitHIile
ar5itectonice%
Cele mai multe maa!ine, de mici dimen"iuni, au o "inurH intrare% @nele dintre ele au,
ade"ea, Ji o intrare prin "pate (partea opu"H faIadei) pentru aprovi!ionarea cu mHrfuri%
.aa!inele cu auto"ervire au, de reulH, douH intrHri% .arile maa!ine locali!ate ;n con"trucIii
independente pot avea mai multe intrHri, ampla"ate pe douH "au pe toate laturile clHdirii%
Con"trucIiile moderne "unt dotate fie cu uJi ra#ata#ile, acIionate prin celule fotoelectrice,
fie cu o perdea de aer care ;mpiedicH intrarea prafului ;n maa!in, menIine temperatura con"tantH
;n interior Ji permite acce"ul li#er a] clienIilor ;n maa!in%
Pere(%% %n!er%or% "unt folo"iIi pentru a "ementa "paIiul maa!inului, departa+9nd !onele de
v9n!are de cele care "pri+inH v9n!area (depo!ite, la#oratoare ateliere, #irouri etc%)%
Ca tendinIH, ;n pre!ent, "e folo"e"c pereIii de"pHrIitori mo#ili, care a"iurH fle$i#ilitate ;n
e$ploatarea "paIiilor% :"tfel, "unt preferate materialele uJoare (lemn, carton "pecial, materiale
pla"tice, metal, "ticlH)% &ie"ele de divi!are a "Hlii de v9n!are pot fi colorate, decorate cu tapet "au
10'
acoperite cu alte materiale, pentru a produce efecte e"tetice atrHHtoare%
Pardo&eala e"te parte interantH a de"inului interior al unui maa!in care, alHturi de
participare la crearea am#ianIei tre#uie "H ;ndeplinea"cH Ji o mare funcIionalitate ;n a"iurarea
condiIiilor de ;ntreIinere a curHIeniei Ji de protecIie a mHrfurilor e$pu"e Ji a ec5ipamentului
comercial e$i"tent% :"tfel, pardo"eala tre#uie "H fie:
re!i"tentH la traficul inten" al clienIilor3
uJor de curHIat, u"cat3
fHrH o#"tacole pentru clienIi Ji per"onalul din maa!in%
:"pectul eneral al pardo"elei va fi corelat cu imainea realH pe care comerciantul doreJte
"a o promove!e prip maa!inul "Hu% =e e$emplu, e"te o practicH o#iJnuitH pentru m_aa!inele
alimentare "H ai#H pardo"eala cu efecte de marmurH, care "H dea impre"ia de curHIenie,2;n timp ce
un maa!in de mo#ilH va fi apreciat printr2un ;nveliJ al podelei care "H "uere!e am#ianIa unei
camere mo#ilate lu$o"%
Pla$onul contri#uie, de a"emenea, la atmo"fera unei ;ncHperi% @n "cop "ecundar al lui e"te
de a a"cunde in"talaIia electricH, conductele "anitare Ji alte elemente de infra"tructurH a
con"trucIiei%
* pro#lemH deo"e#itH "e acordH -n"l(%m%% pla$onulu%. @n pla$on jo& poate crea o mai mare
atmo"ferH de intimitate ;n maa!in% =ar, tot at9t de adevHrat, e"te Ji faptul cH poate da "entimentul
lip"ei de confort, creind impre"ia unui "paIiu "uprapopulat% 1otuJi, plafoanele +oa"e reduc co"turile
eneriei (pentru cHldurH iarna Ji pentru aer condiIionat vara), deoarece volumul aerului din interiorul
maa!inului e"te mic% @n pla$on -nal! creea!H, ;n "c5im#, o am#ianIa "paIioa"a, care ade"ea e"te
apreciata de cHtre clienIi ca tund imper"onala, rece% ,vident cH un "paIiu li#er mai ;nalt conduce la o
creJtere core"pun!Htoare a co"turilor cu cHldura, aerul condiIionat Ji iluminatul%
Ilum%na!ul maga,%nulu%0 at9t din nece"itHIi practice c9t Ji ca efect promoIional, e"te utili!at
pentru a atrae atenIia trecHtorilor, precum Ji pentru a ;nle"ni clienIilor e$aminarea mHrfurilor ;n
interiorul maa!inului% &entru a o#Iine efectul dorit "e armoni!ea!H culoarea, po!iIia, tipul de
lampH Ji di"po!itivele de fi$are% =e"inul iluminatului e"te con"iderat o arta%
Ca tipuri de iluminat "e utili!ea!H:
Lum%na %ncande&cen!" e"te folo"itH, ;n eneral, pentru lumina de accentuare, deoarece
a"iurH un ;ntre "pectru de culori% ,"te mai uJor de determinat adevHrata culoare a unui produ"
"u# o luminH incande"centH dec9t "u# una fluore"centH "au de vapori metalici%
Lum%na $luore&cen!" Ji lum%na de *apor% me!al%c%0de7% mai puIin co"ti"itoare Ji uJor de
utili!at, dau o iri!are al#a"trH care conferH culorilor o nuanIH nenaturalH3 de aceea "unt utili!ate
pentru iluminarea de fond%
7educerea nivelului de iluminare afectea!H celelalte elemente ale de"inului maa!inului%
Culorile de"c5i"e reflectH lumina iar culorile ;nc5i"e o a#"or#3 ;n acelaJi mod, "uprafeIele
lucioa"e reflectH lumina, cele mate nu% =e aceea nu "uiprinde faptul cH multe maa!ine utili!ea!H
"uprafeIele de culoare de"c5i"H Ji foarte lucioa"e pentru pereIi, plafon, pardo"ealH Ji alte
di"po!itive au$iliare% In mod "pecial "unt utili!ate olin!ile pentru cH ele o#Iin efectul de mai
multH luminH ;n "paIiu% 1re#uie avut ;n"H ri+H ca "uprafeIele foarte lucioa"e "H nu fie alunecoa"e,
ceea ce nu ar fi conforta#il nici pentru clienIi, nici pentru per"onalul maa!inului% *lin!ile
tre#uie utili!ate +udicio" pentru a nu crea confu!ie Ji "ituaIii peni#ile%
In ceea ce priveJte tipul di"po!itivelor de fi$are, ace"tea tre#uie "H fie evaluate nu doar ;n
termenii efectelor produ"e, dar Ji ;n termeni de fle$i#ilitate, de uJurinIH ;n ;ntreIinere Ji de
economicitate (co"turi redu"e de funcIionare)% 1ipul de iluminat adoptat depinde de
manaementul maa!inului: imainea doritH Ji volumul #uetului alocat iluminHrii%
10)
AL!CAR#A SPAIULUI MA.A/INULUI
ImpHrIirea "paIiului total al maa!inului ;n partea pentru v9n!are Ji ;n cea de "u"Iinere a
v9n!Hrii e"te al doilea element component al pla2nului de orani!are interioarH a unui maa!in%
Ca reulH eneralH, "e reparti!ea!H c9t mai mult po"i#il "paIiu pen2tru v9n!are% /uprafaIa
de v9n!are varia!H ;n funcIie de tipul Ji mHrimea maa!inului% :Ja de e$emplu, ;ntr2un maa!in
univer"al "uprafaIa de v9n!are repre!intH circa 65 O din "uprafaIa totalH, ;n timp ce un maa!in
de #i+uterii aproape nu are nevoie de un "paIiu de "u"Iinere a v9n!Hrii%
/uprafaIa comercialH a unui punct de v9n!are "e poate divi!a ;n funcIie de mHrimea Ji
profilul maa!inului, vec5imea clHdirilor ;n care ace"ta ;Ji de"fHJoarH activitatea, modul de
reali!are a con"trucIiei (cu unul "au mai multe niveluri), a"tfel:
"ala de v9n!are0 ;n cadrul cHreia are loc proce"ul de v9n!are a mHrfurilor3
"paIiul pentru re!erva de mHrfuri0 de"tinat pH"trHrii "tocurilor, ;n vederea a"iurHrii
preHtirii mHrfurilor Ji continuitHIii proce"ului de v9n!are3
"paIii au$iliare, dupH ca!, ;n funcIie de profilul maa!inului:
"paIiul pentru primirea, de!am#alarea Ji recepIionarea mHrfurilor3
"paIiul pentru depo!itarea temporarH a am#ala+elor ampla"ate ;n apropierea locului de
preluare a ace"tora,
;ncHperi pentru: efectuarea operaIiilor de retuJat Ji cHlcat confecIii, tricota+e, unele
te"Hturi, pHlHni, precum Ji a reparaIiilor #unurilor de u! ;ndelunat3
"ala polivalentH pentru: pre!entarea modei, e$po!iIii cu v9n!are, acIiuni de in"truire "au
de anali!H a activitHIii etc%3
"paIii ane$e "anitare Ji "ociale (ve"tiare pentru per"onal, duJuri, camere pentru repau" Ji
ma"H etc%)3
"paIii ane$e operative: #irouri3
"patii te5nice: centrale termice, de ventilaIie Ji condiIionare a aerului, centrala telefonicH,
de radioficare, televi!iune cu circuit ;nc5i", 5idrofor, "taIie de pompare2evacuare a apei u!ate,
;ncHperi pentru trolii de liftun, po"t trafo, dulapuri2ta#louri electrice3 "paIii pentru pre"area
am#ala+elor diii 59rtie Ji carton3
5ene pentru: ventilaIie, ;ncHl!irea aerului, conducte de alimentare cu apH3 colectarea de
ape u!ate3 ca#luri electrice Ji telefonice3
oluri pentru: lifturi, "cHri rulante, #en!i tran"portoare, to#oane etc%
* importanIH deo"e#itH pentru orani!area proce"ului tennoloic a maa!inului o are,
printre altele, forma Ji mHrimea "Hlii de v9n!are% ,$perienIa demon"trea!H cH e$i"tH o mare
diver"itate de forme ale "Hlii de v;n!are% /unt preferate formele pHtrate Ji dreptun5iulare (c9t
mai apropiatH de forma pHtratH), datoritH condiIiilor optime de vi!i#ilitate Ji de orientare a
cumpHrHtorilor ;n "ala de v9n!are, de ampla"are a mo#ilierului Ji utila+elor, de "ta#ilire a celor
mai raIionale flu$uri ale mHrfurilor, per"onalului Ji cumpHrHtorilor%
In ceea ce priveJte ;nHlIimea "Hlii de v9n!are, acea"ta va fi, de reulH, de 3,023,5 m% &entru
"Hlile de v9n!are cu o "uprafaIH de "u# l 000 mp, e"te indicatH, ;n mH"ura po"i#ilitHIilor, montarea
de plafoane fal"e care "H reducH din ;nHlIimea e$ce"ivH a unor ;ncHperi% /ala de v9n!are tre#uie
"H ai#H create condiIii de iluminare naturalH care "H a"iure, ;n timpul !ilei, vi!i#ilitatea p9nH ;n
cete mai ;ndepHrtate locuri, "H permitH "tudierea amHnunIitH a mHrfurilor e$pu"e, precum Ji
di"tinerea 2 fHrH efort 2 a ;ntreii palete colori"tice a produ"elor%
La dimen"ionarea "paIiului de"tinat re!ervei de marfuri e"te ne2ce"ar "H "e ai#H ;n
vedere urmHtoarele elemente:
110
- "pecificul mHrfurilor comerciali!ate, caracteri!at, pe de o parte, de "e!onalitatea Ji
frecvenIa cererii ace"tora, de comple$itatea "ortimentalH a rupelor de mHrfuri, iar pe de altH
parte de "pecificul producIiei #unurilor de con"um (permanentH "au "e!onierH)3
- volumul mHrfurilor ce urmea!H a fi recepIionate, pH"trate Ji preHtite pentru v9n!are3
- frecvenIa aprovi!ionHrii cu mHrfuri Ji, ;n con"ecinIH, durata de "tocare a mHrfurilor3
- formele de v9n!are practicate Ji, ;n corelaIie cu ace"tea, modul de etalare a mHrfurilor in
"ala de v9n!are3
- capacitatea de ;ncHrcare cu mHrfuri a mo#ilierului utili!at ;n "ala de v9n!are3
- "i"temul de pH"trare a mHrfurilor%
=e reulH, "e aprecia!H cH "uprafaIa pentru re!erva de mHrfuri tre#uie "H repre!inte, ;n
medie, 25240O din "uprafaIa comercialH a ma2a!inelor%
In local%,area &pa(%%lor pentru re!erva de mHrfuri tre#uie re"pectate armatoarele pr%nc%p%%1
ampla"area c9t mai aproape de "ala de v9n!are, de preferinIH ;n leHturH directH cu
acea"ta3
comunicarea directH cu rampa de ;ncHrcare2de"cHrcare Ji recepIie a mHrfurilor, ;n ca!ul
maa!inelor dotate cu a"tfel de rampe3
comunicarea printr2o uJH de acce" direct, ;n ca!ul e$i"tenIei curIilor interioare3
ampla"area ;n vecinHtatea "paIiilor de"tinate recepIiei mHrfurilor3
ampla"area c9t mai aproape de a"cen"or, la maa!inele cu douH "au mai multe niveluri%
:mpla"area "patiilor pentru re!erva de mHrfuri vi!ea!H, ;n fapt, reducerea la minimum a
di"tanIei ce tre#uie "H fie parcur"H de marfH de la locul recepIiei, la locul depo!itHrii Ji, de aici, ;n
"ala de v9n!are, evitarea interferenIelor dintre flu$u] mHrfurilor Ji cel al cumpHrHtorilor,
eliminarea oricHror po"i#ilitHIi de deradare Ji "u"traere a mHrfurilor%
0uncIionalitatea eficientH a maa!inului e"te condiIionatH de modul cum "e va "oluIiona
reparti!area "uprafeIei de v9n!are pe raioane, dimen"ionarea optimH a ace"tora av9nd con"ecinIe
nemi+locite a"upra cifrei de afaceri, ca Ji a"upra nivelului de "ervire a clienIilor%
=i"tri#uirea pe raioane a "Hlii de v9n!are are ca "cop:
H"irea cu uJurinIH, de cHtre clienIi, a unei rupe de mHrfuri "au a unui articol care ;i
intere"ea!H3
"electarea de cHtre client a unui articol din r9ndul mai multor articole "imilare3
intreirea cumpHrHturii efectuate de client prin pre!entarea de articole complementare Ji
"timularea unei v9n!Hri "uplimentare3
"timularea deci!iei de cumpHrare a clientului Ji pentru mHrfurile de impul"3
Iinerea evidenIei v9n!Hrilor la nivelul mai multor rupe de mHrfuri "au numai a unei
rupe, "u#rupe, articol3
creJterea vite!ei de circulaIie a mHrfurilor3
utili!area +udicioa"H a per"onalului, concomitent cu reali!area unei "peciali!Hri a ace"tuia,
pe rupe de mHrfuri3
efectuarea ;n condiIii mai uJoare a inventarelor e"tionare3
"implificarea Ji ;m#unHtHIirea activitHIii de conducere a maa!inului%
/uprafaIa de v9n!are atri#uitH fiecHrui raion depinde de mai mulIi factori, printre care:
volumul Ji "tructura a"ortimentului de mHrfuri comerciali!at3
formele de e$punere Ji v9n!are, ;n interdependenIH cu tipul Ji dimen"iunile mo#ilierului
utili!at3
frecvenIa cererii de mHrfuri a populaIiei dupH "e!on Ji tendinIele modei3
o#iceiurile de cumpHrare ale populaIiei3
ampla"area maa!inului Ji particularitHIile "ale con"tructive%
!R.ANI/AR#A IN#RI!ARA A MA.A/INULUI
111
:mena+area unui maa!in "e referH la: reparti!area "paIiilor pentru v9n!are, depo!itare,
admini"traIie Ji Ia mo#ilarea ace"tora, cu marfa Ji ec5ipamente% In amena+area unui maa!in "e
au ;n vedere urmatorii factori determinanIi:
forma clHdirii Ji numHrul nivelurilor (eta+elor)3
mHrimea Ji "tructura a"ortimentului de mHrfuri v9ndute3
utila+ele Ji ec5ipamentele nece"are3
nevoile de "uprafeIe pentru pre"tHri "ervicii3
o#iceiurile de cumpHrare ale clienIilor3
concurenIa%
/copul principal ;n amena+area maa!inului e"te de a o#Iine profit ma$im pe unitatea de
"uprafaIH% &entru a avea a"iuratH reali!area unor indicatori de eficienIH optimH a diferitelor
raioane, ;n amena+area unui maa!in tre#uie urmHrite o "erie de o5%ec!%*e0 cum "unt:
lHIimea culoarelor de circulaIie "H fie "uficientH pentru a evita alomerarea clienIilor,
pentru a le permite o miJcare rapidH de la un raion la altul Ji de a facilita depla"area mi+ loacelor
de tran"port intern a mHrfurilor3
a"iurarea unui c9mp vi!ual neo#"trucIionat "pre raioane3 acea"ta ;ncura+ea!H clienIii "H
vi!ite!e Ji alte raioane Ji permite "uprave5erea "Hlii de v9n!are de cHtre per"onalul maa!inului3
- ruparea mHrfurilor etalate pentru a ;nle"ni ac5i!iIionarea lor3
- "timularea cumpHrHturilor prin crearea unei ampla"Hri intime a raioanelor%
#C2IPAM#NUL 0# PR#/#NAR# SI ,AN/AR# A MAR"URIL!R
,c5ipamentul comercial ;ndeplineJte un rol important ;n activitatea unui maa!in,
contri#uind la folo"irea optimH a "uprafeIei de v9n!are, la etalarea unei cantitHIi c9t mai mari de
mHrfuri Ji la crearea condiIiilor favora#ile de muncH pentru lucratorii in comert%
7aportat la cerinIele comerIului modern "e aprecia!H cH durata de viaIH a ec5ipamentului
comercial varia!H ;ntre 5 "i 10 ani, depin!and de calitatea materialului Ji de frecvenIa
con"umatorilor ;n maa!in% ,vident, deteriorarea con"tituie primul criteriu de ;nlocuire a
ec5ipamentului unui maa!in% :l doilea criteriu e"te u!ura moralH, "u# impactul cHreia diferitele
tipuri de mo#ilier Ji utila+ nu mai core"pund unei comerciali!Hri optime a mHrfurilor Ji nici
normelor de renta#ilitate Ji productivitate ale maa!inului%
,$emplu in acea"tH privinIH, ;l con"tituie ca"ele de marcat, care tre#uie ;nlocuite nu numai
datoritH u!urii fi!ice, ci Ji faptului ca nu core"pund cerinIelor unei e"tiuni moderne% &e plan
mondial, "e apelea!H din ce ;n ce mai frecvent Ia aparata+ul electronic, capa#il "H ;nrei"tre!e
operaIiunile comerciale Ji, concomitent, "H codifice informaIiile pe #en!i manetice ;n vederea
prelucrHrii ulterioare%
112
.o5%l%erul comerc%al. .o5%l%erul dintr2un maa!in e"te ale" pentru a reali!a mai #ine
v9n!area vi!ualH, "cop pentru care tre#uie "H a"iure:
cea mai mare e$po!iIie po"i#ilH de mHrfuri3
acce"i#ilitate, din toate punctele, a "uprafeIei de v9n!are3
punerea ;n valoare a articolelor e$pu"e3
facilitatea "erviciului%
Cele mai folo"ite p%e&e de mo5%l%er pentru e$punerea produ"elor ;n "ala de v9n!are "unt:
d%&po,%!%*ele de pere!e1 rafturi, dulapuri, cuiere, "ertare, ca"ete3
gondolele pen!ru pre,en!"r% l%5ere (unele "e pot roti), cu rafturi, dulHpioare, rHtare3
con!a%nerele &pec%ale 7% al!e !%pur% de rec%p%en(%0 cum ar fi: cutii, coJuri3
&!enderele 8 "uporti din #are metalice 2 pentru e$pune2rea articolelor de
im#rHcHminte pe umeraJe "au prin"e cu inele, c9rlie etc%3
me&ele0 &caunele.
1endinIa actualH e"te de a "uprima "ertarele Ji "tela+ele care a"cund mHrfurile, vec5ile te+5ele
care pun #arierH ;ntre v9n!Htor Ji cumpHrHtor%
In pro%ec!area 7% $olo&%rea mo5%l%erulu% comerc%al e"te nece"ar "H "e ai#H ;n vedere
urmHtoarele o5%ec!%*e principale:
&roiectarea unor linii de mo#ilier modern, cu un rad ridicat de "peciali!are, tipi!ate pe
anumite rupe de mHrfuri: confecIii, ;ncHlIHminte, Ie"Hturi, alanterie, len+erie, maroc5inHrie,
mena+, arti2cole "port etc% /i"temul con"tructiv al mo#ilierului tre#uie "H punH ;n valoare, ;n cele
mai #une condiIii, calitHIile, caracteri"ticile Ji de"tinaIia mHrfurilor pe care le pre!intH%
=i"punerea mo#ilierului a"tfel ;nc9t "H permitH folo"irea inten"ivH a "paIiilor comerciale, pe
ori!ontalH Ji verticalH, ;n vederea o#Iinerii unui rad optim de ocupare cu mo#ilier Ji re"pectiv de
incHr2care a "Hlii de v9n!are cu mHrfuri%
?radul de ocupare cu mo#ilier e"te influenIat direct Ji de mHrimea Ji forma "Hlii de
v9n!are, formele de v9n!are practicate, mHrimea "paIiilor re!ervate circulaIiei v9n!Htorilor,
cumpHrHtorilor Ji mHrfurilor%
/ta#ilirea ;nHlIimii pie"elor de mo#ilier ;n funcIie de nece"itatea a"iurHrii unui ec5ili#ru
;ntre nevoia de a e$pune un volum c9t mai mare de mHrfuri, pe de o parte Ji cerinIa de a pre!enta
c9t mai atrHHtor fronturile de v9n!are, pe de altH parte%
,$cept9nd rafturile de perete, pentru a"iurarea vi!i#ilitHIii mHrfurilor din interiorul "Hlii de
v9n!are "e va urmHri ca ;nHlIimea pie"elor de mo#ilier "H nu depHJea"cH cota de l,65 m%
.o#ilarea "Hlii de v9n!are ;n "tr9n"H dependenIH de cHile principale de circulaIie% /e
aprecia!H ca fiind optimH aran+area dreptun5iularH a frontului de e$punere a mHrfurilor "pre
calea principalH de circulaIie% =in motive de "ecuritate, ;n !onele limitrofe cHilor principale de
circulaIie, "e recomandH a fi e$pu"e articole care 2 prin natura lor, "i"temele Ji di"po!itivele de
"iuranIH adoptate ;n e$punere 2 "H elimine po"i#ilitHIile de "u"traere a unor produ"e de cHtre
cumpHrHtori%
:"iurarea unei orientHri vi!i#ile Ji le"nicioa"e a clienIilor, prin aran+area pie"elor de
mo#ilier ;n linie dreaptH, circularH "au "emicircularH% ,liminarea po"i#ilitHIilor de formare a unor
!one a"cun"e, necontrola#ile%
=imen"ionarea optimH a r9ndurilor purtHtorilor de mHrfuri: lunimea ace"tora e"te indicat
"H "e "itue!e ;ntre 5 m Ji ma$imum 10 m%
0olo"irea la ma$imum a "uprafeIei pereIilor pentru pre!entarea mHrfurilor3 ;n ace"t "cop%
InHlIimea rafturilor laterale poate a+une p9nH la 2202240 cm%
7eali!area unui mo#ilier comercial uJor, ieftin, multifuncIional, cu mare capacitate de preluare a
mHrfurilor at9t pe ori!ontalH, c9t Ji pe verticalH3 "e urmHreJte punerea ;n valoare a pre!entHrii
mHrfii Ji nu a pie"ei re"pective de mo#ilier%
113
U!%lajele 7% ma!er%alele de pre,en!are 7% de&$acere a m"r$ur%lor. ,c5ipamentul comercial al
maa!inelor cuprinde, alHturi de mo#ilierul de e$punere a mHrfurilor, o amH larH de utila+e Ji
materiale, indi"pen"a#ile ;n proce"ul pre!entHrii Ji de"facerii mHrfurilor%
=in cateoria utila+elor fac parte urmHtoarele:
u!%lajele de 5a," ale "Hlii de v9n!are, Ji anume: utila+e pentru calcul, aparate pentru
;ncercat Ji verificat articolele electroca"nice, #aterii, #ecuri, aparate de mH"urH, eneratoare de
mirH pentru televi!oare, "tan2duri de ;ncercHri, pupitre pentru audiIii mu!icale etc%3
u!%lajele &upl%men!are ale "Hlii de v9n!are: di"po!itive, aparate Ji maJini pentru cHlcat,
refriJat, fa"onat, fe"tonat, cu"ut Ji #rodat articole de confecIii, Ie"Hturi, perdele, covoare,
moc5ete, len+erie de pat etc%3
u!%lajele &pec%$%ce "ectorului alimentar: vitrine friorifice, maJini pentru tHiat, c9ntHrit,
am#alat, marcat%
Ca&ele de marca! fac parte din utila+ele de #a!H ale "Hlii de v9n!are, av9nd un rol important
;n toate punctele de v9n!are, cu deo"e#ire ;n"H ;n cele de mari "uprafeIe%
@n rol important in derularea activitatii de comerciali!are a produ"elor il ocupa proce"ul de
;nca"are a contravalorii mHrfurilor% ,l tre#uie "H "e derule!e ;n"H c9t mai operativ, cumpHrHtorii
apreciind #una funcIionare a maa!inului Ji dupH felul ;n care "e de"fHJoarH ;nca"area
contravalorii mHrfurilor% In orani!area ;nca"Hrii preIului mHrfurilor "e va "ta#ili numHrul nece"ar
de ca"e de marcat, precum Ji ampla"area ace"tora%
Num"rul ca&elor de marca! ;n diferitele tipuri de maa!ine tre#uie ;n aJa fel fundamentat
;nc9t "H a"iure un proce" ne"t9n+enit de ;nca"are Ji "H pre;nt9mpine alomerHrile% =e aceea, "e
recomandH a "e urmHri "uplimentar flu$ul clienIilor Ji a "e "ta#ili numHrul de ca"e pe #a!a unor
"tudii efectuate ;n timp%
Ampla&area ca&elor de marca! ;n mod core"pun!Htor, are ;n vedere re"pectarea
urmatoarelor cer%n(e1
circulaIia clienIilor tre#uie "H "e de"fHJoare ne"t9n+enit, a"tfel ;nc9t "H nu "e a+unH la
alomerHri, iar flu$ul clienIilor "H nu "e inter"ecte!e ;n faIa ca"elor de marcat3 clienIii vor fi
;ndrumaIi ;n aJa fel ;nc9t toate ca"ele de marcat "H fie "olicitate ;n mod uniform3
ca"ierul tre#uie "H poatH "uprave5ea de la locul "Hu, o parte a "Hlii de v9n!are3
;n ca!ul v9n!Hrii prin auto"ervire toate ca"ele vor fi rupate ;ntr2un loc3
e$cepIii "unt po"i#ile atunci c9nd "ala de v9n!are ("au raionul dintr2un maa!in) are mai
multe ieJiri care tre#uie "H fie de"c5i"e%
114
"!RM#L# 0# ,AN/AR#
0ormele de van!are ;n comerIul de detail au cuno"cut un prore" con"tant% 0iecare inovaIie ;n
materie de metodH (formH) de van!are a du" la crearea unui nou tip de maa!in cu o te5noloie de
amena+are interioarH #ine definitH: "uperetta, "uper Ji 5ipermaa!inul, ca"5 and carrW, di"count%
:lHturi de v9n!area cla"icH, prin intermediul lucratorilor in comert, au cuno"cut o evoluIie
a"cendenta, urmHtoarele forme de *+n,are1
a)% :uto"ervirea e"te acea formH de van!are ;n cadrul cHreia actul de v9n!are2cumpHrare nu "e mai
reali!ea!H prin intermediul v9n!Htorilor, ci ;n mod direct prin aleerea nemi+locitH a mHrfii de cHtre
cumpHrHtor%
:uto"ervirea "e caracteri!ea!H0 ;n e"enIH, prin elemen!ele urmHtoare:
e$po!iIia vi!ualH a ;ntreului "ortiment pe un mo#ilier adaptat, intr2un maa!in atrHHtor 9
punerea produ"elor la ;ndemana clientelei care "e "erveJte ea ;n"a"i, cu e$i"tenIa a catorva puncte
de "ervire pentru anumite articole a cHror aleere nece"itH ;ndrumHri3
informaIii Ji indicaIii clare Ji preci"e a"upra produ"elor3 pancarte, etic5ete, preIuri,oferte
"peciale3
punerea la di"po!iIia clientelei a unui co" "au carucior pentru a aduna cumpHrHturile fHcute3
cre"c3
pH"trarea li#ertHIii "ale de acIiune: pentru a "e con"acra clientelei Ji a admini"tra eficient
115
plata lo#alH, o "inurH datH la ca"a de ie"ire%
;n mH"ura ;n care "pecificul mHrfii o reclamH, ;n "paIiul auto"ervirii unele articole (me!eluri2
#r9n!eturi, p9ine, delicate"e etc%) "e pot vinde prin forma cla"icH (prin v9n!Htori)% In ace"t ca!, marfa "e
am#alea!H ;n 59rtie cu em#lema maa!inului, ataJ9ndu2"e #onul de ca"H ca dovadH a ac5itHrii ei%
La etalarea mHrfurilor "e vor avea ;n vedere urmHtoarele cerinIe:
aran+area pe rupe de mHrfuri ;nrudite ;ntre ele ca utili!are3
0 a"iurarea mHrimii Ji "tructurii ofertei de mHrfuri e$pu"e ;n funcIie de frecvenIa
cererii cumpHrHtorilor3
1 aJe!area mHrfurilor cu o frecvenIH mare de cumpHrare ;n apropierea "paIiului pentru
re!erva de mHrfuri a maa!inului3
ampla"area mHrfurilor de volum mic Ji preIuri ridicate "e va face ;n aJa fel ;nc9t "H li "e a"iure o
"uprave5ere core"pun!Htoare%
&romov9nd auto"ervirea comerciantul urmHreJte:
creJterea v9n!Hrilor
lHrirea clientelei
creJterea volumului de cumpHrHturi pe o o"podinH 3
adaptarea la di"tri#uIia de ma"H, a profita de facilitHIile oferite de cHtre fa#ricantul care
condiIionea!H (pream#alea!H) produ"ele "ale pentru a permite van!area fara van!ator3
reducerea c5eltuielilor "ale enerale:
a micJora numHrul per"onalului cu toate ca van!arile de marfuri

afacerea "a%
:vanta+ul ace"tei forme de van!are din punctul de vedere al clientelei "e materiali!ea!a prin faptul :
ca"tia timp: clientul relea!H el in"u"i ritmul cumpHrHturilor "ale3 atunci c9nd e"te "aruincio",
cunoa"te #ine maa!inul "i reu"e"te "H facH turul ace"tuia ;ntr2un timp minim, profit9nd de anumite oca!ii
#ine vH!ute3
#eneficia!a de o aleere mai diver"ificatH "i mai potrivita a nevoilor de con"um: clientela indeci"H
cauta mi+locul de a varia 5rana din o"podaria "a, ra"pun"ul a"indu2l pe ondolele care pun ;n evidenta
produ"ele pentru a fi promovate ;n con"um3
face cumpHrHturile rela$andu2"e3
alee fara con"traneri (piedici)%
#)% <an!area prin ca"e de comen!i e"te orani!atH pe l9nH mari maa!ine, in cadrul carora "e
prime"c, telefonic "au direct, la 5iJeul ca"ei, comen!ile cumpHrHtorilor domiciliati in aceeaJi localitate%
116
:ce"te comen!i vor fi onorate imediat "au la termenul convenit cu cum2pHrHtorul, livrarea mHrfurilor
efectuandu2"e la domiciliul ace"tuia "au prin eli#erare 5iJeu%
c)%<an!area prin automate repre!intH o forma de "ervire ce " 2a e$tin" mult,in ma+oritatea IHrilor cu
un comert de!voltat% &rodu"ele pream#alate ;n cantitati u!uale "e procura de catre cumparatori de la
automatele comerciale, prin introducerea unei fi"e "au mone!i% <an!area marfurilor prin automate
pre!intH avanta+e atat pentru cumparatori, cat pentru intreprinderile comerciale, printre care:
"ervirea permanentH (!i Ji noapte) a cumparatorilor3
automatele "e pot ampla"a ;n locuri alomerate, ca de e$emplu: ari, autoari,"tatii de metrou,
"tatii de tramvai, 5oluri de teatre "i cinematorafe, incinta intreprinderii "i in"titutiilor ;n care i"i
de"fa"oara activitatea un numHr mare de per"onal etc%3
c5eltuieli de ;ntreIinere mici3
per"onalul de de"ervire redu" (un "inur lucrHtor poate ;ncHrca automatul Ji ridica inca"Hrile de la
mai multe unitHIi)3
reducerea "i c5iar inlaturarea pierderilor de mHrfuri3
"implificarea decontarii marfurilor3
c5eltuieli de circulatie minime3
amorti!area inve"titiilor ;n 223 ani%
d)% :leerea li#erH a mHrfurilor de cHtre con"umatori pre"upune 2 ca "i in ca!ul auto"ervirii 2
trecerea anumitor parti ale proce"ului de van!are (informarea a"upra anumite caracteri"tici ale dife2ritelor
articole, pro#area, "coaterea din raft "au "tela+e), din "arcina lucratorului, a"upra marfii Ji cumparatorului%
&lata marfurilor "e poate efectua direct lucrator, "ituaIie ;n care locurile de munca ale ace"tora tre#uie "H
fie dotate cu ca"e de marcat, "au la o ca"H independentH, pe #a!a #onurilor ;ntocmite de lucratori%
:cea"tH formH de van!are pre"upune:
e$punerea de"c5i"a a marfurilor, pentru a "e a"iura acce"ul cumparatorului la aleerea
produ"ului "olicitat3
ampla"area rupelor de marfuri "i articolelor pe "uprafata de van!are, tinand "eama de radul de
inrudire intre ele, in ceea ce prive"te utili!area3
aleerea li#era a marfurilor de catre cumparatori3
e$i"tenta unei anumite !one ;n cadrul careia lucratorul "a2"i de"fa"oare activitatea a"tfel incat "a
a"iure "i o #una "uprave5ere a ace"teia3 nu "e face o delimitare preci"a intre !one, circulatia fiind li#era%
,$ceptie fac tonetele in"ulare, care, prin "tructura lor, creea!a:
o "eparare ;ntre cumparator "i lucratorul in comert3
ridicarea mHrfurilor de pe mo#ilierul de pre!entare direct de cHtre cumpHrHtori3
nu e"te e$clu"H po"i#ilitatea ridicHrii lor "i de catre van!atori3
am#alarea marfurilor, in puni "au 5artie de am#ala+, "e efectuea!a de cHtre lucrator fie la fiecare
!ona ;n parte (cand plata "e face la lucrator), fie la un loc "pecial de am#alat e$i"tent lana ca"a (cand
plata "e face la o ca"a independenta)%
e)% <9n!area pe #a!a de modele (mo"tre) tre#uie privita ca o varianta "i forma "peciala a van!arii pe
#a!a de aleere li#era (preala#ila)% &rintre elementele care o deta"ea!a de van!area pe #a!a de aleere
li#era "e mentionea!a:
po"i#ilitatea identificarii marfurilor oferite pe #a!a numerelor ("au a "im#olurilor) atri#uite
modelelor e$pu"e ;n "ala de van!are3
aleerea de cHtre cumparator a modelului dorit, nu "i a e$emplarului din model ce urmea!a "a2
1 preia Ji care ii va fi inmanat ulterior de cHtre lucrator, cel mai ade"ea din afara
"alii de van!are3
e$i"tenta "tocului principal de marfuri in afara "patiului de van!are, in cadrul caruia "e afla
doar un "toc minim, con"tituit din cate o mo"tra pentru fiecare referinta ;n parte3 ca atare "i nece"itatea
unor "patii minime de van!are%
&entru clienti, avanta+ele ace"tei forme de van!are a marfurilor nealimentare "unt:
11-
mai #una informare a"upra intreii oferte a unitatii, reflectata, mai ale", de po"i#ilitatea aleerii de
catre cumparatori din an"am#lul ofertei e$pu"e "i nu numai dintr2un numar limitat de articole ce ar fi fo"t
"electate de cHtre lucrator3
acce"ul u"or la marfurile e$pu"e "i po"i#ilitatea "tudierii li#ere a ace"tora3
po"i#ilitatea de a 5otari "inuri a"upra efectuarii cum2paraturii, dupa dorinta, fiind evitate Ji
di"cutiile cu lucratorul in comert, cat "i eventualele influente ale ace"tuia ;n luarea deci!iei de cumparare3
reducerea timpului de "tudiere "i, ;n eneral, de cumparare a marfurilor, iar in ultima in"tanta
diminuarea con"umului de enerie fi!ica "i nervoa"a a populatiei ;n proce"ul de procurare a #unurilor de
con"um%
&entru comert, utili!area van!Hrii pe #a!a de modele e"te deo"e#it de avanta+oa"a, in "en"ul ca:
modul re"pectiv de e$punere li#erH a mHrfurilor, cu indicarea preIului "i a altor caracteri"tici ale
ace"tora, "timulea!a cumpararea, o#tinandu2"e un "por "u#"tantial de van!ari fata de forma cla"ica de
"ervire3
"e a"iura reducerea nece"arului de "patii de van!are "i c5iar de depo!itare (in ca!ul livrarii
ulterioare a unor articole voluminoa"e dintr2un "patiu central)3
"e evitH pulveri!area ;n reIea a fondului de marfH Ji "e reduc c5el tuielile de tran"port "i
depo!itare3
"e diminuea!a nece"arul de per"onal, ca urmare a tran"ferarii a"upra marfii "i a cumparatorului a
unor fa!e ale proce"ului de van!are2cumparare, "e diminuea!a "i "olicitareafi!ica "au nervoa"a a
lucratorilor din maa!in (de e$emplu, pentru de"carcarea,de"pac5etarea, a"e!area "i
pro#a marfurilor)3 a"tfel, ;n ca!ul livrHrii mHrfurilor voluminoa"e din afara maa!inului "arcina
per"onalului de van!are "e re!uma la acordarea unor con"ultatii, per2fectarea actului de van!are,
primirea contravalorii marfii "i inaintarea documentelor de livrare3 ace"te "arcini pot fi reali!ate cu
u"urinta de catre per"onalul feminin, predominant in comert3
"e a"iurH o mai mare protecIie Ji "ecuritate a mHrfurilor3
pe lana reducerea, de an"am#lu, a nivelului c5eltuielilor de circulatie, "e o#tin indicatori
"uperiori de randament pe un mp "ala de van!are "i o productivitate a muncii ridicata%
e)%<an!area pe #a!a de modele (mo"tre) tre#uie privita ca o varianta "i forma "peciala a van!arii pe
#a!a de aleere li#era (prea2la#ila)% &rintre elementele care o deta"ea!a de van!area pe #a!a de ale2ere
li#era "e mentionea!a:
po"i#ilitatea identificarii marfurilor oferite pe #a!a numerelor ("au a "im#olurilor) atri#uite
modelelor e$pu"e ;n "ala de van!are3
aleerea de catre cumparator a modelului dorit, nu "i a e$emplarului din model ce urmea!a "a2
3 preia "i care ii va fi inmanat ulterior de catre van!ator, cel mai ade"ea din afara "alii de van!are3
e$i"tenta "tocului principal de marfuri in afara "patiului de van!are, in cadrul caruia "e afla
doar un "toc minim, con"tituit din cate o mo"tra pentru fiecare referinta in parte3 ca atare "i nece"itatea
unor "patii minime de van!are%
&entru clienti, avanta+ele ace"tei forme de van!are a marfurilor nealimentare "unt:
mai #una informare a"upra intreii oferte a unitatii, reflectata, mai ale", de po"i#ilitatea aleerii de
catre cumparatori din an"am#lul ofertei e$pu"e Ji nu numai dintr2un numar limitat de articole ce ar fi fo"t
"electate de cHtre lucratorul in comert3
acce"ul u"or la marfurile e$pu"e "i po"i#ilitatea "tudierii li#ere a ace"tora3
po"i#ilitatea de a 5otari "inuri a"upra efectuarii cumpa2raturii, dupa dorinta, fiind evitate "i
di"cutiile cu lucratorul in comert, c9t Ji eventualele influente ale ace"tuia in luarea deci!iei de cumparare3
reducerea timpului de "tudiere "i, in eneral, de cumparare a marfurilor, iar in ultima in"tanta
diminuarea con"umului de enerie fi!ica "i nervoa"a a populatiei in proce"ulde procurare a #unurilor de
con"um%
&entru comert0 utili!area van!arii pe #a!a de modele e"te deo"e#it de avanta+oa"a, in "en"ul cH:
11'
modul re"pectiv de e$punere li#era a marfurilor, cu indicarea preIului "i a altor caracteri"tici ale
ace"tora, "timulea!a cum2pararea, o#tinandu2"e un "por "u#"tantial de van!ari fata de forma cla"ica de
"ervire3
"e a"iura reducerea nece"arului de "patii de van!are "i c5iar de depo!itare (in ca!ul livrarii
ulterioare a unor arti2cole voluminoa"e dintr2un "patiu central)3
"e evita pulveri!area ;n retea a fondului de marfa "i "e reduc c5eltuielile de tran"port "i
depo!itare3
"e diminuea!a nece"arul de per"onal, ca urmare a tran2"ferarii a"upra marfii "i a cumparatorului a
unor fa!e ale proce"ului de van!are2cumparare, "e diminuea!a "i "olicitarea fi!ica "au nervoa"a a
lucrHtorilor din maa!in (de e$emplu, pentru de"carcarea, de"pac5etarea, a"e!area "i pro#a marfurilor)3
a"tfel, ;n ca!ul livrarii marfurilor voluminoa"e din afara maa!inului "arcina per"onalului de van!are "e
re!uma la acordarea unor con"ultatii, per2fectarea actului de van!are, primirea contra2valorii marfii "i
inaintarea docu2mentelor de livrare3 ace"te "arcini pot fi reali!ate cu u"urinta de catre per"onalul feminin,
predominant ;n comert3
"e a"iurH o mai mare protecIie Ji "ecuritate a mHrfurilor3
pe lana reducerea, de an"am#lu, a nivelului c5eltuielilor de circulatie, "e o#tin indicatori
"uperiori de randament pe un mp "alH de van!are "i o productivitate a muncii ridicata%
!R.ANI/AR#A L!CULUI 0# MUNCA AL LUCRA!RULUI IN C!M#R
/uprafata de van!are a unui maa!in e"te formatH din douH pHrIi principale Ji anume3 "uprafaIa
afectatH locului de muncH al lucra2torilor in comert3 "uprafaIa re!ervatH circulaIiei cumpHrHtorilor%
Locul de muncH al v9n!Htorului0repre!intH !ona de activitate a unui v9n!Htor "au rup de v9n!Htori
delimitatH ;n cadrul "Hlii de v9n!are, ;n!e"tratH cu mo#ilier Ji utila+ adecvat pH"trHrii anumitor "tocuri de
mHr2furi, efectuHrii unor operaIiuni de prelucrare Ji preHtire pentru v9n!are, unde "e reali!ea!H
de"facerea mHrfurilor cHtre populaIie%
/uprafaIa locurilor de muncH e"te divi!atH ;n: "paIiul re!ervat pH"2trHrii Ji pre!entHrii "tocului de
mHrfuri e$i"tent ;n maa!in Ji "paIiul nece"ar de"fHJurHrii (circulaIiei) muncii v9n!Htorilor ;n #une
condiIii%
Num"rul $% d%men&%un%le locur%lor de munc" d%n!r8un maga,%n depind de: mHrimea Ji confiuraIia
"Hlii de v9n!are3 profilul Ji forma de van!are3 felul Ji dimen"iunile mHrfurilor comerciali!ate3 cantitatea
mHrfurilor ce tre#uie "H "e H"ea"cH Ia locul de muncH pentru a a"iura continuitatea v9n!Hrilor ;ntr2o
anumitH perioadH de timp3 dimen"iunile Ji tipul utila+ului pe care21 folo"eJte lucratorul in comert%
In funcIie de aceJti factori de influenIH e$i"tH o anumitH diver"itate a tipurilor de locuri de muncH0
a"tfei3 .
din punctul de vedere al numHrului v9n!Htorilor antrenaIi, locurile de muncH pot fi individuale
(amena+ate pentru un "inur v9n!Htor, ;n ca!ul comerciali!Hrii mHrfurilor de "ortiment "implu J; de cerere
cu2rentH: p9ine, lapte, peJte etc%) "au colective (de"ervite de doi "au mai mulIi v9n!Htori, orani!ate cu
precHdere la mHrfurile de "ortiment comple$)3
dupH "ortimentul mHrfurilor comerciali!ate0 locurile de muncH pot fi: "peciali!ate, "trict
"peciali!ate, com#inate, enerale, mi$te3
din punctul de vedere al modului de amena+are Ji al contactului cu cumpHrHtorii, locurile de
muncH "unt3 ;nc5i"e (v9n!Htorii "unt "eparaIi de cumpHrHtori Ji de re"tul "Hlii de v9n!are prin mo#ilier Ji
utila+ adecvat)3 "emi;nc5i"e (cumpHrHtorii au acce" parIial la mHrfurile e$i"tente la v9n!are, deJi "unt
de"pHrIite de "aia de v9n!are prin utila+ de micH dimen"iune) Ji de"c5i"e (permit acce"ul deplin al cum2
pHrHtorilor la "tocul de mHrfuri e$i"tent ;n v9n!are3 nefiind de"pHrIite de "ala de v9n!are prin utila+e "au
mo#ilier comercial)
In funcIie de modul de aJe!are, "tr9n" corelat cu formatul eometric al "Hlii de v9n!are0 locurile de
muncH pot fi:
l%n%are (de2a lunul unuia "au mai multor pereIi ai
maa!inului)3
11)
%n&ulare (mo#ilierul Ji utila+ul "e aJa!H "u# formH pHtratH, dreptun5iularH, ovalH ;n mi+locul "Hlii
de v9n!are, cumpHrHtorii av9nd acce" pe toate laturile locului de muncH)3
&u5 $orm" de e2po,%(%e (o ;m#inare a celor douH forme: liniarH Ji in"ularH)%
Locurile de muncH ;nc5i"e, de tip cla"ic, "unt "pecifice formei tradiIionale de v9n!are (prin lucratori
in comert ), ;n timp ce locurile de muncH "emi;nc5i"e Ji mai ale" cele de"c5i"e "unt locurile de muncH
care repre!intH tendinIa eneralH, principalH a orani!Hrii interioare a maa!inelor, ;n condiIiile
promovHrii formelor moderne de de"facere a mHrfurilor% =e menIionat cH eficienIa locurilor de muncH
de"c5i"e ;n maa!inele cu auto"ervire e"te a"iuratH Ji de po"i#ilitHIile de utili!are inten"ivH a ;ntreii
"uprafeIe de v9n!are, deoarece locul de muncH "e mutH ;n "paIiul re!ervat pu#licului Ji mHrfurilor, o parte
din atri#uIiile v9n!Htorului fiind preluatH de cumpHrHtori%
0uncIionalitatea Ji eficienIa activitHIii economice a unui maa!in "unt influenIate nemi+locit de
organ%,area 7!%%n(%$%c" a loculu% de munc" care pre"upune, ;n e"enIH, a"iurarea preala#ilH a urmHtoarelor
cerinIe:
dotarea cu mo#ilier Ji utila+e de mare randament3
dimen"ionarea corectH a frontului de lucru3
numHrul optim de lucrHtori ce urmea!H a activa ;n cadrul locului de muncH re"pectiv3
ampla"area ace"tuia ;n cadrul "Hlii de v9n!are, ;n raport cu mHrimea Ji dimen"iuneamaa!inului,
precum Ji forma de v9n!are practicatH3
condiIii normale de muncH pentru lucrHtori3
condiIii optime de pH"trare a mHrfurilor3
un "i"tem atractiv de informare a cumpHrHtorilor3
condiIii le"nicioa"e de aleere a mHrfurilor de cHtre cumpHrHtori%
Indiferent de tip, locul de muncH tre#uie "H ofere condiIii optime pentru pH"trarea Ji pre!entarea
mHrfurilor, condiIii #une pentru lucratorii in comert, comoditate Ji uJurinIH pentru cumpHrHtori ;n
aleerea mHrfurilor dorite%
R#C#PIA MAR"URIL!R
* latura principala a activitatii comertului de ro" o formea!a receptia marfurilor. *rice primire de
marfuri in orice e"tiune (ca de altfel "i la ie"ire) e"te urmatH o#liatoriu de receptionarea produ"elor
re"pective, in "copul de a verifica:
daca furni!orul "i2a ;ndeplinit e$act o#liatiile a"umate, concreti!ate in documentele ce "tau la
#a!a comerciali!Hrii mHrfurilor (contract, facturH, notH de comandH etc%), cu privire la cantitatea, calitatea
Ji "ortimentul mHrfurilor livrate3
daca oranele de tran"port "i2au ;ndeplinit o#liatiile a"umate in privinIa cantitHIii "i calitatii
marfurilor tran"portate%
7ecepIia e"te operaIia de identificare Ji verificare canti2tativH Ji calitativH a mHrfurilor ce "e prime"c
;n depo!it%
7ecepIia loturilor de mHrfuri "u# a"pectul proce"ului te5no2loic pe care21 reclamH "e compune din
derularea "ucce"ivH a
trei cateorii de operaIiuni:
verificarea documentelor de contractare Ji a celor care ;n"oIe"c lotul de mHrfuri livrate3
identificarea lotului livrat Ji verificarea lui cantitativH3
verificarea calitativH a lotului de mHrfuri%
&roce"ul recepIiei e"te mai comple$, nece"it9nd ;n afara ace"tor operaIiuni de #a!H, e$ecutarea Ji a
altor operaIiuni care au loc "imultan cu recepIia, cade e$emplu: con"ultarea documentelor care pre"criu Ji
ate"tH calitatea mHrfurilor3 e$traerea pro#elor elementare3 m9nuirea, preHtirea "i anali!a ace"tora:
;ntocmirea documentelor impu"e, dupH ca!, de recepIie "au de re"pinere a lotului de marfa%
6er%$%carea documen!elor con"tituie prima operaIie te5nicH a recepIiei lotului de mHrfuri ia nivelul
depo!itului de mHrfuri% :"emenea documente "unt:
120
documen!ele de l%*rare1 facturH, di"po!iIie de livrare2avi! de e$pediere Ji "cri"oare de trH"urH, de
tran"port, cono"ament3 "e verificH e$i"tenIa lor Ji modul de pre!entare (numHrul de e$emplare,
completarea corectH a ru#ricilor Ji e$i"tenIa "emnHturilor)3
documen!ele de l%*rare1 facturH, di"po!iIie de livrare2avi! de aranIie, certificatul de calitate Ji
#uletinul de anali!H%
Cer!%$%ca!ul de garan(%e preci!ea!H calitatea conform prevederilor contractului economic de
furni!are Ji altor acte normative care "ta#ile"c termenele de aranIie% Intr2un a"emenea document "e
menIionea!H:
denumirea completH a produ"ului, cu preci!area "eriei, c9nd prin valoarea Ji comple$itatea lor
"unt ;n"eriate3
data livrHrii cHtre unitatea #eneficiarH, iar ;n ca!ul #unurilor care "e de"fac cHtre con"umatorii
individuali, data c9nd a avut loc v9n!area3
termenul de aranIie3
termenul de vala#ilitate3
in ca!ul #unurilor v9ndute populaIiei "e indicH unitatea "pe2ciali!atH Ji remedierea eventualelor
defecIiuni care pot "H aparH ;n termenul de aranIie3
"emnHtura conducHtorului unitHIii producHtoare Ji a Jefului com2partimentului de control ori a
per"oanelor deleate ;n ace"t "cop%
Certificatul de aranIie are deci, du#lu rol: de confirmarea calitHIii produ"ului Ji de arantare a
ace"teia pentru cumpHrHtor%
Cer!%$%ca!ul de cal%!a!e con"tituie principala modalitate de certificare a calitHIii produ"elor ;n
raporturile dintre unitHIi%
Certificatul de calitate tre#uie "H menIione!e ;ncercHrile (fi!ice, mecanice, c5imice% oranoleptice)
Ji pro#ele la care a fo"t "upu" produ"ul ;n conformitate cu "tandardele, normele te5nice, caietul de "arcini
"au cu alle condiIii de calitate prevH!ute ;n contract% ,l "e "emnea!H de cHtre conducHtorul unitHIii "i de
Jeful compartimentului de control al calitHIii "au de deleaIii ace"tora%
.enIiunea fHcutH, eventual ;n avi!ul de e$pediIie cH marfa core"punde din punct de vedere calitativ,
nu ;nlHturH rH"punderea furni!orului pentru neemiterea certificatului de calitate, deoarece dovada calitHIii
produ"ului "e face cu ace"t document Ji nu ;n alt mod%
Bule!%nul de anal%," &entru anumite produ"e, cum "unt cele alimentare, c5imice, medicamente e"te
nece"arH nu numai ate"2tarea calitHIii pe #a!a certificatului de calitate (cu referiri la docu2mentaIia
te5nicH ce a "tat la #a!a fa#ricaIiei) ci Ji preci!area detaliatH a anumitor caracteri"tici (c5imice, mecanice
Ji oranoleptice)% :#"enIa #uletinului de anali!H "e "ancIionea!H cu penalitHIi Ji cu refu!ul de platH%
Car!ea !e4n%c" a produ&ulu%. 4unurile de folo"inIH ;ndelunatH vor fi livrate numai ;n"oIite de
Cartea te5nicH "au de In"trucIiunile de utili!are% :ce"te documente deci nu fac parte dintre documentele
care certificH "au arantea!H calitatea unui produ", facilitea!H punerea ;n funcIiune Ji e$ploatarea
raIionalH a ace"tuia de cHtre #eneficia%
6er%$%carea can!%!a!%*" "e reali!ea!H prin numHrare, mH"urare "au c9ntHrire, ;n funcIie de telul
mHrfurilor, pe #a!a prevederilor din contract "au a altor condiIii de livrare intervenite ;ntre furni!or Ji
#eneficiar% <erificarea cantitativH "e face interal (;ntreul lot) "au prin "onda+%
=upH determinarea cantitHIii efective a mHrfurilor primite, "e comparH cantitatea primitH cu cea
indicatH de furni!or ;n facturH, precum Ji ;n celelalte documente de livrare Ji tran"port (avi! de e$pediIie,
"cri"oare de tran"port), pentru a "e con"tata concordanIa datelor%
Controlul ma"ei nete la mHrfurile am#alate "e face prin c9ntHrirea ace"tora tarH am#ala+% =acH ace"t
lucru nu e"te po"i#il, "e determinH ma"a #rutH Ji ulterior, pe mH"ura v9n!Hrii, "e c9ntHreJte am#ala+ul%
&rin "cHderea ma"ei am#ala+ului (tara) din ma"a # 2utH re!ultH ma"a netH%
6er%$%carea cal%!a!%*a0 care are ponderea cea mai mare ;n proce"ul de recepIie a unui lot de mHria,
con"tH ;n;r2o "erie de opera(%un%0 cum "unt:
identificarea produ"elor din lot3
e$aminarea am#ala+elor3
verificarea interitHIii "iiliilor3
121
verificarea marcHrii Ji etic5etHrii3 %
definirea planului de control3
prelevarea eJantionului3
anali!a eJantionului3
conclu!ii pentru lot%
In urma e$ecutHrii ace"tor operaIii lotul e"te declarat core"pun!Htor "au necore"pun!ator%
#L#M#N# #2N!L!.IC# AL# "LU)ULUI 0# MAR"URI SI AM-ALA3# IN
IN#RI!RUL MA.A/INULUI
,lementele te5noloice ale flu$ului de mHrfuri Ji am#ala+e ;n interiorul maa!inului "unt: primirea,
de"cHrcarea, depo!itarea, tran"portul Ji v9n!area% 1oate ace"te operaIiuni, e$cept9nd v9n!area, "unt
proce"e "ecundare la nivelul maa!inului, put9ndu2"e de"fHJura ;n "paIii di"tincte "au ;n perimetrul
aceleiaJi "uprafeIe, ;n funcIie de: dimen"iunile maa!inului3 mHrimea Ji "tructura a"ortimentului de
mHrfuri3 proprietHIile naturale Ji te5nice ale produ"elor3 frecvenIa de aprovi!ionare3 ec5ipamentele
te5nice nece"are pentru controlul mHrfurilor3 "i"temul de preluare a am#ala+elor oale%
0lu$ul mHrfurilor Ji am#ala+elor cuprinde toate circuitele condu"e dupH anumite reuli, precum Ji
"taIionHrile dorite "au nedorite ale mHrfurilor Ji am#ala+elor% 7aIionali!area ace"tui flu$ pre"upune
re"pectarea unor cond%(%%0 cum "unt:
reducerea numHrului circuitelor de #a!H ale flu$urilor de mHrfuri Ji am#ala+e3
ordonarea loicH a diferitelor pHrIi componente ale flu$ului3
evitarea inter"ectHrii flu$ului de mHrfuri Ji am#ala+e cu cel al clienIilor ;n timpul de
funcIionare%
a5$ 0#P!/IAR#A MAR"URIL!R
&H"trarea mHrfurilor ;n afara "paIiilor de v9n!are 2 cu "copul de a le pune la di"po!iIia clientelei, la
un moment dat, pentru o v9n!are continuH reclamH e$i"tenIa unui &pa(%u de depo,%!are0 a cHrui mHrime
e"te condiIionatH de: numHrul Ji "uprafaIa raioanelor de v9n!are, "pecificul mHrfurilor ;n funcIie de
frecvenIa Ji "tructura aprovi!ionHrilor%
Organ%,area %n!er%oar" a depo,%!ulu% tre#uie "H re"pecte urmH2toarele regul%1
menIinerea ordinii Ji "iuranIei de pH"trare a mHrfurilor3
identificarea cu uJurinIH a fiecHrui articol3
acce"ul le"nicio" la fiecare articol fHrH a depla"a alte produ"e3
preluarea mHrfurilo rdin depo!it dupH principiul primulintrat,primulieJit%
Ca !e4n%c% de depo,%!are pot fi:
depo!itarea pe "ol3
depo!itarea pe rafturi%
La depo,%!area pe &ol0 produ"ul depo!itat va fi aJe!at nemi+locit pe podea Ji dacH am#ala+ul, prin
capacitatea Ji "ta#ilitatea lui% permite "uprapuneri, ace"tea "e fac p9nH la o anumitH ;nHlIime,
core"pun!Htoare condiIiilor te5nice Ji ero2nomice ale muncii:
inHlIimea ma$ima p9nH la care mHrfurile pot fi preluate manual ;n condiIii de "iuranIH e"te de
1,60 m 3
inHlIimea ma$imH de ridicare manualH 1,40 m3
inHlIimea ma$imH atin"H cu o m9nH 2 m%
in funcIie de ace"te limite fi!ioloice Ji de condiIiile particulare din fiecare depo!it "e poate
"ta#ili ;nHlIimea ma$imH pentru "tivuirea mHrfurilor pe pardo"ealH%
La depo!itarea ;n rafturi "e pot folo"i rafturi "imple, "tivuire cu rame, palete, dulapuri cu
"ertare%
65$ PR#.AIR#A MAR"URIL!R IN ,#0#R#A ,AN/ARII
&roce"ul de v9n!are, cuprinde ;n "tructura "a Ji preHtirea preala#ilH a mHrfurilor0 deoarece unele nu
"unt furni!ate, ;n toate ca!urile, ata pre2Htite pentru v9n!are% &reHtirea mHrfurilor ;n vederea v9n!Hrii
are me2nirea de a contri#ui la reducerea amei de operaIii te5nice ;n timpul v9n!Hrii, la pre!entarea mai
atrHHtoare Ji mai iienicH a mHrfurilor, la creJterea productivitHIii muncii, la "porirea volumului
122
v9n!Hrilor Ji ;n ultimH in"tanIH, la creJterea #eneficiilor concomitent cu o mai #unH "ervire a
con"umatorilor%
?ama operaIiilor preHtitoare varia!H ;n funcIie de natura mHrfurilor (alimentare Ji nealimentare),
de radul de preHtire a lor de cHtre furni!ori (producHtor "au de "ocietatea comercialH), precum Ji de
formele de v9n!are folo"ite%
=in punct de vedere te5nic, reali!area preHtirii preala#ile a mHrfurilor pentru v9n!are pre"upune
douH cateorii de operaIii:
Opera(%% comune !u!uror m"r$ur%lor0 Ji anume:
de!am#alarea, folo"ind uneltele nece"are (ciocan, cleJte, daltH etc%) pentru de"c5iderea
am#ala+elor, a"tfel ;nc9t ace"2tea%"H poatH fi refolo"ite dupH olire3
"ortarea Ji formarea "ortimentului comercial, pentru a21 pre!enta cumpHrHtorilor pe rupe,
articole, dimen"iuni, "orti2mente etc%3
Jtererea "au curHIirea de praf3
etic5etarea Ji afiJarea preIurilor3
tran"portul Ji e$punerea ;n "ala de v9n!are prin aJe!area ;n rafturi, ondole, tonete, a"iur9nd o
informare clarH cu privire la "ortiment, calitate, preI etc%
Opera(%% &pec%$%ce unor grupe de m"r$ur%0 Ji anume:
pream#alarea mHrfurilor livrate ;n vrac, cu deo"e#ire la cele alimentare (!a5Hr,ore!, fHinH, mHlai
etc%), care pre"upune c9ntHrirea Ji am#alarea porIionatH ;n puni, plicuri,cutii, #orcane etc%3
cHlcarea confecIiilor, a"iur9ndu2le un a"pect comercial core"pun!Htor3
a"am#larea unor mHrfuri te5nice adu"e ;n maa!in ;n pHrIi componente3
;ncercarea preala#ilH a funcIionHrii unor mHrfuri electrote5nice, electroca"nice Jielectronice3
acordarea in"trumentelor mu!icale%
c5$ MISCAR#A AM-ALA3#L!R .!AL#
:m#ala+ele oale ;n care au fo"t primite mHrfurile (cutii, recipienIi, "ticle, lH!i etc%) vor forma
o#iectele muncii pentru un circuit inver" al di"tri#uIiei, ;n ace"t "en", "e deo"e#e"c3
am#ala+e oale cu o#liaIia a fi re"tituite (palete, recipienIi, alte feluri de am#ala+e de tran"port)3
am#ala+e refolo"i#ile ("ticle, #orcane)3
am#ala+e nere"titui#ile, dar apte de valorificare%
C9t priveJte preluarea de cHtre maa!in a am#ala+elor refolo"i#ile, ;n practicH e$i"tH diferite
variante de orani!are a ace"tei operaIii:
am#ala+ul ol va fi predat la ca"H ;n "c5im#ul cumpHrHrii altui produ"3
"ticlele Ji #orcanele "e predau ;n "c5im#ul #anilor3
am#ala+ul "e predH la centrele de ac5i!iIii, "pecial
orani!ate%
/uprafaIa nece"arH de"tinatH depo!itHrii am#ala+elor oale depinde de:
numHrul unitHIilor livrate3
timpul de aJteptare al am#ala+ului ol3
volumul recipienIilor (am#ala+elor)3
po"i#ilitHIile de "tivuire a am#ala+elor%
.i+loacele de tran"port intern "unt mi+loace ale muncii cu a+utorul cHrora mHrfurile "unt
tran"portate dintr2un loc ;n altul ;n incinta maa!inului% /pre deo"e#ire de depo!itele de ro", maa!inele
"unt, de reulH, dotate cu mi+loace de tran"port manuale cu activitate ;ntreruptH fHrH in"talaIie de ridicare
M!0ALIAI 0# LIMIAR# A RISCULUI C!M#RCIAL
@n efect "ecundar, neativ, in activitatea marilor maa!ine il con"tituie, intre altele, "u"traerea
(furtul) de marfuri de catre unii vi!itatori% :cea"ta are drept teren de manife"tare comple$itatea activitatii
unitatilor cu mari "uprafete comerciale, practicarea pe o "cara lara a unor forme de van!are (auto"ervire,
aleerea li#era) in cadrul carora clientul intra in contact direct cu marfa%
123
Caracterul inevita#il al ace"tor "u"traeri de marfuri 2 cuno"cute ;n practica comerciala
ca "i in literatura de "pe2cialitate "u# denumirea de ri"c comercial,a condu" la evaluarea "i
prevederea proportiilor lor, in "copul relementarii cuan2tumului "i "ur"elor fondurilor
nece"are pentru acoperirea lor%
&romovarea te5noloiilor comerciale moderne in activitatea marilor unitati de de"facere
implica, deci, "i preocupari pentru inradirea pau#elor produ"e prin "u"traerile de marfuri,
pentru limitarea lor la proportii c9t mai redu"e%
,$perienta do#andita de tarile ;n care "e practica ace"te forme moderne de van!are, ca
"i numeroa"ele lucrari de "pecialitate pun ;n evidenta faptul ca ace"te "u"traeri pot fi
prevenite prin:
re"pectarea unor criterii de orani!are interioara a maa!inelor3
utili!area unor "i"teme de "iuranta3
"uprave5erea "alii de van!are de catre per"onalul e$i"tent3
incadrarea unitatilor de de"facere cu per"onal "pecial ana+at pentru "uprave5ere,
care "a cunoa"ca atat metodele folo"ite de per"oanele care "u"tra marfuri, cat "i mi+loacele
de com#atere a actiunii ace"tora etc%
:"tfel, prin modul de orani!are interioara a "alii de van!are, o "erie de detalii vi!ea!a,
nu ;n ultimul rand, prevenirea "u"traerilor0 in ace"t "en" "e tine "eama de:
dimen"iunile "i modul de ampla"are a mo#ilierului de e$punere a marfurilor3
diri+area flu$urilor clientilor3
"i"temul de iluminare a "patiului comercial, ;n mod deo"e#it a anumitor !one3
in"talarea unei camere de televi!iune, atent urmarita de per"onal calificat, in unele
tari, "e folo"e"c diferite "i"teme de "iuranta #a!ate, ;n principal, pe fenomenul de
electromaneti"m "i di"po!itive de "emnali!are adaptate la mo#ilierul de e$punere "i van!are%
.etoda cea mai frecvent utili!ata in actiunea de prevenire a "u"traerilor con"ta in
"uprave5erea "peciala a anumitor !one ale "alii de van!are "i a anumitor marfuri,
con"iderate ca vulnera#ile% @nele companii comerciale mari din *ccident di"pun c5iar de
ec5ipe "pecial calificate pentru a actiona, in mod eficient impotriva per"oanelor care
intentionea!a "a "u"traa marfuri in maa!inele cu auto"ervire% 7olul principal in
"uprave5erea "alii de van!are revine in"a per"onalului unitatii%
&entru prevenirea "u"traerii de marfuri din maa!inele care utili!ea!a auto"ervirea "au
aleerea li#era "e pot mentiona "i alte ma"uri0 ca:
pream#alarea marfurilor (in "pecial a articolelor marunte)3
utili!area unor am#ala+e purtand in"emnele di"tinctive ale unitatii3
prevenirea p"i5oloica (un panou vi!i#il pentru toti cei care intra in maa!in anunta
ca marfurile "unt aparate de fapt cu a+utorul mi+loacelor electronice)%
Modulul V
124
PRE1ENTAREA MARFURILOR
Mot$!"-$e:
Cunoa;terea %er9ecta a mar9urilor e;te utila nu numai pentru lucratorul in comert, ci
"i pentru client3 acea"ta "pore"te pre"tiiul lucratorului in comert "i in acela"i timp actionea!a
"i actionea!a "i a"upra clientului care fiind #ine "fatuit, va mai reveni in acel maa!in%
:ce"t cur" cuprinde un numHr de "arcini leate de "i"temele de etalarea, pre!entarea "i
demon"trarea calitatii produ"elor% &rin cunoa"terea comportamentului clientilor, lucratorul
in comert va face aleerea potrivita a pre!entarii calitatii produ"elor urmarind a"iurarea
clientilor a"upra ace"tora%
:ctivitatea practicH a ace"tui cur" "e reali!ea!H participand activ la activitati de
"imulare a "c5im#arilor de la locul de munca%
Lecia 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI
ComerIul modern operea!H cu o amH va"tH de mHrfuri% =e aceea, ;n ;nvHIHm9ntul
comercial, di"ciplina T"tudiul mHr2furilor6 repre!intH una dintre di"ciplinele importante care
con2tri#uie la preHtirea profe"ionalH a cur"antilor ;n me"eria de lucrator in comert me"erie
cu importanIH deo"e#itH ;n economia de piaIH%
C"#$t"te" ,r?ur$#or 7$ " ser!$c$$#or+F"ctor$$ c"#$t,-$$+
De?$n$-$e:CALIA#A 8 an&am5lul carac!er%&!%c%lor une% en!%!"(%0 care -% con$er"
ap!%!ud%nea de a &a!%&$ace ne*o%le e2pr%ma!e &au %mpl%c%!e #&!andardul I:O 8;<='.
=eci la aprecierea calitHIii ;ncHlIHmintei au fo"t luate ;n calcul numai proprietHIile
mai importante, pe care le numim c"r"cter$st$c$ de c"#$t"te+
Calitatea mHrfurilor "e reali!ea!H ;n producIie prin acIiunea mai multor factori
o#iectivi Ji "u#iectivi Ji "e manife"tH ;n "fera circulaIiei la con"umatori%
0actorii calitatii pot fi:
determinanti3
influentea!a%
&re!intH factorii care determinH Ji influenIea!H calitatea unui produ" alimentar
(p9ine, pa"te fHinoa"e) Ji a unui produ" neali2mentar (;ncHlIHminte, confecIii te$tile)%
St"nd"rd$%"re" ,r?ur$#or( cert$?$c"re" c"#$t,-$$ 7$ oo#o."re" produse#or
:ctivitatea de "tandardi!are urmHreJte%, ;n principal, protecIia vieIii, protecIia
"HnHtHIii, "ecuritatea muncii Ji protecIia mediului ;ncon+urHtor, precum Ji ;nlHturarea de
#ariere te5nice ;n calea comerIului internaIional%
In Iara noa"trH, acea"tH activitate e"te coordonatH de In"titutul 7om9n de
/tandardi!are care are urmHtoarele:
a) atri#uIii:
ela#orarea Ji apro#area "tandardelor3
certificH conformitatea produ"elor Ji a "erviciilor cu "tandardele rom9ne "i
acorda dreptul de aplicare a mHrcii de certificare a conformitHIii3
acreditarea Ji notificarea orani"melor de certificare a conformitHIii
produ"elor Ji "erviciilor%
=efinitia 1 : /tandardi!area e"te activitatea "pecifica care
"ta#ile"te, pentru pro#leme reale "au potentiale, di"po!itii de"tinateunei utili!ari
comune "i repetate, urmarind o#tinerea unui rad optim de ordine intr D un conte$t dat%
125
"i caracteri"tici referitoare la activitati "au re!ultatele ace"tora, in "copul o#tinerii unui rad
optim de ordine intr2un conte$t dat%
=efinitia 3 : Certificatul de conformitate e"te un act prin care o terta parte
confirma ca e"te pro#a#il ca un produ", proce" "au "erviciu, #ine preci!ate, "a fie conform
cu un anumit "tandard "au cu un alt document normativ%
=efinitia 4 : :creditarea unui la#orator e"te recunoa"terea de drept a
competentei unui la#orator de incercari "au tipuri de incercari%
=efinitia 5 : .arca de certificare a conformitatii D marca inrei"trata, aplicata
conform relementarilor unui "i"tem de certificare, care indica, cu un nivel "uficient de
incredere, ca produ"ul "au "erviciul re"pectiv e"te conform unui anumit "tandard "au altui
document normativ%
Cateorii de "tandarde% In 7om9nia "e ela#orea!H urmHtoarele cateorii de
"tandarde:
"tandarde rom9ne 2 /7, care "e aplicH la nivel naIional3
"tandarde profe"ionale 2 care "e aplicH ;n cadrul orani!aIiilor profe"ionale
leal con"tituite care le2au ela#orat3
"tandarde de firmH 2 "e aplicH ;n cadrul "ocietHIilor comerciale Ji al altor
per"oane +uridice care le2au ela#orat%
Certificarea calitHIii
&rin certificare "e ;nIelee totalitatea activitHIilor (;ncercHri, verificHri etc%) efectuate
de un orani"m neutru independent de furni!or Ji #eneficiar, competent din punct de vedere
+uridic Ji profe"ional, prin care "e ate"tH ;n "cri" performanIele unui produ"("erviciu,
precum Ji capa#ilitatea producHtorului(pre"tatorului de a21 reproduce ;n "erie la parametrii
calitativi "ta#iliIi% :te"tarea "e face prin Tcertificat de conformitate6, re"pectiv Tcertificat de
capa#ilitate6, "au prin ,3declaraIia de conformitate6 datH de furni!or%
&entru produ"ele("erviciile care au fo"t reali!ate timp de un an, cu re"pectarea
permanentH a tuturor condiIiilor care au "tat la #a!a eli#erHrii certificatului de conformitate,
producHtorii(pre"tatorii pot "olicita acordarea T.Hrcii de calitate6%
T.arca de calitate6 repre!intH un "emn rafic aplicat pe produ" "au am#ala+ul
ace"tuia pentru a oferi #eneficiarului aranIia cH produ"ul re"pectiv ;ndeplineJte interal
parametrii calitativi prevH!uIi%
APLICATIE+
:nali!ea!H etic5etele de la diferite mHrfuri (alimentare Ji nealimentare):
=e"crieIi ce o#"ervaIi%
@nde "e aplicHZ
CitiIi Ji preci!aIi la ce "e referH te$tul conIinut de etic5etH%
*moloarea produ"elor%&rin omoloarea produ"elor "e ;nIelee totalitatea
activitHIilor (;ncercHri, verificHri) efectuate de o comi"ie de "pecialiJti (producHtori,
#eneficiari( con"umatori, unitHIi de cercetare2proiectarc, la#oratoare acreditate, mini"tere,
departamente etc%), pe #a!a cHrora aceJtia declarH ;n "cri" cH produ"ul("erviciul re"pectiv
;ndeplineJte toate condiIiile te5nice Ji de calitate cerute%
Comi"ia de omoloare ela#orea!H TCertificate de omoloare6%
@nitHIile producHtoare, de comerciali!are Ji cele pre"tatoare de "ervicii rH"pund
pentru orice deficienIH privind calitatea produ"elor Ji a "erviciilor apHrutH ;n cadrul
termenului de aranIie al ace"tora, precum Ji pentru eventualele vicii a"cun"e con"tatate ;n
perioada de vala#ilitate "au de utili!are normatH, dacH ace"tea determinH nereali!area
"copului pentru care produ"ul("erviciul re"pectiv a fo"t creat%
126
!"#RA 0# MAR"URI
=efiniIie: *ferta de mHrfuri e"te formatH din cantitHIile anumitor
#unuri pe care aenIii economici "unt orani!aIi "H le v9ndH la un moment dat
pentru diferite niveluri de preIuri
=e"pre fiecare articol aflat ;n colecIia "ortimentalH a maa!inului, lucratorul in
comert tre#uie "H cunoa"cH urmHtoarele date:
8%den!%$%carea ar!%colulu%: denumirea e$acta, marca, etic5eta3
8carac!er%&!%c%le d%men&%onale:lunimea, "uprafata, talia,
reutatea3
8compo,%!%a &% procedeele de $a5r%ca!%e: natura materiilor prime componente, modalitatile
de fa#ricatie3
8a*an!ajele &% elemen!ele de &uper%or%!a!e fata de produ"ele "imilare "au "u#"titui#ile:
diferente de pret, durata de folo"inta, comoditate in utili!are3
8cond%!%%le de u!%l%,are: cantitati nece"are unui anumit "cop, precautii de luat, limite de
folo"ire3
8local%,area %n maga,%n: cantitati di"poni#ile, data de aprovi!ionare pentru un articol
epui!at, produ"ul ce poate "a inlocuia"ca un articol a#andonat%
,lementele principale de identificare a articolului "unt:
2 marca
2 denumirea
2 etic5eta%
MARCA
=efiniIie% O marc" repre,%n!" > un nume0 un !ermen0 un &emn0 un de&en &au
or%ce com5%nare a ace&!or elemen!e &er*%nd la %den!%$%carea 5unur%lor &au &er*%c%%lor unu%
*+n,"!or &au unu% grup de *+n,"!or% 7% d%$eren(%%ndu8le de concuren(%?.
IMPORTANT
* marcH facilitea!H identificarea produ"ului Ji "implificH repera+ul3
* marcH ;nrei"tratH prote+ea!H caracteri"ticile unice ale produ2"ului
impotriva eventualelor imitaIii3
* marcH permite focali!area ofertei pe "emente "pecifice ale pieIei3
@n nume de marcH oferH po"i#ilitatea de a a"ocia produ"ul unei i"torii Ji unei
per"onalitHIi unice, capa#ilH de a +u"tifica o diferenIH de preI%
.RUPAR#A MAR"URIL!R
?ruparea marfurilor intr D un maa!in "e face in functie de:
a)%materia prima de fa#ricatie 3
#)%de"tinaIia lor 3
c)%cateoriile de populatie carora li "e adre"ea!a 3
d)%natura cererii ;n funcIie de care pot fi orani!ate raioane%
In toate ca!urile, fiecare "ortiment de marfa tre#uie coman2dat ;nainte de epui!area
"tocului din unitate, pentru a evita lip"a mHr2furilor re"pective p9nH la o nouH livrare%
In eneral, la nivelul "ocietHIilor comerciale cu amHnuntul, "e formea!H urmHtoarele
cateorii de "tocuri:
Curent+
Cantitatea de mHrfuri ce "e formea!H ;n "copul acoperiri: nece"arului de
con"um ;n concordanIH cu volumul Ji "tructura cererii ;n intervalul dintre cele douH
aprovi!ionHri%
De s$.ur"nt"+
Cantitatea de mHrfuri de"tinate a"iurHrii continuitHIii con"umului, ;n condiIiile ;n
care intervin decala+e ;ntre inter2valele de timp "ta#ilite ;ntre douH aprovi!ionHri "ucce"ive%
Se%on$er+
12-
/e formea!a pentru a a"iura de"facerea "e!oniera a unor marfuri "au de"facerea
curenta in cadrul productiei "e!oniere
#IC2#A
=efinitie: ,"te un element informaIional de mare randament e"tetic "i comercial,
dar Ji punct de atenIionare pentru fiecare fel de marfa%
IMPORTANT
=imen"iunile etic5etei vor fi ;n funcIie de marfa pe care o repre2!intH3
.aterialul folo"it e"te cartonul "uperior, iar ca2formH "e recomandH cea
dreptun5iularH3
ConIinutul etic5etei tre#uie "H cuprindH pe l9nH preI Ji ele 2mente referitoare la
caracteri"ticile produ"ului, avanta+e, mod de utili!are 3
,tic5eta de preI "e reali!ea!H ;n nuanIa #icolorH (al#(neru)3
1e$tul pe etic5ete tre#uie "H fie "curt, conci", intelient redactat, "cri" corect Ji
li!i#il%
In maa!ine "i in diver"e alte "uprafete unde "e reali!ea!a acte de van!are pentru
atenIionarea, orientarea, tre!irea intere"ului a"upra acelei "uprafeIe comerciale, a unui raion, a
unor produ"e etalate "e apelea!H la mi+loacele apte "H a"iure o "en"i#ili!are vi!ualH
;n "copul atraerii clien2tilor% @nul dintre ace"te mi+loace e"te pu#licitatea%
&u#licitatea la locul de v9n!are prin o#iectivele propu"e% ana+ea!H in actiune
at9t pe v9n!Htori, c9t Ji pe cumpHrHtori% &e l9nH te5nicile de etalare a mHrfurilor pre!entate
anterior, "e mai folo"e"c3 promovarea prin marcH3 am#ala+ul3 etic5etarea informativH3
e$po!iIiile interioare3 demon"traIiile practice%
Promo*area pr%n marca. &u#licitatea pune pe primul plan informatia Ji
arumentaIia% :ce"t fel de pu#licitate urmHreJte mai ale" "copuri "trateice, cum ar fi
valorificarea reputaIiei unei ;ntreprinderi "au a unei mHrci (de renume)% =e e$emplu,
valorificarea calitHIii, aranIiei pe care le oferH Ji de care "e #ucurH, marca Q**L.:7[%%
&rodu"ele cu em#lema Q**L.:7[ "unt o#Iinute din 100O l9nH virinH (l9nH la prima
prelucrare e$clu!9nd l9na recuperatH)% .odalitatea de reali!are a pu#licitHIii e"te
urmHtoarea:
;n cadrul maa!inul de "tofe "au confecIii "e orani!ea!H un "tand "eparat, cu #una
iluminare, pe c9t po"i#il cu o luminH naturalH, pentru a "coate ;n evidenIH componentele de
"u#tilitate Ji rafinament ale produ"elor3
ace"t loc va fi "pecial amena+at cu mo#ilier Ji "uporIi de pre!entare, "u#liniindu2"e
prin natura Ji calitatea dotHrii a"pectul eleant, preIio"3
o#liatoriu va fi pre!entatH em#lema Q**L.:7[% ;n al#2neru, pentru a "coate
;n evidenIH rafinamentul "u#til Ji "elect al nuanIelor de culoare ale produ"elor3
"e ampla"ea!H Ji un panou cu un te$t e$plicaIi v, a"upra caracteri"ticilor
produ"elor: tuJeul plHcut, moliciunea naturalH a faldurilor, cHldura, comoditatea di"creIia
culorilor, ;ntr2un cuv9nt "en!aIia de confort3
em#lema Q**L.:7[ va fi pre!entatH fie prin ;n"emne rafi 2ce, fie prin
indicatoare (ca"ete) luminoa"e%
Promo*area pr%n am5alaj% :m#ala+ul modern nu "e mai limitea!H doar la prote+area
produ"ului, el con"tituie un mi+loc de comunicare ;ntre produ" Ji client% :m#ala+ul tre#uie
"H con"tituie un mi+loc de informare c9t mai completH a"upra produ"ului re"pectiv%
@n am#ala+ e"tetic (din punctul de vedere2al formei, culorii "au raficii), cu o
informare core"pun!Htoare a"upra produ"ului (caracteri"tici, mod de utili!are) atrae atenIia
cumpHrHtorilor Ji favori!ea!H luarea deci!iei de cumpHrare%
In condiIiile auto"ervirii, c9nd marfa YY"e vinde "inurHYY, am#ala+ul de
pre!entare (;mpreunH cu produ"ul) e"te e$pu" ;n rafturi Ji ondole a"tfel ;nc9t "H +oace rolul
de Tv9n!Htor mut6% ,l con"tituie, pe de o parte, un punct de atracIie prin formH, dimen"iuni,
culoare Ji imaine a produ"ului (imprimatH pe una din feIe), iar pe de altH parte, un punct
de informare comercialH a"upra caracteri"ticile produ"ului, termenului de aranIie "au
vala#ilitate, modul de utili!are%
12'
Promo*area pr%n e!%c4e!are. @n element important de care lucra2torul in comert
tre#uie "H IinH "eama ;n acIiunea de pu#licitate la locul de v9n!are e"te Ji e!%c4e!a. :cea"ta
repre!intH un punct de atenIionare pentru fiecare produ" ;n parte, recomand9ndu21,
"u#liniindu2l% ,a con"tituie un element informaIional de mare randament e"tetic Ji
comercial%
&rodu"ele vor avea aplicate etic5etele de preI care "e reali!ea!H ;n nuanIH #icolorH,
fondul al# Ji preIul cu neru, iar c9nd au loc reduceri de preIuri, preIul vec5i nu "e Jtere, ci
"e taie cu o linie roJie, indic9ndu2"e alHturi preIul nou3
,tic5etele cu pronunIat caracter informativ "e reali!ea!H folo"ind mai multe
culori,Iin9ndu2"e "eama Ji de culoarea produ"ului pe care ;l pre!intH%
Promo*area pr%n e2po,%(%% de m"r$ur% -n
%n!er%orul maga,%nulu%.
&ornind de la faptul ca produ"eletre#uie Ji pot "H "e a+ute ;ntre ele ;n proce"ul de
v9n!are, pu#licitatea la locul de v9n!are "e poate reali!a Ji prin orani!area unor e2po,%(%%
%n!er%oare de m"r$ur%0 ;n ace"t "en", "unt recomandate e$po!iIiile "peciali!ate, care pre!intH
mai multe produ"e dintr2o rupH de mHrfuri, ;nrudite din punct de vedere al de"tinaIiei
(aparate electroca"nice, mHrfuri pentru voia+ Ji turi"m, articole metalice pentru mena+,
produ"e dietetice etc%)%
&entru a2Ji atine "copul pu#licitar, e$po!iIiile tre#uie "H fie orani!ate ;ntr2un loc
di"tinct, dotat cu mo#ilierul adecvat rupei de mHrfuri, "H pre!inte un #oat "ortiment de
articole Ji "H a"iure materialul informativ "trict nece"ar clienIilor pentru a le tre!i intere"ul%
De eJep#u( or."n$%"re" une$ eJpo%$-$$ #" .rup" de ,r?ur$ PAp"r"te
e#ectroc"sn$ce pentru pre.,t$re" 7$ p,sGtr"re" #" rece " "#$ente#or neces$t,
ur,to"re#e oper"-$$:
st"A$#$re" sort$entu#u$ de "rt$co#e ce !" ?$ eJpusN
de#$$t"re" sp"-$u#u$ neces"r( =n ?unc-$e de nu,ru# de "rt$co#e(
eJpunere" ?,cEnduGse pe ce#e tre$ .rupe de "p"r"te: pentru pre#ucr"re" ter$c"(
pentru pre#ucr"re" ec"n$c, 7$
pentru p,str"re" #" rece " "#$ente#or (?r$.$dere( con.e#"to"re)N
- et$cFet"re"?$ec,ru$ produs eJpus cu en-$un$ re?eGr$to"re #": denu$re(
c"r"cter$st$c$ teFn$coG?unc-$on"#e esen-$"#e( oper"-$$ ce #e pot eJecut" (dup, c"%) 7$
pre-N
- et"#"re" se !" ?"ce de "7" "n$er, =ncEt s, su.ere%e oper"-$$#e ce #e pot
eJecut"(odu# de ?o#os$re 7$ "ccesor$$#e pe c"re #e pot ut$#$%" =n e?ectu"re" oper"-$$#or+
Cea mai eficientH forma de pu#licitate la locul de v9n!are e"te marfa ;n"HJi% &rin
caracteri"ticile "ale de calitate, are cele mai mari "an"e de a tre!i atenIia, intere"ul Ji
;ncrederea clientului, duc9nd la deci!ia de cumpHrare% =e aceea, apelam la
Promo*area pr%n demon&!ra(%% prac!%ce.Comerciantul tre#uie "H2punH clienIii ;n contact
direct cu produ"ele, pentru ca aceJtia "H "e convinH a"upra valorii lor de ;ntre#uinIare% 0orma
concretH de materiali!are a ace"tei te5nici o con"tituie demon&!ra(%%le prac!%ce.
:cea"tH modalitate de reclamH comercialH "e practicH mai ale" la aparatele electroca"nice Ji
electronice% In ace"t "en", ;n cadrul maa!inului e$i"tH un loc "pecial amena+at Ji dotat te5nic
unde "e demon"trea!H pe viu funcIionarea aparatelor Ji performanIele pe care le au% =e
a"emenea, acolo unde e"te ca!ul, "e demon"trea!H cum "unt folo"ite Ji eventualele acce"orii
pentru e$ecutarea diferitelor operaIii (ro#otul de #ucHtHrie, a"piratorul de praf etc%)% =eo"e#it de
utile "unt ace"te demon"traIii practice ;n ca!ul acIiunilor de populari!arc%a produ"elor noi% ;n
ace"t fel "e aduc la cunoJtinIa con"u 2 matorilor modul de utili!are,
performanIele, avanta+ele pe care le au ace"te produ"e faIH de cele e$i"tente, +u"tific9ndu2"e
a"tfel Ji diferenIa de preI%
#ALAR#A MAR"URIL!R
Rolul etalarii mar9urilor
,talarea mHrfurilor repre!intH un an"am#lu de procedee Ji reuli de pre!entare a
12)
mHrfurilor ;n maa!in, care "H contri#uie la creJterea volumului v9n!Hrilor Ji, ;n final, la
"porirea #eneficiului comerciantului% ,talarea e"te elementul fundamental al promovHrii
v9n!Hrii mHrfuri2lor, acIionand a"upra con"umatorului in unul din urmatoarele "en"uri:
2pune ;n valoare articolul3
2poate modifica dorinIa de cumpHrare a unui client3
2furni!ea!H informaIii inedite de"pre utili!area produ"ului pe care2l pune ;n valoare %
#c<i%amentul de %re>entare ;i ?an>are a mar9urilor
,c5ipamentul comercial al maa!inelor cuprinde, alHturi de mo#ilierul de
e$punere a mHrfurilor, o amH larH de utila+e Ji materiale, indi"pen"a#ile ;n proce"ul
pre!entHrii Ji de"facerii mHrfurilor Ji anume:
Ut$#"<e "#e s,#$$ de !En%"re :
- utila+e pentru calcul 3
- aparate pentru ;ncHrcat Ji verificat articole electroca"nice 3
- #aterii3
- #ecuri3
- aparate de mH"urH 3
- eneratoare de mirH pentru televi!oare 3
- "tanduri de ;ncercHri %
Ut$#"<e sup#$ent"re "#e s,#$$ de !En%"re :
a) di"po!itive, aparate Ji maJini pentru cHlcat, nefriJat, fa"onat, fe"tonat, cu"ut Ji
#rodat articole de confecIii, Ie"Hturi, perdele, covoare, moc5ete, len+erie de pat%
Ut$#"<e spec$?$ce sectoru#u$ "#$ent"r :
vitrine friorifice 3
maJini pentru feliat 3
maJini pentru c9ntHrit, am#alat, marcat%
#talarea mar9urilor in interiorul ma&a>inului
@nitatile comerciale in functie de marfurile pe care le comer2ciali!ea!a "e
cla"ifica in unitati comerciale alimentare "i unitati co2merciale nealimentare% Conform
cla"ificarii date putem enunta criterii de e$punere a marfurilor in interiorul ace"tor unitati
comerciale%
Criteriile de e$punere a mHrfurilor ;n interiorul unitHIilor comerciale
alimentare "e diferenIia!H pe rupe de produ"e, a"tfel:
a..Con&er*e de legume0 con&er*e de $ruc!e0 con&er*e de carne0 con&er*e de pe7!e0
con&er*e m%2!e0 con&er*e pen!ru cop%%0 con&er*e d%e!e!%ce
"unt e$pu"e ;n raft "au ondole pe rupe comerciale de con"um: de leume, de
fructe, de carne, de peJte pentru copii "i con"um dietetic3
e$punerea "e face pe verticalH cu evidenIierea "i"temului pe ori!ontalH3
locul de etalare va fi marcat cu indicatoare de rupH3
"e folo"e"c elemente de reclamH comercialH cu trimiteri la firma
producHtoare, cu "u#linierea valorii nutritive3
con"ervele de carne "e e$pun alHturi de #Huturi, de con"erve mi$te Ji
produ"e care folo"e"c aceeaJi materie primH ;n conIinut3
con"ervele de peJte "e pot rupa cu produ"e complementare (lHm9i, #Huturi
"pirtoa"e)3
130
con"ervele pentru copii Ji dietetice "e e$pun ;n raioane "peciale "au colIuri
di"tincte%
5. B"u!ur%
datoritH am#ala+ului din "ticlH, etalarea "e va face pe verticalH, cu
e$cepIiavinurilor Ji #Huturilor alcoolice3
"e e$pun ;n rafturi Ji ondole, rupate
a"tfel: a) #Huturi alcoolice nedi"tilate3
#) #Huturi alcoolice di"tilate3 c)
#Huturi nealcoolice3
"e folo"e"c elemente de decor, in"pirate din activitHIile viti2cole3
locul de e$punere va fi marcat de un indicator3
fiecare rupH "ortimentalH va fi ;n"oIitH de etic5etH de preI cu denumirea
produ"ului 3
;n raionul apelor minerale vor fi panouri cu te$te evidenIiind provenienIa
compo!iIia c5imicH Ji efectul terapeutic3
"e vor orani!a Ji e$puneri (etalHri) "u# formH de e$po!iIie, ;n"oIitH de elemente
de pre!entare a+utHtoare: mula+e de "truuri, o#iecte de arti!anat (#utoaie, plo"cH, tea"c,
Jterare Ji cera2micH popularH)%
c. Produ&e ,a4aroa&e #dulc%ur%'
e$punerea ace"tora "e va face ;n am#ala+ "au ;n vrac3
ruparea pe "ortimente (produ"e de caramela+, dra+euri, caramele, +eleuri,
produ"e de ciocolatH) forme, dimen"iuni, Ji culori3
dulciurile fiind preferate de copii, raionu#"peciali!at va oferi o am#ianIH
plHcutH, ve"elH, cu elemente de decor pline de fante!ie3 reali!area unei etalHri arti"tice "e va
face prin3folo"irea unor compo!iIii de linii "pirale, linii fr9nte "au !i2!a ;n planuri Ji la
;nHlIimi diferite3
"e ampla"ea!H ;n prim2plan produ"ele de dimen"iuni%mici (#om#oane,
dra+euri Ji caramele) e$pu"e ;n vrac, ;n #orcane, coJuri, cutii decorative 3
produ"ele pream#alate "e pot etala "u# formH de pac5ete cu cadouri3
decorul va fi "u#ordonat tematicii de "e!on (elemente florale, "im#oluri din
"Hr#Htorile de iarnH)%
d. Prepara!e d%n carne0 me,elur%
"e e$pun ;n vitrine friorifice (cele peri"a#ile) Ji pe c9rlie (cele u"cate)3
;n vitrina friorificH produ"ele "e vor e$pune ;n mod o#liatoriu pe tHvi,
rupate3 re"pect9nd vecinHtatea admi"H3
produ"ele vor fi tHiate in "ecIiune pe diaonalH3
"e vor folo"i elemente decorative (frun!e de !ar!avat, leume)%
e. Br+n,e!ur% &% lac!a!e
"e e$pun ;n vitrine friorifice "eparate, rupat, re"pect9ndu2"e cu mare atenIie
vecinHtHIile admi"e, datoritH faptului cH ace"te produ"e ;mprumutH cel mai uJor miro"ul3
;n rafturi Ji pe poliIe "e e$pun numai #r9n!eturi topite am#alate ;n carton,
pla"tic "au folie metali!atH3
in vitrinele friorifice produ"ele "e e$pun pe tHvi folo"indu2"e pentru
ornamentare diferite leume (roJii, ardei ra" etc%)3
ca elemente decorativ2pu#licitare "e pot reali!a fri!e, panouri, afiJe,
indicatoare%
$. Pe7!e 7% &em%con&er*e d%n pe7!e
e$punerea peJtelui "e face ;n con"ervatoare, #loc "au vrac3
131
;n vitrinele friorifice "e e$pun pe tHvi cu ornamentaIii de verdeaIH,
citrice, mH"line3
"emipreparatele din peJte "e e$pun numai ;n vitrine friorifice, ;n va"e
Ji tHvi "peciale3
peJtele conelat "e va pre!enta ;n tHvi numai ;n cantitHIile care "e
aprecia!H cH "e vor de"face ;ntr2o unitate de timp pentru a preveni
deprecierea produ"elor "e recomandH folo"irea unui decor pe"cHre"c daca e"te po"i#il
(pla"e, imaini din activitatea de pe"cuit,
"tuf )% % Carnea
"e e$pune ;n vitrine friorifice Ji pe c9rlie, ;n vrac, porIionatH "au pream#alatH3
e$punerea "e face rupat, pe "ortimente, re"pect9ndu2"e vecinHtHIile
admi"e3
carnea de pa"Hre "e va e$pune ;n vitrine friorifice
"eparate% 4. Produ&e de pan%$%ca(%e
e$punerea "e face pe rafturi "peciale pentru v9n!area p9inii, pe
"ortimente3
"e pot e$pune Ji produ"e complementare (pe"met, fHinH, mHlai, pa"te fHinoa"e)3
"e recomandH folo"irea pentru reclamH a unor imaini din indu"tria
panificaIiei "au din ariculturH%
Criteriile de e$punere a mHrfurilor ;n interiorul unitHIilor comerciale
nealimentare "e diferenIia!H pe rupe de produ"e, a"tfel:
< @e&"!ur%
- e$punerea #aloturilor de Ie"Hturi "e face pe rafturi Ji ondole a"tfel:
a);n funcIie de materia primH: #um#ac Ji tip #um#ac, l9nH Ji tip l9nH, mHta"e Ji
tip mHta"e, in Ji tip in3
#)dupH de"tinaIie, pentru: co"tume, roc5ii, parde"ie, paltoane, cHptuJeli etc%3
metra+ele "e e$pun rulate pe faIH, pe ondole "au me"e, pe tam#uri "pe cial
confecIionaIi3
#ucHIile "e aJa!H pe ondole, rafturi "au me"e aran+ate o#lic3
#aloturile roa"e de "tofH pot fi aJe!ate ;n po!iIie verticalH pe podiumuri3
Ie"Hturile din mHta"e, rulate pe "uluri, "e e$pun pe poliIe ;nclinat e,
prevH!ute cu opritor3
Ie"Hturile cu imprimeuri mari, care nu pot fi #ine vH!ute de cumpHrHtori, "e
vor e$pune "u# formH de eJantioane ;n metra+, aHIate ;n "uporIi "peciali, ;n con"olH3
cupoanele de lunimi mici, care nu pot fi vH!ute #ine ;n rafturi, "e vor
pre!enta pe panouri "peciale ;n formH de amfiteatru3
"e e$pun "eparat cupoanele de mHrimi core"pun!Htoare unor confecIii
(#lu!e, fu"te etc%) cu indicaIiile de lunime, preI pe metru, preI pe total #ucatH etc%
5. Con$ec(%%
"e e$pune ;ntreul "ortiment ;n "ala de v9n!are3
confecIiile "e etalea!H "eparat pentru #Hr#aIi, femei Ji copii3
e$punerea "e face pe articole (co"tume, "acouri, roc5ii, pantaloni, fu"te,
5alate, ve"te, +ac5ete, compleuri etc%), iar ;n cadrul ace"tora pe mHrimi, modele Ji culori3
co"tumele, "acourile, taioarele, compleurile, paltoanele, parde"iele "e e$pun
pe umeraJe aJe!ate ;n "tendere cu faIa "pre cumpHrHtor3
fu"tele "e e$pun pe "uporIi care permit aHIarea umeraJelor "peciale3
roc5iile de "earH "e e$pun ;n vitrine de "ticle, pe manec5inV "au #u"turi3
132
pentru e$punerea cHmHJilor, am#alate pe "uport de carton Ji ;n puni de
polietilenH, "e folo"e"c "tendere prevH!ute cu "uporIi "peciali din "9rmH3
cHmHJile "unt pre!entate pe mHrimi, modele Ji
culori% c. Ar!%cole pen!ru decora(%un% %n!er%oare
e$punerea "e face pe de"tinaIii de folo"inIH: covoare, "tofH de mo#ilH,
Ie"Hturi decorative, cuverturi de pat Ji pleduri, perdele Ji draperii etc%3
;n cadrul fiecHrei rupe produ"ele "e aran+ea!H pe articole, iar ;n cadrul lor,
pe modele, culori Ji dimen"iuni3
pHturile, pledurile, feIele de ma"H, JerveIelele "e e$pun ;mpHturite pe faIH
"uprapu"e ;n rafturi, ondole, podiumuri3
covoarele Ji carpetele, cu e$cepIia celor pluJate, "e e$pun pe podiumuri,
"uprapu"e unele pe"te altele, cu modelul ;n "u"3
covoarele pluJate, lucrate mecanic "au manual "e vor e$pune pe "uporIi
"peciali, cu #raIe ;n con"olH3
perdelele Ji draperiile "e e$pun "u# formH de eJantioane de dimen"iuni
confecIiona#ile, aHIate pe "uporIi "peciali3
"tofa de mo#ilH "e e$pune rulatH pe faIH, pe "uporIi metalici cu marinea
!imIatH%
d. Inc"l("m%n!e pen!ru 5"r5a(%0 $eme%0 cop%%
"e e$pune rupatH pe cateorii de clienIi (#Hr#aIi, femei, copii) ;n rafturi,
ondole liniare "imple "au cu du#lH e$punere3
fiecare rupH de_;ncHlIHminte "e etalea!H pe mHrimi, fiecHrui numHr
acord9du2i2"e un r9nd de #are "au mai multe3
;n cadrul fiecHrei mHrimi "e rupea!H_pe articole (pantofi, "andale, ci!me, 5ete,
papuci etc%)3
pantofii Ji "andalele "e e$pun pe #are ;nclinate, cu faIa "pre cumpHrHtori3
;ncHlIHmintea mHruntH pentru nou nH"cuIi Ji papuci de voia+ "e e$pun ;n
vrac, ;n rafturi "au ondole prevH!ute cu coJuri de "9rmH3
locul de e$punere va fi marcat cu indicatoare de numHr Ji, cu em#leme ale
fa#ricilor producHtoare%
c. Ar!%cole pen!ru &por!0 *o%aj 7% !ur%&m
% "e e$pun pe cele trei rupe de de"tinatii 3
a)ec5ipament "portiv ( im#racaminte, incaltaminte) 3
#)articole pentru practicarea "porturilor 3
c)articole pentru voia+ "i turi"m3
pentru e$punere "e folo"e"c rafturi, "ertare, tonete, vitrine interioare%
$. Ar!%cole d%n &!%cl"0 por(elan 7% $a%an("
"e e$pun ;n rafturi Ji ondole cu fundalul din eam mat, tran"lucid, rupate
a"tfel:
a)articole din "ticlH comunH Ji "ticlH cri"tal3
#)articole ceramice din porIelan Ji faianIH3
e$punerea "e face pe de"tinaIii, ;n funcIie de formH, dimen"iune, culori Ji decor3
articolele "e e$pun de!am#alate, cu e$cepIia celor cu am#ala+ pu#licitar care "unt
parIial de!am#alate, ;n"oIite de etic5ete de preI, de mici dimen"iuni Ji numai pe fond al#3
articolele decorative "e e$pun cu mult rafinament, ec5ili#ru de culoare Ji pe
anumite teme (pH"Hri, animale, oameni)3
la capetele ondolelor, pe podiumuri "e pre!intH articolele de cerere curentH
;n cantitHIi mari cum ar fi de e$emplu, farfuriile3
133
articolele cu valoare ridicatH "e e$pun cu mult rafinament in vitrine interioare,
ampla"ate ;n cadrul raionului%
g. Ar!%cole co&me!%ce
"e e$pun ;n cadrul raionului printr2o etalare directH, vi!i#ilH pentru cumpHrHtor3
e$punerea poate fi reali!ata a"tfel :
a)pe tipuri de produ"e ( de iiena, co"metice, de parfumerie )3
#)pe activitati comple$e referitoare la o anumita parte a cor2pului ( toate produ"ele
pentru fardare, toate produ"ele pentru inri2+irea mainilor "i
un5iilor) 3 c)pe marci de produ"e 3
d)pe fa#rici producatoare 3
etalarea "e face pe verticala, pentru a "e"i!a mai
u"or "ortimentele 3
e$punerea "e reali!ea!a in functie de modul de pre!entare "i am#alare a
produ"elor 3
"e va folo"i un mo#ilier comercial "u# forma de panou, care "a a"iure
e$punerea intreului "ortiment, fiind mai u"or cumpa2ratorului de ale"%
4. B%ju!er%%le0 ga5lon!ur%le &% cea&ur%le
"e e$pun pe un mo#ilier in care "a predomine lemnul lu"truit, cri"talul, metalul
nic5elat, catifeaua, pentru a "coate in evidenta articolele e$pu"e 3
e$punerea "e face, de reula, pe verticala urmarind o ama de culori in
contra"te de culori "au in armonie 3
ca fundal pentru e$punere "e folo"e"c materiale te$tile colorate inten" ( mov,
verde inc5i", etc%) 3
marelele, colierele, lanti"oarele "e vor e$pune pe verticala, in "i"tem
amfiteatru 3
rupa de podoa#e pentru "eara "e e$pune intr D o po!itie centrala3
#i+uteriile din metale pretioa"e vor fi pre!entate in vitrine de "ticla inc5i"e 3
produ"ele din c5i5lim#ar, "ticla, pietre pretioa"e in deradeuri de culoare vor
forma o rupa di"tincta 3
articolele marunte "e vor e$pune in vitrine, "eparat pe modele, marci "i
dimen"iuni 3
cea"urile de ma"a "e e$pun in rafturi de"c5i"e cu fundal olinda%
%.Ar!%cole elec!ro!e4n%ce
"e e$pun pe rupe de utilitati a"tfel :
a)articole pentru in"talatii electrice 3
#)articole de iluminat 3
c)aparate electroca"nice 3
d)articole electronice 3
e$punerea "e face pe verticala, com#inata cu cea ori!ontala pentru a crea o
atmo"fera de varietate 3
produ"ele "e vor e$pune pe podiumuri3
"e va orani!a un "paIiu pentru demon"traIii de funcIionare, lan"are de
produ"e noi3
;ntr2un "paIiu "pecial amena+at, "e vor e$pune corpurile de iluminat3 aplicele
"e vor monta pe panouri "peciale3 lampadarele "e vor ampla"a pe podiumuri3 lu"trele "e vor
"u"penda de plafon pe o reIea metalicH "pecialH, iar ama de a#a+ururi va fi pre!entatH prin
e$punere de"c5i"H ;n rafturi, ondole pe forme, dimen"iuni Ji culoare3
j. Ar!%cole c4%m%ce
e$punerea "e face pe utilitHIi, a"tfel:
134
a)produ"e pentru reparaIii, !urHveli, vop"itorii interioare Ji
e$terioare3 #)produ"e pentru ;ntreIinerea curHIeniei3
e$punerea "e face pe ori!ontalH Ji verticalH3
produ"ele c5imice mHrunte am#alate pot fi e$pu"e ;n tonete (cutii ca"etate)
"au pe ondole ;n coJuri "peciale3
"e vor evita e$punerea alHturatH a produ"elor care "e influenIea!H reciproc
neativ3
pentru informarea cumpHrHtorilor a"upra modului de folo"ire a unor mHrfuri
"e vor utili!a panouri cu te$te Ji de"ene "ue"tive%
A. Ar!%cole $o!o8op!%ce
e$punerea "e face pe utilitHIi a"tfel: a)aparate foto
Ji #lit!2uri, dupH performanIe3 #)aparate de
diaproiecIie3
c)aparate de filmat Ji de proiecIie, lHmpi reflector3
d)aparate de la#orator Ji acce"orii3
e)materiale foto "en"i#ile3
f)acce"orii diver"e (o#iective, filtre, #ecuri etc%)3
)micro"coape, lupe, oc5elari, #inocluri3
"e va evita alHturarea produ"elor care "e pot influenIa reciproc (c5imicale cu
59rtie foto "au filme)3
"e va evita ampla"area tuturor produ"elor ;n apropierea "ur"elor de
cHldurH%
l. Ar!%cole mu,%cale
e$punerea "e va face pe rupe de in"trumente mu!icale: in"trumente de "uflat,
percuIie, coarde3
acce"oriile "e vor e$pune "eparat ;n vitrine3
di"curile "e vor e$pune pe enuri de mu!icH (popularH, +a!!, cultH, uJoarH etc%), cu
faIa cHtre cumpHrHtori3
m. Au!o8mo!o8*elo8&por!
produ"ele "e e$pun pe rupe:
a)articole "port (pe di"cipline "portive)3
#)turi"m2campin3
c)articole pentru pla+H3
d)articole pentru pe"cuit Ji v9nHtoare3
e)eamantane, enIi voia+3
f)articole auto2moto3
)pie"e de "c5im# auto2moto2velo3
5)pie"e de "c5im# "port turi"m3
i)acce"orii Ji co"metice auto3
- produ"ele auto2moto "e e$pun rupate pe mHrci Ji ;n cadrul ace"tora pe
rupe componente: motor, caro"erii, cutii de vite!e, acce"orii etc%3
- "c5iurile "e e$pun pe "tative "peciale, pe verticalH pentru evitarea tor"ionHrii,
pe mHrime Ji "ortimente3
- #eIele de "c5i "e aJea!H pe "uporIi conici, iar "9rmele ;n "tivH3
- rac5etele de teni" "e e$pun pe "uporIi de etalare, ;n con"ole Ji pe verticalH3
- articolele pneumatice "e e$pun ;n coJuri "peciale, iar colacii 2 pe "uporIi
verticali3
- oc5elarii de "oare "e e$pun pe "uporIi din "9rmH "au material pla"tic3
articolele de pe"cuit "e e$pun ;n "tative "peciale, iar cele mHrunte vor fi etalate ;n cutii
tran"parente3
#icicletele "e e$pun pe "uporIi metalici%
n. Ar!%cole de menaj 7% de u, ca&n%c
135
e$punerea "e face pe mo#ilier "pecific, pe urmHtoarele rupe de marfa:
a) va"e emailate care "e vor e$pune pe verticalH pe culori, "ortimente Ji
capacitHIi3
#) va"e de fontH emailate care3 fiind rele, "e vor e$pune ;n partea de +o" a
mo#ilierului, rupate pe funcIii (oale, rHtare, ceaune, crHtiIi)3
c) va"e de aluminiu care "e e$pun "eparat ;n arnituri Ji pie"e detaJate3
d) articole din ta#lH care "e e$pun ;n coJuri, ca"ete "au pe rafturi3
e) articole din "9rmH "e e$pun pe rafturi "au coJuri3
f) articolele de lemn "e e$pun ;n a"ociere cu produ"ele apropiate ca
utilitHIi3
)maJinile de tocat, de "tor", de mHcinat "e e$pun de!am#alate "au
am#alate daca au o raficH comerciala3
5) tHvile de "ervit "e pun la capete de raft3
i) tac9murile "e e$pun ;n vrac, pe de"tinaIii Ji modele "au ;n am#ala+e
proprii3
articolele din rHc5itH Ji "or "e e$pun ;ntr2o !onH de"tinatH articolelor pentru
;ntreIinerea curHIeniei%
o. .o5%l"
e$punerea mo#ilei "e reali!ea!H "u# forma unor apartamente3
;n "paIii "eparate "e vor e$pune pie"e mici de mo#ilier (cuiere, mo#ilier
pentru copii, mH"uIe etc%)3
pie"ele e$pu"e ;n "ufraerii Ji #ucHtHrii "e vor completa cu utila+ul Ji
acce"oriile aferente ace"tora ("ervicii de ma"H, apH, vin, ceai, aparate de
Htit Ji ;ncHl!it, mi$ere Ji ro#oIi, va"e, oale etc%)%
p. In&!ala(%% &an%!are0
e$punerea "e face pe mo#ilier "pecific fiecHrei rupe de produ"e:
a) produ"ele voluminoa"e pe podiumuri 3
#) produ"ele mHrunte pe rafturi, ondole "au tonete2vitrinH3
"unt nece"are mo"tre de ceramicH, linoleum, polirom, tapet Ji altele, care "H
conIinH numai produ"ele e$i"tente la v9n!are%
r. Ar!%cole de $%er"r%e
"e e$pun pe mo#ilier diver"ificat pe rupe de folo"inIH, a"tfel:
a) cutie Ji cuie "peciale direct ;n cutii din lemn 3
#) Juru#uri pe panouri de pre!entare Ji care "e e$pun ;n ca"ete3
c) ;mpletituri Ji Ie"Hturi din "9rmH "e e$pun pe ra"tele "peciale3
d) arcuri de mo#ilH "e e$pun ;n rafturi ;n partea de +o" a mo#ilierului3
e) fierHrie #rutH (profile laminate, ta#lH, oIel #eton, Ievi de in"talaIii) "e
aJa!H pe dimen"iuni cu ra"tele "au pe paturi%
&. U!%laje0 unel!e 7% &cule pen!ru u, agr%col 7% go&pod"re&c
e$punerea "e face pe rupe de produ"e a"tfel:
a) articole pentru cultura "olului Ji "emHnatului3
#) articole pentru ;ntreIinerea culturilor3
c) utila+e Ji unelte pentru recoltare Ji tran"port3
d) utila+e Ji unelte pentru !oote5nie3
e) diver"e unelte Ji "cule pentru u! aricol Ji o"podHre"c3
136
e$punerea pe mo#ilier (podiumuri, rafturi, ondole )"e face de!am#alat "au
am#alat, dupH ca! ;nc9t "H fie vi!i#il ;ntreul "ortiment de mHrfuri3
"culele "e e$pun pe me"erii "au ;ntr2o ordine loicH de utili!are3
pentru unele produ"e mHrunte "e vor e$ecuta panouri pe care "e va etala ;ntreaa
amH "ortimentalH (#alamale, #roaJte, ;nc5i!Htori etc%) "au ;n plicuri de pla"tic tran"parent%
0#M!NSRAR#A CALIAII PR!0US#L!R
.ulIi dintre noi ;Ji ;nc5ipuie cH e$i"tH doar douH modalitHIi de recep2tare Ji "tocare
a informaIiilor: citind Ji di"cut9nd% =ar inteleand modul de functionare al creierului putem
pune in evidenta cum anume culeem in2formatia din mediul incon+urator% <om anali!a in
continuare diver"ele cai prin care creierul no"tru poate recepta informatii%
:nali!a "e va de"fa"ura tinand cont de viitoarea me"erie, aceea de lucrator in
comert%
InformaIia poate fi comunicatH prin utili!area celor cinci "imIuri, "au a oricHrei
com#inaIii po"i#ile ;ntre ele% Cu c9t capacitatea de folo"ire a tuturor "imIurilor, "au a unei
com#inaIii parIiale, e"te mai mare, cu at9t "e inten"ificH efectul de comunicare%
In continuarea vom pre!enta cele cinci "imturi:
Au,ul1 C9nd folo"im lim#a+ul vor#it pentru a e$prima idei, a rH"2punde la
;ntre#Hri Ji a duce muncH de convinere, facem apel la "imIul au!ului% &articularitHIile
vocii, vite!a de e$primare, accentul pu" pe unele cuvinte Ji tonul pe care "unt ro"tite, pot
face din cuv9ntul vor#it o e$pe2rienIH "en!orialH foarte prenantH%
6",ul1 &entru a comunica, ne #a!Hm ;n cea mai mare mH"urH pe oc5i%Comunicarea
vi!ualH repre!intH o foarte ;n"emnatH metodH de tran"2mitere a informaIiilor, Ji poate
;m#rHca diver"e forme% &9nH la '5 O din in2formaIia admi"a ;n creier e"te receptatH prin
intermediul oc5ilor, ceea ce face din vH! unul dintre cele mai puternice in"trumente
"en!oriale de care di"punem%
.%ro&ul1 0oarte po"i#il ca data viitoare c9nd treceIi prin raionul de co"metice al unui
maa!in, "H daIi pe"te un aent comercial (repre!entant al firmei :<*N ) care "e oferH "H vH
"tropea"cH puIin pe do"ul m9inii cu o nouH marca de parfum "au de loIiune dupH ra"] =e ce
oareZ 0oarte "implu: firme2le de co"metice Jtiu de+a cH ;n creierul dumneavoa"trH amintirea
parfumu2lui va dHinui multH vreme, c5iar dupH ce memoria conJtientH a eliminat amintirea
am#ala+ului atrHHtor, "au a conver"aIiei cu aentul de v9n!Hri%
Bu&!ul1 1oate acele minu"cule papile u"tative de pe lim#a dv" comunicH cu creierul ;n
mod direct% C9nd treceIi printr 2 un "upermarKet (e$% .,17* ) Ji la raionul de alimente "e
oferH mo"tre dintr2o nouH marcH de "alam, nu va "imIiIi tentat "H u"taIiZ 0a#ricanIii folo"e"c
;n mod con
"tant acea"tH te5nicH% ?indiIi2va, c9t de puternicH e"te amintirea
u"tului, c9nd de"coperiIi ceva nou Ji "avuro"]
P%p"%!ul1 /unteIi ;ntr2un maa!in de confecIii Ji H"iIi o pie"H de ;m#rHcHminte care vH
place% Nu2i aJa cH pipHiIi puIin mate2rialul, ca "H vedeIi dacH atinerea lui pe piele vH dH o
"en!aIie plHcutHZ &ipHitul con"tituie o altH metodH de comunicare foarte puternicH%
=acH v9n!Htorul "e H"eJte ;n pre!enIa unui cl%en! dec%&0care Jtie e$act ceea ce
vrea, a#ordarea nu e"te dificilH, fiind nece"arH doar pre2!entarea produ"ului ca atare% =acH
cl%en!ul e&!e %ndec%& "au &e e2pr%m" greo%0 tre#uie evident, "H "e punH ;ntre#Hri "curte (de"pre
enul articolului, utili!are, preI), dar mai ale" "H "e pre!inte marfa pentru a fi$a intere"ul
clientului% /e recomandH, totdeauna, "H "e pre!inte mai multe articole, diferite ca preI Ji
13-
calitate, ;n principiu trei, "tiind cH, cel mai ade"ea, clientul acceptH articolul al cHrui preI
e"te intermediar% =e a"emenea, la pre!entarea articolului, clientul tre#uie, "H +oace un rol
activ%
AR.UM#NAR#A ,AN/ARII
:ce"t pa" e"te elementul e"enIial al reali!Hrii actului de v9n!are
cumpHrare, v9n!Htorul cHut9nd "H H"ea"cH arumentele care "H convinH clientul% Nu toIi
v9n!Htorii ;nt9mpinH aceleaJi dificultHIi ;n Tlupta6 de convinere a clientului:
;n v9n!area produse#or de consu curent0 pentru care cererea e$i"tH ;n
permanenIH, arumentele v9n!Hrii "unt nee"enIiale3
arumentarea e"te nece"arH pentru cumpHrarea Aunur$#or de consu per$od$c Ji,
mai ale" a celor de u% =nde#un."t0 a cHror aleere nu "e face ;ntr2o manierH impul"ivH,
clientul fiind Tcondu"6 cHtre un %produ" "au altul "u# imperiul unor mo5%lur% de cumpHrare
enerate de p"i5oloia "a% La r9ndul "Hu, ace"te mo#iluri "e rupea!H ;n:
a) mo5%lur% emo!%*e0 #a!ate pe in"tinctele, emoIiile Ji "entimentele individuale:
emulaIia, am#iIia, dorinIa de "ecuritate, dorinIa de a place, dorinIa de a imita, cHutarea
confortului, drao"tea maternH, coc5etHrie etc%:
#) mo5%lur% ra(%onale0 care fac apel, cum le indicH Ji numele, ia raIiune, Ia loicH3
cHutarea celui mai #un preI de cumpHrare, aranIia unei #une calitHIi, durata de utili!are,
comoditatea ;n folo"inIH, importanIa "erviciului po"t v9n!are etc%
Preg"!%rea une% argumen!"r% reclamH douH cateorii de cunoJtinIe:
cunoa7!erea !e4n%c" a produ"ului "au "erviciului v9ndut3
cunoa7!erea p&%4olog%e% cl%en!ulu% Ji a naturii arumentelor care pot
influenIa acea"tH p"i5oloie%
:rumentul de v9n!are fiind pre!entarea optima a elementelor favora#ile
produ"ului "u# forma unui raIionament convinHtor, e"te important ca lucratorul in comert
"H "ta#ilea"cH o li"tH a elementelor favora#ile pentru a reali!a, apoi, arumentarea v9n!Hrii%
:ce"t raIionament tre#uie "H "e "pri+ine pe elementele de caracteri!are a produ"ului% :"tfel,
calitHIile produ"ului pot "H e$i"te ;ntr2o interdependenIH "au "e pot identifica di"tinct:
cal%!"(%le %n!r%n&ec% ale produ&ulu%0( pentru un automo#il, de e$emplu, vite!a,
nervo!itatea, "upleIea, con"umul de car#urant etc)%3
me!odele de $a5r%ca(%e 7% procedeele !e4n%ce $olo&%!e0( pentru un automo#il:
motorul din aluminiu)3
me!odele de con!rol 7% de -ncercare a produ&ulu%0 care preced punerea ;n
v9n!are3
&%mpl%!a!ea -n $unc(%onare 7% -n!re(%nere a produ&ulu%.
&entru fiecare produ" e"te important "H "e reIinH acele arumente care con"tituie
atri#ute de "uperioritate evidentH faIH de un articol concurent%
IPURI 0# INR#-ARI "!L!SI# IN ACUL
0# ,AN/AR# CUMPARAR#
In!re5"r%le generale0 de !a!onare.:u ca "cop:
menIinerea unei atmo"fere de"tin"e3
di"traerea atenIiei clientului3
orientarea "pre un alt "u#iect care intere"ea!H c9Jtiarea de timp3
punerea ;n valoare a clientului%
In!re5"r% de op%n%e./copul ace"tora e"te:
valori!area clientului3
culeerea informaIiilor nece"are3
de"coperirea motivaIiilor3
verificarea ;nIeleerii de cHtre client a ideilor e$primate3
13'
tacticH p"i5oloicH (te5nica inver"Hrii rolurilor)%
In!re5"r% de %n*e&!%gare.@rmHre"c "a:
clarifice Ji "H aducH elemente noi ;n di"cuIie3
detalie!e pro#lemele unei nevoi a"cun"e3
demon"tre!e clientului cH v9n!Htorul e"te atent la e$plicaIiile "ale, cH doreJte
"H2i ;nIeleaH #ine pro#lemele%
In!re5"r% de con$%rmare. :u ca "cop:
verificarea, re!umarea ideilor, reformularea, confirmarea lor3
conducerea cHtre conclu!ie din aproape ;n aproape3
"H o#IinH o "erie de confirmHri "ucce"ive, metoda numitH Tte5nica da2urilor6
din partea clientului%
In!re5"r% de re!ur. /e doreJte:
o#liarea clientului "H reformule!e o#iecIia "au ;ntre#area ;ri termeni mai
avanta+oJi pentru v9n!Htor3
"H21 facH pe client "H rH"pundH "inur propriilor o#iecIii "au ;ntre#Hri3
ocolirea capcanelor ;ntin"e de client, c9Jtiarea de timp%
In!re5"r% $al& al!erna!%*e &au !e4n%ca $al&e% CCal!erna!%*eCC. /copul urmHrit e"te:
controlarea di"cuIiei prin limitarea acIiunilor clientului3
tactica p"i5oloicH ;n avanta+ul v9n!Htorului3
conducerea clientului "pre conclu!ia doritH, din aproape ;n aproape3
reformularea Ji "inteti!area ideilor%
In!re5"r% de relan&are./copul:
devierea di"cuIiilor de cHtre v9n!Htor3
preluarea iniIiativei fHrH a lan"a Ji interlocutorul3
continuarea loicH a ideilor clientului%
:rta de a pune ;ntre#Hri e"te c5eia reuJitei pentru lucratorul in comert%
INC2#I#R#A ACULUI 0# ,AN/AR# CUMPARAR#
* datH depHJitH etapa de arumentare a v9n!Hrii, "e a+une ;n punctul ;n care
;ntreul proce" implicH luarea de cHtre client a deci!iei de a face cumpHrHtura% @nele deci!ii
"unt luate rapid3 e"te ca!ul ;n care clientul "tie e$act ce doreJte% =ar, "unt "ituaIii c9nd
lucratorul in comert tre#uie "H a"i"te clientul care are dificultHIi ;n a lua deci!ii "au nu are
;ncredere ;n deci!iile "ale% In ace"t "cop, "e pot utili!a !e4n%c%0 de %nc4e%ere0 cum "unt:
Punerea clar" a -n!re5"r%lor0 ca de e$emplu:
YY=oriIi "H cumpHraIi ca&4 "au prin carte de creditZ YY "au
YYC9nd aIi dori "H vH fie livratH mo#ila aca"HZ YY
Pr%*%rea 7% a&cul!area &emnalelor de la cl%en!. =e e$emplu, o ;ntre#are pu"H de cHtre
client de enul:
YY&oate fi returnatH Z YY "au
YYC9t timp vH ia pentru a fi livrata la domiciliul
meuZ con"tituie un "emnal%
O$er%rea de &!%mulen!e &au &er*%c%% &pec%ale0 ;n ace"t "en", prin unele comentarii
tipice, de enul:
YY&reIul de v9n!are e"te vala#il numai a"tH!i YY"au
YYNu vH vom acu!a pe dumneavoa"trH pentru eventuala returnare a
produ"uluiYY
clienIii "unt tentaIi "H "punH da0fiind "timulati ;n enerai, de "ue"tiile v9n!Htorilor%
)ecunoa7!erea0 ;n ca!ul, neocierii v9n!Hrii unui articol de valoare mare, a
po&%5%l%!"(%% re*en%r%% cl%en!ulu%0 dupH o con"ultare cu alIi mem#ri ai familiei "ale% In ace"t
13)
ca!, lucratorul in comert tre#uie "H ;ncerce "H aran+e!e o nouH ;nt9lnire% @n lucratorul in
comert inventiv ;ncearcH "H arante!e ;ntoarcerea clientului, amintindu2Ji cH deJi
cumpHrHtura nu e"te efectuatH, clientul rHm9ne un potenIial cumpHrHtor%
:ugerarea unor produ&e &upl%men!are. =upH ce o cumpHrHturH a fo"t fHcutH, clientul
e"te, de o#icei, receptiv pentru continuarea di"cuIiilor, lu2cratorul in comert put9nd, a"tfel, "H2i
"uere!e cu c5i#!uinIH un produ" "uplimentar "au complementar celui ac5i!iIionat de+a3 de
e$emplu, o
pHlHrie pentru pla+H pentru a completa co"tumul de #aie, o cravatH pentru o cHmaJH%
=e a"emenea, e"te eficientH Ji "uerarea unei oferte "peciale care poate "H nu fie ;n
leHturH cu produ"ul cumpHrat%
&entru a atrae Ji menIine o clientelH fidelH, firmele comerciale promovea!H c9teva
te5nici particulare de v9n!are care "e #a!ea!H pe:
reducerea preIurilor de v9n!are:
a) van!area cu reducere3
#) van!area cu prime%
acordarea de facilitHIi de platH
a) van!area pe credit%
C9teva e$emple:
R"A"tu# "e acordH clientelei atunci c9nd comerciantul are un "toc ;n lic5idare3
Re$%" "e utili!ea!H pentru a recompen"a Ji ;ncura+a fidelitatea unui client3
In vederea o#Iinerii unei ?$de#$t,-$ dura#ile de la clientela "a, lucratorul in comert
oferH pentru fiecare cumpHrare o parte dintr2un cadou care ;n timp va forma o colectie%
V"n%"re" pe cred$t permite con"umatorilor "H2Ji procure #unurile de care au nevoie c5iar
dacH nu di"pun ;n momentul cumpHrHrii de fonduri nece"are%
@n #un lucrator in comert tre#uie "H Jtie "H +u"tifice ;n faIa clienIilor preIurile practicate pentru
articolele din aceeaJi familie de produ"e%
:ce"te diferenIe pot "a provinH din:
natura materiilor prime utili!ate3
din procedeul de fa#ricaIie3
din reputaIia mHrcii3
din caracterul de noutate "au e$clu"ivitate etc%
&reIul tre#uie comunicat de cHtre lucratorul in comert ;n cadrul unei e$puneri, ;n"oIit
;ntotdeauna de avanta+e e$primate, de o#icei, ;n termeni de c9Jti "au de economie pentru client%
APLICATII
1%&e #a!a e$emplelor pre!entate, menIionaIi c9teva ca!uri de acordare a ra#atului, remi!ei Ji primei%
2%Caracteri!aIi marca de fa#ricaIie ca element de identificare a #unurilor Ji "erviciilor%
3%/crieIi Ji interpretaIi un "cenariu care "H ilu"tre!e dialoul dintre un cumpHrHtor Ji un lucratorul in
comert cu privire la diferenIele de preI e$i"tente la articolele ce fac parte din aceeaJi familie de produ"e
140
Modulul VI
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE
Mot$!"-$e:
:ce"t modul cuprinde un numHr de "arcini referitoare la "tocarea in "iuranta a
produ"elor alimentare, caracteri"ticile diferitelor "i"teme de "tocare "i proce"ele de prevenire
a contaminarii produ"elor alimentare peri"a#ile pe cicluri de var"ta% /e va a"iura "ecuritatea
produ"elor alimentare%
:ctivitatea practicH a ace"tui cur" "e reali!ea!H participand activ la activitati de "tocare
a alimentelor "i van!area lor in conditii de "iuranta%
Lecia 1 N!IUNI INR!0UCI,# 0#SPR# M:R"URIL# ALIM#NAR#
:limentele "unt produ"e come"ti#ile de oriine veetalH "au animalH care "e pot con"uma
;n "tare proa"pHtH "au con"ervatH Ji care "ati"fac toate nece"itHIile fi!ioloice ale orani"mului%
Copo%$-$" cF$$c, " produse#or "#$ent"re
Componentele c5imice din produ"ele alimentare, dupH rolul pe care ;l au pentru orani"m,
"e rupea!H a"tfel:
"u#"tanIe cu rol eneretic: lucidele Ji lipidele3
"u#"tanIe cu rol catalitic: apa, "Hrurile minerale, vitaminele, en!imele3
"u#"tanIe cu rol reenerator: proteinele%
:v9nd ;n vedere faptul cH formarea, de!voltarea, activitatea, "HnHtatea orani"mului depind de
modul cum 5rana !ilnicH ;i "ati"face tre#uinIele nutritive, e"te important "H "e cunoa"cH at9t compo!iIia
c5imicH a alimentelor, contri#uIia ace"tora la a"iurarea unui reim alimentar raIional, c9t Ji recomandarea
cu competenIH la v9n!are%
<aloarea alimentarH pre"upune cunoaJterea:
valorii nutritive3
valorii calorice3
radului de a"imilare a produ"elor alimentare%
0 V"#o"re" nutr$t$!, a alimentelor e"te datH de totalitatea "u#"tanIelor oranice Ji anoranice:
proteine, lipide, lucide, "Hruri minerale, vitamine, en!ime, apH etc%, cu rol di"tinct ;n orani"m%
Ap"
:pa e"te una dintre componentele importante ale alimentelor% ConIinutul ;n apH al alimentelor
varia!H ;n limite lari: cereale Ji derivatele lor212215O3 leume 2 652)5O3 fructe 2 -52'0O3 lapte 2 '-O3
carne 2 5'2-4O3 peJte 2 622'4O%
SuAst"n-e#e prote$ce
&roteinele "unt "u#"tanIe nutritive, cu "tructurH com2ple$H, indi"pen"a#ile ;n alimentaIia
omului datoritH faptului cH dupH apH, deIin ponderea cea mai mare ;n Ie"utul uman (intrH ;n componenIa
celulelor vii)3 "2a demon"trat cH viaIa e"te ;n"uJi modul de e$i"tenIH a proteinelor ;n orani"m%
Surse
Cele mai valoroa"e proteine "e H"e"c ;n alimentele de oriine animalH: lapte, ouH, carne, peJte Ji
derivatele lor, pentru cH conIin ;n proporIii ridicate aminoaci!i e"enIiali% :limentele de oriine veetalH2
leuminoa"e, cereale, fructe 2conIin aminoaci!i e"enIiali, dar unii dintre aceJtia ;n proporIii mai redu"e%
L$p$de#e
Lipidele "unt "u#"tanIe oranice care "e H"e"c ;n toate celulele animale Ji veetale% Lipo" ;n
lim#a reacH ;n"eamnH ra"%
Surse
Lipidele "e H"e"c ;n cantitHIi ridicate ;n produ"e de oriine animalH Ji mai puIin ;n leume,
fructe, cu e$cepIia nucilor, alunelor, plantelor oleainoa"e% &re!enIa lor ;n orani"m favori!ea!H r9nce!irea
(o$idarea rH"imilor)%
G#uc$de#e ?lucidele, cuno"cute "u# numele de !a5aruri, "unt principalele "ur"e de enerie care "e
eli#erea!H imediat ;n orani"m% Cele mai rH"p9ndite lucide e$i"tente ;n alimente "unt: luco!a,
141
fructo!a, !a5aro!a, malto!a, amidonul, licoenul, celulo!a etc%
7olul lucidelor ;n orani"m
7ol eneretic D prin arderea unui ram de lucide "e eli#erea!a 4,1 Kcal, eli#erarea facandu D
"e rapid% 7ol pla"tic 2 2 intrH ;n "tructura celulelor Ie"uturilor%
7ol fi!ioloic D mare"c re!i"tenta orani"mului fata de "u#"tantele to$ice, contri#uind la
eliminarea ace"tora% &articipH la proce"ul de meta#oli!are a proteinelor Ji lipidelor
Surse
G#uco%" "e H"eJte ;n "tare li#erH ;n miere, "truuri, cHpJuni, ;n unele leume% Fructo%"
e"te mai dulce dec9t luco!a Ji "e H"eJte ;n "tare li#erH ;n mere, pere Ji leume%
1"F"ro%" ` !a5Hrul de "feclH "au de tre"tie ` "e e$trae pe cale indu"trialH din ace"te materii
prime Ji formea!H ;n proporIie de )),'O componentul principal al alimentului numit !a5Hr%
A$donu# po#$%"F"r$d "e H"eJte ;n proporIie mare ;n cartofi, p9ine, ore!, pa"te fHinoa"e%
&re!enIa lucidelor ;n alimente favori!ea!H apariIia:unor modificHri #ioc5imice nedorite, numite
fermentaIii%
S,rur$ $ner"#e
/u#"tanIele minerale repre!intH numai 6O din reutatea corpului omene"c,dar +oacH un rol foarte importante ;n
nutriIie%
/Hrurile minerale pre!ente ;n alimente "unt:
- ;n cantitHIi mai mari: calciu, fo"for, pota"iu,
"odiu, clor, mane!iu(macroelemente)%
- ;n cantitHIi foarte mici: fier, manan, iod, cupru, !inc(microelemente)%
V$t"$ne#e
<itaminele "unt "u#"tanIe oranice:
care "e H"e"c ;n cantitHIi foarte mici ;n alimente3
indi"pen"a#ile #unei funcIionHri a orani"mului3
pe care orani"mul nu le poate "inteti!a Ji tre#uie furni!ate de alimente3
care au rol "pecific, de unde nece"itatea unei alimentaIii variate3
prin lip"a lor ;n orani"m, apar #olile de nutriIie%
C#"s$?$c"re
=upH radul de "olu#ilitate, vitaminele "e cla"ificH ;n douH rupe:
- vitamine 5idro"olu#ile ("olu#ile ;n apH): 4l, 42, 46, 412, C3
- vitamine lipo"olu#ile 2 "olu#ile ;n rH"imi: :, =, ,, [
,n!imele
/unt catali!atori oranici "ecretaIi de celule vii% Cele mai importante en!ime "unt: !a5aro!a, amilo!a,
lacta!a, pep"ina, trip"ina, lipa!a% :ctivitatea en!imelor "tH la #a!a o#Iinerii alcoolului, a vinului, #erii, p9inii etc%
A) V"#o"re" c"#or$c,
,"te determinatH de pre!enIa "u#"tanIelor nutritive !i"e caloriene: lipide, lucide, protide Ji alcoolul care prin
ardere ;n orani"m enerea!H enerie, aJa cum "2a mai arHtat: lucidele, 4, l Kcal(3 lipidele ),3 Kcal(3 proteinele
4, l Kcal(3 alcoolul -, l Kcal(%
c) Gr"du# de "s$$#"re " "#$ente#or e"te determinat de: calitatea
"u#"tanIelor oranice e$i"tente ;n componenIa ace"tora3
capacitatea orani"mului de a "inteti!a unele dintre ace"te "u#"tanIe%
,"te nece"ar "H "e cunoa"cH Ia fiecare rupH de alimente compo!iIia Ji valoarea nutritivH a ace"tora,
precum Ji mi+loacele de menIinere a ace"tei valori, ;n "copul menIinerii Ji a"iurHrii "tHrii de "HnHtate a
orani"mului uman%
PASRAR#A SI C!NS#R,AR#A MAR"URIL#
142
ALIM#NAR#
P,str"re" 7$ od$?$c,r$#e =n t$pu# p,str,r$$ ,r?ur$#or "#$ent"re
&rodu"ele alimentare, fiind #oate ;n "u#"tanIe nutritive, "unt "upu"e permanent unor proce"e
fi!ice, c5imice Ji #io2c5imice care influenIea!H calitatea ace"tora pe tot parcur"ul circulaIiei produ"elor%
&H"trarea e"te o etapH importantH a circulaIiei produ"elor, care:
menIine caracteri"ticile de calitate a mHrfurilor3
"e reali!ea!H ;n funcIie de:
- natura mHrfurilor3
- metoda de con"ervare%
menIine la un nivel co#or9t proce"ele vitale din alimente3
=ocumentele /1:/ "ta#ile"c condiIiile "pecifice de reali!are a pH"trHrii pentru fiecare rupH de
produ"e%
Conditiile de pa"trare urmare"c "a a"iure un ec5ili#ru intre factorii interni ai produ"ului "i
factorii e$terni din "patiul de pa"trare%
0actorii interni ai produ"ului "unt:
compo!itia c5imica3
"tarea #ioloica3
"tadiu de prelucrare te5noloica3
"tarea de "alu#ritate%
0actorii e$terni din "patiul de pa"trare "unt:
temperatura3
umiditatea3
compo!itia aerului3
lumina 3
"tarea de iiena%
In timpul pH"trHrii, c5iar ;n condiIiile a"iurHrii unui ec5ili#ru ;ntre factorii interni ai produ"ului Ji
factorii e$terni ai mediului de pH"trare, apar modificHri nedorite, care produc pau#e materiale%
.odificarile pot fi :
a)fi!ice: evaporarea3 umectarea3 in5etarea3
decolorarea% #)c5imice: rance!irea3 #om#a+ul c5imic%
c)#ioc5imice: 2dorite: maturarea%
2nedorite: alterarea "au putrefactia3 fermentatia3 muceairea%
Terene de ."r"n-$e 7$ !"#"A$#$t"te
Terenu# de !"#"A$#$t"te repre!intH intervalul de timp ;n care ace"te produ"e depo!itate, manipulate
Ji tran"portate core"pun!Htor ;Ji pH"trea!H nemodificate toate caracteri"ticile te5nico2calitative iniIiale, ;ncepe
de la data fa#ricaIiei Ji e"te indicat ca interval de timp "au ca datH2limitH de utili!are%
Terenu# de ."r"n-$e repre!intH intervalul de timp prevH!ut de "tandarde, norme, caiete de
"arcini "au contracte, ;n cadrul cHruia reme2dierea "au ;nlocuirea produ"ului("erviciului "e reali!ea!H pe
"eama c5eltuielilor unitHIilor producHtoare "au pre"tatoare% 1ermenul de aranIie ;ncepe de la data preluHrii
produ"elor de cHtre #eneficiarul final% =urata de utili!are normatH repre!intH intervalul de timp ;n cadrul
cHruia produ"ul 2 ;n condiIii de e$ploatare, depo!itare, manipulare Ji tran"port core"pun!Htoare 2 ;Ji menIine
nemodificate toate caracte2ri"ticile funcIionale Ji ;ncepe de la data preluHrii produ"ului de cHtre #eneficiarul
final Ji "e menIionea!H ;n documentaIia te5nicH a produ"ului%
Metode de conser!"re " produse#or
"#$ent"re Conser!"re":
un rup de operaIiuni "au tratamente prin care "e urmHreJte creJterea duratei de pH"trare3
urmHreJte relarea proce"elor #ioc5imice a alimentelor ce provin din orani"me vii%
143
P"steur$%"re":
;ncHl!irea alimentelor la temperaturi p9nH la 100 aC3
di"true formele veetative ale microorani"melor din alimente3
"e folo"eJte la: 2 alimente lic5ide: lapte3 "ucuri "i #Huturi%
- alte alimente%
Ster$#$%"re":
cea mai #unH formH de con"ervare3
folo"eJte fier#erea la temperaturi pe"te 100 aC3
di"true toate formele de e$i"tenIH
micro#ianH3 %
- "e aplicH la carne, lapte, peJte, leume, fructe%
Re?r$.er"re":
- "e reali!ea!H la temperaturi ;ntre 025 aC, umiditate '02)0O3
"tanea!H parIial reacIiile en!imatice
din produ"e3
"e aplicH la toate alimentele, cu condiIia "H fie "HnHtoa"e Ji proa"pete%
Con.e#"re":
metoda cea mai folo"itH3
"e reali!ea!H: 2 lent2621' aC3
- rapid 2 25235 aC3
- ultrarapid "u# 2 35 aC%
la carne, peJte, leume, fructe%
Conser!"re" pr$n s,r"re:
u"catH Ji umedH ("aramurH)3
folo"itH la carne, peJte, leume3
pre!intH de!avanta+: modificH u"tul%
Conser!"re" pr$n usc"re:
;ndepHrtarea apei din alimente3
carne, peJte, leume, fructe3
Conser!"re" =n so#u-$$ concentr"te de %"F,r:
"e aplicH numai la fructe3
"e o#Iin marmelada, emul, dulceaIa%
Conser!"re" pr$n "r$n"re:
influenIea!H p>2ul #acteriilor3
leume, carnea de peJte%
A?u"re":
metodH mi$tH de con"ervare
poate fi: 2 la rece, temperatura p9nH la 20 aC3
2 la cald, temperatura ;n +ur de 50 aC3
2 5ituirea, temperatura ;n +ur de -5 aC%
E?ecte#e noc$!e "#e consuu#u$ de
"#$ente necorespun%,to"re c"#$t"t$!
&e parcur"ul circuitului comercial al mHrfurilor, mai ale" pe perioada pH"trHrii ;n conditii necore"pun!Htoare
conform pre"cripIiilor /1:/, apar produ"e care, din punct de vedere calitativ, nu mai core"pund%
Con"umul ace"tor alimente de cHtre populaIie duce la apariIia unor to$iinfecIii Ji into$icaIii
alimentare%
144
1o$iinfecIiile alimentare "e datorea!H fie con"umHrii unui aliment infectat cu un anumit tip de
microorani"m, fie a unui aliment ;n care microorani"mele, de!volt9ndu2"e, eli#erea!H to$ine, ;n primul ca!
#oala e"te o infecIie, iar ;n cel de2al doilea e"te o into$icaIie%
Conform *rdonanIei nr% 42(1))5, privind producIia de produ"e alimentare de"tinate comerciali!Hrii,
"e urmHre"c:
2 protecIia vieIii, "HnHtatea populaIiei Ji a mediului ;ncon+urHtor3
2"ati"facerea nece"itHIilor de con"um ale tuturor cateoriilor de con"umatori3
2re"pectarea condiIiilor de iienH Ji de ordine la fa#ricarea, manipularea Ji tran"portul mHrfurilor%
*./ nr% 611(1))5, pentru apro#area normelor de iienH privind alimentele Ji protecIia "anitarH a ace"tora,
aratH cH:
2toate produ"ele alimentare fa#ricate pentru con"umul uman tre#uie "H ai#H avi!ul "anitar al mini"trului
"HnHtHIii3
2e"te inter!i"H comerciali!area "au utili!area pentru con"umul uman a alimentelor care pre!intH una dintre
urmHtoarele "ituaIii:
2au "emne de infe"tare cu para!iIi (ouH, larve, forme adulte, vii "au
moarte)3
2au "emne ale contactului cu ro!Htoare3
2au miro" Ji u"t "trHin de natura produ"ului3
2au u"t Ji miro" "au pete de muceai, cu e$cepIia muceaiurilor
"elecIionate3
2"unt fa#ricate dupH te5noloii neavi!ate3
2"unt fa#ricate din materii prime care nu au primit avi! "anitar3
2nu ;ndepline"c condiIiile cerute de norme "au "tandarde3
2"unt fal"ificateb%
0al"ificare 2 adao"ul oricHrei "u#"tanIe naturale "au "intetice, ;n "copul ma"cHrii unor defecte ale
produ"elor alimentare, precum Ji ;n "copul modificHrii "au conferirii de proprietHIi pe care produ"ele nu le
+u"tificH prin compo!iIia lor naturalH "au prin normele de fa#ricaIie% /c5im#area compo!iIiei fHrH a "c5im#a
"pecificaIiile de pe etic5ete "e con"iderH fal"ificare%
MAR"URI 0# M!RARI SI PANI"ICAI#
Iport"n-" "#$ent"r,
&rodu"ele o#Iinute din prelucrarea cerealelor au fo"t con"iderate ;ntotdeauna componente e"enIiale
ale unei alimentaIii ec5ili#rate datoritH:
2compo!iIiei lor c5imice3
2po"i#ilitHIilor variate de
prelucrare3 2acce"i#ilitHIii ;n
a"imilare%
:ce"te produ"e a"iurH !ilnic orani"mului uman circa 45O din totalul proteinelor, 65O din totalul
caloriilor Ji un aport ;n"emnat de lucide, vitamine (mai ale" 4,, 4
2
, 4
3
, &&, ,), "Hruri minerale (&, [, .)%
<aloarea nutritivH a produ"elor de morHrit Ji panificaIie e"te determinatH de:
2"tructura Ji compo!iIia c5imicH a #o#ului cerealier (de r9u, porum#,
ore!, "ecarH, or!, ovH!)3
2modul de o#Iinere a ace"tor produ"e, care pre!intH particularitHIi de la o
rupH la alta Ji c5iar de la un "ortiment la altul%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " produse#or de or,r$t 7$ p"n$?$c"-$e
=upH materia primH, proce"ul te5noloic Ji caracteri"ticile de calitate, produ"ele de morHrit Ji
panificaIie cuprind: faina, crupele, pa"tele fHinoa"e, produ"ele de panificaIie Ji de pati"erie%
FAINA
0Hina e"te un produ" "u# formH de pul#ere, o#Iinut prin mHcinarea #oa#elor de cereale panifica#ile
(r9u, "ecarH)% /e pre!intH ;n mai multe tipuri diferenIiate prin: culoare, ranulo!itate Ji rad de e$tracIie prin
cernere%
1ipuri de fHinH
145
In comerI "e ;nt9lne"c urmHtoarele tipuri de fHinH
CRUPELE
Crupele "unt produ"e o#Iinute printr2o prelucrare "pecialH a #oa#elor de cereale "au a unor leume
(ma!Hre, "oia)%
.odul "pecific de o#Iinere permite ;m#oHIirea crupelor cu "u#"tanIe minerale, vitamine,
concomitent cu creJterea radului de a"imilare a ace"tor produ"e de cHtre orani"mul uman%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " crupe#or
") Dup, n"tur" "ter$e$ pr$e:
2crupe din porum# (mHlai, fuli de porum#,
pufuleIi)3 2crupe din r9u (ri", arpacaJ, pufarin)3
2crupe din ore! (ore! Jlefuit, ore! la"at, #ri!ura de
ore!)3 2crupe din or! (arpacaJ)3
2crupe din ovH! (fuli de ovH!)3
2crupe din ma!Hre (ma!Hre
JlefuitH)% A) Dup, odu# de
pre#ucr"re:
2crupe normale:
2intrei
3
2framentate%
2crupe laminate:
2oparite3
2pra+ite%
2crupe e$pandate%
PASTELE F'INOASE
&a"tele fHinoa"e "unt produ"e o#Iinute dintr2un aluat crud,
nedo"pit, modelat ;n diferite forme Ji u"cate%
:ce"te produ"e au la #a!H faina #oatH ;n luten cu "au fHrH
adao"uri nutritive: ouH, pa"tH de tomate, "panac%
Criterii de cla"ificare a pa"telor fHinoa"e
a)=upH proprietHIi:
pa"te fHinoa"e o#iJnuite3
pa"te fHinoa"e e$tra3
pa"te fHinoa"e "uper%
#)=upH forma Ji dimen"iuni:
pa"te fHinoa"e luni3
pa"te fHinoa"e medii3
pa"te fHinoa"e "curte 2 melciJori, rom#uri, litere%
Cond$-$$#e de c"#$t"te "#e p"ste#or ?,$no"se
C:7:C1,7I/1ICI
&:/1, 0GIN*:/,
*4I/N@I1, ,B17: /@&,7
"uprafaIH "uprafaIH netedH, "uprafaIH netedH
netedH, fHrH tran"lucidH3 ;n tran"lucidH3 ;n rupturH
urme de fainH, rupturH au un au a"pect "ticlo"
Culoare al#H, al#2Hl#uie Hl#u;e2aurie
uniformH uniformH uniformH
.iro"2 u"t caracteri"tic, plHcut, fHrH u"t Ji miro" "trHin
Corpuri "trHine lip"H
Infe"tare nu "e admite pre!enIa in"ectelor
146
Comportarea Ia dupH fier#ere, pa"tele tre#uie "H fie ela"tice, "H nu "e
fier#ere lipea"cH ;ntre ele
CreJterea ;n volum la 2,5 ori 4 ori 4 ori
fier#ere (minimum)
PRODUSELE DE PANIFICA)IE
/unt produ"e o#Iinute dintr2un aluat do"pit preparat din fHinH, dro+die, apH, "are, diver"e adao"uri
(ouH, !a5Hr, rH"imi, condimente etc%)%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " produse#or de p"n$?$c"-$e
a) =upH n"tur" "ter$e$ pr$e 7$ "uJ$#$"re:
p9ine "implH (nearH, "emial#H, al#H)3
p9ine cu adao" de cartofi3
p9ine dieteticH (medicinalH):
- p9ine acloridH (fHrH "are)3
- p9ine ra5am3
- p9ine cu calciu3
- p9ine 5ipolucidH%
produ"e de fran!elHrie:
- "imple (cornuri, c5ifle)3
- cu adao"uri (#atoane cu lapte, ;mpletituri, cornuri cu diferite
adao"uri)3 #)=upH s$steu# de ode#"re:
p9ine format: rotund, oval, lun3
produ"e de fran!elHrie format: rotund, oval,potcoavH %
c) =upH etod" de co"cere:
produ"e de panificaIie coapte pe vatrH3
produ"e de panificaIie coapte ;n formH%
CondiIiile de calitate ale produ"elor de panificaIie
&7*=@/, =, &:NI0IC:FI,
:"pect produ"e de formH reulatH, "pecificH "ortimentului, neturtitH
neaplati!atH cu "au fHrH cre"tHturi
Coa+H netedH, lucioa"H, iarH lipituri, crHpHturi, ncar"9, dar nici palidH
Culoare al#en2aurie p9nH la #run2roJcatH ("pecificH fiecHrui "orti2
ment)
.ie! #ine copt, nelipicio", nc"iar9micio", ela"tic, cu pori uniformi
fHrH urme de fHinH nefrHm9ntatH, fHrH "traturi compacte, fHrH
corpuri "trHine
.iro" Ji u"t plHcute, caracteri"tice, iarH "cr9Jnet la me"tecare datoritH
impuritHIilor minerale, fHrH u"t, miro" "trHin (de muceai
r9nced)
/emne de alterHri lip"H3 prin ruperea p9inii, "H nu "e forme!e fir,e mucilainoa"c
micro#iene
14-
PRODUSELE DE PATISERIE
/unt produ"e o#Iinute prin af9narea c5imicH a,unui aluat preparat din fainH, rH"imi, !a5Hr cu "au fHrH
alte adao"uri (ouH, miere, unt, arome etc%)%
:ce"te produ"e "e produc ;nlr2o variata "tructura "ortimentalH, ;n care ponderea cea mai mare o deIin
#i"cuiIii Ji napolitanele%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " A$scu$-$#or 7$
n"po#$t"ne#or ") Dup, "ter$" pr$,:
#i"cuiIi "impli3
#i"cuiIi de"ert (!a5aroJi, lutenoJi)3
#i"cuiIi aperitiv (condimentaIi)3
#i"cuiIi dietetici (vitamini!aIi, cu !a5arinH)3
#i"cuiIi cu cremH3
#i"cuiIi cu cacao3
#i"cuiIi cu unt%
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" 7$ od$?$c,r$#e
c"#$t"t$!e c"u%"te de cond$-$$ necorespun%,to"re de p,str"re
&rodu"ele de morHrit Ji panificaIie pre!intH particularitHIi de la o rupH la alta, ;n ceea
ce priveJte marcarea, am#alarea Ji depo!itarea%
.arcarea "e reali!ea!H prin:
- litorafie (la produ"ele amnalate ;n puni, pac5ete)
- etic5ete (la produ"ele am#alate ;n cutii, "aci)%
:m#alarea "e face ;n funcIi de tipul produ"elor ;n:
A)Dup, ?or,: c) Dup, copo%$-$" cree$:
2#i"cuiIi dreptun5iulari3 2 napolitane cu lHm9ie3
2#i"cuiIi pHtraIi3 2 napolitane cu cacao3
2#i"cuiIi rotun!i3 2 napolitane cu !meurH3
2#i"cuiIi fiurine3 2 napolitane cu vanilie3
2#i"cuiIi "priIaIi% 2 napolitane cu ciocolatH%
Cond$-$$#e de c"#$t"te "#e produse#or de p"t$ser$e "unt redate ;n ta#elul urmHtor:
C:7:C1,7I/1ICI 4I/C@IFI N:&*LI1:N,
:"pect e$terior #ucHIi plate, de formH #ucHIi pri"matice "au cilindrice, cu
reulatH, fHrH oluri "au marini reulate, fHrH crHpHturi "au
#HJici rupturi, cu "uprafaIa curatH, fHrH pete
:"pect ;n "ecIiune mie! #ine copt, cu "traiuri alternative de vafe umpluturH
poro!itate finH, fHrH oluri (cremH)
"au inclu!iuni "trHine
Culoare Hl#uie, #runH (la cei cu "pecificH "ortimentului
cacao)
Con"i"tenIH fraedH, dar ne"fHr9micioa"H
?u"t plHcut, dulce "au "pecific plHcut, dulce "au dulce acriJor
condimentelor folo"ite (la "pecific adao"urilor
cei aperitiv), fHrH u"t
"trHin, fHrH "cr9Jnet la
ma"ticaIie
.iro" plHcut, "pecific aromelor utili!ate
14'
- puni, pac5ete de 59rtie peraminatH, metali!atH, celofan Ji din polietilerH3
- cutii de carton3
- lH!i de lemn cHptuJite cu 59rtie de am#ala+3
- "aci (de iutH, de 59rtie)%
=epo!itarea "e face ;n "paIii de depo!itare curate, u"cate, #ine aeri"ite, departe de produ"ele
ce emanH miro" pronunIat3 ;n timpul pH"trHrii tre#uie "H "e a"iure:
2o temperaturH de 1521' aC (e$cepIie fac napolitanele: M 10
aC) 2umiditate relativH a aerului de 652-5O (e$cepIie fac pa"tele
fHinoa"e: 60265O)%
L#.UM#( "RUC# SI PR!0US# IN0USRIALI/A#
!-INU# 0IN L#.UM# SI "RUC#
In 7om9nia "2au de!voltatYY#a!ine leumicole Ji pomicolYY, determinate de condiIiile pedoclimatice
favora#ile, unde "e cultivH "oiuri de mare productivitate, ceea ce duce la o eficienIH economicH ridicatH,
a"iur9ndu2"e permanent con"umul de fructe Ji leume proa"pete "au con"ervate%
In vederea reali!Hrii lor, ca mHrfuri, leumele Ji fructele "e folo"e"c ;n fa!a maturitHIii de con"um
Ji a maturitHIii fi!ioloice%
Leumele Ji fructele ocupH un loc important ;n 5rana omului, fiind "ur"e
de: .#uc$de (luco!a, alacto!H, fructo!H)3
!$t"$ne (A( 0(( 0
4
( 0
B
( C( E( Q( 5( PP(
U)N suAst"n-e $ner"#e (0,522O)3
"p, (-02)0O)3
prote$neN
"c$%$ or."n$c$ (malic, citric, o$alic,
#en!oic)3 en%$e+
Con"umul de fructe Ji leume a"iurH ec5ili#rul "omatic Ji p"i5ic al orani"mului uman,
datoritH valorii alimentare Ji terapeutice%
<aloarea caloricH e"te ;n eneral redu"H%
&arte come"ti#ilH a leumelor Ji fructelor poate fi: rHdHcina, tulpina, #ul#ii, frun!ele, fructele, muurii
etc%
Cla"ificarea leumelor "i a fructelor "e face in functie de caracteri"ticile lor comune "i dupa diferite
criterii% Leumele "e cla"ifica dupa productia marfa o#tinuta:
radacinoa"e3
tu#erculifere3
#ul#oa"e3
rupa ver!elor3
"olano D fructoa"e3
pa"taioa"e3
#o"tanoa"e3
frun!oa"e3
condimente "i aromatice%
0ructele "e cla"ifica dupa "tructura:
"am#uroa"e3
ar#u"ti fructiferi3
fructe din import3
nucifere3
14)
"emintoa"e%
Ciupercile come"ti#ile "unt folo"ite in "tare proa"pata "i con"ervata%
/e recoltea!a la maturitatea de con"um "i contin: proteine, "u#"tante
minerale, vitamine, aci!i oranici% Leumele "i fructele, pentru a fi co2merciali!ate, tre#uie
"a indeplinea"ca anumite caracteri"tici de calitate:
0orma D e"te "pecifica "oiului "i "peciei3
are rol e"tetic, contri#uie la comerciali!are3
poate fi cilindrica, conica, ovala, oval D alunita, "ferica, piriforma%
.arimea D "e e$prima prin reutate, dimen"iune, volum "i conditionea!a numarul de #ucati
la Kiloram3
e"te tipica "oiului"i a+uta la "ta#ilirea cla"elor de cali#rare%
Culoarea D e"te variata in functie de radul de maturitate3
con"tituie un criteriu de "ta#ilire a momentului recoltarii%
Con"i"tenta e"te determinata de "tructura "oiului "i a "peciei, compo!itie c5imica, rad de maturitate,
conditii de tran"port "i pa"trare3
"e poate "ta#ili cu a+utorul unor aparate
"peciale% ?u"tul e"te o caracteri"tica foarte importanta3
"pecific pentru fiecare "oi3
determinat de continutul de lucide,aci!i oranici%
/uculenta pulpei e"te influentata de radul de maturitate3
cu cat e"te mai mare, cu atat e"te mai apreciat de con"umatori3
varia!a in functie de radul de maturitate, conditii de recoltare,
tran"port "i pa"trare%
:roma e"te influentata de "pecie, "oi, rad de maturitate,
compo!itie c5imica3
influentea!a calitatea comerciala "i "en!oriala%
/tarea de pro"petime "e aprecia!a "en!orial3
e"te o caracteri"tica de #a!a care furni!ea!a indicatii in leatura cu
durata de timp "cur"a de la recoltare "i cu modul cum au fo"t pa"trate%
/tarea de "anatate "i de curatenie are un rol important in "ta#ilirea
calitatii% ?radul de maturitatee"te dat de anumite proprietati ale leumelor
"i fructelor: marime, culoare, u"t, aroma%
&re!enta pedunculului repre!inta o caracteri"tica importanta de calitate la mai multe fructe "i leume,
iar a#"enta ace"tuia permite pierderea "uculentei "i favori!ea!a alterarea mai devreme%
/ortarea are rolul de a "epara produ"ele pe calitati diferite, dupa in"u"irile "pecifice "oiului, "ta#ilite
in "tandarde pentru a deveni marfuri de lar con"um%
:m#alarea leumelor "i fructelor "e face in la!i "i ladite de diferite tipuri "i marimi, tinandu D "e
"eama de natura produ"ului, durata de tran"port "i durata pa"trarii% :m#ala+ul are "i rol promotional, de
aceea, pe lana rolul functional, tre#uie "a ai#a "i un rol e"tetic%
&a"trarea "e reali!ea!a in functie de re!i"tenta fructelor "i leumelor la tran"port, la manipulare,
intrucat e$i"ta marfuri foarte u"or peri"a#ile "i relativ re!i"tente% ,"te nece"ar ca pe durata pa"trarii "a fie
re"pectate conditiile impu"e referitoare la umiditate temperatura, lumina "olara%
In funcIie de ace"te caracteri"tici, leumele Ji fructele "unt ;ncadrate pe cateorii de calitate:
c$tra, calitatea I Ji calitatea a Il2a%
Se$conser!e 7$ conser!e d$n #e.ue 7$ ?ructe
7e!i"tenIa la pH"trare a leumelor Ji fructelor ;n "tare proa"pHtH e"te relativ micH, datoritH compo!iIiei
c5imice, c5iar ;n condiIiile a"iurHrii unor parametri de temperaturH, luminH, umiditate Ji aer optimi%
Criteriul de cla"ificare a "emicon"ervelor Ji con"ervelor din leume Ji fructe e"te dat de metoda de
con"ervare%
150
P,str"re" "emicon"ervelor Ji a con"ervelor de leume Ji fructe "e reali!ea!H a"iur9ndu2"e sp"-$u#(
teper"tur"( u$d$t"te" Ji dur"t" de p,str"re core"pun!Htoare fiecHrei metode de con"ervare%
Nere"pectarca ace"tor condiIii duce la apariIia unor modificHri calitative at9t a"upra produ"ului, c9t Ji a"upra
am#ala+ului, ceea ce duce la "coaterea lor din circuitul comercial% :ce"te modificHri "unt: ;nmuierea
Ie"uturilor, modificarea culorii, apariIia diferitelor forme de alterare, #om#a+ul fi!ic, c5imic Ji micro#ioloic%
<ariaIiile accentuate ;ntre temperaturH Ji umiditate provoacH ruinirea cutiilor, din cau!a conden"Hrii
apei la "uprafaIa ace"tora%
4om#a+ul fi!ic nu duce la di"truerea conIinutului con"ervei, deoarece e"te determinat de ;n5eIarea
apei din con"erve "au de umplerea e$ce"ivH a recipientelor%
4om#a+ul c5imic "e datorea!H acumulHrii 5idroenului format ;n urma acIiunii aci!ilor din produ"
a"upra ta#lei imperfect co"itorite%
4om#a+ul micro#ioloic apare ca urmare a acIiunii microorani"melor din con"erve, ;ntruc9t nu "2a
re"pectat reimul de "terili!are%
PR!0US# /A2AR!AS#
ImportanIa Ji rolul produ"elor !a5aroa"e ;n con"umul alimentar al populaIiei%
&rodu"ele !a5aroa"e "unt produ"e alimentare apreciate de cumpHrHtori datoritH proprietHIilor
p"i5o"en!oriale de u"t, aromH, culoare, a"pect, formH% ,le au o valoare enereticH ridicatH datoritH
conIinutului ridicat ;n lucide (!a5aro!H, luco!a, amidon, fructo!H etc%)%
Con"umate ;n cantitHIi moderate, produ"ele !a5aroa"e au acIiune favora#ilH a"upra orani"mului:
"e dierH Ji "e a"imilea!H uJor Ji ;nle"ne"c die"tia altor alimente3
completea!H nece"arul caloric !ilnic al orani"mului3
"unt indicate ;n "pecial ;n activitHIi fi!ice rele, ;n 5rana "portivilor%
Con"umate ;n e$ce", au urmHri neative a"upra "HnHtHIii, determin9nd:
in"talarea o#e!itHIii3
"upra"olicitarea pancrea"ului3
apariIia dia#etului3
creJterea cole"terolului, a ten"iunii arteriale3
formarea cariilor dentare%
M"ter$$#e pr$e %"F"ro"se 7$ $n?#uen-" #or
"supr" c"#$t,-$$ produse#or ?$n$te
La fa#ricarea produ"elor !a5aroa"e "e
folo"e"c: a) .aterii prime de #a!a:
!a5arul3
luco!a3
!a5arul invertit3
laptele concentrat3
mierea3
amidonul3
ra"imile ( unt de vaca, unt de cacao, mararina, plantolul)%
Ca5arul invertit D ame"tec in parti eale de luco!a "i fructo!a folo"it pentru inlocuirea partiala "au
totala a luco!ei%
#) .aterii au$iliare:
fructele ( "u# forma de emuri "au pa"te de fructe pentru umpluturi, fructe confiate, fructe in
alcool)3
"am#uri ra"i ai unor fructe ( "am#uri de nuca, alune, ara5ide, cai"e)3
"eminte oleainoa"e ( de floarea D "oarelui, de "u"an)3
151
lecitina3
aci!ii alimentari ( citric, tartric)3
arome ( naturale "au "intetice )3
aar D aar3
coloranti laimentari ( naturali, "intetici)%
:ar D aar "u#"tanta elifianta, e$tra"a din anumite ale marine, folo"ita la o#tinerea +eleurilor%
C#"s$?$c"re" produse#or %"F"ro"se
&rodu"ele !a5aroa"e cuprind o amH larH de produ"e ce "e caracteri!ea!H prin conIinutul mare de
!a5Hr, a"pect atrHHtor, u"t dulce Ji aromH plHcutH%
=upH materiile prime folo"ite la o#Iinere Ji particularitHIile proce"elor te5noloice ce "tau la
#a!a fa#ricHrii lor, produ"ele !a5aroa"e "e rupea!H ;n:
&rodu"e de caramela+ (#om#oane
"ticloa"e) =ra+euri
Caramele
&rodu"e de la#orator (#om#oane, fondante, Jer#et,
+eleuri) &rodu"e de ciocolatH
&rodu"e orientale (5alvaua, ra5atul)%
CondiIiile de calitate ale produ"elor !a5aroa"e "unt "pecifice
fiecHrei rupe de produ"e, aJa cum reie"e din ta#elul urmator%
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" 7$ od$?$c,r$#e
c"#$t"t$!e =n t$pu# p,str,r$$ produse#or %"F"ro"se
M"rc"re" "e reali!ea!H prin litorafiere pe cutiile de pre!entare "au prin ntermediul #anderolelor
litorafiate, etic5etate%
AA"#"re" "e face diferit, ;n funcIie de modul de comerciali!are a produ"elor !a5aroa"e: %
cutii de carton e"tetic litorafiate, prin etic5etare3
59rtie velinH, celofan, foiIH de aluminiu3
cutii metalice "au din material pla"tic3
cutii de carton cHptuJite cu 59rtie peraminatH%
Depo%$t"re" produ"elor !a5aroa"e "e face ;n condiIii "pecifice de "paIiu, de nediu, de mo#ilier Ji
mod de aran+are% ,le ;Ji menIin "au ;Ji modificH "u# a"pect calitativ proprietHIile ;n funcIie de condiIiile de
depo!itare a"iurate, ;n timpul pH"trHrii, tre#uie "H "e a"iure:
o temperaturH optimH de 1'220 aC3
o umiditate relativH a aerului de 652-5O (e$cepIie face 5alvaua 2 5-O)3
Cele mai "en"i#ile la pH"trare Ji cu termen de arnIie mai redu" "unt produ"ele !a5aroa"e:
ciocolata "implH3
"pecialitHIile de ciocolatH, deoarece au un conIinut #oat ;n rH"imi3
5alvaua%
Mod$?$c,r$ c"#$t"t$!e =n t$pu# p,str,r$$ produse#or %"F"ro"se
microflora produ"elor !a5aroa"e e"te de"tul de redu"H3
numai ;n condiIii de pH"trare necore"pun!Htoare, la o umiditate ridicatH, H"e"c mediu prielnic
de acIiune unele #acterii "porulate Ji muceaiuri3
ace"te microorani"me (mai ale" muceaiurile) determinH:
2muceairea ciocolatei Ji a produ"elor de ciocolatH3
2rance!irea produ"elor cu conIinut #oat ;n
rH"imi%
&rin nere"pectarea condiIiilor te5noloice de fa#ricare, a condiIiilor de am#alare, manipulare,
tran"port, depo!itare, pot apHrea la produ"ele !a5aroa"e o "erie de defecte:
- defecte de a"pect Ji de formH3
- defecte de con"i"tenIH3
152
2 defecte de u"t Ji miro"%
Condimentele "unt produ"e alimentare de oriine veetalH (cu e$cepIia condimentelor "aline care
"unt de oriine mineralH), "e adauH la preparatele culinare (;n unele ca!uri, Ji preparatelor de cofetHrie2
pati"erie, pentru a le da un u"t plHcut, "pecial)% Caracteri"ticile u"tative ale condimentelor "e datorea!H
compo!iIiei lor c5imice (conIin uleiuri eterice, e"teri, alte "u#"tanIe "pecifice)% cele mai multe condimente
conIin uleiuri eterice care enerea!H a"upra orani"mului uman efecte po!itive:
e$citH nervii olfactivi Ji u"tativi, inten"ifi c9nd "ecreIiile a"trice%
"timulea!H a"tfel pofta de m9ncare Ji uJurea!H a"imilarea alimentelor%
153
4+ St$u#ente 7$ cond$ente
/timulentele "unt produ"e alimentare de oriine veetala a caror importanta alimentara e"te
determinata de continutul de:
2alcaloi!i:
cofeina ( in cafea)3
t5eina ( in ceai)3
teo#romina (in pudra de cacao )%
2"u#"tante:
aromati!ante3
tanante3
proteice%
Con"umul moderat ( in "pecial de cafea ) enerea!a o "erie de efecte favora#ile a"upra orani"mului
uman:
atenuea!a "tarea de o#o"eala3
contri#uie la "porirea capacitatii de munca3
actionea!a "timulativ, inten"ificand functiile orani"mului3
are actiune diuretica "i actiune e$citanta a"upra "ecretiei a"trice%
Pro!en$en-,+ V"r$et,-$
<arietHIi
/timulente &rovenienIH
Cafea 2 "eminIele ar#orelui de cafea #oa#e crudH3 cafea #oa#e
cafea, "pecia Caffea prH+itH3 cafea mHcinatH3 e$tractul
de cafea in"tant (ne"cafe)3 cafea
decofeini!atH (cu 0,05O
cofeinH)%
Ceai 2 frun!ele ar#u"tului de Ceai
ceai (ar#u"tul de verde3 ceai neru%
de!voltH ;n C5ina
\aponia, India, 4ra!ilia)
&udrH de cacao 2 fructul ar#orelui de c prin pre"area fructului re!ultH
cacao 15eo#roma cacao turtele, iar prin mHcinare "e
o#Iine pudra de cacao (pul#ere
&rovenienta "i varietatile condimentelor "unt ilu"trate in urmatorul ta#el:
154
?rH"imile "unt alimente importante din punct de vedere eneretic deoarece, prin con"umarea unor
cantitHIi relativ mici, orani"mul #eneficia!H de un numHr mare de calorii ;n comparaIie cu alte elemente%
?rH"imile "e o#Iin din "eminIele plantelor oleainoa"e, din anumite fructe (nuci, ara5ide etc%), din
Ie"uturile animalelor Ji din lapte%
<aloarea alimentarH a rH"imilor re!ultH din compo!iIia lor c5imicH%
:#u!ul de rH"imi duce la ;m#olnHviri (o#e!itate), iar un conIinut redu" duce la "u#alimentaIie%
Condimente &rovenienIH <arietHIi
Condimente acide: "e o#Iin: 2 oIet de vin3
*Ietul alimentar 2 din fermentaIia aceticH a 2 oIet de mere3
vinurilor deradate, a 2 oIet de miere de al#ine%
#or5oturilor de fructe3
2 prin di"tilare%
2din te"covinH "au dro+die de
/area de lamaie vin, ;n proce"ul de vinificaIie%
2fermentaIia citricH a
:cidul citric !a5arurilor, din "ucul de
lHm9ie%
Condimente picante: 2 plantH tropicalH diu familia 2 piper neru (#oa#e, mHcinat)3
&iperul pipcraceclor 2 piper al#%
&iperul
.u"tarul 2 "eminIe de muJtar 2 muJtar dulce3
2 muJtar iute%
2 "oiuri de ardei (dulci Ji 2 #oia de ardei dulce3
4oiaua de ardei iuIi), prin u"carea Ji 2 #oia de ardei iute%
mHcinarea fructelor%
Condimente aromate 2 fructul unei plante para!ite 2 pH"tHi luni (calitatea I)3 2
(mirodenii): <anilia planifolia ce "e pH"tHi "curte (calitatea a Il2a)%
<anilia
,
3 cultivH ;n IHrile tropicale3
/corti"oara
2 coa+a rH"ucitH, %u"catH a
ar#u"tului de "corIiJoarH3
Cui"oarele
2 muurii florali ai ar#orelui
CarWp5Wlu" aromd2ticu"3
2 frun!ele ar#u"tului2dafin
0run!ele de dafin (Lauru" no#ili")3 2 fructul
plantei .Wrtu" pimcnta Ji
&imenta oficiali"%
Condimente "aline: 2 "area e$tra"H din "aline 2 "are c$trafinH3
/area de #ucHtHrie dupH ;ndepHrtarea impu2 2 "are finH3
ritHIilor (pHm9nt, ni"ip, "Hruri 2 "are mHruntH3
de pota"iu, calciu, mane!iu)% 2 uruialH3
2 "are "u# formH de #ulHri%
.RASIMI ALIM#NAR#
155
@n ram de rH"ime de!voltH ;n orani"m ),3 Kcal%
:limentaIia #oatH ;n rH"imi tari (de #ovine,
ovine) face "H crea"cH concentraIia de cole"terol din "9ne, iar reimul ;n care predominH aci!i raJi
ne"aturaIi (uleiul de floarea2"oarelui, uleiul de porum#) are efect de reducere a cole"terolului%
Cla"ificarea rH"imilor "e poate face dupH:
oriine3
"tarea fi!icH%
?ra"imile pot fi veetale "i animale% :tat ra"imile veetale cat "i cele animale "unt lic5ide "i
"olide%?ra"imile veetale lic5ide "unt :
ulei de floarea D "oarelui 3
ulei de "oia 3
ulei de ma"line etc% ?ra"imile
veetale "olide "unt :
mararina 3
unt de cacao 3
unt de palmier%
?ra"imile animala lic5ida e"te uleiul de pe"te%
?ra"imile animala "olide "unt :
untura de porc 3
untura de pa"are 3
"eu de #ovine "i oaie 3
unt%
Caracteri"ticile oranoleptice ale uleiului "i mararinei "unt:
C"r"cter$st$c$ U#e$ M"r."r$n"
:"pect 2lucio",u"cat in "ec
tiunea proa"pat taiata
La 15rade C pt uleiul 2limpede,fara "u"
neam#uteliat pen"ii "i fara "edi
ment
La 60rade C pt uleiul
im#uteliat
Culoare 2in functie de tip : 2"pecifica tipului de
al#en,al#en2ro"cat mararina%
"au ver!ui% 2la mararina al#a
"e vede o inc5idere
a culorii la "upra fata
pe o adancime de 12
2mm%
.iro" "i u"t 2placut,fara miro" 2placut,aromat,fara
tul#ure
/ediment 2filtrarea necore"pun!atoare3
/pumarea 2apare datorita pre!entei "u#"tantelor
la mucilainoa"e neandepartate la rafinare 3
incal!ire
?u"t "i 2depo!itare necore"pun!atoare 3
miro" 2
neplacut
=upa caracteri"ticile oranoleptice, untura de porc "e livrea!a in doua cla"e de calitate :
156
calitate "uperioara "i calitatea I% Caracteriaticile "unt date in ta#elul urmator :
C"r"cter$st$c$ C"#$t"te" super$o"r" C"#$t"te" I
:"pect "i 2ma"a alifioa"a,omo 2fin ranulata
con"i"tenta ena
:"pect in "tare 2tran"parenta 2tran"parenta
topita
Culoare Gal# imaculat G"e admite nuanta
al#uie
.iro" "i u"t Gcaracteri"tic de G"e admite miro" "la# de
proa"pat,fara miro" "i pra+it%
u"t "train
M"rc"re"( "A"#"re"( depo%$t"re" s$ tr"nsportu# .r"s$$#or
.arcarea cuprinde date utile pentru identificarea produ"ului, data
fa#ricatiei, compo!itia,calitatea, ma"a neta, conditiile de pa"trare "i pretul%
:m#ala+ele de tran"port "e marc5ea!a prin etic5etare cu "pecificatia : marca de
intreprindere, denumirea, calitatea, data fa#ricatiei, ma"a neta "i #ruta, /1:/ "i termenul de arantie%
&a"trarea "e face in incaperi u"cate, curate, de!infectate, intunecoa"e, aeri"ite la temperatura de
4 D 10 rade C "i cu o umiditate relativa a aerului de 60 D )0 O% :laturi de ra"imi nu "e depo!itea!a
produ"e cu miro" particular ( pe"te, condimente etc%)%
1ran"portul ra"imilor "olide "e face in ve5icule i!oterme, curate, u"cate, fara miro" "train, la
temperatura de 4 D 10 rade C% pentru tran"portul cu durata de pe"te 6 ore "e folo"e"c ve5icule friorifice%
LAP#L# SI PR!0US#L# IN0USRIALI/A#
0IN LAP#
Laptele Ji produ"ele lactate repre!intH o rupH de alimente deo"e#it de importantH ;n 5rana omului, intruc9t
favori!ea!H creJterea, de!voltarea Ji funcIionarea orani"mului uman%
<aloarea nutritivH e"te datH de:
prote$ne( con"tituite din aminoaci!ii cei mai importanIi ai vieIii, in cantitHIi optime (ca!einH,
lactoal#uminH lactolo#ulinH)3
"p, ('-O) 2 mediul ;n care "unt di!olvate "au ;n "u"pen"ie toate celelalte
componente3
suAst"n-e $ner"#e (0,'20,)O) 2 repre!intH o importantH "ur"H de calciu3
!$t"$ne (4
3
, 4
6
, :, =) 2 "unt ;n proporIii diferite3
#$p$de (3,6O) 2 uJor emul"iona#ile, "unt a"imilate uJor de orani"m%
Coeficientul de utili!are die"tivH e"te de )02)5O%
15-
<aloarea caloricH e"te de 6- Kilocalorii(100 ml lapte interal%
Laptele Ji produ"ele lactate "unt produ"e uJor Ji rapid dierate de orani"mul uman, contri#uind la
creJterea re!i"tenIei orani"mului faIH de maladii, mHrindu2i vioarea Ji ro#u"teIea%
:v9nd ;n vedere rolul 5otHr9tor al calitHIii materiei prime ;n o#Iinerea unui produ" de calitate, o
deo"e#itH atenIie "e acordH "ortHrii laptelui, care "e face pe #a!a re!ultatelor o#Iinute ;n cadrul recepIiei
calitative% In vederea definitivHrii, ca lapte de con"uni, "e reali!ea!H:
curHIirea3
normali!area3
iieni!area%
CurHIirea repre!intH ;ndepHrtarea impuritHIilor mecanice%
Normali!area e"te operaIiunea prin care laptele e"te adu" la conIinutul de rH"ime dorit Ji "e o#Iine prin
adHuarea "au e$traerea unei pHrIi din rH"imea laptelui%
Iieni!area laptelui "e reali!ea!H prin pa"teuri!arH Ji con"tH ;n ;ncHl!irea la temperatura de "u# 100
aC% ,ficienIa pa"teuri!arH e"te datH de di"truerea ;n procent de )),)O a #acilului tu#erculo"%
L"pte#e pro"sp,t
@nitHIile comerciale care de"fac laptele proa"pHt tre#uie "H fie dotate eu "paIii friorifice, pentru a "e
menIine caracteri"ticile de calitate core"pun!Htoare, ;ntruc9t termenul de aranIie e"te de o !i%
Caracteri"ticile laptelui proa"pHt:
:% *ranoleptice
:"pectul Culoarea Con"i"tenIa .iro"ul Ji u"tul
c lic5id3 c al#a, cu c fluida c plHcut3
c omoen3 nuanIH uJor c dulcea,
c fHrH impuritHIi Hl#uie3 caracteri"tic laptelui
vi!i#ile3 c uniformH ;n proa"pHt3
c farH "edimente% toatH ma"a% c u"t de fiert%
4% 0i!ice Ji c5imice
=uritate relativ minima
7eacIie de control a
?rH"imi O :ciditate
pa"teuri!arii
3O
2,4O 15221
rade 1,02' neativH =D
1,'O 15orncr)
0,1 O
C#"s$?$c"re" 7$ c"r"cter$%"re" pr$nc$p"#e#or
.rupe de produse #"ct"te
1.Conser!e de #"pte
/e o#Iin prin "terili!are "au de"5idratare (parIialH, totalH)%
/unt produ"e cu duratH ;ndelunatH de pH"trare%
15'
Sort$ent C"r"cter$st$c$ de c"#$t"te
Lapte praf c a"pect de pul#ere finH, omoenH3
c culoare al#2Hl#uie3
c miro", u"t plHcut, dulcea%
Lapte "terili!at c a"emHnHtoare laptelui pentru con"um imediat%
Lapte concentrat c menIine caracteri"ticile oranoleptice ale materiei prime%
4+ Produse #"ct"te "c$de d$etet$ce
:ce"te produ"e "e o#Iin prinIr2o fermentaIie lacticH diri+atH, au ;n"uJiri u"tative "uperioare Ji o #unH
dic"ti#ilitate% /unt con"iderate dietetice ;ntruc9t contri#uie la in5i#area de!voltHrii #acteriilor de putrefacIie
din mediile inte"tinale%
Sort$ent C"r"cter$st$c$
Iaurtul c c5ea compact, omoen, fHrH eliminare de !er3
2o#iJnuit3 c u"t plHcut, acriJor3
2 cu fructe c aromH caracteri"ticH%
Laptele #Htut c con"i"tenIa a"emHnHtoare "m9nt9nii3
c u"t acriJor, aromat, plHcut, rHcoritor%
C5efir c fluid3
c con"i"tenIH "pumoa"H, cu coaul omoen3 c u"
acriJor, aromat Ji "la# ;nIepHtor%
B+ Produse oA-$nute pr$n sEntEn$re" #"pte#u$
:u un rol important ;n alimentaIie datoritH calitHIilor u"tative, conIinut ;n rH"imi, uJor a"imila#ile, Ji a
vitaminelor lipo"olu#ile% =in acea"tH rupH de produ"e lactate fac parte un!ul Ji &m+n!+n".
Sort$ent C"r"cter$st$c$
/mantana dulce 2a"pect omoen,fara alomerari de ra"ime "au
"u#"tanta proteica 3
2con"i"tenta fluida 3
2culoare al#a,pana la al#uie,uniforma 3
2u"t "i miro" dulcea,cu aroma "pecifica de
"mantana proa"pata 3
2ra"ime 32M( 2 1%
/mantana fermen 2a"pect omoen,fara alomerari de ra"ime "au
tata "u#"tanta proteica 3
2con"i"tenta va"coa"a 3
2culoare al#a,pana la al#uie,uniforma 3
2u"t "i miro" placut, aromat,"la# acri"or "peci2
fic de fermentatie lactica 3
2ra"imi 40M( 2 1 3 30M( 2 1 3 25M( 2 1%
@ntul : 2forma2calupuri pri"matice 3
2"uperior '0O 2culoare al#2al#uie,pana la al#en2de"c5i", uni2
15)
ra"ime3 forma in toata ma"a 3
2de ma"a -4 O 2luciu caracteri"tic3
ra"ime% 2in "ectiune "uprafata continua,fara picaturi vi!i2
#ile de apa,oluri de aer "au impuritati3
2con"i"tenta ma"a onctuoa"a,compacta,omoena
ne"faramicioa"a 3
2miro" "i u"t placute, cu aroma de "mantana fer2
mentata%
=efectele untului apar din urmatoarele cau!e :
De?ecte#e untu#u$ C"u%e
2u"tul de "eu 3 2o$idarea liceridelor,favori!ata de lumina "i
2u"t "i miro" de acru 3 temperatura3
2a"pect faramicio" 3 2"mantana folo"ita e"te prea acidulata3
2con"i"tenta prea moale 3 2nere"pectarea temperaturii din timpul #aterii
2picaturi mari de apa 3 "mantanii3
2defecte de culoare% 2mala$are in"uficienta3
2pimenti caracteri"tici in"uficienti%
C+ 0r"n%etur$#e
4ran!eturile pot fi con"iderate ca forma de con"ervare a principalelor componente ale laptelui:
"u#"tanIele proteice Ji rH"imea%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re Sort$entu#
2dupa felul laptelui 4ran!a :
2din lapte de vaca 3
2din lapte de oaie 3
2din lapte de #ivolita 3
2dupa continutul de ra"ime 4ran!a :
2dietetica 3
2foarte ra"a 3
2ra"a%
2dupa calitate 4ran!a :
2"uperioara 3
2calitatea I 3
2calitatea a II2a%
2dupa proce"ul te5noloic 4ran!eturi :
2proa"pete3
2fermentate3
2maturate3
2framantate3
2oparite%
4ran!a proa"pHtH din lapte 2a"pect de pa"tH omoenH,cura2
de vacH: tH, fHrH "curere de !er3
2foarte ra"H 46O3 2con"i"tenIa cremoa"H, ne"farami2
2ra"H 2-O3 cioa"H3
2"emira"H 20O% 2culoarea al#a pana la al#2Hl#ui,
uniforma in toata ma"a3
2miro"ul Ji u"tul plHcut, de
fermentaIie lacticH, fHrH miro" Ji
160
u"t "trHin (acru, amar, muceai, afumat
dro+dii)%
Crema tip 0aara" "pecifice materiei prime
(#r9n!H Ji "m9nt9nH)%
@rda 2culoare al#H3
2con"i"tenIa moale, untoa"H3
2u"t dulce3
2miro" de lapte fiert3
2rH"ime 14O3
2lactoal#uminH 20O%
C+4+ 0r"n%etur$ ?erent"te s$ "tur"te $n s"r"ur"
Sort$entu# C"r"cter$st$c$
0r"n%" telemea proa"pata : 2#ucati paralelipipedice 3
2din lapte de vaca 3 2"uprafata curata 3
2din lapte de oaie% 2in "ectiune tran"ver"ala2pa"ta curata uni2
forma,"e admit oluri rare de pre"are, a"2
0r"n%" telemea maturata: pect #ureto" 3
2din lapte de vaca 3 2a"pect de portelan in ruptura 3
2din lapte de oaie% 2con"i"tenta compacta,leata,u"or ela"tica,
moale3
2culoare al#a "au al#2al#uie, uniforma
in toata ma"a3
2miro" "i u"t placut, u"or "arat, acri"or3
La calitatea a II2a "e admit #ucati deforma2
te "i o con"i"tenta u"or "faramicioa"a%
0r"n%" telemea cu inlo#a2 2ra"ime 14O 3
re de lactoal#umina 2lactoal#umina 20O 3
2 con"i"tenta moale3
2 "tructura fina3
2 valoare nutritiva "uperioara%
0r"n%" tip XY 0,11:YY 2forma de #ucati "au "ectoare circulare3
2 culoare al#a3
2 con"i"tenta compacta3
2 pa"ta are a"pect de portelan3
2 miro" "i u"t placute, putin acri"or,picant%
161
C+B+ 0r"n%etur$ ?erent"te s$ "tur"te
:ce"te #ran!eturi pot fermenta "i matura "i "u# actiunea unor #acterii "au muceaiuri care "e de!volta
pe "uprafata #ran!ei "au in pa"ta,
Imprimand #ran!eturilor un u"t picant "i aroma caracteri"tica%
C+C+ 0r"n%etur$ ?r""nt"te
/e o#Iin din caJ maturat, ame"tecat cu diferite adao"uri, introdu" ;n am#ala+ pentru continuarea
maturHrii%
Sort$ent
T$pu# de
C"r"cter$st$c$
#"pte
4ran!a de #urduf: lapte de 2a"pect de pa"tH3
2 ;n coa+H de #rad3 oaie "au 2culoare al#2Hl#uie3
de vacH 2con"i"tenIH moale, onctuoa"H3
2 u"t Ji miro" plHcut, "la# "Hrat, de caJ de
oaie%
Sort$ent T$pu# de #"pte C"r"cter$st$c$
4ran!eturi maturate Lapte de : 2forma de #ucati cilindrice,
moi, cu muceaiuri 2oaie "au vaca 3 acoperit cu folie de aluminiu 3
2vaca 3 2pa"ta e"te al#a,u"or al#uie 3
2capra 3 2con"i"tenta untoa"a3
2#ivolita 3 2pre!inta pe "uprafata canale
de culoare verde,ri 3
2miro" "i u"t "pecific, picant%
4ran!eturi maturate Lapte de vaca 2coa+a neteda,acoperita cu pa2
"emitari rafina 3
2pa"ta e"te al#uie 3
2con"i"tenta foarte ela"tica 3
2mie! curat,omoen,onctuo" 3
2miro", u"t "pecific, u"or
picant%
4ran!eturi maturate Lapte de vaca 2#ucati mari, cilindrice 3
tari 2coa+a neteda, uniforma,ela"2
tica3
2pa"ta compacta, omoena3
2oc5iuri de fermentare netede
"i lucioa"e 3
2culoarea al#en2pai pana la
al#en mai inc5i" 3
2con"i"tenta mie!ului ela"tica,
omoena, ne"faramicioa"a 3
2u"t "i miro" placut, u"or
dulce%
162
4ran!a de lapte de 2ma"H curatH, omoenH, fHrH oluri de aer3
.oldova oaie "au 2culoare "la# Hl#uie, uniformH3
de vacH 2con"i"tenIa tare3
2miro" Ji u"t caracteri"tic, de #r9n!H
frHm9ntatH%
C+D+ 0r"n%etur$ op"r$te (c"sc"!"#u#)
/e o#Iin prin opHrirea caJului preparat din lapte de oaie, ;n preala#il maturat, care, dupH "Hrare, e"te
din nou maturat ;n anumite condiIii de umiditate Ji temperaturH%
Sort$e C"r"cter$st$c$
nt
2#ucHIi cilindrice "la# conve$e3
CaJcaval 2coa+a tare, netedH, Hl#uie, acoperitH cu un ame"tec de
parafinH "i cere!ina
2pa"tH, culoare Hl#uie3
2culoarea uniformH ;n toatH ma"a3 con"i"tenIa tare, puIin
ela"ticH3
2miro" Ji u"t plHcut, uJor "Hrat%
Ca"caval 2#ucHIi cilindrice "au forme paralelipipedice3
afumat 2coa+a "u#Iire, acoperitH cu parafinH3 con"i"tenIH tare3
2u"t Ji miro" picant, uJor "Hrat%
C+6+ 0r"n%etur$ top$te
/unt produ"e o#Iinute din #r9n!eturi fermentate Ji maturate fHrH a"pect comercial core"pun!Htor:
formH, de"en, aromH, u"t% :cea"tH formH de prelucrare permite valorificarea #r9n!eturilor cu defecte fi!ice%
Sort$ent C"r"cter$st$c$
4 ran!e turi foarte ra"e 2"uprafaIH netedH, lucioa"H3
(45 O) 2pa"tH curatH, finH, omoenH3
4ran!eturi ra"e (40O) 2culoare al#2Hl#uie3
2con"i"tenIa moale, ela"ticH, onctuoa"H3
2u"t "i miro" plHcute%
Depo%$t"re" laptelui Ji a produ"elor lactate tre#uie "H "e facH ;n "paIii friorifice, curate,
de!infectate, fHrH miro"uri "trHine, la temperatura
core"pun!Htoare, ;n funcIie de fiecare "ortiment%
Cantitatea mare de rH"imi din compo!iIia untului impune
pH"trarea ;n condiIii de refrierare Ji conelare%
&roce"ele #ioc5imice "e de"fHJoarH ne;ntrerupt, ;n lapte Ji produ"ele
lactate, p9nH ;n momentul con"umHrii lor% =e aceea, e"te nece"arH depo2!itarea lor, pentru a "e
menIine caracteri"ticile de calitate c9t mai puIin modificate%
163
!UAL#
Iport"n-" "#$ent"r, 7$ !"#o"re" nutr$t$!, " ou,#or
*uHle au un rol deo"e#it de important ;u alimentatia omului, deoarece "e dierH uJor Ji
conIin elemente nutritive in2di"pen"a#ile orani"mului uman% <aloarea nutritivH e"te datH de:
proteine 2 ovolitelina, are mare valoare #ioloicH3
lipide 2 32236O3
"Hruri minerale 2 fierul (223 mO)3
- fo"forul (2002250 mO)3
vitamine (:, =, ,, 41, 42, 46, &&)%
=atoritH valorii nutritive, coeficientul de die"tie e"te de )1 2
)5O la oul fiert Ji '0O la oul crud%
/e comerciali!ea!H ouHle de HinH "i intr2o cantitate mai redu"a Ji ouHle de raIH, curcH Ji 9"cH%
Structur" ou#u$
*ul de HinH arc o reutate cuprin"H ;ntre 362-0 Ji e"te format din trei pHrIi anatomice:
coa+H3
al#uJ3
Hl#enuJ%
Coa+a e"te partea "olida de la ou Ji e"te formatH din car#onaIii de calciu ()4O), de mane!iu, din
fo"faIi Ji alte "u#"tanIe oranice in"olu#ile ;n apH% :cea"tH coa+H e"te perforatH de o mulIime de pori prin care are loc
"c5im#ul de a!e Ji prin care "e pot infiltra Ji micro#ii, c9nd oul e"te depu" ;ntr2un mediu umed Ji infectat%
La e$terior, coa+a e"te prote+atH de o cuticulH, care "e formea!H prin u"carea "u#"tanIelor
mucoide, e$i"tente la "uprafaIH, ;n momentul e$pul!Hrii%
/u# faIa interioarH a co+ii Ji aita care acoperH al#uJul% Cele douH mem#rane coc5ilifere "unt "tr9n"
apropiate una de alta, ;n"H, pe mH"urH ce "e evaporH lic5idele din compartimentele interioare ale oului, ace"t
"paIiu "e umple cu aer, form9ndu2"c Tcamera de aer6% :cea"tH TcamerH de aer6 creJte ;n raport cu timpul de
pH"trare%
A#Au7u# 2 repre!intH 5-O din reutatea totalH a oului Ji "e compune, la oul proa"pHt, din trei
"traturi de diferite con"i"tenIe:
i% "tratul e$tern e"te fluid3
ii% "tratul mi+lociu e"te mai den"3
iii% cel interior 2 ceva mai fluid%
G,#Aenu7u# 2 cuprinde 32O din reutatea oului, fiind o emul"ie concentratH, format din "traturi
concentrice de culoare al#enH, ;nvelite ;ntr2o mem#ranH vitclinH% &e "uprafaIa Hl#enuJului "e H"eJte
un punct al#icio", de 223 mm, numit Tdi"c erminativ6_, Ji e"te menIinut ;n centru de douH cordoane de
al#uJ numite TJala!e6, care "e prind de mem#rana coc5iliferH%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re 7$ de "prec$ere " prospe-$$$ ou,#or
*uHle de HinH pentru con"umul alimentar "e cla"ificH, ;n funcIie de radul de pro"peIime, ;n trei
cateorii:
ouH foarte proa"pete 2 la cinci !ile de la ouare3
ouH proa"pete3
ouH con"ervate%
* altH cla"ificare a ouHlor "e poate face dupH reutate:
ouH mari 2 pe"te 50 3
ouH mici 2 pe"te 40 Ji p9nH la 50 inclu"iv%
M"rc"re"( "A"#"re"( tr"nsportu# s$ p"str"re" ou"#or
164
.arcarea la ouHle proa"pete "e reali!ea!H pe am#ala+ Ji direct pe coa+a oului, vi!i#il, printr2un "i"tem
"pecial, manual "au mecanic, cuprin!9nd data ouatului, !iua, luna, prin cifre ara#e% La ouHle con"ervate prin
fri, marcarea "e face pe coa+H a"tfel:
cu literele C0 2 dacH con"ervarea "2a fHcut prin fri3
cu litera C 2 con"ervare prin "oluIie de var%
:m#alarea ouHlor proa"pete "e face ;n cofra+e "peciale, p9nH la 30 de #ucHIi, iar ouHle "e
aJea!H ;n po!iIie verticalH cu v9rful ;n +o"% 0iecare am#ala+ tre#uie "H fie ;n perfectH "tare, curat, u"cat, fHrH
miro" de muceai "au alt miro" "trHin% *uHle am#alate tre#uie "H fie din aceeaJi cateorie Ji aceeaJi cla"H%
0iecare am#ala+ tre#uie "H ai#H ;n interior o fiJH de control care "H cuprindH numHrul de ordine al am2
#alatorului%
1ran"portul ouHle am#alate ;n cofra+e de 30 de #ucHIi "unt aJe!ate ;n lH!i compartimentate,
iar cele foarte proa"pete "unt livrate numai pream#alate ;n cutii "peciale%
&a"trarea ouHlor ;n coa+H "e face ;n ;ncHperi curate, u"cate, rHcoroa"e, cu temperatura
de 0214 aC, umiditatea -0O, ferite
de ra!ele "olare, departe de mHrfurile al cHror miro" "e poate tran"mite%
CARN#A SI PR!0US#L# 0IN CARN#
Iport"nt" "#$ent"r" s$ !"#o"re" nutr$t$!" " c"rn$$
s$ produse#or d$n c"rne
Carnea Ji produ"ele din carne "unt produ"e de oriine animalH con"tituind un aliment de #a!H din
5rana omului%
:cea"ta "e datorea!H compo!iIiei c5imice a cHrnii, ec5ili#ratH ;n "u#"tanIe cu valoare #ioloicH
ridicatH:
"u#"tanIe proteice (formate din aminoaci!i e"enIiali)3
lipide3
"u#"tanIe minerale (mai ale" fier)3
vitamine3
licoen%
/u#"tanIele nutritive din came "unt a"imilate de cHtre orani"mul uman ;n proporIie de )42
)-O% <aloarea nutritivH a cHrnii varia!H ;n funcIie de:
"pecie3
v9r"tH3
"e$3
radul de ;nrHJare3
modul de ;nri+ire a animalului (pH"Hrii) ;n timpul vieIii%
Iport"n-" "#$ent"r, a cHrnii Ji produ"elor din carne e"te determinatH de urmHtoarele elemente:
au ;n compo!iIie toate "u#"tanIele din care e"te format orani"mul uman3
au calitHIi u"tative Ji nutritive "uperioare (mai ale" carnea de pa"Hre)3
au calitHIi dietetice, culinare aprecia#ile Ji die"ti#ilitate "uperioarH%
4+ T$pur$ de c"rne 7$ cond$-$$ de c"#$t"te( "rc"re( "A"#"re
.ateria primH pentru indu"tria cHrnii o con"tituie:
animalele de mHcelHrie (#ovine, porcine, ovine, caprine)3
pH"Hrile dome"tice (Hini, curci, raIe, 9Jte)3
animale "Hl#atice (iepure, cHprior, mi"treI, ur")3
pH"Hri "Hl#atice (raIe, 9Jte, fa!an, pot9rnic5e, prepeliIH)3
cru"tacee, moluJte, #atracieni (raci, cra#i, melci, #roaJte)%
1ipuri de carne
165
=in punct de vedere comercial, prin carne ;nIeleem at9t carca"a animalelor de mHcelHrie, a pH"Hrilor,
a v9natului, c9t Ji produ"ele o#Iinute din ace"tea%
Criterii de cla"ificare a
cHrnii a)=upH provenienIH:
came de #ovine (viIel, m9n!at, vitH)3
carne de porcine (purcel de lapte, porc)3
carne de ovine (miel, oaie, #atal)3
carne de pa"Hre (pui, HinH, raIH, curcan)%
#)=upH radul de prelucrare, ;n vederea livrHrii, carnea
"e pre!intH ;n:
carca"e ;ntrei (carnea de ovine)3
+umHtHIi (carnea de porc)3
"ferturi (carnea de vitH)%
c)=upH forma de pre!entare:
carne pream#alatH (cu "au fHrH o")3
came neam#alatH (cu o"ul con"tituIional re!ultat din tranJarea unor pHrIi
anatomice)% d)=upH "tarea termicH:
carne !v9ntatH (rHcitH ;n condiIii naturale)3
came refrieratH (are la o" 0a 2 M4 aC3
carne conelatH (are la o" 212 aC%
CondiIiile de calitate ale cHrnii proa"pete "unt pre!entate comparativ, pe tipuri de carne, ;n ta#elul
urmator%
Cond$-$$#e de c"#$t"te "#e c,rn$$ pro"spete
Caracteri" Carnea de mHcelHrie Carnea de pa"Hre Carnea de v9nat
tici
:"pect 2carnea la "uprafaIH 2carnea pre!intH 2carnea pre!intH
pre!intH o peliculH u"catH3 "uprafaIH curatH, fHrH "uprafaIa curatH, fHrH
2rH"imea are colo2 re"turi de pene "au rupturi "au pHrIi
raIia Ji con"i"tenIa fuli, cu capul Ji din corp lip"H,v9natul
normale, caracteri"tice picioarele #ine curHIate3 fiind #ine curHIat de
"peciei3 2ciocul e"te lucio"3 pHm9nt, "9ne "au alte
2tendoanele Ji articula2 2oc5ii umplu ;ntreaa impuritHIi3
Iiile "unt lucioa"e, or#itH3 2"tructura cHrnii e"te
ela"tice, netede3 2pielea are "uprafaIa finH, mai den"H
2mHduva din oa"ele u"catH, de culoare dec9t la animalele
tu#ulare e"te ela"ticH, al#29l#uie% dome"tice%
lucioa"H,aderH la mar2
inileo"ului3
2lic5idul "inovial e"te
limpede%
166
Culoare 2varia!H de la ro!2de"2 2e"te al#H la carnea 2varia!H ;n funcIie
c5i" la roJu2;nc5i" ;n de pe pieptul pH"Hrii de "pecia animalului
raport cu ra"a, v9r"ta, "i mai ;nc5i"H la "au pH"Hrii "Hl#atice
"e$ul, "tarea de carnea de pe picioare de la care provine
;nrHJare, reiunea "i aripi% carnea%
anatomicH din care
provine%
Con"i"tenIH 2carnea e"te fermH Ji 2fi#ra mu"cularH finH 2carnea are con"i"2
ela"ticH3 e"te mai "HracH tenIH tare, ela"ticH%
2;n "ecIiune e"te compactH, ;n Ie"ut con+unctiv,
nu la"H urme la apa"a2 de aceea imprimH o
rea cu deetul% con"i"tenIH afHnatH%
.iro" 2plHcut, caracteri"tic 2plHcut, caracteri"tic% 2caracteri"tic "peciei%
fiecHrei "pecii%%
C"rne" "#ter"t,( improprie con"umului uman, pre!intH urmHtoarele modificHri oranoleptice:
"uprafaIa cHrnii devine umedH, lipicioa"H Ji poate pre!enta pete de muceai de culoare cenuJie "au
ver!uie3
con"i"tenIa cHrnii e"te "c5im#atH3 prin apH"are cu deetul "e formea!H o depre"iune care per"i"tH3
;n "ecIiune, carnea "e pre!intH lipicioa"H, decoloratH faIH de culoarea normalH, pre!ent9nd
nuanIe cenuJiu2ver!ui, din care "e "cure un lic5id tul#ure3 tendoanele "unt mai moi, cenuJii, mHduva
cenuJie, murdara, cu con"i"tenIH mic2JoratH Ji nu umple canalul medular3
miro"ul e"te ur9t, de putrefacIie%
M"rc"re" 7$ "A"#"re" c,rn$$
M"rc"re":
2 "e reali!ea!H prin etic5etare, fiecare unitate de am#ala+ conIine o etic5etH ;n interior "au ;n
e$terior, cu te$t vi!i#il%
AA"#"re":
2"e face ;n puni "au alte tipuri de am#ala+e din folie de polietilenH, celofan, incolore "au
imprimate, ;nc5i"e prin termo"udare, clip"are "au cap"are3
2ca am#ala+ de tran"port "e utili!ea!H navete din material pla"tic, lH!i cHptuJite cu 59rtie perament
(acea"tH modalitate fiind "pecificH am#alHrii cHrnii de pa"Hre, fiind aJe!atH ;n r9nduri, pe un "inur "trat de 122
26 #ucHIi)%
B+Or."ne#e coest$A$#e
"e o#Iin ;n urma "acrificHrii Ji tranJHrii animalelor Ji pH"Hrilor3
au valoare alimentarH Ji nutritivH "uperioarH cHrnii prin conIinutul lor mai #oat ;n vitamine,
"Hruri minerale, lipide, licoen (mai ale" ;n ficat)%
&HrIile come"ti#ile 2 ;n afarH de carne 2 din corpul animalelor poartH denumireade:
orane (lim#H, ficat, creier, inimH, rinic5i)3
"u#produ"e (picioare, urec5i, #urtH)%
&rin compo!iIia lor c5imicH, unele orane Ji "u#produ"e con"tituie "ur"e de #a!H de:
proteine (ficat, "plinH, lim#H, inimH, #urtH)3
lipide (lim#H, creier)3
vitamine Ji "Hruri minerale (ficat, creier, rinic5i)%
C+ Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re 7$ c"r"cter$%"re "#e pr$nc$p"#e#or .rupe de produse d$n
c"rne Produse#e d$n c"rne cuprind o diver"itate mare de "ortimente diferenIiate dupa:
felul Ji calitatea materiei prime Ji a adao"urilor folo"ite la o#Iinere3
16-
modul de o#Iinere3
radul de prelucrare te5noloicH3
durata de pH"trare3
modul de pre!entare (formH, dimen"iuni)%
SEMIPREPARATE DIN CARNE:
"unt denumite acele produ"e re!ultate dintr2o prelucrare te5noloicH "umarH3
pot fi con"umate numai dupH efectuarea uno r tratamente termice (fier#ere, coacere,
prH+ire)%
PREPARATE DIN CARNE:
"unt produ"e cu rad ridicat de prelucrare re!ultate ;n urma unei prelucrHri te5noloice comple$e3
pot fi con"umate direct, fHrH alte prelucrHri culinare%
Sort$entu# prep"r"te#or d$n c"rne
PROSP'TURILE
/unt produ"e cu mem#ranH, av9nd un conIinut mare de apH, fapt pentru care nu "e pot pH"tra mai
mult de trei2patru !ile3 componentele au un rad de mHrunIire foarte ridicat, iar tratamentul termic la care
"unt "upu"e e"te de "curtH duratH%
PREPARATE TIP SALAMURI
/unt produ"e o#Iinute din carne de porc, de vitH "au de ovine, "lHninH, condimente, ;n
diferite proporIii (;n funcIie de reIeta de fa#ricaIie)% /ortimentul ace"tor produ"e e"te comple$ Ji variat%
SPECIALIT')I DIN CARNE
&reparatele din carne2"pecialitHIi "unt produ"e o#Iinute din materii prime "peciale Ji prin proce"e
te5noloice deo"e#ite% Cele mai importante "pecialitHIi "unt:
2Eunca fiartH Ji pre"atH3
2.uJc5iul IiHne"c3
2.uJc5iul picant3 2&a"trama
de porc Ji de vitH3
2&iept de porc fiert Ji
afumat3 2/patH de porc
rulata3 27uladH =o#roea3
2CaJ de carne cu ficat%
/unca fiarta "i pre"ata
#ucHIi paralelipipedice, ovale "au rotunde (dupH forma
pre"elor), cu "uprafaIa curatH Ji marinile tHiate ;nri+it3
;n "ecIiune, Ie"utul mu"cular tre#uie "H ai#H culoare uniformH,
ro!2de"c5i" fHrH a fi ;nHl#enitH3
con"i"tenIH fraedH, compactH, ma"H #ine leatH Ji ne"fHr9mi2
cioa"H la tHiere3
.u"c5iul tiane"c
u"t, miro" plHcute, caracteri"tice%
"e formea!H din douH #ucHIi de ceafH, apro$imativ cilindrice,
de 20240 cm lunime, #ine leate la fiecare 123 cm3
"uprafaIH u"catH de culoare nearH2roJcatH, fHrH pete de muceai3
;n "ecIiune, Ie"utul mu"cular tre#uie "H ai#H culoare ro!, fHrH pete cenuJii3
con"i"tenIH fraedH, "cmitare3
u"t, miro" plHcute, de produ" proa"pHt%
CONSERVE DIN CARNE 2 "unt produ"e din carne o#Iinute cu a+utorul cHldurii, prin "terili!are Ji
"e con"umH ca atare%
T$pur$ de conser!e d$n c"rne
a)=upH reIeta de fa#ricaIie, proce"ul te5noloic Ji caracteri"ticile de calitate:
16'
1)%con"erve numai din carne "au din came Ji orane:
carne de porc "au de vitH ;n "uc propriu3
"pecialitHIi din came de vitH3
pateuri3
pa"te3
5aJeuri%
2)%con"erve mi$te:
carne de porc cu fa"ole #oa#e3
came de porc cu ore!3
lim#H ;n "o" de roJii3
pilaf de pa"Hre3
curcan cu var!H,
#)=upH de"tinaIia de con"um:
con"erve "terili!ate o#iJnuite3
con"erve "terili!ate pentru alimentaIia copiilor mici3
con"erve dietetice%
SEMICONSERVELE DIN CARNE 2 "unt "pecialitHIi din carne o#Ii2nute din pHrIi anatomice
cu valoare nutritivH ridicatH (pulpH, "patH, ceafa)% /e diferenIia!H de con"erve prin:
temperatura de prelucrare folo"itH ("u# 100 aC)3
calitatea materiei prime3
forma de am#alare3
tratamentul termic aplicat (pa"teuri!area) nu le conferH un rad de% con"erva#ilitate ridicat,
permiI9nd o pH"trare de "curtH duratH%
Sort$ent:
"emicon"erve de JuncH (din pulpH, "patH, "patH fa"onatH)3
cotlet3
&orK Loin3
C5apped &orc%
D+ AA"#"re"( "rc"re" 7$ od$?$c,r$#e c"re "u #oc =n t$pu# p,str,r$$ 7$ tr"nsportu#u$
produse#or d$n c"rne
M"rc"re": "e reali!ea!H pe produ" "au pe am#ala+ul de de"facere (;n funcIie de "ortiment), de reulH
prin etic5ete litorafiate3
AA"#"re":
;n navete din material pla"tic, a"tfel ;nc9t #a!a navetei "H nu atinH produ"ele din am#ala+
(preparatele din came)3
;n puni din material pla"tic din care "2a "co" aerul, termo"udate Ji etic5etate cu a+utorul unui
di"po!itiv "pecial (preparatele pream#alate ;n formH porIionatH)3
;n cutii metalice de diferite forme, mHrimi, capacitHIi, ;nc5i"e ermetic, marcate prin JtanIarea
capacului Ji prin etic5etare (con"ervele Ji "emicon"ervele din carne)%
6+Mod$?$c,r$ c"re "u #oc =n t$pu# p,str,r$$ 7$ tr"nsportu#u$ produse#or d$n c"rne
Fe"utul mu"cular al cHrnii Ji oranele interne con"tituie un mediu deo"e#it de favora#il de!voltHrii
microorani"melor (mai ale" a #acteriilor Ji muceaiurilor)%
:lterarea micro#ioloicH a cHrnii Ji produ"elor din carne e"te determinatH de acIiunea
microorani"melor a"upra rH"imilor Ji proteinelor din carne%
Mod$?$c,r$#e $croA$o#o.$ce pot "H aparH ;n timpul pH"trHrii "au al tran"portului, atunci c9nd nu "e
re"pectH parametrii "pecifici tipului de produ"% :"tfel de modificHri "unt:
In!er%$re":
apare la preparatele fierte3
16)
"e datorea!H unor #acterii care modificH 5emolo#ina din carne3
produce un u"t Ji miro" neplHcut produ"ului%
Acr$re":
apare la preparatele #oate ;n ficat (;ntruc9t ficatul conIine
licoen)3
- e"te produ"H de #acteriile lactice3
- imprimH u"tul Ji miro"ul de acru%
R"nce%$re":
e"te produ"H de #acteriile lipolitice care acIionea!H a"upra rH"imilor din compo!iIia produ"ului3
imprimH un miro" puternic Ji un u"t amHrui3
culoarea rH"imii "e o$idea!H puternic%
Muce.,$re":
are loc la "uprafaIa produ"ului3
e"te produ"H de muceaiuri, c9nd pH"trarea produ"elor "e face ;ntr2o atmo"ferH umedH3
modificH u"tul Ji culoarea prin apariIia pe "uprafaIa produ"ului a unui "trat pulverulent de diferite
culori ("pecifice tipului de muceai)%
Putre?"c-$":
apare mai ale" la preparatele afumate c9nd "unt pH"trate la cald3
e"te produ"H de #acteriile proteolitice care de"compun "u#"tanIele proteice Ji alte "u#"tanIe oranice3
e"te un proce" de alterare care determinH un miro" inten" neplHcut, produ"ul fiind necome"ti#il%
P#S#L# SI PR!0US#L#
IN0USRIALI/A# 0IN P#S#
3+ V"#o"re" "#$ent"r, " pe7te#u$ pro"sp,t
&eJtele e"te un aliment valoro", datoritH calitHIilor u"tative, a conIinutului nutritiv Ji a radului
de a"imilare de cHtre orani"mul uman%
Carnea de peJte are un miro" caracteri"tic, e"te de culoare al#H "au "la#2ro!, iar rH"imea "e aflH
;n proporIii variate, ;n funcIie de "pecie Ji "tare de ;nrHJare% <aloarea nutritivH a cHrnii de peJte e"te datH de:
proteine 2 uJor diera#ile3
lipide 2 uJor a"imila#ile, lic5ide, cu rol terapeutic3
"Hruri minerale 2 0,'21,5O ([, Ca, Na, &, ., /, CI, 1)3
apa26'2'1O3
vitamine D ( :, =, 4 )%
Coeficientul de a"imilare e"te de )-O%
4+ C#"s$?$c"re" 7$ c"r"cter$%"re" pr$nc$p"#e#or spec$$ de pe7te $nd$.en 7$ oce"n$c
&eJtele proa"pHt "au prelucrat "e o#Iine prin pe"cuitul ;n apH dulce, marin Ji oceanic% Cele mai
rH"p9ndite Ji valoroa"e "pecii de peJti "unt:
0amilia Ciprinidae 2 cuprinde ma+oritatea peJtilor din apele noa"tre dulci: crapul, plHtica, roJioara,
vHduvitH, linul, morunaJul, mreana etc% Carnea e"te al#H, u"toa"H, dar foarte #oatH ;n oa"e intramu"culare,
de aceea "e prelucrea!H "u# formH de con"erve "terili!ate "au "emicon"erve marinate%
0amilia /turionilor: morunul, ni"etrul, pH"trua, cea% Carnea Ji icrele ace"tor peJti au o valoare
nutritivH ridicatH% ?rH"imea ace"tor peJti e"te finH Ji foarte u"toa"H, iar carnea e"te de culoare al#H Ji "e
con"umH proa"pHtH, afumatH "au ;n con"erve "terili!ate%
0amilia Clapeide: "crum#ia, ri!eafca, inirica% :ceJti peJti au carnea ra"H, u"toa"H, "unt folo"iIi la
o#Iinerea "ernicon"ervelor Ji con"ervelor%
0amilia /almonide: pH"trHvul, care are carnea finH, foarte u"toa"H, fHrH oa"e intramu"culare%
0amilia /iluride: "omnul% :ceJti peJti au carnea fHrH oa"e, foarte u"toa"H, ra"H%
0amilia Nuilidae: cuprinde c5efalul%
1-0
0amilia Caranidae: repre!entativ e"te "tavridul, care are carnea u"toa"H, folo"itH la fa#ricarea
"ernicon"ervelor Ji a con"ervelor%
&eJtii oceanici de"tinaIi con"umului alimentar Ji indu"triali!Hrii (cei mari importanIi) "unt: "ardina,
"ardinela, 5erin, cod, merluciu, pHlHmidH, ton, "tavrid%
C+ Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re 7$ c"r"cter$%"re "#e pr$nc$p"#e#or .rupe de produse d$n pe7te
&eJtele "e prelucrea!H "u# formH de "emicon"erve "i con"erve "terili!ate%
0+ Conser!e d$n pe7te
.ateria primH pentru ace"te con"erve e"te peJtele proa"pHt Ji, uneori, cel conelat% &eJtele e"te
curHIat, porIionat Ji parIial de"5idratat, reali!at prin u"care, a#urire, fier#ere Ji prH+ire%
:dao"urile "unt foarte diferite Ji "e preHte"c "eparat folo"indu2"e ame"tec de leume, porIionate
uniform, "o" tomat, ulei, "o" picant%
C+ Icre#e
Icrele "unt ovulele nefecundate ale peJtilor Ji "e recoltea!H ;n etape
#ine determinate%:u valoare alimentarH ;ntruc9t conIin:
lecitinH3
"u#"tanIe proteice, uJor a"imila#ile3
vitamine: :, =, ,3
foarte mult iod3
13022'0 calorii(100 %
/e comerciali!ea!H urmHtoarele "ortimente de
icre: 1%Icre ne.re
&rovin de la "turioni (morun, ni"etru, pH"truH)% /e preparH "u# formH de
icre nere moi (caviar), cu 4O "are, Ji icre nere te"cuite cu 52-O "are% 2
%Icre ro7$$
/e recoltea!H de la peJtii de apH dulce% Icrele de la crap Ji Jtiuc9 "e pot "epara de mem#rana
con+unctivH a ovarului ('212O "are), iar cele do la alte "pecii, care nu "e pot "epara de ovar, "e
comerciali!ea!H "u# denumirea de icre de T1arama6 (14O "are)% Icrele tre#uie "H pre!inte a"pect Ji mHrime
uniforme, con"i"tenIa ela"ticH, "H nu fie umede "au lipicioa"e, u"tul Ji miro"ul "H fie plHcute, caracteri"tice,
fHrH u"t "au miro" "trHin%
D+ P,str"re" 7$ od$?$c,r$#e c"re "p"r =n t$pu# p,str,r$$
pe7te#u$ 7$ " produse#or d$n pe7te
&H"trarea peJtelui proa"pHt, pentru o perioadH "curtH de timp, "e face cu 5eaIH, ;n depo!ite friorifice
"au ;n camere reci, la temperatura de 0 pana la M5 rade C Ji o umiditate relativH de )02)5O, iar pentru un
timp mai indelunat, peJtele "e pH"trea!H prin conelare, ;n formH ,de #ric5ete%
1emperatura de conelare e"te de circa D 30 rade C, iar ;n profun!ime "e a"iurH o temperaturH de D
1' rade C% ,"te nece"ar "H "e re"pecte lanIul friorific p9nH ;n momentul con"umului%
&eJtele "Hrat "e pH"trea!H ;n ;ncHperi aeri"ite, curate, fHrH miro" "trHin,ferite de in"ecte Ji ro!Htoare, la
temperatura de refrierare de M2 pana la M5 rade C umiditate -52)0O%
&entru peJtele afumat, pH"trarea "e va face ;n ;ncHperi u"cate, aeri"ite, la o temperaturH de 02' rade
C pentru peJtele afumat la cald Ji de ma$imum15 rade C pentru peJtele afumat la rece%
/emicon"ervele marinate "e pH"trea!H ;n ;ncHperi u"cate, curate, la o temperaturH de 22' rade C,
fiind arantate timp de 15230 !ile, ;n funcIie de adao"% &H"trarea conser!e#or ster$#$%"te din peJte "e face ;n
;ncHperi Ji maa!ii u"cate, rHcoroa"e, ferite de ;n5eI% Nu "e admit variaIii mari de temperaturH% &e timpul
pH"trHrii "e va efectua controlul calitativ, ;n funcIie de data fa#ricaIiei, pentru a o#"erva am#ala+ul #om#at,
ruinit% =upH "coaterea peJtelui din apH au loc imediat diferite modificHri #ioc5imice, ce formea!H un mediu
prielnic pentru de!voltarea micro#ilor% &H"trarea corectH a cHrnii de peJte influenIea!H durata de de"fHJurare
a modificHrilor #ioc5imice, Ji anume: riiditatea mu"cularH, autoli!a, alterarea%
6+ M"rc"re"( "A"#"re" 7$ tr"nsportu# "cestor produse
MARCAREA
1-1
/e reali!ea!H pe am#ala+ vi!i#ilH, re!i"tentH Ji cuprinde elementele de identificare Ji de
informare% &oate fi "u# formH de:
2etic5ete litorafiate (peJte conelat,
"emicon"erve)3 2JtanIarea, cu data producIiei Ji
data e$pirHrii (con"erve)3
2#anderole litorafiate (con"erve)3
2piroravarea folo"itH la am#ala+ele din lemn (peJte "Hrat)%
AM0ALAREA
Intr2un am#ala+ "e introduce peJte de aceeaJi "pecie, aceeaJi cateorie de mHrime, av9nd
acelaJi mod de prelucrare%
G Pe7te#e pro"sp,t: intercalat cu "traturi de 5eaIH,mHruntH, curatH, ;n proporIie de 502-0O, iar
la de"tinaIie "H ai#H minimum 25O 5eaIH3
2 Pe7te#e s,r"t: lH!i, #utoaie de lemn tip, recipiente dematerial pla"tic, curate, etanJe,
cHptuJite
cu 59rtie "au folie de material pla"tic3
2 Pe7te#e "?u"t: lH!i de lemn cHptuJite cu 59rtie peraminatH, iar pentru anumite
"ortimente, am#ala+ele vor fi eluite% 0iecare am#ala+ va avea menIiunea XY&rodu" uJor altera#iYY "i
YY: "e pH"tra la recYY%
2 Pe7te#e "r$n"t: #orcane de "ticlH, de diferite mHrimi, "au recipiente din ta#lH co"itoritH%
2 Conser!e#e: cutii metalice co"itorite Ji verni"ate, de diferite capacitHIi%
TRANSPORTUL
/unt folo"ite mi+loace adecvate pentru a "e a"iura lanIul friorific p9nH la con"umator Ji
pentru a "e menIine caracteri"ticile de calitate ale produ"elor%
Modulul ,II
COMERCIALI1AREA MARFURILOR
Lecia 1 Cuno"stere" c"r"cter$st$c$#or "r?ur$#or
Mot$!"-$e:
@n rol important ;n reali!area "arcinilor e"te re"pectarea unui numHr de reuli Ji norme
privind te5nica pre!entarii caracteri"ticilor po!itive ale unui produ", identificand cerintele
clientului "i completarea documentelor de arantie ale lui% :ce"te norme vor fi in comformitate
cu lei"latia "i cerintele de fa#ricare%
:ctivitatea practicH a ace"tui cur" "e reali!ea!H prin demon"trarea a#ilitatilor de a
pre!enta un produ" "i comple2tarea documentelor de arantie%
SU0IUL "I-R#L!R #)IL#
In cadrul activitHIii umane, produ"ele te$tile 2 ;m#rHcHmiiite, ;ncHlIHminte 2"ati"fac nevoi
individuale, colective, "ociale% &rodu"ele te$tile 2 ;m#rHcHminte, ;ncHlIHminte 2 con"tituie ;n
toate
IHrile o#iect de comerI interior Ji internaIional%
Con"umul de produ"e te$tile 2 ;m#rHcHminte, ;ncHlIHminte 2 e"te "tr9n" leat de puterea de
cumpHrare, de #uetul familial Ji ate"tH decala+e pe plan internaIional, ;n funcIie de nivelul de
de!voltare economicH a IHrilor lumii, de reiuni eorafice%
In condiIiile vieIii moderne, ;m#rHcHmintea, ;ncHlIHmintea au "uferit impactul noului mod
de viaIH% .a+oritatea populaIiei, care e"te cuprin"H ;n activitHIi indu"triale, arare, culturale,
admini"trative, o"podHreJti, doreJte o ;m#rHcHminte eleantH, practicH, uJor de procurat, la un
preI convena#il%
1-2
F$Are teJt$#e+ C#"s$?$c"re+ Propr$et,-$ .ener"#e
Ce "e ;nIelee prin fi#ra te$tilHZ :de"ea vor#im de"pre mHrfuri te$tile, re"pectiv fire,
Ie"Hturi, tricoturi, confecIii din Ie"Hturi Ji tricoturi% =ar din ce "e o#Iin ace"te mHrfuriZ
.Hrfurile te$tile "e o#Iin prin prelucrarea fi#relor te$tile% :runci, ce e"te o fi#rH
te$tilHZ :nali!ea!H caracteri"ticile de lunime Ji ro"ime ale fi#relor pre!entate ;n
urmatorul ta#el :
&roprietHIi 4um#ac In L9nH C9nepH
0i#re
IutH
c5imice
Lunimea 2 ;n 16260 3002 302400 1000 continue 50022000
mm -50
0ineIea 20230 452 142200 pe"te 225 foarte pe"te
(ro"imea) ;n 225 micH 225
microni
ComparH lunimea fi#rei cu ro"imea ei%
.icron 2 a mia parte dintr2un milimetru%
0i#ra te$tilH e"te un corp "olid natural "au o#Iinut pe cale c5imicH, a cHrei lunime depHJeJte cu mult
ro"imea ei%
4+ C#"s$?$c"re" ?$Are#or teJt$#e
:veti la di"po!iIie fi#rele naturale pre!entate ;n ta#elul anterior, care pot fi rupate Ji dupH alte
criterii dec9t dupH natura lor% ComparH fi#rele dupH lunimea lor]
=upa lunime fi#rele pot fi :
e "curte 3
e medii 3
luni 3
continue ( filamentare)%
=upa provenienta lor "e rupea!a in :
fi#re naturale ( veetale "i animale ) 3
fi#re c5imice%
ComparH fi#rele dupH tuJeu ("en!aIia la pipHit)]
B+ Propr$et,-$#e .ener"#e "#e ?$Are#or teJt$#e
0i#rele te$tile "unt caracteri!ate printr2un numHr foarte mare de proprietHIi comune, care
core"pund unor "copuri a"emHnHtoare%
")+Propr$et"t$ cF$$ce
&roprietatile c5imice "e refera la modul cum "e comporta fi#rele te$tile la actiunea
aentilor c5imici "i atmo"ferici%
1-3
Stud$u# cop"r"t$! "# propr$et,-$#or cF$$ce
A) Propr$et,-$#e ec"n$ce "e referH la modul cum "e comportH fi#rele te$tile la acIiunea
forIelor care tind "H le deforme!e%
Stud$u cop"r"t$! "# propr$et,-$#or ec"n$ce
&roprietHIi 4um#ac In C9nepH IutH 7elon
:lunirea la rupere D ;n 62' 224 3 2 16240
D
7e!i"tenIa la rupere 36 36260 45 20 422'6
[f ( mm
2
c) Propr$et,-$#e teFno#o.$ce "e referH la modul cum "e comportH fi#rele te$tile ;n proce"ul
de prelucrare (filare)%
CompletaIi cine determinH ace"te proprietHIi in urmatorul ta#el:
&roprietHIi c5imice 0i#re veetale 0i#re animale
:ci!ii minerali =i"tru fi#ra Nu di"tru
concentraIi fi#ra%
4a!ele (Na*>) .erceri!ea!H /lH#e"c re!i"tenIa
fi#ra fi#rei%
*$idanIii :l#e"c fi#ra =i"tru pimenIii Ji deradea
f i # r a %
:enIii atmo"ferici (o$i /lH#e"c re!i"tenIa Nu re!i"tH la acIiunea
din aer, aenIilor atmo"ferici ;n
lumina, umiditatea, temp "pecial mHta"ea naturalH,
etc%) l9na muceHieJte la
ume!ealH%
&roprietHIi Cine le determinHZ
Capacitatea de filare (Km de fir re!ult
dintr2un K de fi#rH)
Capacitatea de ;mp9"lire
1-4
Capacitatea de acoperire
.erceri!area con"tH ;n tratarea fi#relor de #um#ac cu o "oluIie de 16O Na*>%
d) &roprietHIile $croA$o#o.$ce "e referH la modul cum "e comportH fi#rele te$tile la
acIiunea microorani"melor (ciuperci, muceaiuri)% =acH menIineIi fi#rele naturale (veetale,
animale) Ji "intetice ;n mediul umed (apH), ce con"tataIiZ
&roprietHIile enerale ale fi#relor te$tile "unt determinate de:
"tructura Ji compo!iIia c5imicH a fi#rei te$tile3
condiIiile de mediu (umiditate, aer, temperaturH, micro2orani"me
etc%)3 "i influenIea!H:
o de"tinaIia3
o dura#ilitatea produ"elor3
o condiIiile de iienH Ji confort ;n timpul prelucrHrii produ"elor te$tile%
FI0RE NATURALE+ CARACTERISTICI+ UTILI1'RI
=in cele mai vec5i timpuri, omul a "imIit nevoia "H caute mi+loace de apHrare ;mpotriva friului%
.ai ;nt9i a folo"it ca ;m#rHcHminte #lana animalelor, iar mai t9r!iu, ;m#rHcHmintea confecIionatH din
materiale te$tile care au la #a!H fi#rele naturale (#um#ac, in, mHta"e naturalH, l9nH)% 0i#rele naturale
pot fi cla"ificate a"tfel :
e veetale 3
e animale 3
e minerale%
3+ F$Are !e.et"#e
0i#rele naturale veetale au componenIa c5imicH de #a!H celulo!a% =atoritH compo!iIiei
c5imice, multe din proprietHIile lor "unt apropiate% In ta#elul urmHtor "e pre!intH comparativ
proprietHIile fi!ico2mccanice Ji c5imice ale fi#relor naturale veetale care nu pot fi anali!ate
oranoleptic (cu a+utorul oranelor de "imI)%
Propr$et,-$ ?$%$coGec"n$ce
C"r"cter$st$c$ 4um#ac In C9nepH IutH
Celulo!a 2 O )52)6 '0 -- 602-0
Culoarea al#2Hl#uie al#en2de"c5i", cenuJie2vcr!uie "p al#2al#en
% cenuJie "au caf
Luciul ;n funcIie moderat inferior inului puternic
de "oi 2 pronun mHtH"o"
mat
Lunimea D 16260 3002-50 p9nH la 1000 50022000
;n mm
0ineIea D 20230 452225 pe"te 225
microni
1uJcul moale moale a"pru moale
>iro"copicitatea (r ',5 12 12 13%-5
1-5
2 ;n O)
Conducti#ilita2 #unH #unH #unH #unH
te termicH
7e!i"tenIa la 36 36260 45 20
rupere 2 Kf(mm
2
:lunirea la ru2 62' 224 3 2
pere 2 ;nO
:ci!ii minerali di"tru fi#ra re!i"tenIH mai a"emHnHtor cu
concentraIi dec9t #um#acul inul
4a!ele (Na*>) mercen!ea!a fi "lH#e"c re!i"2 a"emHnHtor cu contractH
tenIa efectul inul fi#ra
mcrceri!Hrii
e"te mai redu"
*$idanIii al#e"c fi#ra al#e"c efect% mai redu"
/e pre!intH comparativ proprietHIile fi!ico2mecanice Ji c5imice ale fi#relor animale care nu pot
fi anali!ate oranioleptic (cu a+utorul oranelor de "imI)%
Propr$et,-$#e ?$%$coGec"n$ce
Caracteri"tici L9na .Hta"ea naturalH
Lunimea 2 ;n cm 3240 continuH
0ineIea 2 ;n microni 142200 20240
>iro"copicitatea 2 ;n O 1- 11
Conducti#ilitatca termicH rea conducHtoare rea conducHtoare
Ji electricH
7e(i"tenIa la rupere D 10233 46
Kf(mm
2
:lunirca la rupere 2 ;n D 20 14
:ci!ii minerali concentraIi e"te re!i"tentH de"compun fi#re
4a!elc(Na*>) re!i"tenIH "la#H e"te "en"i#ilH
("e di!olvH) ("e di!olvH)
*$idanIii al#e"c di!olvH fi#ra
1-6
FI0RE C5IMICE+ CARACTERISTICI+ UTILI1'RI
In pre!ent, ;n indu"tria te$tilH, pe l9nH fi#rele naturale "e utili!ea!H o amH variatH de fi#re
o#Iinute pe cale c5imicH% 0i#rele c5imice "e o#Iin prin filarea unei "oluIii v9"coa"e "au topituri din
polimeri naturali "au "intetici, urmatH de fini"area fi#relor o#Iinute% ,le au formH filamentarH
(continuH)%
3+ F$Are teJt$#e d$n po#$er$ n"tur"#$
Natura c5imicH a polimerului "tH la #a!a rupHrii lor ;n celulo!ice, proteice Ji 5idrocar#uri% 0i#rele
celulo!ice au la #a!H celulo!a din lemn, din "tuf, din linter" de #um#ac (fi#rele "curte de #um#ac) Ji "e
o#Iin prin procedee v9"co!H, cupro% acetat "u# formH de fi#re continue "au "curte, mono2 "au
polif;lamentare%
Propr$et,-$ .ener"#e
0iecare fi#rH te$tilH celulo!icH are anumite proprietHIi, deter2minate de calitatea celulo!ei, de modul
de o#Iinere, dar e$i"tH totuJi o "eric de proprietHIi enerale, care au fHcut ca ace"te tipuri de fi#re "H fie
mult folo"ite%
&rincipalele proprietHIi ale fi#relor te$tile celulo!ice "unt: fineIe mare, tuJeu moale, luciu
pronunIat, mat "au "emimat, 5iro"copicitate mare, capacitate de vop"ire mare, capacitate de tor"ionare
#unH, rele conducHtoare de cHldurH Ji electricitate, au termo"ta#ilitate mare (p9nH la 140 aC), proprietHIi
mecanice #une% &e l9nH proprietHIile comune, fi#rele celulo!ice pre!intH "i #unele particularitHIi care
"unt pre!entate ;n continuare:
F$Are#e cupro
fineIe mai mare3
re!i"tenIH ;n "tare umedH mai mare3
pot fi "upu"e unui proce" de neJifona#ili!are3
re!i"tenIH mecanicH foarte mare c9nd filarea "e face cu "upraetirare (;ntindere)%
F$Are#e "cet"t
"ta#ilitate mai mare faIH de aci!i3
ela"ticitate mai #unH3
re!i"tenIH la rupere mai redu"H3
mai uJoare3
"unt termopla"tice 2 la 140a "e deformea!H3
rele conducHtoare de cHldurH Ji electricitate3
re!i"tenIH mai mare la acIiunea alcaliilor3
re!i"tenIH la "ifonare3
re!i"tenIH la rupere mai micH3
pierd mai puIin din re!i"tenIH ;n "tare umedH%
Ce#o?$Ar" e"te o fi#rH celulo!icH o#IinutH prin procedeul v9"co!H, cu deo"e#irea cH "e taie ;n
lunimi compara#ile cu ale fi#relor naturale (#um#ac, in, l9nH) cu care "e prelucrea!H ;n ame"tec%
T$pur$ de ce#o?$Ar,
- tip 4 2 folo"itH ;n indu"tria #um#acului3
- tip L 2 pentru indu"tria l9nii3
- tip I 2 pentru indu"tria inului3
- tip C 2 folo"it la fa#ricarea covoarelor%
F$Are#e po#$no%$ce 2 "unt o celofi#ra v9"co!H "uperioarH, av9nd proprietHIimai apropiate de cele
ale #um#acului%
4+ F$Are teJt$#e d$n po#$er$ s$ntet$c$
=atoritH avanta+elor pe care le pre!intH, fi#rele "intetice deIin ponderea de #a!H ;n
1--
con"umul mondial al materiei prime te$tile%
.ateriile prime de #a!H folo"ite la o#Iinerea lor "unt: IiIeiul, a!ele naturale, cHr#unii Ji clorura de
"odiu care prin prelucrarea lor formea!H polimerii "intetici% &rincipalele tipuri de fi#re "intetice cu o arie
foarte mare de rH"p9ndire "unt:
e poliamidice (&:): relon, nailon, capron etc%3
- poliacrilonitrilice (&N:): melanH, dralon, orlon etc%3
- polie"terice (&,): teron, trevira, terilen, teral3
- poliuretanice (&@): perlon, @, fi#rele ela"tomere%
Propr$et,-$ ?=%$coGec"n$ce
1-'
STUDIUL FIRELOR TE9TILE
.area ma+oritate a fi#relor te$tile "unt tran"formate ;n fire printr2un proce" de filare% &entru a fi
filate, fi#rele "e aduc ;ntr2un rad core"pun!Htor de puritate, omoeni!are Ji paraleli!are%
De?$n$-$e
&roprietHIi 0i#rele poliam 0i#rele polie"terice ($ 0i#rele &N:
(relon) (melana)
.a"a "pecificH (cm 1,1421,15 1,1221,4
Luciul lucioa"e mate,"emimate pufoa"e
"au lucioa"e
1uJeul "en!aIie de a"emHnHtor l9nii (moa a"emHnHtor l9nii
rece
>iro"copicitatea (O)
7e!i"tenIa la frecare foarte mare "e formea!a preluni2 a"emHnHtoare
electri!ea!H ri a"emHnHtoare l9nii
l9nii
7e!i"tenIa la rupere foarte mare foarte mare mare
Comportarea faIH de 1-5a "e termo"ta#ilitatea cea "unt "ta#ile p9nH la
temperaturH ;nmoaie mare
215a "e
tope"c
Comportarea faIH de "e ;nHl#e2 re!i"tente foarte re!i"tente
luminH ne"c
Comportarea faIH de redu"H foarte re!i"tentH
aci!i
Comportarea faIH de alcal "ta#ilitate "en"i#ile "ta#ilitate mare
#unH
Capacitatea de vop"ire afinitate re2 afinitate redu"H afinitate redu"H
du"H faIH de faIH de coloranIi
coloranIi
Capacitatea de i!olare ter redu"H rele conducHtoare capacitate #unH
Ji electricH
:lunire la rupere redu"H a"emHnHtoare l9nii
1-)
0irele te$tile "unt produ"e o#Iinute prin paraleli!area Ji tor"ionarea fi#relor "curte "au prin
procedeul de e$trudere "i laminare in ca!ul fi#relor c5imice continue, a celor metalice "au din
"ticlH%
Pr$nc$p"#e#e c"r"cter$st$c$ "#e ?$Are#or teJt$#e
La aprecierea calitHIii firelor, pe l9nH o parte din caracteri"ticile de calitate arHtate la fi#re 2
culoare, luciu, 5iro"copicitate, comportare faIH de diferite "u#"tanIe c5imice , "e au ;n vedere
anumite caracteri"tici "pecifice :
finetea firelor 3
tor"iunea firelor 3
re!i"tenta la rupere "i alunirea firelor3
uniformitatea firelor%
T$pur$ 7$ sort$ente de ?$re teJt$#e 7$ ut$#$t"te" #or
0irele te$tile "e produc ;n urmHtoarele tipuri: firele o#iJnuite, firele te$turate, firele de efect,
firele volumi!at, firele #rocard%
F$re#e oA$7nu$te
Con"tituie materia primH de #a!H ;n indu"tria te$tilH% 0irele o#iJ2nuite ;n funcIie de natura
materiei prime Ji de procedeele de filare (toarcere) "e rupea!H ;n mai multe tipuri :
fire de #um#ac "i tip #um#ac 3
fire de lana "i tip lana 3
fire din fi#re li#eriene 3
fire din mata"e naturala3
fire c5imice%
F$re#e teJtur"te
/unt formate, ;n eneral, din fire "imple din polimeri "intetici care au "tructurH modificatH prin
aplicarea proce"elor te5noloice "peciale c_are le conferH urmHtoarele caracteri"tici: au ela"ticitate
mare, volum "porit, tuJeu plHcut, capacitate de a#"or#Iie mare, i!olare termicH% Intre#uinIHri:
fa#ricarea ciorapilor, mHnuJilor, articolelor "portive%
F$re#e de e?ect
"e deo"e#e"c de celelalte_fire prin a"pect Ji formH deo"e#itH date prin
vop"ire, (;n derade) prin filare deo"e#itH (ro"imi variate, fire #uclate, cu
nopeuri, flameuri3
dupH "tructurH, ace"te fire pot fi: "imple "au rH"ucite%
F$re#e !o#u$%"te
/e o#Iin prin te5noloii #a!ate pe contractarea diferitH a firelor componente% :"tfel "e o#Iin fire
din fi#re poliacrilice contracta#ile Ji necontracta#ile, fire din fi#re policlorvinilice contracta#ile cu
alte fi#re (l9nH, polie"ter)%
F$re#e Aroc"rd
*#Iinute din fire roa"e din #um#ac, ;nfHJurate cu fire de mHta"e "au metalice (fire de efect)%
STUDIUL COMPARATIV AL )ES'TURILOR *# TRICOTURILOR
Fe"Hturile au ponderea cea mai mare dintre toate produ"ele te$tile, dar "unt puternic concurate
de tricoturi, care au unele avanta+e economice Ji merceoloice%
Fe"Hturile Ji tricoturile con"tituie materia primH de #a!H ;n indu"tria confecIiilor Ji tricota+elor%
=efiniIie Fe"Hturile "unt produ"e te$tile o#Iinute prin ;ncruciJarea perpendicularH ;ntr2o
anumitH ordine a douH "i"teme de fire: unul de ur!ealH, di"pu" ;n lunimea Ie"Hturii, Ji unul de
#HtHturH, di"pu" ;n lHIimea ei%
=efiniIie 1ricoturile "unt produ"e te$tile "u# formH planH "au tu#ularH o#Iinute prin #uclarea
"ucce"ivH Ji "imultanH a unui fir "au a mai multor fire, tran"formarea lor in oc5iuri Ji ;nlHnIuirea
oc5iurilor intr2o anumitH ordine%
Cr$ter$$ de c#"s$?$c"re " -es,tur$#or 7$ tr$cotur$#or
1e"Hturile Ji tricoturile "e cla"ificH dupH urmHtoarele criterii:
1,/:1@7IL,
1'0
Dup, n"tur" "ter$e$ pr$e:
Ie"Hturi din #um#ac3
Ie"Hturi din in2c9nepH3
Ie"Hturi din l9nH3
Ie"Hturi din mHta"e%
Dup, #,-$e:
Ie"Hturi normale3
Ie"Hturi late3
Ie"Hturi ;nu"te%
Dup, structur,:
Ie"Hturi "imple3
Ie"Hturi compu"e%
Dup, doen$u# de ?o#os$n-,:
Ie"Hturi pentru ;m#rHcHminte3
Ie"Hturi pentru len+erie3
Ie"Hturi te5nice etc%
17IC*1@7IL,
Dup, structur, 7$ ?or,:
tricoturi "imple "au tricoturi dintr2un "inur fir3
tricoturi ur!ite "au tricoturi de ur!ealH 2 numai metra+%
Dup, ?e#u# ?$re#or:
tricoturi din #um#ac3
tricoturi din l9nH3
tricoturi din fire tip mHta"e%
Dup, dest$n"-$e:
- tricoturi pentru len+erie3
- tricoturi pentru ;m#rHcHminte e$terioarH3
- tricoturi imitaIii de #lHnuri3
- tricoturi pentru dantelH, perdele%
Caracteri"ticile de calitate ale Ie"Hturilor Ji tricoturilor "unt determinate de natura firelor, de modul
de fini"are, de "tructurH3
TESATURI+ &rincipalele caracteri"tici de calitate ale Ie"Hturilor "e pot rupa a"tfel : c"r"cter$st$c$
fi!ico2mecanice:(ma"a, ro"imea, de"imea, lHIimea, re!i"tenIa Ji alunirea la rupere, u!ura Ji
re!i"tenIa ia frecare)%
c"r"cter$st$c$ teFno#o.$ce:(a"pectul, draparea, contracIia, re!i"tenIa la depla"are)%
c"r"cter$st$c$ iienico2"anitare: (5iro"copicitatea,conducti#ilitatea termicH,
permea#ilitatea la aer)%
Tr$cotur$#e au unele caracteri"tici comune cu ale Ie"Hturilor, cum ar fi:lHIimea, ro"imea, re!i"tenIa
Ji alunirea la rupere, dar Ji unele "pecifice: ela"ticitatea, intinderea "au e$ten"i#ilitatea,
de"ira#ilitatea, tendinta de rulare%
1'1
Modulul VIII
INTOCMIREA DOCUMENTELOR SPECIFICE ACTIVITATII DE VAN1ARE
Lecia 1 Docuente#e de e!$den-" G $<#o"ce de re?#ect"re " oper"-$un$#or
econo$ce ce ?ore"%, oA$ectu# cont"A$#$t,-$$
Mot$!"-$e:
:ce"t modul cuprinde un numar de "arcini ce2i revin lucratorului in comert pentru a de"fa"ura proce"ul de
van!are in conditii optime, re"pectiv receptia marfurilor,"ta#ilirea "tocului de marfa, intocmirea
documentelor "pecifice activitatii de van!are, inca"area contravalorii marfurilor "fi "ta#ilirea cantitatii "i
valorii ie"irilor%
&entru #una de"fHJurare a ace"tei actiuni, "unt nece"are cunoJtinIe de aritmeticH% :ctivitatea practicH a
ace"tui cur" "e reali!ea!H utili!9nd : documentele "pecifice activitatii de van!are "i ca"a de marcat% @n loc
important va ocupa "i e$er"area activitatii de inca"are "i numarare a #anilor%
DOCUMENTELE DE EVIDEN)A G MI;LOACE DE REFLECTARE A OPERA)IUNILOR
ECONOMICE CE FORMEA1' O0IECTUL CONTA0ILIT')II
1% ImportanIa, "tructura, cla"ificarea, tipi!area, ;ntocmirea, verificarea Ji pH"trarea documentelor
*rice operaIiune economicH, ;nainte de a fi ;nrei"tratH ;n conta#ilitate, tre#uie "H fie con"emnatH ;n
documente de evidenIH economicH anume concepute, pentru fiecare fel de operaIiune economicH%
=ocumentele de evidenIH "unt acte "cri"e ;n care "e con"emnea!H fenomenele Ji proce"ele
economice care "e produc ;n unitHIi%
=ocumentele de evidenIH economicH au o importanIH deo"e#itH din urmHtoarele motive:
=ocumentele au o importanIH TinformaIionalH6% :cea"ta ;n"eamnH cH prin Ji din documente cei
intere"aIi pot cunoaJte cantitatea Ji calitatea activitHIii de"fHJurate% :ce"t fapt e"te deo"e#it de important
pentru activitatea de conducere, pentru anali!e curente Ji pentru fundamentarea unor deci!ii curente%
=ocumentele ;Ji "pore"c valoarea informativH ;n mH"ura ;n care "unt centrali!ate, rupate,
"i"temati!ate, ;n cadrul diferitelor forme de evidenIH economicH, ;n primul r9nd ;n conta#ilitate
ImportanIa documentelor de evidenIH economicH mai re!ultH Ji din aceea cH ele "unt purtHtorii
informaIiilor, deci "uport leal pentru ;nrei"trHrile efectuate ;n evidenIa economicH%
ImportanIa documentelor de evidenIH economicH mai con"tH Ji ;n valoarea lor +uridicH% :enIii
economici au per"onalitate +uridicH, deci au dreptul de a ;ntreIine relaIii leale cu alIi aenIi economici
"au cu per"oane fi!ice%
:ce"te relaIii +uridice "e con"tituie pe #a!a unor documente de evidenIH economicH ;n care "e
prevHd drepturile Ji o#liaIiile pHrIilor, ;n acelaJi timp, importanIa +uridicH a documentelor mai con"tH ;n
faptul cH ele con"tituie pro#e ;n +u"tiIie, pe #a!a lor "e fundamentea!H 5otHr9ri ale in"tanIelor
+udecHtoreJti%
ImportanIa documentelor de evidenIH economicH mai con"tH ;n faptul cH ele con"tituie o leHturH ;ntre
diferitele forme de evidenIH eco2nomicH% :cea"ta ;n"eamnH cH informaIiile cuprin"e ;n documentele de
evidenIH economicH "unt preluate pentru ;nrei"trare Ji prelucrare de mai multe forme ale evidenIei
economice%
ImportanIa documentelor de evidenIH economicH mai con"tH ;n folo"irea lor frecventH ;n activitatea
de control financiar Ji de e"tiune, at9t de oranele "peciali!ate ;n cadrul unitHIii, c9t Ji de cele din afara
lor% *rice activitate economicH poate fi verificatH, controlatH ;n primul r9nd pe #a!a documentelor de
evidenIH economicH, aJa "e controlea!H lealitatea activitHIii economice Ji eficienIa ei%
Structur" docuente#or
&entru a2Ji reali!a "copul pentru care au fo"t concepute, docu2mentele de evidenIH economicH au o
anumitH "tructurH, adicH din con2Iinutul lor nu tre#uie "H lip"ea"cH anumite date Ji informaIii, a"tfel: "ntetu#
;n"eamnH denumirea Ji adre"a unitHIii patrimoniale care a ;ntocmit documentul% :ce"ta "e ;n"crie, de reulH,
1'2
;n colIul din "t9na "u" al documentului, iar dacH documentul e"te ;ntocmit de o "ecIie "au
de un atelier din cadrul unitHIii, "e ;n"crie ;n antet Ji numele ace"tuia3 denumirea documentului "e ;n"crie, de
reulH, la mi+locul ace"tuia ;n partea de "u", e$emplu YY0acturHYY,YY4on de con"umYY,YYC5itanIHYY etc%3
In "tructura documentului e"te nece"arH preci!area denumirii aentului economic partener "au eventual al
per"oanei fi!ice care participH la de"fHJurarea operaIiunii economice3
In "tructura documentului tre#uie "H "e ;n"crie conIinutul operaIiunii economice pentru care a fo"t ;ntocmit
documentul Ji e$primarea valoricH a ace"teia3
/emnHturile celor care rH"pund de ;ntocmirea documen 2telor, ;n conformitate cu di"po!iIiile leale
;n vioare%
C#"s$?$c"re" docuente#or:
=in punctul de vedere al conIinutului, documentele pot fi:
documente de di"po!iIie, care conIin di"po!iIia datH pentru e$ecutarea unei operaIiuni economice
"au financiare% ,$emplu: YYComandaYY "au YY=i"po!iIia de livrareYY3
documente +u"tificative "unt acelea care "e folo"e"c pentru a +u"tifica e$ecutarea unor activitHIi%
=e e$emplu, c5itanIa +u"tificH ;nca"area unor "ume de #ani, "tatul de "alarii +u"tificH plata "alariilor etc%3
documente mi$te "unt acelea care ;ndepline"c, ;n acelaJi timp, Ji funcIia de di"po!iIie, Ji pe cea
+u"tificativH% ,$emplu: YY4onul de con"umYY e"te ;n acelaJi timp un document de di"po!iIie, adicH un
ordin dat maa!ionerului de a eli#era din maa!ie anumite cantitHIi de materiale, dar ;n acelaJi timp e"te
Ji o +u"tificare pentru e"tiunea maa!ionerului%
=in punctul de vedere al circuitului, documentele pot fi:
documente interne, ;ntocmite ;n cadrul unitHIii economice Ji care circulH ;ntre compartimentele
"ale funcIionale din momentul emiterii Ji p9nH la cla"are%
documente e$terne, cele care intrH ;n unitatea economicH din afara "a, precum Ji cele emi"e de
unitatea re"pectivH pentru con"emnarea operaIiunilor "ale Ji care ie" din unitate%
=upH modul de ;ntocmire, documentele pot fi:
documente primare, ;n care "e con"emnea!H pentru prima data efectuarea unei "inure operaIiuni
economice "au financiare: YY4on de v9n!areYY
documentele centrali!atoare, care "e ;ntocme"c pentru ;n"umarea mai
multor documente primare, de e$emplu YY4orderoul v9n!Hrilor !ilniceYY%
=in punctul de vedere al reimului de folo"ire, documentele pot fi:
documente cu reim "pecial, cele tipHrite, completate, folo"ite Ji pH"trate conform unor di"po!iIii leale
"peciale% ,le "unt ;n"eriate, numerotate la tiporafie "au ;n cadrul unitHIii care le folo"eJte Ji conIin
menIiunea YYreim "pecialYY%
documentele fHrH reim "pecial, tipi!ate "au netipi!ate, "e deo"e#e"c de cele cu reim "pecial prin aceea
cH nu "unt "trict "ocotite, nu "unt +u"tificate formular cu formular atunci c9nd nu "unt completate
(YYNota de conta#ilitateYY)%
1ipi!area documentelor a"iurH uniformitatea documentelor care prive"c aceleaJi operaIiuni ;n
privinIa formei, conIinutului, modului de completare Ji a circuitului% &rin tipi!area documentelor "e
;nIelee "ta#ilirea de formulare tip pentru diferite documente de"tinate ;nrei"trHrii unor anumite
operaIiuni% 0ormularele tipi!ate, dupH "fera lor de utili!are, "unt:
comune, utili!ate pentru ;nrei"trarea unor informaIii caracteri"tice activitHIilor de"fHJurate ;n toate
unitHIile "au ;n unitHIi ale diferitelor ramuri "au "ectoare ale economici%
"pecifice, utili!ate pentru ;nrei"trarea unor informaIii caracteri"tice activitHIilor de"fHJurate ;n
aparatul propriu "au ;n unitHIi cu acelaJi profil economic%
1ipi!area documentelor pre!intH importanIH prin faptul
cH:
a"iurH conIinut Ji formH raIionale documentelor3
uJurea!H ;ntocmirea, verificarea Ji ;nrei"trarea ace"tora3
a"iurH un "i"tem de lucru unitar pentru operaIiuni de acelaJi fel3
permite mecani!area lucrHrilor, ;ntocmirea Ji prelucrarea documentelor cu a+utorul maJinilor de
1'3
evidenIH Ji calcul%
;ntocmirea documentelor "e reali!ea!H ;n conformitate cu normele ;n vioare, care relementea!H
Ji circuitul ace"tora%
Normele leale privind ;ntocmirea documentelor prevHd o#liativitatea ;ntocmirii unui anumit
numHr de e$emplare pentru documentul re"pectiv (un e$emplar "au mai multe), cu creion c5imic "au
cernealH, manual "au la maJinH, clar, citeI, corect, fHrH Jter"Hturi, complet9ndu2"e toate cerinIele
formularului%
Normele leale privind documentele cuprind Ji preci!Hri cu privire la circuitul ace"tora% In ace"t
"en", "e "ta#ileJte circuitul documentelor, conform unui rafic din momentul emiterii "au primirii Ji p9nH
;n momentul re!olvHrii Ji cla"Hrii documentelor, unnHrindu2"e o re!olvare c9t mai operativH Ji evitarea
"taIionHrii ne+u"tificate ;n diferite compartimente% ?raficul pentru circuitul documentelor tre#uie "H
cuprindH Ji timpul nece"ar prelucrHrii documentului ;n diferitele compartimente prin care trece%
Ver$?$c"re" docuente#or cuprinde:
<erificarea formei documentului are ca "cop de a con"tata dacH "2a folo"it formularul core"pun!Htor
operaIiunii con"emnate ;n document Ji dacH "2au re"pectat di"po!iIiile leale cu privire la ;ntocmire, dacH
au fo"t ;ntocmite toate e$emplarele, dacH "unt completate toate cerinIele documentului cu cernealH "au
creion c5imic, dacH e"te completat rar, citeI, dacH conIine "emnHturile celor ;n drept%
<erificarea calculelor "au verificarea aritmeticH "e face ;n "copul de a con"tata dacH nu "2au
"trecurat eventuale reJeli la "crierea "umelor Ji efectuarea calculelor% &entru acea"ta, "e refac calculele
cuprin"e ;n document%
<erificarea de fond "au verificarea operaIiunii e"te cea mai completH verificare Ji prin ea "e
urmHreJte dacH "2au re"pectat di"po!iIiile leale privind realitatea, nece"itatea, oportunitatea Ji lealitatea
operaIiei con"emnate ;n document%
<erificarea realitHIii urmHreJte dacH operaIiunea cuprin"H ;n document e"te realH Ji dacH a avut loc
;n condiIiile con"emnate ;n document%
<erificarea nece"itHIii urmHreJte dacH operaIiunea con"emnatH ;n document a fo"t utilH unitHIii%
<erificarea oportunitHIii "e face pentru a "e con"tata dacH operaIiunea con"emnatH ;n document
era oportunH unitHIii ;n acel moment, dacH momentul ale" era cel mai potrivit pentru efectuarea ei "au "e
putea am9na pentru altH perioadH%
<erificarea lealitHIii operaIiunii "au a proce"ului economico2financiar con"emnat ;n document
urmHreJte dacH ace"tea "e ;ncadrea!H ;n di"po!iIiile leale "au actele normative ;n vioare%
Corect"re" docuente#or
,rorile con"tatate cu oca!ia verificHrii documentelor "e pot corecta numai conform di"po!iIiilor
leale ;n ace"t "en"% Corectarea erorilor prin radere "au Jterere nu e"te permi"H,
Corectarea "e va face prin tHierea cu o linie a "umei "au a cuv9ntului reJit, ;n aJa fel ;nc9t "H "e
poatH vedea ce "2a reJit Ji apoi dea"upra "e va "crie corect Ji va "emna cel care a fHcut corectura%
=i"po!iIiile leale cu privire Ia corectarea documentelor inter!ic corectarea documentelor care
prive"c operaIii #HneJti ;n numerar "au prin #ancH Ji a documentelor care "tau la #a!a ;nrei"trHrilor ;n
conta#ilitate% @n a"tfel de document reJit ;ntocmit "e anulea!H Ji "e ;ntocmeJte un nou document corect%
P,str"re" docuente#or
In timpul anului calendari"tic, toate documentele "e pH"trea!H ;n ar5iva curentH, care e"te orani!atH
;n cadrul fiecHrui "erviciu funcIional al unitHIii re"pective%
La "f9rJitul anului de e"tiune, dupH e$pirarea ace"tuia, documentele "e predau "pre pH"trare ar5ivei
enerale a unitHIii re"pective%
=ocumente tipi!ate "pecifice intrHrilor Ji ieJirilor de mHrfuri, ;nca"Hrilor Ji plHIilor, depo!itului de
materiale
DOCUMENTE SPECIFICE INTR'RII DE M'RFURI 2N UNITATE
FACTURA
e"te un document cu reim "pecial de ;n"criere Ji de numerotare3 "erveJte ca document de #a!H
pentru decontarea produ"elor Ji mHrfurilor livrate, a lucrHrilor e$ecutate "au a "erviciilor pre"tate3
;n"oIeJte marfa pe timpul tran"portului, de la furni!or la #eneficiar3 e"te un document +u"tificativ
de ;nrei"trare ;n conta#ilitatea furni!orului Ji a cumpHrHtorului 3
"e ;ntocmeJte ;n trei e$emplare, manual "au cu a+utorul te5nicii de calcul, de cHtre compartimentul
de"facere al furni!orului3
1'4
"e ;ntocmeJte numai de cHtre unitHIile patrimoniale, neplHtitoare de 1<:, "pre deo"e#ire de
factura fi"calH, care "e ;ntocmeJte numai de cHtre unitHIile patrimoniale plHtitoare de 1<:3
circulH la furni!or Ji la cumpHrHtor3
"e ar5ivea!H 2 la furni!or (e$emplarele 2 Ji 3)3
la cumpHrHtor (e$emplarul 1)%
FACTURA FISCALA
- e"te un document +u"tificativ de ;nrei"trare ;n conta#ilitate a #unurilor aprovi!ionate de la furni!ori3
- "e ;ntocmeJte de unitatea e"te un document +u"tificativ de ;nrei"trare ;n conta#ilitate a #unurilor
aprovi!ionate de la furni!ori3
1'5
2 "e ;ntocmeJte de unitatea furni!oare, ;n conformitate cu di"po!iIiile leale, cuprin!9nd anumite date de
referinIH privind emitentul, clientul (cumpHrHtorul), felul mHrfii, cantitatea, preIul unitar, valoarea,
valoarea 1<: (ta$a pe valoarea adHuatH) etc 3
- ;n"oIeJte marfa de la furni!or Ia cumpHrHtor pe timpul tran"portului3
- "e ar5ivea!H la compartimentul financiar conta#il%
AVI1UL DE INSOTIRE AL MARFII
e"te un document conta#il care ;n"oIeJte marfa pe timpul tran"portului de
la furni!or la cumpHrHtor3
"e completea!H de unitatea furni!oare Ji cuprinde o "erie de informaIii privind: datele de identificare
ale emitentului Ji clientului, numHrul Ji data ;ntocmirii documentului, denumirea mHrfii, cantitatea livratH,
preIul unitar, valoarea etc%
e"te un document ce "tH la #a!a ;ntocmirii facturii3
"e ;ntocmeJte ;n trei e$emplare, de cHtre unitHIile care nu au po"i#ilitatea
;ntocmirii facturii, datoritH unor condiIii o#iective Ji e$cepIionale3
circulH la furni!or Ji la cumpHrHtor3
"e ar5ivea!H la furni!or Ji la cumpHrHtor%
DOCUMENTE SPECIFICE INTR'RII DE M'RFURI 2N UNITATE
N*1: =, 7,C,&1I, C*N/1:1:7, =, =I0,7,N1,
"erveJte ca document pentru recepIia mHrfurilor aprovi!ionate de la furni!ori, precum
Ji ca pro#H ;n litiiile cu furni!orii pentru diferenIele con"tatate la recepIie3
"e ;ntocmeJte la locul de depo!itare a mHrfurilor "au ;n unitatea cu amHnuntul, pe mH"ura
efectuHrii recepIiei, de cHtre comi"ia de recepIie leal con"tituitH, ;n douH e$emplare, iar ;n
"ituaIia ;n care la recepIie "e con"tatH diferenIe, "e va ;ntocmi ;n trei e$emplare%
circulH la e"tionar pentru ;ncHrcarea ;n e"tiune a mHrfurilor recepIionate, la
compartimentul financiar2conta#il pentru ;nrei"trarea ;n conta#ilitate, precum Ji la unitatea furni!oare Ji
la cea de tran"port pentru comunicarea lip"urilor "ta#ilite (dacH e"te ca!ul)
"e ar5ivea!H la compartimentul financiar2conta#il%
DOCUMENTE SPECIFICE IE*IRILOR DE M'RFURI DIN UNITATE
=I/&*CI1I: =, LI<7:7,
,"te un document care "tH la #a!a ;ntocmirii :vi!ului de
;n"oIire a mHrfii "au a 0acturii, dupH ca!% "erveJte ca document pentru eli#erarea din
maa!ie
(depo!it) a mHrfurilor de"tinate v9n!Hrii, precum Ji pentru "cHderea din e"tiunea maa!iei predHtoare3 "e
;ntocmeJte ;n douH e$emplare de cHtre unitatea predHtoare, ar5iv9ndu2"e a"tfel:
la maa!ie (depo!it), e$emplarul l
la compartimentul de"facere, e$emplarul 2%
4*N@L =, <:NC:7,
,"te un document pe #a!a cHruia "e eli#erea!H marfa clientului, dupH ce ;n preala#il valoarea
ace"tuia a fo"t ac5itatH la ca"H3 "tH la #a!a completHrii 4orderoului #onurilor de v9n!are3 "e ;ntocmeJte ;n
trei e$emplare de cHtre v9n!Htor Ji circulH a"tfel: la cumpHrHtor, odatH cu marfa (e$emplarul l) la ca"H,
pentru ac5itarea "umei (e$emplarul 2) e$emplarul 3 rHm9ne ;n carnet "e ar5ivea!H la compartimentul
financiar2conta#il%
DOCUMENTE SPECIFICE 2NCAS'RILOR *# PL')ILOR
C5ITAN)A DE VIN1ARE
C>I1:N1:
"erveJte ca document +u"tificativ pentru depunerea unei "ume, ;n numerar, la_c9"ieri9 unitHIii3
"tH la #a!a ;ntocmirii 7ei"trului de ca"H3
"e ;ntocmeJte ;n douH e$emplare, de ca"ierul unitHIii Ji "e "emnea!H de ace"ta pentru primirea "umei ;n lei3
circulH la depunHtor (e$emplarul 1), e$emplarul 2 rHm9ne ;n carnet, fiind folo"it ca document de
verificare a operaIiilor ;nrei"trate ;n 7ei"trul de ca"H3
e"te un document cu reim "pecial, tipHrit, completat, folo"it Ji pH"trat conform di"po!iIiilor leale3
"e ar5ivea!H la compartimentul financiar2conta#il, dupH utili!area completH a carnetului (e$emplarul 2)%
4onul de van!are e"te folo"it ca document pentru ;nca"area numerarului de la client%
DOCUMENTE SPECIFICE 2NCAS'RILOR *I PL')ILOR
7,?I/17@L =, C:/:
/erveJte ca:
document de ;nrei"trare operativH a ;nca"Hrilor Ji plHIilor ;n
numerar, efectuate prin ca"ieria unitHIii pe #a!a actelor +u"2 tificative,
document de "ta#ilire a "oldului de ca"H la "f9rJitul fiecHrei !ile3
document de ;nrei"trare !ilnicH ;n conta#i#_tate a operaIiilor de ca"H3
"e completea!H de ca"ierul unitHIii, ;n douH e$emplare, ;n ordinea efectuHrii operaIiilor, fHrH a lH"a
"paIii li#ere (r9ndurile neutili!ate "e #area!H)3
"oldul de ca"H al !ilei precedente "e raportea!H pe primul r9nd al rei"trului de ca"H pentru !iua
;n cur"%
"e ar5ivea!H: la ca"ierie (e$emplarul 1)
la compartimentul financiar2conta#il (e$emplarul 2)%
DOCUMENTE DE EVIDEN)A SPECIFICE DEPO1ITULUI DE MATERIALE
0IE: =, .:?:CI,
e"te un document de evidenIH a intrHrilor, ieJirilor Ji "tocurilor de valori materiale3
"e ;ntocmeJte ;ntr2un "inur e$emplar, "eparat pentru fiecare fel de material, de cHtre compartimentul f;nanciar2
conta#il (la de"c5iderea fiJei) Ji de cHtre e"tionar "au per"oana de"emnatH, care completea!H coloanele
privitoare la intrHri, ieJiri Ji "toc3
nu circulH, fiind document de ;nrei"trare3
"e ar5ivea!H la compartimentul 0;nanciar2
conta#il LI/1: =, IN<,N1:7I,7,
"erveJte ca document pentru inventarierea valorilor
materiale aflate ;n e"tiunea (e"tiunile) unitHIii3
"tH la #a!a "ta#ilirii lip"urilor Ji plu"urilor de valori
materiale con"tatate ;n urma inventarierii3
a+utH la ;ntocmirea rei"trului inventar3
"e ;ntocmeJte de comi"ia de inventariere, "emn9ndu2
"e Ji de e"tionar3
"e ar5ivea!H la compartimentul fmanciar2cont9#il%
DOCUMENTE DE EVIDEN)' SPECIFICE DEPO1ITULUI DE MATERIALE
7,?I/17@L/1*C@7IL*7 2 "erveJte ca document de evaluare a "tocurilor de valori materiale Ji
de verificare a concordanIei ;nrei"trHrilor efectuate ;n fiJele de maa!ie Ji ;n conta#ilitate3
"e ;ntocmeJte, la "f9rJitul fiecHrei luni, de compartimentul financiar2conta#il, pe feluri de
materiale, o#iecte de inventar Ji produ"e etc%
nu circulH, fiind document de ;nrei"trare conta#ilH3
-
"e ar5ivea!H la compartimentul financiar conta#il%
e"te un document conta#il care ;n"oIeJte marfa pe timpul tran"portului de
la furni!or la cumpHrHtor3
"e completea!H de unitatea furni!oare Ji cuprinde o "erie de informaIii privind: datele de identificare
ale emitentului Ji clientului, numHrul Ji data ;ntocmirii documentului, denumirea mHrfii, cantitatea livratH,
preIul unitar, valoarea etc%
e"te un document ce "tH la #a!a ;ntocmirii facturii3
"e ;ntocmeJte ;n trei e$emplare, de cHtre unitHIile care nu au po"i#ilitatea ;ntocmirii facturii,
datoritH unor condiIii o#iective Ji e$cepIionale3
circulH la furni!or Ji la cumpHrHtor3
"e ar5ivea!H la furni!or Ji la cumpHrHtor%

-onul de marcaC
=ocumentul "e ;ntocmeJte de lucratorul in comert, pentru tran"miterea comen!ilor ;n "cri" (pe #on de
marca+ manual), "eparat pe fiecare "ecIie , ;n #a!a comen!ilor, preluate de la con"umatori la ma"H% /e
;ntocmeJte ;n douH e$emplare, con"emn9nd cantitHIile "olicitate de con"umatori, denumirea produ"elor Ji
valoarea fiecHrei componente, ;n funcIie de cantitate% /e totali!ea!H valoarea #onului, "e "emnea!H, "au
numHrul codificat, "e datea!H, iar oriinalul "e tran"mite la "ecIie pentru efectuarea comen!ilor Ji primirea
ace"tora%
8n ca!ul marca+ului pe "i"tem ca"H de marcat, "e preci!ea!H Ji numHrul me"ei pentru emiterea notei de
platH% Copia de la #onierul de marca+, ;ntocmit manual "e folo"eJte la decontarea v9n!Hrii !ilei, pe "ecIii
prin ;ntocmirea #orderoului de v9n!are%
Nota de %lat I9actura 9i;cal5 %entru decontarea con;umaiei la ma;
=ocumentul "erveJte la calcularea contravalorii marfurilor Ji ca act +u"tificativ de ;nca"are Ji decontare
(po"i#ilH) de cHtre cumparator (turi"t), care au cumparat din maa!in% Nota "e ;ntocmeJte de cHtre
lucratorul in comert care a efectuat "erviciul% Nota de platH tre#uie "H conIinH :
- "tructura componentelor "ervite3
- cantitatea (@(.)3
- preIul unitar(componente3
- valoarea fiecHrei componente ;n funcIie de cantitate Ji preI unitar3
- valoarea totalH a "umei ;n nota de platH, data Ji "emnHtura emitentului%
Nota de %lat8?irament I9actura 9i;cal5, "e ;ntocmeJte de compartimentul economic (conta#ilitate),
manual "au pe calculator, ;n #a!a cumparaturilor efectuate%
Ra%orturi de &e;tiune a ?Bn>rii >ilnice n unitate
=ocumentul "e ;ntocmeJte valoric, !ilnic, la "f9rJitul proramului, de cHtre lucratorul in comert, "au de
cHtre compartimentul economic, ;n #a!a documentelor de intrare Ji ieJire pe fiecare raion a mHrfurilor Ji
am#ala+elor, cumulate cu "tocurile valorice ale !ilei, la intrarea ;n "erviciu% /e ;ntocmeJte ;n douH
e$emplare, oriinalul "e ;naintea!H com2partimentului economico2financiar%
Monetarul
,"te documentul ce "e utili!ea!H de toIi lucrHtorii care manipulea!H (;nca"ea!H) valori monetare Ji
depunerea ace"tora la conducerea unitHIii (compartimentul financiar al comple$ului) la "f9rJitul
proramului !ilnic% =upH centrali!area v9n!Hrilor pe unitate, Jeful unitHIii (compartimentul economic),
;ntocmeJte monetarul eneral, cu v9n!Hrile !ilei precedente, depun9ndu2le o datH cu #ancnotele Ji
documentele de virament, la ca"eria "ocietHIii comerciale, ;n #a!a cHrora primeJte c5itanIa cu "uma
depu"H%
-orderoul de decontarea ?Bn>rii >ilnice
=ocumentul "e ;ntocmeJte de fiecare lucrator in comert, ;n #a!a v9n!Hrilor reali!ate Ji preluate din copiile
fiecHrui #onier, pentru fiecare raion, care tre#uie "H core"pundH cu v9n!Hrile ;n numerar, cu virament, cu
#onuri valorice, cu card, cu fiJa ;n cont, etc%3 depun9nd numerarul re!ultat din centrali!area v9n!Hrii ;n
numerar% 8nainte de depunerea v9n!Hrii, #orderoul e"te verificat de fiecare raion Ji "e contra"emnea!H de
e$ac2titatea datelor, de fiecare Jef de "ecIie ;n parte% 4onul de marca+ prin ca"H "e ;ntocmeJte ;n unitHIiile
dotate cu aparate de marcat% ,fectuarea marca+ului preparatelor Ji #Huturilor prin ca"H, pre"upune ca
o"pHtarii "H cunoa"cH modul de funcIionare a ca"ei de marcat3 ;n ace"t "cop, vor fi in"truiIi de o"pHtarii
principali "au de ca"ieri%
Indiferent de tipul de ca"H de marca+, ;nainte de a ;ncepe "erviciul , lucratorul va primi c5eia pentru
#utonul v9n!Htor din !iua re"pectivH, "u# "emnHturH% ,l va verifica fi$area valorii !ero la po!iIia pe care
va lucra , urmHrind emiterea de cHtre maJinH a unui #on cu po!iIia de fi$are a valorii !ero, care "e
Hnrei"trea!H Ji pe #anda de control%
=upH terminarea proramului de lucru, lucratorul pre!intH la Jeful de raion "au la ca"ier, pentru a efectua
citirea ca"ei% Cu acea"tH oca!ie, "e "ta#ileJte totalul v9n!Hrilor =acH e"te ca!ul, din ace"te totaluri "e "cad
#onurile anulate ca urmare a unor reJeli de ;nrei"trare%
@nele unitHIi de alimentaIie pu#licH au ;n dotare ca"e de ;nrei"trare care e$ecutH "imultan operaIiunile de
marca+ Ji de ;ntocmire a notei de platH%
Pnca;area contra?alorii con;umaiilor "e face pe #a!a notelor de platH ;n unitHIile unde "ervirea "e
reali!ea!H prin o"pHtari, pe #a!a #onurilor emi"e de ca"H, la unitHIile fHrH o"pHtari, Ji fHrH note de platH "au
#on2la unele unitHIi am#ulante ale comerIului "tradal "au ;n locuri de arement, "taIiuni etc% 1re#uie
menIionat cH ;n toate unitHIile de alimentaIie pu#licH, unde "ervirea "e face prin o"pHtari, ;ntocmirea Ji
eli#erarea notei de platH "unt o#liatorii, indiferent de valoarea con"umaIiei%
Notele de platH, ca Ji #onurile de marca+, pot fi ;ntocmite manual "au mecanic, ultimele reali!9ndu2"e prin
ca"ele de marca+ care eli#erea!H #onuri cu valoarea con"umaIiei "au note de platH la anumite tipuri de
aparate de ca"H%
8n practica unitHIilor de alimentaIie pu#licH "e ;nt9lne"c diferite formulare tipi!ate de note de platH,
apro#ate, dupH ca!, de oranele centrale ;n "u#ordinea cHrora "e H"e"c unitHIile re"pective%
7H"punderea pentru pH"trarea #anilor re!ultaIi din ;nca"Hri revine celui care ;ntocmeJte nota: lucratorul in
comert , ca"ierul %
La "f9rJitul proramului, lucratorul completea!H #orderoul de ;nca"Hri, ;n care "e face defalcarea
v9n!Hrilor pe raion, "ta#ilirea reali2!Hrilor dupH formele de platH (numerar, virament, ;n cont), certificarea2
verificarea reali!Hrilor pe raion de cHtre e"tionarii ace"tora, de"fHJurarea notelor de platH dupH modul ;n
care "e face ;nca"area lor precum Ji corelaIia ;ntre totalul #onurilor de marca+ Ji cel al notelor de platH%