Memoriu justificativ proiect casa

Prin tema de proiect s-a cerut realizarea proiectului unei cladiri de locuit , parter si etaj sau mansarda locuibila . Se va proiecta o casa de locuit , compusa din parter si etaj sau mansarda locuibila . Constructia se caracterizeaza printr-un volum simplu, fiind conceputa din forme regulate. Structura de rezistenta a casei se va realiza din : stlpi, grinzi, centuri, buiandrugi si plansee din beton armat, pereti portanti din zidarie. Alimentarea cu apa rece se va face din conducta publica avnd n punctul de racord presiunea de 10 mH2O. Evacuarea apelor uzate din ansamblul de cladiri se va face n sistem unitar racordat la colectorul orasenesc, avnd diametrul de 500 mm si cota radierului la caminul de racord de -5m fata de cota terenului. Prepararea apei calde de consum se va face utiliznd schema cu schimbator de caldura de tip recuperativ cu functionare n contracurent si rezervoare de acumulare, agent termic primar apa calda 950 C /750 C;

Capitolul I

Proiectarea unei locuinte P+1+ acoperis sarpanta 1.1. GENERALITI

Denumire proiect: Casa locuibila P+etaj si acoperis sarpanta Prin tema de proiect s-a cerut realizarea proiectului unei cladiri de locuit , parter si etaj sau mansarda locuibila . Se va proiecta o casa de locuit , compusa din parter si etaj sau mansarda locuibila . Casa contine: living, dormitoare, bucatarie, hol, terasa-balcon, casa scarii, grup sanitar, .. Fiecare nivel prezinta urmatoarele ncaperi:

PARTER: - living S= 19,50 m2 - camera de zi S= 8,72 m2 - camera de lucru S= 6,22 m2 - bucatarie S= 11,5 m2 - baie S= 5,2 m2 - hol S= 13,8 m2 - garaj S= 14,1 m2

ETAJUL - dormitor S= 14,24 m2 - dormitor S= 14,52 m2 - dormitor S= 12,32 m2 - balcon S= 14,1 m2 - hol S= 13,5 m2 - grup sanitar S= 5,2 m2

1.2. PARTER SI ETAJ A). STRUCTURA DE REZISTENTA

Structura de rezistenta a casei se va realiza din : stlpi, grinzi, centuri, buiandrugi si plansee din beton armat, pereti portanti din zidarie.

Fundaia este elementul de construcie care se afl n contact direct cu terenul bun de fundare i transmite acestuia toate ncrcrile care acioneaz construcia. - fundaiile vor fi continue i se vor axa sub pereii construciei; - fundatia are adncimea de nghet la 90-100 cm. (teren bun de fundare: dupa 75 cm) - fundatiile din beton armat de clasa C 6/7.5 cu latimea talpii de 57.5 cm pentru zidurile exterioare si 45 cm pentru zidurile interioare. Pereii portani din zidrie de crmid trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - grosimea se va determina prin calcul, dar nu va fi mai mic de 37,5 cm; - distana dintre pereii structurali va fi calculat funcie de: nlimea maxim a cldirii, de numrul de niveluri, de tipul planeului i de gradul de protecie antiseismic; - golurile mari (pentru ui i ferestre) se vor amplasa i dimensiona n aa fel nct plinurile dintre ele s satisfac condiiile de rezisten i stabilitate sub aciunea ncrcrilor verticale i orizontale; - mbuntirea comportrii pereilor la aciunea sarcinilor verticale (gravitaionale) i orizontale (vnt, seisme) se va realiza prin nglobarea n zidrie de: - stlpiori din beton armat; - centuri din beton armat; - armturi distribuite n rosturile orizontale ale zidriei. Planseul peste parter si etaj din beton armat monolit , nlimea de pe plac pe plac: 280 cm; Centuri si buiandrugi a) Centurile din beton sunt elemente de construcie prevzute n perei la nivelul planeelor, avnd rolul de a asigura conlucrarea ntre perei i planee, precum i a prelua eforturile de ntindere ce apar n perei: - limea centurilor va fi de regul egal cu grosimea peretelui structural pe care l ntrete (de min. 24 cm), iar nlimea lor va fi de min.20 cm; - centurile prevzute n exterior vor fi protejate termic la exterior, pentru a nu crea puni termice; - armarea centurilor precum i tipul de beton utilizat vor fi specificate de proiectant.

b) Buiandrugii sunt elemente de rezisten care se prevd la partea superioar a golurilor mari (ui, ferestre) practicate la pereii structurali:
3

- limea seciunii transversale se ia de regul egal cu grosimea peretelui structural; - lungimea de rezemare a buiandrugului va fi de minim 25 cm; - buiandrugii exteriori vor fi izolai termic spre exterior, n acelai mod ca i centurile. Scri Scrile sunt elemente de construcie care asigur legatura pe vertical ntre etajele cldirii, precum i ntre trotuar i accesul la interior. Scara este compus din: rampa cu trepte i contra trepte; podestul sau odihna ; vangurile; balustrade cu mn curent. Pentru ca o scar s fie comod la urcat, trebuie s existe relatia: a: 2h + L = 62 64cm , n care h este nlimea treptei i L este limea treptei. Scrile se pot realiza din: - lemn, folosindu-se dulapi de 4 - 7 cm grosime pentru trepte; - scnduri de 2,4 - 3,8 cm pentru contratrepte; - grinzi de 8- 25 cm latime cu 25 -30 cm nlime pentru vanguri; - beton armat monolit care se poate realiza prin turnarea pe loc a betonului,pe un cofraj din lemn care reproduce exact forma intradosului scrii; - metal grinzile de vang, trepte i balustrzi. Pereii despritori (elemente nestructurale) sunt folosii pentru compartimentarea interioar a spaiului dintr-o locuin i nu sunt portani. Grosimea pereilor despritori din zidrie de crmid plin sau cu goluri verticale este de sau crmid. Pereii de 7,5 cm grosime se execut cu mortar M 50, iar cei cu grosimea de 12,5 cm se execut cu mortar de marca min. M25. Pereii despritori executai din zidrie de crmid sau B.C.A. se fixeaz la partea inferioar n pardoseal, iar la partea superioar se mpneaz n cu mortar de ciment fa de planeele superioare. B. FINISAJE

perei exteriori: tencuieli dricuite fin i vopsite cu vopsea lavabil, n culori indicate de arhitect; soclul: finisaj cu tencuial tip baumit, n culori indicate de arhitect; perei interiori: tencuieli gletuite i vopsite cu vopsea lavabil n culori pentru zidurile construite din B.C.A. sau crmid i vopsea lavabil n culori la compartimentri din rigips; tavane false simple: din rigips, vopsite cu vopsea lavabil n culori, cu spoturi electrice ncorporate; pardoseli: din parchet lamelar; pardoseli scri, holuri, buctrie i bi: gresie glazurat; placri perei buctrie i bi: faian montat pn la nlimea de 150 cm.

C. NCHIDERI
4

ui interioare: din P.V.C., cu geam simplu sau placaj; u exterioar: din aluminiu, izolat termic; ferestre: din P.V.C., cu geam termopan, avnd deschidere simpl.

D. INSTALAIE DE AP I CANALIZARE 1.Instalatii interioare de alimentari cu apa rece si calda pentru consum menajer. Pentru aceasta s-a adoptat sistemul ramificat de distributie interioara din teava de PVC pentru apa rece si teava de otel zincat pentru conductele de apa calda, conductele find montate aparent n subsol. Conductele sunt prevazute cu robinete de nchidere la baza coloanei si robinete de nchidere si reglaj la obiectele sanitare. Ele sunt izolate cu vata de sticla pe traseu iar n subsol cu carton, fiind vopsite. Pentru apa rece izolarea se face cu postav pentru evitarea condensului. 2.Instalatii interioare de canalizare: Canalizarea a fost prevazuta n sistem separativ pentru menajer si pluviale. Ea se face din fonta avnd puncte de curatire n locuri cu pericol de nfundare si avnd posibilitatea de a se lega la coloanele principale de ape uzate menajere. Conductele montate n subsol se afla n ghene, ca si conductele montate pe verticala.

3.Reteaua exterioara de alimentare cu apa rece. S-a realizat din sistem ramificat, din teava de otel zincat montata n pamnt si izolata anticoroziv cu bitum. 4.Reteaua exterioara de alimentare cu apa calda. S-a realizat din sistem ramificat, cele doua conducte (distributie-recirculatie) sunt montate n canal termic protejat cu vata de sticla legata cu plasa de srma. 5. Instalatia de ridicare a presiunii apei. Pentru ca Hnec>Hdisp se prevede o instalatie de ridicare a presiunii apei cu pompe si hidrofor echipate cu un rezervor tampon V=5000 [l], 1+1 pompe de incendiu LOTRU 65 187 si 1+1 pompe pentru consum normal LOTRU 65 f178 ,un electrocompresor ECR 350, doua hidrofoare cu V=1600 [l], functionarea pompelor este automata functie de presiunea aerului din hidrofor. E. Dotri n bi

obiecte sanitare tip MONDIAL; cad din fibr de sticl; oglind cu ram de inox; port hrtie, port prosop, etajer; baterii monocomand; robinete de trecere cu sfer. F.Dotri n buctrie

spltor din inox; baterii monocomand; robinete de trecere cu sfer. G. Instalaie de nclzire

instalaie de nclzire din plastic; alimentare cu gaze naturale; central termic cu tiraj forat; boiler de acumulare cu capacitatea de 50 de litri;
5

calorifere din oel, cu suprafa radiant conform calculului de necesar; robinete termostatate; aerisitoare. H. Instalaie electric

iluminat interior: spoturi pentru iluminatul general, acionate prin comutatoare sau ntreruptoare; iluminat exterior: dou corpuri de iluminat acionate prin ntreruptor (faa i spatele casei) i un corp de iluminat prevzut cu senzor de micare, toate amplasate pe zidul exterior; prize interior (prevzute cu nul de protecie): cte trei prize monofazate pentru fiecare camer i buctrie, o priz monofazat pe hol i cte una lng ua fiecrei bi; prize exterior (prevzute cu nul de protecie): o priz monofazat i o priz trifazat pentru utilizare n curte; conductoare din cupru; panou de distribuie energie electric echipat cu sigurane automate.

1.3. MANSARDA A. Structur

6

nlime util: 220 cm; perei: din BCA, cu stlpi i centuri din beton armat; tavane: din lemn, placate cu rigips; compartimentri: cu ziduri din crmid sau rigips.

B. Izolaii termice

izolaie fa de acoperi: din vat mineral de 10 cm grosime; izolaie fa de pod: din vat mineral de 10 cm grosime.

C. Finisaje

tavane false simple: din rigips, vopsite cu vopsea lavabil n culori, cu spoturi electrice ncorporate; pardoseli: din parchet lamelar; tencuieli: gletuite i vopsite cu vopsea lavabil n culori la ziduri din B.C.A. sau crmid i vopsea lavabil n culori la compartimentri din rigips.

D. nchideri

ui interioare: din P.V.C., cu geam simplu sau placaj; ferestre: din P.V.C., cu geam termopan, avnd deschidere simpl.

E. Instalaie de ap i canalizare

instalaia de ap: din PP; canalizare: din PVC.

F. Dotri n baie

obiecte sanitare tip MONDIAL; cad din fibr de sticl; oglind cu ram de inox; port hrtie, port prosop, etajer; baterii monocomand; robinete de trecere cu sfer.

G. Instalaie de nclzire

instalaie de nclzire din plastic; calorifere din oel, cu suprafa radiant conform calculului de necesar; robinete termostatate; aerisitoare.

H. Instalaie electric

iluminat interior: spoturi pentru iluminatul general, acionate prin comutatoare sau ntreruptoare; prize interior (prevzute cu nul de protecie): cte trei prize monofazate pentru fiecare camer i cte o priz pe fiecare hol; conductoare din cupru.
7

POD A. Izolaie termic

izolaie termic fa de etajul inferior din vat mineral de 10 cm grosime.

B. Instalaie electric

panou de distribuie energie electric echipat cu sigurane automate, cu un circuit pentru prize i unul pentru iluminat; conductoare din cupru.

1.4 . ACOPERIUL

Acoperisul este de tip sarpanta, pentru invelitoare utilizandu-se tigla profilata. Acoperisul va fi de tip sarpanta in doua ape iar invelitoarea din tabla tip onduline.

arpant executat de regul din lemn i care reprezint elementul de rezisten al acesteia. Este alctuit din cpriori, casoroabe, pane, cleti i tlpi, asterial, ale cror dimensiuni orientative sunt: - cpriorii lemn ecarisat cu seciuni de 60x80 mm 80x100 mm; - panele lemn ecarisat cu seciuni de 10x12 cm 15x25 cm; - popii lemn rotund cu diametrul de 12-14 cm sau lemn ecarisat cu seciunea de 12x12cm sau 16x16 cm; -asterial scndur cu grosimea de 2 - 2,5 cm.

nvelitoare este elementul de protecie a acoperiului cu arpant i care asigur izolarea hidrofug, iar n unele cazuri i izolarea termic. Se cunosc urmtoarele tipuri de nvelitori: - nvelitori din lemn, indril i si se folosesc n regiunile de deal i munte i se confecioneaz din lemn de rinoase; - nvelitori din carton bitumat se folosesc la cldirile provizorii sau din mediul rural care au pante mici la acoperi; - impaslitura din fibre cu bitum tip BARDOLIN-ONDULINE - la orice tip de cas; - nvelitori ceramice igle solzi sau igle profilate; - nvelitori din materiale plastice, dure de tip PAFS - nvelitori din tabl neagr, zincat sau galvanizat; tabl profilat din oel special sau tabl de aluminiu. BALCOANE

sistem de hidroizolaii; placare cu gresie pentru exterior; protecie cu balustrad din oel, vopsit n culori de ulei.

TERASE

sistem de termoizolaie din polistiren extrudat (unde este cazul); sistem de hidroizolaii; placare cu gresie glazurat pentru exterior; limea terasei: maxim 90 cm. TROTUAR DE PROTECIE

limea trotuarului n jurul casei: 50 cm; material utilizat: beton armat. GARAJ

I. Caracteristici generale

amplasare: n corpul casei sau ca structur independent; suprafa: circa 20 mp. II. nchideri

ui simple, neizolate termic. III. Finisaje

pardoseal: din ciment sclivisit, rolat. IV. Acoperi

n construcie independent, cu arpant din lemn cu nvelitoare din tabl tip LINDAB, cu jgheaburi i burlane similare. V. Instalaie electric

iluminat interior: un corp de iluminat; iluminat exterior: un corp de iluminat; prize (prevzute cu nul de protecie): o priz monofazat pentru interior i o priz trifazat pentru exterior (dac este construcie independent); conductoare din cupru. ALEI DE ACCES

alctuire: din pavele autoblocante din beton, colorate divers, aezate pe pat de nisip;

10

Capitolul II Tehnologia de execuie a armturilor Generalitati Fasonarea armaturii consta in prelucrarea acesteia conform cotelor din proiect, adica a indoiri barelor la unghiurila si la cotele precizate. Ea se poate executa manual sau mecanizat. Fasonarea se executa cu o miscare lenta, fara socuri. In cazul folosirii masinilor de indoit, pentru barele din oteluri cu profil periodic se va utiliza numai viteza mica a masinii. Barele cu diametre mai mari de 25mm se vor fasona numai la cald.Este recomandabil sa nu se execute armaturilor la temperaturi sub - 10 c. Barele se vor indoii in camp dupa un arc de cerc cu o raza de cel putin 10d, iar la capete daca au prevazute ciocuri, acestea se vor executa conform detaliilor din desen:

11

2.1. Fasonarea manuala Fasonarea manuala se face de regula pe un banc de lucru pe care sunt fixate dispozitive ajutatoare de indoire.Bancul se realizeaza din metal.Are un blat foarte rigid si suprafata plana. Daca e cazul barele se vor masura si insemna cu creta la cotele din proiect. Dispozitivele ajutatoare folosite in acest vcaz de fasonare sunt numeroase si in continua perfectionare. Cele mai utilizate dispozitive sunt: a) Cheile simple sau duble cu brat drept sau frant.Ele au dimensiuni diferite in functie de diametrul barelor.Barele cu diametre mici se pot indoi cu ajutorul a doua chei.In cazul folosirii unei singure chei e necesara o placa metalica prevazuta cu 3-4 dornuri dispuse astfel incat pee le sa se ataseze role cu diametre exterioare diferite care sa asigure indoirea la raza de curbura ceruta. b) Placa cu gauri; c) Placa turnata cu 2 dornuri; d) Placa simpla cu 3 dornuri; e) Placa cu dorn crestat si cheie fixata de placa.

12

2.2.Fasonarea mecanizata a barelor din otel beton Fasonarea mecanizata se face cu ajutorul masinilor de fasonat. Acestea sunt alcatuite din : 12345batiu mecanismele de antrenare ; dispozitivele de comanda si de lucru placa de lucru metalica(in partea de sus a batiului) disc activ rotativ cu locasuri pt.fixarea organelor de fasonare(6 dornuri,roti,rigle cu gauri) doua sau mai multe placi transversale fixe sau reglabile, prevazute cu locasuri pt. dornuri sau roti care formeaza organele passive; 6dorn

MASINA DE FASONAT BARE DIN OTEL-BETON Pentru utilizarea rationala a masinilor e necesara cunoasterea performantelor lor, utilizarea dispozitivelor anexa si dispunerea de tabele ajutatoare care sa indice unghiul de rotatie pt realizarea unei indoiri simple sau duble si diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se indoaie concomitent. Operatii tehnologice principale:
13

a)Stabilirea schemei de lucru;

In functie de diametrul barelor cotele de fasonare si caracteristicile masinii se pot stabilii urmatorele scheme de lucru:

indoire dubla cu un singur dorn fixat pe discul rotativ; indoire dubla cu 2 dornuri fixate pe discul rotativ; indoire dubla cu un dorn fixat pe un prelungitor al discului; indoire simultana a mai multor bare subtiri folosind dispozitive de ghidaj.

SCHEMA DE LUCRU b) Montarea pe masa de lucru a riglelor gaurite,a dornurilor si a rolelor de indoire pe dornuri,cotele A si B se calculeaza in funcite de cotele din proiect ale armaturii si diametrul ei,iar dimensiunea rolei se stabileste in functie de diametrul barei; c) Stabilirea unghiului de indoire;

14

d) Aducerea barelor in pozitia premergatoare fasonarii si insemnarea; cu creta a locului de indoire(care corespunde cu axul dornului de pe disc); e) Actionarea masinii si realizarea fasonarii dorite. fasonarea mecanizata a etrierilor Se pot confectiona mecanizat cu ajutorul masinilor de fasonat folosind schema de lucru cu 2 dornuri sau cu ajutorul unor masini specializate care au limitatoare pt.indoiri successive.

SCHEMA MASINILOR DE CONFECTIONAT ETRIERI 1-role orizontale de indreptare 2-role orizontale de tragere 3-role verticale de indreptare 4-role verticale de tragere 5-mecanism de taiere 6-mecanism de indoire Aceste masini sunt prevazute cu dispozitive de indreptare si taiere a vergelelor de otel beton.Fazele de executie sunt:indreptarea vergelei,fasonarea la cotele fixate,taierea si expulzarea armaturii fasonate.Toate operatiile sunt automatizate ,nr.dorit de elemente de acelari tip fixandu-se la un contor(numarator de bare) fasonarea barelor groase de otel - beton Barele cu grosimi mari (d>32mm) este indicat sa se indoaie la cald dupa incalzirea locala la forja, la o temperatura care sa nu produca transformari periculase in structura otelului. fasonarea plaselor sudate
15

Indreptarea se va face cu masini de indreptare cu cilindri metalici imbracati in cauciuc care au acelasi principiu de functionare cu cel de la indreptarea tablelor de otel. Pentru indoirea plaselor sudate s-au conceput masini de indoit speciale care asigura unghi de indoire de la 30 la 180,pt plase cu sarme cu diametrul pana la 12 mm si latimi pana la 10 m si cu program de indoituri la 4 unghiri diferite.

SCHEMA MASINII DE FASONAT PLASE Schema masini de fasonat plase a) 1-jgheab metallic 2-plasa inainte de fasonare 3-plasa fasonata 4-carlig de antreanare 5-mecanism de actionare a carligului b) Schema de indoire a plaselor cu ajutorul abkanturilor ASAMBLAREA PLASELOR SI CARCASELOR DIN BARE INDEPENDENTE SAU LEGATE CU SARMA a) legarea barelor cu sarma se face la incrucisari , utilizand doua fire de sarma neagra cu diametrul de 1.1,5mm. Exista doua moduri de legare:
16

cu sarme simple. Sarmele sunt pregatite in prealabil pentru legat in manunchiuri de sarme scurte si indoite in forma de U. Operatiile care se executa la legare sunt:cele doua sarme se introduce cu mana sub incrucisare, se rasuceste o data cu mana si apoi cu patentul. Legaturile se pot executa cu noduri simple

duble incrucisat; in forma de furca. cu cleme si agrafe cu ochiuri . Pentru marirea productivitatii la legarea sarmelor , in locul patentului se poate folosi un dispozitiv cu carlig de rasucit sarma. Clema este executata in forma de U. Legarea barelor cu sarma la incrucisari se face respectand urmatoarele reguli: -plasele din placi si pereti vor avea legate in mod obligatoriu pe tot centrul cel putin doua randuri de noduri, pt.restul incrucisarilor se admite legarea din doua in doua noduri pe ambele directii(in sah) - plansele pentru placile curbe subtiri vor avea legate in mod obligatoriu toate incrucisarile ; - la grinzi si stilpi, var fi legate toate incrucisarile barelor longitudinale cu ciocurile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor ;restul barelor loagitudinale se leaga de etrieri din doua in doua incrucisari in sah. Barele inclinate se leaga in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza ; - fretele, etrierii si agrafele inclinate se vor lega de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. b) - asamblarea plaselor - se face pe un banc (in cazul planseelor de mici dimensiuni) sau pe o platforma plana special amenajata. Operatiile de asamblare se vor succeda in urmatoarea ordine: - pe mai multe bare loagitudinale se vor insemna cu creta pozitiile barelor transversale; - barele longitudinale se vor aseza la distantele prevazute in proiect; - de la un capat se vor aseza si lega pe rind barele transversale. In cazul unui numar mare de bucati de plase de acelasi tip, se pot executa sabloane din lemn sau metal.
17

c) -asamblarea carcasei unui stalp - se face in pozitie orizontala pe suporti de inventar (capre) si consta din urmatoarele operatiuni : - asezarea suportilor; - asezarea pe suporti a barelor longitudinale; - insemnarea cu creta a pozitiei etrierilor pe una din barele longitudinale marginale, conform distantelor prevazute in proiect; - introducerea etrierilor si asezarea lor la distantele marcate cn creta; - legarea etrierilor in colturi de barele longitudinale marginale si in camp de barele longitudinale intermediare ale fetei respective; - rotirea cu 180 a carcasei; - legarea etrierilor de barele loagitudinale de pe fata opusa; - Iegarea barelor longitudinale intermediare de pe celelalte doua fete (laterale) de etrieri. Carcasele stalpilor cu armatura fretata se asambleaza pe un tambur rotativ: barele longitudinale se fixeaza intr-un sablon special apoi tamburul se roteste si se infasoara freta.

18

ASAMBLARE CARCASA STALP d)- asamblarea carcasei unei grinzi-este asemanatoare cu cea de realizare a carcasei unui stalp si presupune urmatoarele operatii :

-asezarea suportilor ; -asezarea pe suporti a barelor longitudinale de la partea de jos a grinzii(cu exceptia celor ridicate ; -insemnarea cu creta a pozitiei etrierilor pe una din barele marginale ; -introducerea etrierilor din partea centrala a grinzii si asezarea lor la distantele marcate cu creta ; -legarea barelor longitudinale de etrieri ; -rotirea carcase cu 180 ; -introduceraea barelor longitudinale ridicate si a barelor longirudinale de montaj(de la partea superioara) ; -legarea acestor bare de etrieri ; -introducerea, asezarea si legarea de barele longitudinale a etrierilor de la capatul grinzii. asamblarea plaselor si carcaselor din bare independente sudate AsamblareA se realizeaza prin procesul sudarii prin puncte care reprezinta sudare electrica prin presiune in punctele de intersectie barelor de otel-beton.sudarea se bazeaza pe incalzirea barelor pe suorafata lor de contact pana cand sunt aduse in starea plastica(o stare de topire locala cu tendinta de curgere) si in acelasi timp sunt comprimate pt a se suda prin presare. Parametrii de sudare sunt: 1) intensitatea curentului I (Amperi); 2) timpul de sudare t = t1+t2+t3+t4; t1=timp anterior sudarii(de la inceperea prasarii barelor pana la deschiderea curentului)
19

t2=timpul de mentinere sub curent t3=timpul in care se executa sudarea t4=timp de pauza(inainte de inceperea unui nou ciclu) 3) forta de apasare P(kgf); 4 )intrepatrunderea barelor care s-au sudat. Sudarea prin puncte se face cu masini de sudat unipunctuale(stationare sau cu clesti nobili)sau cu masini multipunctuale(pana la 36 de puncte) stationare(automatizare complexa)

SCHEMA MASINII DE SUDAT UNIPUNCTUALE FIXE 1-batiu ; 2-tblou comanda ; 3-pedala de actionare ; 4-electrod mobil ; 5-electrod fix ; 6-plasa

20

SCHEMA MASINII DE SUDAT FIXE CU 10 PERECHI DE ELECTROZI 1-batiu ; 2-electrod mobil ; 3-electrod fix ; 4-plasa tehnologii pentru imbinarea si innadirea prin sudare a otelului-beton Innadirea barelor sudate se va executa la o distanta minima de 5 d de capatul sudurii. Procesele de sudare sunt : a)sudare electrica prin puncte b)sudare lelectrica cap la cap prin topire intermediara c)sudura manuala cu arc electric prin suprapunere si cu eclise d)sudare manuala cap la cap cu arc electric tipuri de innadiri prin sudare

21

22

PIESE DESENATE :

PLANURI FATADE

PLAN PARTER

23

PLAN ETAJ

24

GRUP SANITAR , BAIE CUPLATA CU BUCATARIE

PLAN:

25

SCHEMA:

PLAN INSTALATIE DE INCALZIRE

26

INSTALATIE DE INCALZIRE

27

28

Bibliografie

1. Asanache H. Consideratii referitoare la pozitia si rolul finisajelor in cadrul sistemului cladire. 2. Asanache H. Model de abordare sistemico - functionala a conceptiei si proiectarii peretilor exteriori ai cladirilor. 3. Craciunescu L., Popa E. Materiale de constructii. 4. Drogeanu N., Negoita A. Cladiri civile. 5. Delia Prundeanu, Radu Mrgineanu, Vasile Srbu-desen tennic de constrcii 6. Asociatia pemina 2000- Ghid penru autorizarea, execuia i recepia locuinelor propietate personal 7. I. Davidescu si C. Rooga- Noiuni generale despre costrucii i elemente generale despre construcii 8. Radu Mihai Papae- Detalii tehnologice pentru construcii Vol. I 9. Radu Mihai Papae- Detalii tehnologice pentru construcii Vol. II 10. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si locuinei- Normativ priviind proiectarea cladirilor de locuit. 11. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuinei- normative priviind proiectarea, execuia i exploatarea invelitorilor acoperielor la cldiri ( revizuit si completat NP 069-2002)

29