Receptioner Distribuitor

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Recepţioner distribuitor
FILIERA TEHNOLOGICĂ
Domeniul de pregătire de bază: Comerţ

Domeniul de pregătire generală: Comerţ
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
AUTORI:
 Dinescu Mirela - Şcoala Superioară Comercială N. Kretzulescu Bucureşti

 Georgescu Roxana - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte
 Poştovei Cătălina - Colegiul Economic Buzău
 Tanislav Cristina - Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte
 Vasilescu Maria - Liceul Economic Costin C. Kiriţescu Bucureşti
Coordonare C.N.D.I.P.T.:
ŞTEFĂNESCU MIHAELA – inspector de specialitate, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului

Profesional şi Tehnic
2
PLAN DE INVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani

Aria curriculară tehnologii
Calificarea: Recepționer distribuitor

Domeniul de pregătire de bază: Comerţ
Domeniul de pregătire profesională generală: Comerţ
I. Pregătire practică
Modulul I. Tehnici de vânzare

Total ore: 350
din care Laborator tehnologic 140
Instruire practică 210
Modulul II. Tehnologia comercială

Total ore: 385
din care Laborator tehnologic 175
Instruire practică 210
Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul III. Administrarea depozitului
Total ore: 150

din care Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 de ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 Metode şi tehnici de vânzare
 Organizarea unităţii comerciale
 Operaţii specifice casei de marcat
 Analiza ofertei de mărfuri alimentare
 Analiza ofertei de mărfuri nealimentare
 Aprovizionarea cu mărfuri a sălii de vânzare
 Administrarea mărfurilor
 Stocarea mărfurilor
 Prestarea de servicii pentru comerţul cu amănuntul
4
Modulul I. Tehnici de vânzare
1. Notă introductivă
Modulul “Tehnici de vânzare” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării
profesionale ,,Recepționer distribuitor”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat
un număr de 350 ore conform planului de învăţământ, din care:
 140 ore – laborator tehnologic
 210 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul “ Tehnici de vânzare” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării

,,Recepţioner distribuitor”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Metode şi tehnici de vânzare
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: Tehnici de vânzare

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare*
Rezultatul învăţării 1: Aplică formele de vânzare la nivelul unităţii comerciale
Forme de vânzare:  Identifică forme de vânzare la nivelul Identificarea diverselor forme de vânzare într-o
- Vânzarea la domiciliu; unităţii comerciale. situaţie dată - studiu de caz, lecţie vizită,
- Vânzarea prin turnee; simulări.
- Vânzarea prin comandă prealabilă;  Utilizează forme de vânzare întâlnite la
- Vânzarea prin automate comerciale; nivelul magazinului. Utilizarea formelor de vânzare întâlnite la
- Vânzarea prin magazine: nivelul magazinului - studii de caz, jocuri de
o Vânzarea clasică; rol, prezentări, exerciţii practice, simulări.
o Vânzarea asistată;  Utilizează forme de vânzare întâlnite la
o Autoservirea; nivelul depozitului. Utilizarea formelor de vânzare întâlnite la
o Vânzarea cu preţuri discount; nivelul depozitului - studii de caz, jocuri de rol,
- Alte forme de vânzare. prezentări, exerciţii practice, simulări.
Rezultatul învăţării 2: Practică vânzarea prin corespondenţă
Vânzarea prin corespondenţă Transmiterea

- Istoria vânzării prin corespondenţă;  Înregistrează comenzile primite de la Înregistrarea comenzilor primite de la clienţi
- Forme de vânzare prin corespondenţă; clienţi potrivit ofertei. potrivit ofertei prin intermediul exerciţiilor
- Etape în vânzarea prin corespondenţă; practice, a studiilor de caz.
- Modalităţi de plată şi expediere.
Identificarea contextelor de aplicare a vânzării
 Identifică contexte de aplicare a vânzării prin corespondenţă ( întocmirea şi trimiterea
prin corespondenţă. ofertelor, reclame) - exerciţii practice, studii de
caz, proiecte, completarea documentelor.
6
 Efectuează operaţii de livrare în Efectuarea operaţiilor de livrare în
conformitate cu comanda primită. conformitate cu comanda primită –
miniproiect, exerciţii practice, studii de caz.
Rezultatul învăţării 3 : Practică vânzarea prin telefon
Vânzarea prin telefon
- Stabilirea legăturii cu clientul;  Stabileşte legături cu clientul în scopul Stabilirea legăturii cu clientul în scopul
- Aplicarea regulilor de comunicare prin prezentării ofertei. prezentării ofertei – exerciţii practice, joc de
telefon; rol, simulare.
- Finalizarea convorbirii telefonice;  Aplică reguli de comunicare prin
- Modalităţi de plată şi expediere. telefon. Aplicarea regulilor de comunicare prin telefon
- simulare, joc de rol, studiu de caz, exerciţii
practice.
 Finalizează convorbiri telefonice în Finalizarea convorbirii telefonice în

conformitate cu opţiunile clientului. conformitate cu opţiunile clientului - studii de
caz, simulări, joc de rol.
 Efectuează operaţii de livrare conform Efectuarea operaţiilor de livrare conform

comenzilor primite. comenzilor primite - studii de caz, simulări, joc
de rol.
Rezultatul învăţării 4 : Practică vânzarea electronică
E-commerce – vânzarea prin Internet

Identificarea diferitelor utilizări ale internetului
- Identificarea diferitelor utilizări ale  Identifică diferite modalităţi de utilizare în procesul de vânzare – miniproiect, studii de
internetului în afaceri; a internetului în procesul de vânzare. caz, exerciţii practice.
- Evoluţia comerţului electronic;
- Tipuri de site-uri utilizate în comerţul  Extrage informaţii comerciale utilizând Căutarea si extragerea informaţiilor
electronic - Căutarea si extragerea motoarele de căutare. comerciale utilizând motoarele de căutare -
informaţiilor comerciale utilizând simulare, studiu de caz, exerciţii practice.
7
motoarele de căutare;
- Avantajele şi dezavantajele comerţului
electronic;  Efectuează operaţii de livrare conform Efectuarea operaţiilor de livrare conform
- Metode de efectuare a plăţilor în comenzilor primite. comenzilor primite - studii de caz, simulări.
comerţul electronic;
- Comerţul electronic în România.
* Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
8
4. Conţinutul formării
I. Forme de vânzare:
1.1 Vânzarea la domiciliu;
1.2 Vânzarea prin turnee;
1.3 Vânzarea prin comandă prealabilă;
1.4 Vânzarea prin automate comerciale;
1.5 Vânzarea prin magazine:
o Vânzarea clasică,
o Vânzarea asistată,
o Autoservirea,
o Vânzarea cu preţuri discount,
1.6 Alte forme de vânzare.
II. Vânzarea prin corespondenţă
2.1 Istoria vânzării prin corespondenţă;
2.2 Forme de vânzare prin corespondenţă;
2.3 Etape în vânzarea prin corespondenţă;
2.4 Modalităţi de plată şi expediere.
III. Vânzarea prin telefon
3.1 Stabilirea legăturii cu clientul;
3.2 Aplicarea regulilor de comunicare prin telefon;
3.3 Finalizarea convorbirii telefonice;
3.4 Modalităţi de plată şi expediere.
IV. E commerce – vânzarea prin Internet
4.1 Identificarea diferitelor utilizări ale internetului în afaceri;
4.2 Evoluţia comerţului electronic;
4.3 Tipuri de site-uri utilizate în comerţul electronic;
4.4 Căutarea si extragerea informaţiilor comerciale utilizând motoarele de căutare;
4.5 Avantajele şi dezavantajele comerţului electronic;
4.6 Metode de efectuare a plăţilor în comerţul electronic;
4.7 Comerţul electronic în România.
Toate conţinuturile formării pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi
de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Flipchart, markere;
 Computere;
 Videoproiector;
 Diferite mijloace de comunicare: telefon, fax, Internet.
 echipamente
 casă de marcat
 instrumente de lucru:
 balanţă,
 cântar,
 metru,
 utilaje de ambalare/depozitare:
 palete,
 baloţi,
 containere,
 pachete,
9
 cutii,
 navete,
 lăzi.
 documente:
 factură,
 bon de casă.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Tehnici de vânzare” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice, tutorilor
de practică sau mentorilor care abordează conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea
temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea
materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către
colectivul instruit.
Modulul ,,Tehnici de vânzare” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus .
Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă
deosebită în dobândirea competenţelor de specialitate.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de
învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui
elev. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant
la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnici de
vânzare”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
 Exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a diferitelor forme de vânzare,

a avantajelor oferite de fiecare din acestea, a diferitelor modalităţi de plată şi expediere;
 Exerciţii aplicative de comparare a diferitelor forme de vânzare şi a caracteristicilor
acestora;
10
 Exerciţii de identificare a etapelor realizării unei vânzări prin telefon sau prin
corespondenţă;
 Exersarea deprinderilor de a completa diverse documente de plată şi expediere a
mărfurilor;
 Fişele de documentare - reactualizează cunoştinţele teoretice specifice modulului;
 Fişele de lucru - constau în căutarea de informaţii din diverse materiale, exerciţii şi
activităţi propuse spre rezolvare;
 Studiul de caz - constă în descrierea unui eveniment (prin text, imagine, înregistrare
electronica) care se referă la o situaţie reală. Apoi urmează o serie de instrucţiuni care va
determina, ca observator, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii, să luaţi decizii sau să
sugeraţi modalitatea de acţiune;
 Jocul de rol - se prezintă o situaţie, o problemă, la care trebuie să reacţionaţi, prin
asumarea unui anumit rol, este o activitate interactive;
 Jurnalul de practică - oferă posibilitatea de a ţine evidenţa activităţilor desfăşurate pe o
perioada de timp, oferă oportunităţi de orientare şi furnizează informaţii utile;
 Proiectul - oferă posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală;
 Portofoliul - este o colecţie reprezentativă de materiale din timpul activităţii, realizată de-a
lungul perioadei de instruire, pentru a demonstra că au fost îndeplinite o serie de cerinţe.
Se recomandă aplicarea de metode cât mai diverse la care să atragă şi să antreneze elevii în
actul de învăţare. Recomandăm în special învăţarea bazată pe proiecte derulate la agentul economic
unde elevul îşi desfăşoară stagiul de pregătire practică.
Învăţarea bazată pe proiect
Ce este învăţarea bazată pe proiect?
Este un proces în care elevii: investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o temă de
real interes pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa lor de viaţă, cât şi pentru contextele
vieţii cotidiene în care vor fi subiecţi; sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea,
realizarea şi evaluarea activităţilor; sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi să
experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele dobândite; utilizează
cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup etc.
Proiectul este un produs care: reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea
anumitor obiective formulate şi de programă şi de către elevi împreună cu cadrul didactic.
Reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului, constituie dovada implicării fiecărui
elev şi a interesului pe care fiecare elev l-a manifestat pentru îmbunătăţirea unui parcurs colectiv.
Rolul cadrului didactic sau a mentorului în învăţarea bazată pe proiect:
 să fie un inventator de sarcini de învăţare stimulative;
 să fie o resursă pentru elevi şi, ocazional, o soluţie pentru problemele care îi depăşesc pe
elevi;
 să fie un modelator al proceselor complexe de gândire;
 să îi ajute pe elevi să lucreze;
 să le ofere o structură iniţială pentru a facilita implicarea elevilor;
 să ofere informaţii despre procesul de planificare, desfăşurare a proiectului;
 să identifice punctele nevralgice ale planurilor şi să-l ajute pe elevi să găsească soluţii.
Proiectul trebuie să cuprindă:
 obiective,
 tema şi subtemele,
 locul de desfăşurare,
 resurse materiale,
 forma de organizare,
 stabilirea sarcinilor, rolurilor, responsabilităţilor,
 calendarul proiectului,
 tipuri de produse,
11
 modalităţi de evaluare.
Este recomandată învăţarea individuală, lucrul în perechi sau pe grupe în funcţie de
conţinuturi, situaţia din unitatea şcolară sau de la agentul economic. Este recomandată utilizarea
lucrului cu computerul atunci când conţinuturile sunt adecvate.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile
de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al
învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie - în care evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinită corect în cadrul
unei competente;
 Fişe de autoevaluare;
 Testul de verificare - constă în exerciţii sau aplicaţii care ajută la evaluarea nivelului de
cunoştinţe şi de atingere a competenţelor formate;
 Jocul de rol - permite evaluarea comportamentului,vocabularului,iniţiativei personale însă
fără stresul situaţiei reale;
 Proba orală – constă în evaluarea pe baza întrebărilor orale, comunicării;
 Proba practică - pune elevul direct în fata unei situaţii de vânzare în cadrul raionului la care
este repartizat; se urmăreşte comportamentul acestuia;
 Jurnal de practică.
Fiind un instrument deosebit de important de lucru cât şi de evaluare prezentăm aici un
exemplu:
12
JURNAL DE PRACTICĂ
Clasa :__________________
Elev:_____________________________________
Perioada:___________________
Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________________________
Modul: ____________________________________
Tema/ Teme: __________________________________________________________
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat ?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate
2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţelor?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________
3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________
4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competenţelor
de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de îndrumătorul de
practică (cadru didactic / mentor/tutore de practică).
Portofoliul de practică poate cuprinde:
 jurnalul de practică
 fişe de observaţie
 fişe de lucru
 studii de caz
 rezultate ale proiectelor / miniproiectelor
 fişe de observaţie a activităţii elevului pe durata derulării practicii
 documentaţii tehnice
 fişe de evaluare (concepute de îndrumătorul de practică) etc.
13
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea
ce priveşte dobândirea deprinderilor specificate în cadrul acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unui rezultat al învăţării,
acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire. Cadrul
didactic/ mentorul/tutorele de practică îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele
învăţării incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model
(orientativ) de realizare a evaluării rezultatelor învăţării.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat al învăţării.
Modul I: Tehnici de vânzare
Activitate. Eşti vânzător la o firmă de vânzări prin corespondenţă din Bucureşti. Primeşti o
scrisoare cu următorul conţinut:” Bună ziua, Sunt Ionescu Mihai, domiciliat în Buzău, strada Unirii,
nr. 20. Am 25 de ani si sunt căsătorit. Am citit în revista TV Satelit despre produsul dumneavoastră
*Cafea instant* cu codul 1254, la preţul de 5,15 lei pachetul şi doresc să comand două pachete.
Înţeleg că plata se face la ridicarea coletului. Pentru lămuriri suplimentare pot fi contactat la telefon
0238/458798. Cu mulţumiri anticipate, Ionescu Mihai”
Sarcini de lucru:
1. Identifică informaţiile utile din mesajul anterior.
2. Înregistrează comanda primită de la clientul Ionescu.
3. Identifică contextul de aplicare a vânzării prin corespondenţă: natura mărfii solicitate,
distanţă, condiţii de manipulare şi ambalare.
Fişă client
Nume, prenume Adresă Telefon E-mail
Înregistrare comandă
Cod produs Nume produs Cantitate Preţ Valoare
comandă
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Modul I: Tehnici de vânzare
Nr. Rezultatul
Cerinţe Data
crt. evaluării
a. Identifică informaţiile utile din mesajul anterior.
 Numele clientului, date despre acesta:

adresă, telefon.
 Articolul comandat de client, cantitate.
b. Înregistrează comanda primită de la clientul Ionescu.
c. Identifică contextul de aplicare a vânzării prin corespondenţă.
 natura mărfii solicitate
 distanţă
14
 condiţii de manipulare
 condiţii de ambalare
Cadrul didactic/mentorul/ tutorele de practică va urmări modul de lucru al elevului.

 Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.
 Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.
Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare;
 certificarea rezultatului învăţării se va realiza în urma evaluării formativ;.
 înregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completată de profesor
pe parcursul probei;
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovadă a evaluării deprinderilor elevului.
8. Bibliografie
Bucur Cristina Mihaela - Comerţ electronic, Editura ASE 2002

Costea Carmen Eugenia - Comerţul de gros şi cu amănuntul, Editura Uranus, 2001
Poştovei Cătălina Ileana, Tanislav Cristina, Ilie Suzana – Manual pentru instruire practică clasa a
IX-a , Şcoala de arte şi meserii, Editura OscarPrint, 2005
Poştovei Cătălina Ileana, Tanislav Cristina, Ilie Suzana – Manual pentru clasa a X a, Şcoala de arte
şi meserii, Editura OscarPrint, 2006
Auxiliare curriculare - www.tvet.ro
9. Softuri
 Word sau orice alt editor de text

 Excel sau orice altă aplicaţie de calcul tabelar
 Access sau orice altă bază de date
 Internet explorer sau orice alt browser
15
 Modulul II. Tehnologia comercială
Modulul “Tehnologia comercială” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale ,,Recepţioner distribuitor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi
are alocat un număr de 385 ore conform planului de învăţământ, din care:
 175 ore – laborator tehnologic
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
 Organizarea unităţii comerciale

 Operaţii specifice casei de marcat
 Analiza ofertei de mărfuri alimentare
 Analiza ofertei de mărfuri nealimentare
 Aprovizionarea cu mărfuri a sălii de vânzare
16
MODULUL: Tehnologia comercială
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *

Rezultatul învăţării 1:Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice
Mobilierul şi echipamentele comerciale

- Tipuri de mobilier şi echipamente  Diferenţiază tipurile de mobilier şi Diferenţierea tipurilor de mobilier şi
comerciale în funcţie de locul de muncă: echipamentele comerciale în funcţie de echipamentelor comerciale în funcţie de locul
pentru etalare, păstrarea stocurilor de locul de muncă. de muncă în condiţii reale/ sau simulare.
rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea
mărfurilor, conservare, depozitare;  Întreţine mobilierul şi echipamentele Întreţinerea mobilierului şi echipamentelor
- Mobilierul şi echipamentele comerciale: comerciale. comerciale în condiţii reale/ sau simulare.
specifice comerţului cu ridicata (rastele,
stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi
comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi,
cuburi, prisme, stendere, suporturi);  Foloseşte echipamentele comerciale la Folosirea echipamentelor comerciale la locul
- Norme de PM şi PSI privind folosirea locul de muncă. de muncă în condiţii reale/ sau simulare.
echipamentelor comerciale la locul de
muncă.
Rezultatul învăţării 2: Identifică modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare
Modalităţile de ambalare şi păstrare a

mărfurilor alimentare
- Metode de ambalare a mărfurilor  Alege metode de ambalare a mărfurilor Alegerea metodelor de ambalare a mărfurilor
alimentare în funcţie de caracteristicile de alimentare în funcţie de caracteristicile alimentare în funcţie de caracteristicile de
calitate ale produsului: în vid, porţionată, de calitate ale produsului. calitate ale produsului în condiţii reale/ sau
colectivă, în folii contractibile în atmosferă simulare.
modificată , tip aerosol;
- Condiţii de păstrare a mărfurilor alimentare
în funcţie de caracteristicile de calitate ale  Asigură condiţii de păstrare a mărfurilor Asigurarea condiţiilor de păstrare a mărfurilor
17
produsului: parametrii fizici, biologici, alimentare în funcţie de caracteristicile alimentare în funcţie de caracteristicile de
chimici, igienico-sanitari, reguli de păstrare de calitate ale produsului. calitate ale produsului. în condiţii reale/ sau
(vecinătatea admisă, înălţimea stivei, simulare.
volum, greutate, apropiere de sursele de
lumină, rezistenţa ambalajelor);
- Abateri şi modificări calitative: fizice,  Determină abateri şi modificări Determinarea abaterilor şi modificările
chimice, microbiologice, bio-chimice. calitative. calitative în condiţii reale/ sau simulare.
Rezultatul învăţării 3: Caracterizează sortimentul de accesorii şi piese de schimb
Sortimentul de accesorii şi piese de schimb

- Accesorii şi piese de schimb pe grupe de  Identifică accesorii şi piesele de schimb Identificarea accesoriilor şi pieselor de schimb
mărfuri: textile-încălţăminte, metalo- pe grupe de mărfuri. pe grupe de mărfuri în condiţii reale/ sau
chimice, cosmetice, sticlă, ceramică, lemn, simulare.
tehnico-sanitare, materiale de construcţii,
electrotehnice, electronice, autoturisme,
birotică şi papetărie, sport-voiaj – turism,
bijuterii şi gablonţuri;  Verifică calitatea accesoriilor şi pieselor Verificarea calităţii accesoriilor şi pieselor de
- Calitatea accesoriilor şi pieselor de schimb: de schimb. schimb în condiţii reale/ sau simulare.
caracteristici organoleptice, tehnico –
funcţionale (în funcţie de grupa de
mărfuri);
- Defecte pentru accesorii şi piese de schimb:  Identifică defectele pentru accesorii şi Identificarea defectelor pentru accesorii şi
de aspect, culoare, formă, design, piese de schimb. piese de schimb în condiţii reale/ sau simulare.
dimensiuni, funcţionalitate.
Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte mărfurile pentru vânzare
Operaţii privind pregătirea mărfurilor pentru

vânzare
- Operaţii comune în vederea pregătirii  Efectuează operaţii comune în vederea Efectuarea operaţiilor comune în vederea
mărfurilor pentru vânzare : dezambalare, pregătirii mărfurilor pentru vânzare. pregătirii mărfurilor pentru vânzare în condiţii
18
etichetare, codificare; reale/ sau simulare.
- Operaţii specifice în vederea pregătirii  Efectuează operaţii specifice în vederea Efectuarea operaţiilor specifice în vederea
mărfurilor pentru vânzare cu instrumente pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu
specifice:cântărire, preambalare, porţionare instrumente specifice. instrumente specifice în condiţii reale/ sau
(mărfuri alimentare); călcare, simulare.
recondiţionare, ştergere de praf, asamblare,
remedierea micilor defecte: coasere de
nasturi, tăierea butonierelor, prinderea
ochiurilor scăpate (mărfuri nealimentare);
- Instrumente specifice operaţiunilor de
pregătire a mărfurilor în sala de vânzare: de
cântărire, tăiere, de măsurare, ambalare,
sigilare, etichetare, porţionare,
condiţionare;
- Transportul şi manipularea mărfurilor în  Transportă şi manipulează mărfurile în Transportarea şi manipularea mărfurilor în
sala de vânzare. sala de vânzare. sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.
Rezultatul învăţării 5: Expune mărfurile în sala de vânzare
Expunerea mărfurilor în sala de vânzare

- Întreţinerea spaţiilor şi mobilierului din  Pregăteşte spaţiile şi mobilierul Pregătirea spaţiilor şi mobilierul comercial din
sala de vânzare: ştergere de praf, spălare, comercial din sala de vânzare. sala de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.
curăţare;
- Elemente de etichetare în sala de vânzare:
coduri, denumirea produsului, preţ,  Aplică elementele de etichetare în sala Aplicarea elementelor de etichetare în sala de
cantitate, afişe promoţionale; de vânzare. vânzare în condiţii reale/ sau simulare.
- Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare: pe
rafturi, gondole, suporturi, vitrine, vitrine
frigorifice, lăzi frigorifice, pe podium, pe Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare în
stendere, gradene, conform încadrării pe  Aranjează mărfurilor în sala de vânzare condiţii reale/ sau simulare.
sortiment.
19
Rezultatul învăţării 6: Actualizează sortimentul de mărfuri din sala de vânzare
Actualizarea sortimentului de mărfuri din sala

de vânzare
- Identificarea sortimentului descompletat pe  Identifică sortimentul descompletat pe Identificarea sortimentului descompletat pe
măsura epuizării mărfurilor din sala de măsura epuizării mărfurilor din sala de măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzare
vânzarea: după formă, articol, marcă, preţ, vânzarea. în condiţii reale/ sau simulare.
mărime, model;
- Scoaterea din vânzare a sortimentului cu  Scoate din vânzare sortimentul cu Scoaterea din vânzare a sortimentului cu
termen de valabilitate expirat: pe baza termen de valabilitate expirat. termen de valabilitate expirat în condiţii reale/
termenului de valabilitate, expirarea sau simulare.
promoţiei produsului;
- Completarea sortimentului în sala de
vânzare: în funcţie de vânzările zilnice,  Completează sortimentul comercial în Completarea sortimentului comercial în sala
ritmul aprovizionării, promoţii, acorduri cu sala de vânzare. de vânzare în condiţii reale/ sau simulare.
furnizorii, sezonalitatea cererii, evenimente
speciale.
Rezultatul învăţării 7: Asigură funcţionarea casei de marcat
Funcţionarea casei de marcat

- Funcţionalitatea echipamentelor de casă:  Verifică funcţionarea echipamentelor de Verificarea funcţionării echipamentelor de
curăţarea geamului scannerului, casă. casă în condiţii reale/ sau simulare.
fixarea/înlocuirea rolelor, testarea
funcţionării sistemului, raport funcţionare
casă;
- Pregătirea casei de marcat în vederea  Pregăteşte casa de marcat în vederea Pregătirea casei de marcat în vederea
funcţionării: verificare numerar, bandă de funcţionării. funcţionării în condiţii reale/ sau simulare.
transport, codificare mărfuri, eşantioane
bani, monedă divizionară;  Respectă regulile de încasare. Respectarea regulilor de încasare în condiţii
- Reguli de încasare: eliberare bon de casă, reale/ sau simulare.
regimul banilor proprii, deschiderea/
închiderea.
20
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Mobilierul şi echipamentele comerciale
1.1. Tipuri de mobilier şi echipamente comerciale în funcţie de locul de muncă: pentru
etalare, păstrarea stocurilor de rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea mărfurilor,
conservare, depozitare;
1.2. Mobilierul şi echipamentele comerciale: specifice comerţului cu ridicata (rastele,
stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi, cuburi,
prisme, stendere, suporturi);
1.3. Norme de PM şi PSI privind folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă.
2. Modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare
2.1. Metode de ambalare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale
produsului: în vid, porţionată, colectivă, în folii contractibile în atmosferă modificată, tip
aerosol;
2.2. Condiţii de păstrare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale
produsului: parametrii fizici, biologici, chimici, igienico-sanitari, reguli de păstrare
(vecinătatea admisă, înălţimea stivei, volum, greutate, apropiere de sursele de lumină,
rezistenţa ambalajelor);
2.3. Abateri şi modificări calitative: fizice, chimice, microbiologice, biochimice.
3. Sortimentul de accesorii şi piese de schimb
3.1. Accesorii şi piese de schimb pe grupe de mărfuri: textile-încălţăminte, metalo-chimice,
cosmetice, sticlă, ceramică, lemn, tehnico-sanitare, materiale de construcţii, electrotehnice,
electronice, autoturisme, birotică şi papetărie, sport-voiaj – turism, bijuterii şi gablonţuri;
3.2. Calitatea accesoriilor şi pieselor de schimb: caracteristici organoleptice, tehnico –
funcţionale (în funcţie de grupa de mărfuri);
3.3. Defecte pentru accesorii şi piese de schimb: de aspect, culoare, formă, design,
dimensiuni, funcţionalitate.
4. Operaţii privind pregătirea mărfurilor pentru vânzare
4.1. Operaţii comune în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare: dezambalare,
etichetare, codificare;
4.2. Operaţii specifice în vederea pregătirii mărfurilor pentru vânzare cu instrumente
specifice: cântărire, preambalare, porţionare (mărfuri alimentare); călcare, recondiţionare,
ştergere de praf, asamblare, remedierea micilor defecte: coasere de nasturi, tăierea
butonierelor, prinderea ochiurilor scăpate (mărfuri nealimentare);
4.3. Instrumente specifice operaţiunilor de pregătire a mărfurilor în sala de vânzare: de
cântărire, tăiere, de măsurare, ambalare, sigilare, etichetare, porţionare, condiţionare;
4.4. Transportul şi manipularea mărfurilor în sala de vânzare.
5. Expunerea mărfurilor în sala de vânzare
5.1. Întreţinerea spaţiilor şi mobilierului comercial din sala de vânzare: ştergere de praf,
spălare, curăţare;
5.2 Elemente de etichetare în sala de vânzare: coduri, denumirea produsului, preţ,
cantitate, afişe promoţionale;
5.3. Aranjarea mărfurilor în sala de vânzare: pe rafturi, gondole, suporturi, vitrine, vitrine
frigorifice, lăzi frigorifice, pe podium, pe stendere, gradene, conform încadrării pe
sortiment.
6. Actualizarea sortimentului de mărfuri din sala de vânzare
21
6.1. Identificarea sortimentului descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de
vânzarea: după formă, articol, marcă, preţ, mărime, model;
6.2. Scoaterea din vânzare a sortimentului cu termen de valabilitate expirat: pe baza
termenului de valabilitate, expirarea promoţiei produsului;
6.3. Completarea sortimentului în sala de vânzare: în funcţie de vânzările zilnice, ritmul
aprovizionării, promoţii, acorduri cu furnizorii, sezonalitatea cererii, evenimente speciale.
7. Funcţionarea casei de marcat
7.1. Funcţionalitatea echipamentelor de casă: curăţarea geamului scannerului,
fixarea/înlocuirea rolelor, testarea funcţionării sistemului, raport funcţionare casă;
7.2. Pregătirea casei de marcat în vederea funcţionării: verificare numerar, bandă de
transport, codificare mărfuri, eşantioane bani, monedă divizionară;
7.3. Reguli de încasare: eliberare bon de casă, regimul banilor proprii, deschiderea/
închiderea.
Toate conţinuturile formării pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de

laborator şi de instruire practică.

 echipamente
o casă de marcat
o balanţă,
o cântar,
o metru.
o palete,
o baloţi,
o containere,
o pachete,
o cutii,
o navete,
o lăzi.
 utilaje de păstrare a mărfurilor:
o rafturi,
o suporţi,
o grătare,
o platforme,
o palete,
o camere şi
o dulapuri frigorifice.
 documente:
o factură,
o bon de casă.
22
Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologia comercială” trebuie să fie abordate
într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice în
funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care
lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de
asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Tehnologia comercială” poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi
în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi
educaţie;
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
modulului în orele de laborator tehnologic, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Discuţii.
Orele de instruire practică se recomandă să se efectueze cu precădere la agenţii
economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea
elevilor pe piaţa forţei de muncă la terminarea şcolii.
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
– să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii;
– să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru;
23
– să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii;
de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate;
– să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;
– să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologia
comercială”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Prezentarea - poate lua forma unei prezentări a unei teme tehnice. Elevii trebuie să
transmită informaţii şi să lanseze idei. Pot lucra individual sau în grup şi li se poate
solicita să răspundă la întrebări referitoare la modulul „Tehnologia comercială”. Pot
descrie experienţele personale din timpul implementării unui proiect sau unei activităţi
practice. Elevii pot fi evaluaţi individual sau ca membri ai unui grup.
 Studiile de caz - constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a
unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este
urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator detaşat al
evenimentelor, să analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze
modalitatea de acţiune. In numeroase studii de caz, nu există răspunsuri „corecte” sau
modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul de interpretare
şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.
 Exerciţiile practice - constau în orice activitate care permite elevilor să îşi demonstreze
direct abilităţile tehnice şi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul
final al activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie
a ambelor.
 Joc de rol - elevilor li se prezintă o situaţie, adesea o problemă sau un incident, la care
trebuie să reacţioneze, prin asumarea unui anumit rol — spre deosebire de studiul de caz,
unde elevul este un observator dezinteresat. Punerea în scenă poate să nu fi fost repetată
sau elevul poate fi informat pe scurt cu privire la rolul care trebuie jucat. O astfel de
evaluare are un final mai deschis şi este mai mult centrată pe elev decât simulările.
 Cubul - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
De exemplu:
Modulul: Tehnologia comercială
Tema: Verifică funcţionarea echipamentelor de casă.
o Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
o Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
o Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din
simboluri, asociate cu verbe:
1. Simbol 1- DESCRIE
2. Simbol 2- COMPARĂ
3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4- ASOCIAZĂ
5. Simbol 5- APLICĂ
6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Elevii vor face aceste operaţiuni pe fişe; fiecare echipă va primi o fişă conform simbolului ales.
24
După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele
finale.
 Experienţa concretă - experienţa poate fi reală.
Exemplu: Folosirea echipamentele comerciale la locul de muncă.
sau
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un
angajat care utilizează echipamentelor comerciale la locul de muncă.

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura
în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei „Fise de observaţie/evaluare”. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire
a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în
activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,
respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe
orale/interviu şi a unei probe practice.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat
al învăţării.
b. finală
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
25
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare
a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un
grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o
singură dată. Elevul este evaluat individual, în conformitate cu criterii de performanţă prestabilite
din portofoliul personal. Acesta pentru a dobândi un rezultat al învăţării, elevul trebuie să
satisfacă toate criteriile de performanţă pentru rezultatul învăţării strângând dovezi pe parcursul
stagiului desfăşurat la agentul economic sau în condiţii cât mai apropiate de realităţile locului de
muncă.
Evaluarea formativă trebuie să se desfăşoare în mediul real de învăţare şi oferă
informaţii asupra progresului elevilor. Rezultatele evaluării formative sunt utilizate pentru a
stabili obiectivele învăţării şi a oferi feedback elevilor.
Feedback-ul trebuie să fie întotdeauna direct şi constructiv de către profesorul
coordonator sau tutore şi trebuie să ofere elevilor informaţii privind etapele următoare de
parcurs. Pentru a fi eficace, feedback-ul trebuie oferit cu promptitudine, astfel încât elevul să
poate ţină cont de acesta în procesul de învăţare. Aceasta asigură motivarea, care reprezintă un
element crucial în sprijinirea elevilor pentru a învăţa cu succes. Feedback-ul întârziat poate să nu
mai aibă sens pentru elev.
În practică, dovezile privind îndeplinirea activităţilor practice pot fi adesea colectate
prin evaluări efectuate în atelierele şcolii şi prin activităţi de simulare a mediului de lucru. Dacă
se pot organiza pentru elevi stagii de pregătire practică la un agent economic local, evaluatorul
trebuie să colecteze cât mai multe informaţii în timpul stagiului. Dovezile obţinute prin observare
sunt deosebit de valoroase, pentru că certifică performanţele elevului la locul de muncă, în
situaţii reale. Acestea pot fi obţinute de la personalul de la locul de muncă sau de la clienţi, ale
căror aprecieri în relaţie cu criteriile de evaluare pot fi considerate credibile.
Dovezile privind realizarea activităţilor trebuie să cuprindă:
o fişe de observare,
o fişe de lucru,
o fişe de autoevaluare,
o jurnalul de practică,
o portofoliile,
o prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.
Implicarea elevilor în cât mai mare măsură în procesul de evaluare constituie o bună
practică şi, prin aceasta:
 Veţi contribui la încurajarea sentimentului de proprietate asupra învăţării şi
evaluării şi la o mai bună înţelegere a procesului de către elevi;
 Puteţi facilita planificarea evaluării - elevii pot fi capabili să identifice oportunităţi
adecvate pentru evaluare;
 Veţi asista în construirea portofoliului (pentru acei elevi care folosesc portofolii);
26
Un instrument utilizat cu succes este jurnalul de practică şi jurnalul de activitate al
elevului:
Exemplu:
JURNAL DE PRACTICĂ
Clasa:
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema/Teme:
Sarcini de lucru (opţional, în funcţie de specificul modulului):
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate
2. Ce aţi învăţat sa faceţi pentru atingerea competenţei?
3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.
27
JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI
- Pentru stagiile de pregătire practică –
Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de Nr convenţiei de

stagiu practică
Data Interval Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I/

orar
Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea în
timpul stagiului de practică la agenţii economici, pot fi colectate într-o „mapă a elevului”.
28
Mapa elevului ar putea conţine:
 Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau
abilităţi cheie;
 Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;
 Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate;
 Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev ;
 Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat de învăţare:
Rezultatul învăţării 3: Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice
Precizări privind conţinuturile supuse

Deprinderi Evaluare
evaluării
a Diferenţierea tipurilor de Tipuri de mobilier şi echipamente
mobilier şi echipamentelor comerciale în funcţie de locul de muncă: Evaluare
comerciale în funcţie de locul depentru etalare, păstrarea stocurilor de activităţi
muncă rezervă, spaţii frigorifice, pentru mişcarea practice
mărfurilor, conservare, depozitare
 Mobilierul şi echipamentele comerciale:
Întreţinerea mobilierului şi specifice comerţului cu ridicata (rastele,
b echipamentelor comerciale stelaje, palete, vitrine frigorifice) şi
comerţului cu amănuntul (gondole, rafturi,
Folosirea echipamentelor cuburi, prisme, stendere, suporturi).
comerciale la locul de muncă  Norme de PM şi PSI privind folosirea
c echipamentelor comerciale la locul de
muncă
Activitate.
La agentul economic de profil, realizaţi următoarele activităţi:
o Diferenţiaţi tipurile de mobilier şi echipamentele comerciale în funcţie de locul de
muncă.
o Întreţineţi mobilierul şi echipamentelor comerciale.
o Folosiţi echipamentele comerciale la locul de muncă.
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare

Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Rezultatul învăţării 3: Utilizează mobilierul şi echipamentele comerciale specifice
Rezultatul
Nr. Cerinţe Data
evaluării
crt.
29
a. Diferenţierea tipurilor de mobilier şi echipamentelor Da sau (√)
comerciale în funcţie de locul de muncă Nu sau (X)
b. Întreţinerea mobilierului şi echipamentelor comerciale Da sau (√)

Nu sau (X)
c. Folosirea echipamentelor comerciale la locul de muncă Da sau (√)

Nu sau (X)
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.
Rezultatul învăţării se consideră atins dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare;
 certificarea acestui rezultat al învăţării se va realiza în urma evaluării formative;
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de
profesor pe parcursul probei.
 Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă
şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice
constituie dovadă a evaluării;
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru,
proiectele, portofoliile.
8. Bibliografie
Ristea Ana Lucia, Tudose C., Ioan Franc V. - Tehnologie comercială – Ed. Expert, Bucureşti,
1995
Tudose C., Ristea Ana Lucia - Tehnologia comercializării mărfurilor – manual
pentru licee tehnologice, Ed. Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti 1993
Auxiliare curriculare - www.tvet.ro
30
Modulul III. „Administrarea depozitului”
Modulul “Administrarea depozitului” face parte din stagiile de oractică – CDL, necesar
dobândirii calificării profesionale ,, Recepţioner distribuitor”, clasa a XI-a, învăţământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
 Administrarea mărfurilor
 Stocarea mărfurilor
 Prestarea de servicii pentru comerţul cu amănuntul
31
MODULUL: Administrarea depozitului

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *
Rezultatul învăţării 1: Participă la operaţiile specifice recepţiei mărfurilor
Operaţii specifice recepţiei mărfurilor

- Documente de însoţire a lotului de marfă:  Verifică documentele de însoţire a lotului de Verificarea documentelor de însoţire a lotului
factură, aviz de expediţie, conosamente, marfă. de marfă în condiţii reale sau de simulare.
scrisoarea de trăsură, foaia de parcurs,
certificatul de calitate, certificatul de
conformitate, buletinul de analiză,
concordanţa scriptică şi faptică între
informaţiile din documente (provenienţă,
denumire produs, cantitate, calitate, preţ) şi
mărfurile primite efectiv.
- Pregătirea mărfurilor pentru verificarea  Pregăteşte mărfurile pentru verificarea Pregătirea mărfurilor pentru verificarea
cantitativă, calitativă: dezambalarea de cantitativă. cantitativă în condiţii reale sau de simulare.
ambalajul de transport, aranjarea pe
sortimente, articole.
- Verificarea cantitativă a mărfurilor:  Verifică cantitativ mărfurile. Verificarea cantitativă a mărfurile în condiţii
numărare, cântărire, măsurare. reale sau de simulare.
- Verificarea calitativă a mărfurilor:  Verifică calitativ mărfurile. Verificarea calitativă a mărfurile în condiţii
integritatea ambalajelor, a marcării, reale sau de simulare
caracteristici calitative pe grupe de mărfuri.
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii specifice depozitării mărfurilor
Operaţii specifice depozitării mărfurilor

- Manipularea şi transportul mărfurilor în  Manipulează şi transportă mărfurile în Manipularea şi transportul mărfurile în spaţiul
spaţiul de depozitare în funcţie de spaţiul de depozitare în funcţie de de depozitare în funcţie de caracteristicile
caracteristici: greutate, volum, grad de caracteristicile mărfurilor. mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.
perisabilitate, înscrisuri pe ambalaj,
manual, mecanic, automat.
32
- Unităţi de încărcătură în funcţie de natura  Formează unităţi de încărcătură în Formarea unităţilor de încărcătură în
mărfurilor (în vederea expedierii): baloţi, funcţie de natura mărfurilor în vederea funcţie de natura mărfurilor în vederea
palete, containere, pachete, cutii, navete, expedierii. expedierii în condiţii reale sau de simulare.
lăzi.
- Norme de transport şi manipulare a  Respectă normele de transport şi Respectarea normelor de transport şi
mărfurilor: poziţia corpului, cantitate manipulare a mărfurilor. manipulare a mărfurilor în condiţii reale sau de
maximă, înălţime, mod de prindere, simulare.
echilibrarea greutăţii.
Rezultatul învăţării 3: Respectă regulile specifice păstrării mărfurilor
Reguli specifice păstrării mărfurilor

- Condiţii de păstrare şi depozitare în  Identifică condiţiile de păstrare şi depozitare Identificarea condiţiilor de păstrare şi
funcţie de caracteristicile mărfurilor: în funcţie de caracteristicile mărfurilor. depozitare în funcţie de caracteristicile
temperatură, umiditate, circulaţia aerului, mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.
vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa
dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de
sursele de căldură şi lumină.
- Operaţii de întreţinere a mărfurilor:  Efectuează operaţii de întreţinere a Efectuarea operaţiilor de întreţinere a
ştergere, dezinfectare, curăţare. mărfurilor. mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.
- Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: .
sparte, rupte, expirate, ambalaje deteriorate,  Înlocuieşte mărfurile necorespunzătoare. Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare în
neetichetate, fisurate, decolorate. condiţii reale sau de simulare.
Rezultatul învăţării 4: Urmăreşte stocul de marfă
Stocul de marfă
- Stocul de marfă: stabilire prin numărare,  Stabileşte stocul de marfă existent. Stabilirea stocului de marfă existent în
cântărire, măsurare. condiţii reale. sau de simulare.
- Stocul de marfă în funcţie de ritmul  Determină stocul în funcţie de ritmul Determinarea stocul în funcţie de ritmul
vânzării: intrări, ieşiri, viteza de circulaţie. vânzării. vânzării în condiţii reale sau de simulare.
- Situaţii specifice referitoare la stoc : stoc
supranormativ, subnormativ, de siguranţă,  Raportează situaţiile specifice legate de Raportarea situaţiilor specifice legate de
pentru transport intern, stoc pentru condiţii stocul de marfă. stocul de marfă în condiţii reale sau de
33
de iarnă. simulare
Rezultatul învăţării 5: Coordonează mişcarea mărfurilor în depozit
Mişcarea mărfurilor în depozit

- Modalităţi de depozitare în funcţie de  Stabileşte modalităţile de depozitare în Stabilirea modalităţilor de depozitare în funcţie
grupa de mărfuri: pe rafturi fără palete, funcţie de grupa de mărfuri. de grupa de mărfuri în condiţii reale sau de
stivuire direct pe paletă; stivuire cu simulare.
montanţi, pe palete simple în rastele
metalice, pe palete simple în stelaje.  Respectă cerinţele referitoare la formarea Respectarea cerinţelor referitoare la formarea
- Cerinţe referitoare la formarea încărcăturii încărcăturii pe paletă. încărcăturii pe paletă în condiţii reale sau de
pe paletă: înscriere în perimetrul paletei, simulare.
stabilitatea coletelor, paletelor, lăzilor,
navetelor, noilor sisteme de fixare (chingi,
benzi adezive, folii contractibile).  Optimizează transportul intern. Optimizarea transportului intern în condiţii
- Optimizarea transportului intern: corelare reale sau de simulare.
mijloc de transport - particularităţi produs,
caracteristici tehnico – funcţionale - mijloc
de depozitare.
Rezultatul învăţării 6: Aranjează mărfurile în depozit
Aranjarea mărfurilor în depozit

- Ordonarea mărfurilor pe: grupe, subgrupe,  Ordonează mărfurile. Ordonarea mărfurilor în condiţii reale sau de
articole, sortimente, termen de valabilitate. simulare.
- Aşezarea mărfurilor în funcţie de modul
de ambalare: stive (saci, lăzi), stelaje  Aşează mărfurile în funcţie de modul de Aşezarea în funcţie de modul de ambalare în
(rafturi), vrac (grămezi) pentru mărfurile ambalare . condiţii reale sau de simulare.
neambalate.
- Condiţii de depozitare a mărfurilor:  Respectă condiţiile de depozitare . Respectarea condiţiilor de depozitare în
frecvenţa cererii, vecinătate admisă, termen condiţii reale sau de simulare.
de valabilitate, înălţimea stivelor.
34
Rezultatul învăţării 7: Asigură condiţiile de păstrare
Condiţii de păstrare a mărfurilor în depozit

- Utilajele pentru păstrarea mărfurilor:  Verifică echipamentele de păstrare a Verificarea echipamentelor de păstrare a
rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete, mărfurilor. mărfurilor în condiţii reale sau de simulare.
camere şi dulapuri frigorifice.
- Instrumente de control a parametrilor  Verifică cu ajutorul instrumentelor de control Verificarea cu ajutorul instrumentelor de
atmosferici: termometre, higrometre. a parametrilor atmosferici. control a parametrilor atmosferici în condiţii
- Starea igienico - sanitară a spaţiului de  Menţine stării igienico-sanitară a spaţiului reale sau de simulare.
depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, de depozitare. Menţinerea stării igienico-sanitare a spaţiului
deratizare ( periodică şi sistematică). de depozitare în condiţii reale sau de simulare
- Starea calitativă a mărfurilor: control  Controlează starea calitativă a mărfurilor. Controlarea stării calitative a mărfurilor în
zilnic, periodic. condiţii reale sau de simulare.
Rezultatul învăţării 8: Pregăteşte comenzile în vederea livrării
Pregătirea comenzilor în vederea livrării

- Documentele de livrare: facturi, dispoziţii  Primeşte comenzile şi întocmeşte Primirea comenzilor şi întocmirea
de livrare. documentele de livrare. documentelor de livrare în condiţii reale sau de
- Sortimentul comercial: grupe, subgrupe, simulare
articole, dimensiuni, sortimente.  Sortează şi formează sortimentul comercial. Sortarea şi formarea sortimentului comercial în
condiţii reale sau de simulare
- Mişcarea mărfurilor în vederea predării  Supraveghează mişcările mărfurilor în Supravegherea mişcării mărfurilor în vederea
spre beneficiar: încărcare, transport, vederea predării spre beneficiari. predării spre beneficiari în condiţii reale sau de
predare. simulare.
- Înregistrarea în contabilitate a  Predă în vederea înregistrării în contabilitate Predarea în vederea înregistrării în contabilitate
documentelor de facturare: factura fiscală, a documentelor de facturare şi actualizează a documentelor de facturare şi actualizarea
aviz de expediţie. baza de date privind ieşirile de mărfuri. bazei de date privind ieşirile de mărfuri în
condiţii reale sau de simulare.
35
Rezultatul învăţării 9: Ambalează mărfurile în vederea livrării
Ambalarea mărfurile în vederea livrării

- Sortarea mărfurilor livrate în vrac : aparate  Sortează mărfurile livrate în vrac. Sortarea mărfurilor livrate în vrac în condiţii
şi instalaţii de sortare (mecanizate, reale sau de simulare.
automatizate).
- Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în  Cântăreşte şi porţionează mărfurilor în Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în vederea
vederea livrării: cântar, balanţă electronică, vederea livrării. livrării în condiţii reale sau de simulare.
cântar electronic.
- Preambalarea şi sigilarea sortimentului în  Preambalează şi sigilează sortimentul de Preambalarea şi sigilarea sortimentului în
vederea livrării :pungi, plicuri, casolete, marfă în vederea livrării. vederea livrării în condiţii reale sau de
ambalare în folii (blister, skin). simulare.
Rezultatul învăţării 10 : Etichetează mărfurile în depozit
Etichetarea mărfurilor în depozit

- Elementele de identificare şi informare a  Afişează elementele de identificare şi Afişarea elementelor de identificare şi
consumatorilor: informare a consumatorilor. informare a consumatorilor în condiţii
 Elemente de identificare : denumirea şi reale sau de simulare.
cantitatea produsului, denumirea fabricii
producătoare sau marca de fabrică,
numărul standardului sau normei tehnice,
data fabricaţiei sau termenul de valabilitate,
cantitatea ambalată.
 Elemente de informare: structura
produsului sau compoziţia chimică, condiţii
de păstrare, condiţii de utilizare sau
indicaţii de utilizare, condiţii de întreţinere.
- Normele privind etichetarea produselor
alimentare preambalate : pentru etichetarea  Respectă normele privind etichetarea Respectarea normelor privind etichetarea
alimentelor preambalate: numele şi adresa produselor alimentare preambalate. produselor alimentare preambalate în condiţii
celui care a preambalat produsul, elemente reale sau de simulare.
36
de identificare şi informare (pe ambalaj, pe
o etichetă distinctă), informaţii despre lotul
de fabricaţie din care fac parte ( seria
lotului, data fabricaţiei sau culegerii
recoltei), data preambalării
(îmbutelierii).
- Normele privind etichetarea produselor
nealimentare : pentru etichetarea mărfurilor  Respectă normele privind etichetarea Respectarea normelor privind etichetarea
nealimentare: textile, chimice, peliculogene produselor nealimentare. produselor nealimentare în condiţii reale sau de
(elemente de identificare şi informare). simulare.
- Marcarea şi etichetarea mărfurilor
preambalate: prin: ştanţare, tipărire, lipire.  Marchează şi etichetează mărfurilor Marcarea şi etichetarea mărfurilor preambalate
preambalate. în condiţii reale sau de simulare.
Rezultatul învăţării 11: Utilizează echipamente pentru prestarea de servicii materiale în depozitele comerciale
Echipamente pentru prestarea de servicii

materiale în depozitele comerciale
- Dotări tehnice pentru prestarea de servicii la
cererea beneficiarilor: maşini de tăiat,  Foloseşte dotările tehnice pentru prestarea Folosirea dotărilor tehnice pentru prestarea de
porţionat, tranşat, sortat, cântare, maşini de de servicii la cererea beneficiarilor. servicii la cererea beneficiarilor în condiţii
umplere, ambalare, legare, sigilare, benzi de reale sau de simulare
lucru pentru curăţare, maşini de curăţat,
maşini de calibrare.
- Servicii suplimentare în funcţie de cererea
beneficiarilor: montare şi demontare: cu  Realizează servicii suplimentare în funcţie Realizarea de servicii suplimentare în funcţie
ajutorul instrumentelor de lucru de cererea beneficiarilor. de cererea beneficiarilor în condiţii reale sau de
(şurubelniţe, chei, foarfece metalice, simulare
bormaşina electrică), pregătirea mărfurilor
pentru vânzarea în autoservire, pregătirea
pentru consum, protecţie împotriva
factorilor externi ( umezeală, temperatură,
37
lumină).
- Verificarea utilajelor de lucru: alimentare la
sursa de energie corespunzătoare, existenta  Verifică utilajele de lucru. Verificarea utilajelor de lucru în condiţii reale.
părţilor componente şi accesoriilor, sau de simulare
integritatea şi funcţionalitatea lor, testare cu
ajutorul aparatelor de control.
38
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Operaţii specifice recepţiei mărfurilor:
1.1 Documente de însoţire a lotului de marfă: factură, aviz de expediţie, conosamente,
scrisoarea de trăsură, foaia de parcurs, certificatul de calitate, certificatul de conformitate,
buletinul de analiză, concordanţa scriptică şi faptică între informaţiile din documente
(provenienţă, denumire produs, cantitate, calitate, preţ) şi mărfurile primite efectiv.
1.2 Pregătirea mărfurilor pentru verificarea cantitativă, calitativă: dezambalarea de
ambalajul de transport, aranjarea pe sortimente, articole.
1.3 Verificarea cantitativă a mărfurilor: numărare, cântărire, măsurare.
1.4 Verificarea calitativă a mărfurilor: integritatea ambalajelor, a marcării, caracteristici
calitative pe grupe de mărfuri.
2. Operaţii specifice depozitării mărfurilor:
2.1 Manipularea şi transportul mărfurilor în spaţiul de depozitare în funcţie de
caracteristici: greutate, volum, grad de perisabilitate, înscrisuri pe ambalaj, manual, mecanic,
automat.
2.2 Unităţi de încărcătură în funcţie de natura mărfurilor (în vederea expedierii): baloţi,
palete, containere, pachete, cutii, navete, lăzi
2.3 Norme de transport şi manipulare mărfurilor: poziţia corpului, cantitate maximă,
înălţime, mod de prindere, echilibrarea greutăţii.
3. Reguli specifice păstrării mărfurilor:
3.1 Condiţii de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură,
umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de
marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.
3.2 Operaţii de întreţinere a mărfurilor: ştergere, dezinfectare, curăţare.
3.3 Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: sparte, rupte, expirate, ambalaje deteriorate,
neetichetate, fisurate, decolorate.
4. Stocul de marfă:
4.1 Stocul de marfă: stabilire prin numărare, cântărire, măsurare.
4.2 Stocul de marfă în funcţie de ritmul vânzării: intrări, ieşiri, viteza de circulaţie.
4.3 Situaţii specifice referitoare la stoc : stoc supranormativ, subnormativ, de siguranţă,
pentru transport intern, stoc pentru condiţii de iarnă.
5. Mişcarea mărfurilor în depozit:
5.1 Modalităţi de depozitare în funcţie de grupa de mărfuri: pe rafturi fără palete, stivuire
direct pe paletă; stivuire cu montanţi, pe palete simple în rastele metalice, pe palete simple în
stelaje.
5.2 Cerinţe referitoare la formarea încărcăturii pe paletă: înscriere în perimetrul paletei,
stabilitatea coletelor, paletelor, lăzilor, navetelor, noilor sisteme de fixare: chingi, benzi
adezive, folii contractibile.
5.3 Optimizarea transportului intern: corelare mijloc de transport - particularităţi produs,
caracteristici tehnico - funcţionale, mijloc de depozitare.
6. Aranjarea mărfurilor în depozit:
6.1 Ordonarea mărfurilor pe: grupe, subgrupe, articole, sortimente, termen de valabilitate.
6.2 Aşezarea mărfurilor în funcţie de modul de ambalare: stive (saci, lăzi), stelaje (rafturi),
vrac (grămezi) pentru mărfurile neambalate.
39
6.3 Condiţii de depozitare a mărfurilor: frecvenţa cererii, vecinătate admisă, termen de
valabilitate, înălţimea stivelor.
7. Condiţii de păstrare a mărfurilor în depozit:
7.1 Utilajele folosite pentru păstrarea mărfurilor: rafturi, suporţi, grătare, platforme, palete,
camere şi dulapuri frigorifice.
7.2 Instrumente de control a parametrilor atmosferici: termometre, higrometre.
7.3 Starea igienico - sanitară a spaţiului de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare,
periodică şi sistematică.
7.4 Starea calitativă a mărfurilor: control zilnic, periodic.
8. Pregătirea comenzilor în vederea livrării:
8.1 Documentele de livrare: facturi, dispoziţii de livrare.
8.2 Sortimentul comercial: grupe, subgrupe, articole, dimensiuni, sortimente.
8.3 Mişcarea mărfurilor în vederea predării spre beneficiar: încărcare, transport, predare.
8.4 Înregistrarea în contabilitate a documentelor de facturare: factura fiscală, aviz de
expediţie.
9. Ambalarea mărfurilor în vederea livrării
9.1. Sortarea mărfurilor livrate în vrac: aparate şi instalaţii de sortare (mecanizate,
automatizate).
9.2. Cântărirea şi porţionarea mărfurilor în vederea livrării: cântar, balanţă electronică, cântar
electronic.
9.3. Preambalarea şi sigilarea sortimentului în vederea livrării: pungi, plicuri, casolete,
ambalare în folii ( blister, skin).
10. Etichetarea mărfurilor în depozit
10.1. Etichetarea mărfurilor în depozit
10.2. Elementele de identificare şi informare a consumatorilor:
10.2.1. Elemente de identificare :denumirea şi cantitatea produsului, denumirea fabricii
producătoare sau marca de fabrică, numărul standardului sau normei tehnice, data
fabricaţiei sau termenul de valabilitate, cantitatea ambalată.
10.2.2. Elemente de informare: structura produsului sau compoziţia chimică, condiţii de
păstrare, condiţii de utilizare sau indicaţii de utilizare, condiţii de întreţinere.
10.3. Normele privind etichetarea produselor alimentare preambalate : pentru etichetarea
alimentelor preambalate: numele şi adresa celui care a preambalat produsul, elemente de
identificare şi informare (pe ambalaj, pe o etichetă distinctă), informaţii despre lotul de
fabricaţie din care fac parte (seria lotului, data fabricaţiei sau culegerii recoltei), data
preambalării (îmbutelierii).
10.4. Normele privind etichetarea produselor nealimentare : pentru etichetarea mărfurilor
nealimentare: textile, chimice, peliculogene (elemente de identificare şi informare).
10.5. Marcarea şi etichetarea mărfurilor preambalate: prin: ştanţare, tipărire, lipire.
11. Echipamente pentru prestarea de servicii materiale în depozitele comerciale
11.1. Dotări tehnice pentru prestarea de servicii la cererea beneficiarilor: maşini de tăiat,
porţionat, tranşat, sortat, cântare, maşini de umplere, ambalare, legare, sigilare, benzi de lucru
pentru curăţare, maşini de curăţat, maşini de calibrare.
11.2. Servicii suplimentare în funcţie de cererea beneficiarilor: montare şi demontare: cu
ajutorul instrumentelor de lucru (şurubelniţe, chei, foarfece metalice, bormaşina electrică),
pregătirea mărfurilor pentru vânzarea în autoservire, pregătirea pentru consum, protecţie
împotriva factorilor externi ( umezeală, temperatură, lumină).
40
11.3. Verificarea utilajelor de lucru: alimentare la sursa de energie corespunzătoare, existenta
părţilor componente şi accesoriilor, integritatea şi funcţionalitatea lor, testare cu ajutorul
aparatelor de control.
Toate conţinuturile formării fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi

de instruire practică.

 balanţă,
 cântar,
 metru,
 termometru,
 higrometru.
 ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare
 mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare
 palete,
 baloţi,
 containere,
 pachete,
 cutii,
 navete,
 lăzi.
 utilaje de păstrare a mărfurilor:
 rafturi,
 suporţi,
 grătare,
 platforme,
 palete,
 camere,
 dulapuri frigorifice.
 documente:
 factură,
 aviz de expediţie,
 conosament,
 scrisoarea de trăsură,
 foaia de parcurs,
 certificatul de calitate,
 certificatul de conformitate,
 buletinul de analiză.
41
Conţinuturile programei modulului ,, Administrarea depozitului” sunt abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi
de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în
strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Administrarea depozitului” poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi
în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi
educaţie;
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Administrarea

depozitului”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
 Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune
ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în
42
acea oră. Pentru a identifica modul în care elevii au reţinut diferenţa dintre recepţia
cantitativă şi calitativă, putem cere acestora ca în timp de 5 minute să prezinte aceste
elemente diferenţiate pe tipuri.
 Mozaicul
Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Administrarea depozitului
Subiectul: Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile
mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei,
distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină.
o Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
o Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; 4 şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă
conţine după caz următoarele – condiţii de temperatură, condiţii de umiditate, condiţii
legate de circulaţia aerului, reguli de vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa între
purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de lumină şi căldură).
o Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit: de exemplu toţi elevii care au
numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2, toţi elevii care au numărul 3,
etc.
o Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au
nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor.
o După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin
EXPERŢI în grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle
necesare acolo unde este cazul.
o Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
 CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.

Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Administrarea depozitului
Tema: Ordonarea mărfurilor: grupe, subgrupe, articole, sortimente, termen de valabilitate.
o Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
o Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
o Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din
simboluri, asociate cu verbe:
Simbol 1 - DESCRIE
Simbol 2 - COMPARĂ
Simbol 3 - ANALIZEAZĂ
Simbol 4 - ASOCIAZĂ
Simbol 5 - APLICĂ
Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primi o fişă conform
simbolului ales.
o După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor
rezultatele finale.
 Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor

dintre idei
43
Exemplu de activitate de învăţare
MODULUL: Administrarea depozitului
Tema: Controlarea stării calitative a mărfurilor: zilnică, periodică.
o Elevii sunt împărţiţi în grupe;
o Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval: „Controlul
zilnic şi periodic al stării calitative a mărfurilor”;
o Fiecare echipă primeşte un produs ales aleatoriu;
o Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind etapele şi modul în care se realizează
controlul periodic şi zilnic pentru produsul ales;
o După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi
prezintă întregii clase, modul în care se realizează controlarea stării calitative pentru
produsul dat.
 Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală.
Exemplu: utilizarea balanţei/cântarului pentru determinarea greutăţii unui produs.
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”.
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un
reprezentant al agentului economic (tutorele de pregătire practică) care utilizează
balanţa/cântarul pentru determinarea greutăţii produsului.
 Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie

între grupuri; grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată
cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor de livrare: facturi, dispoziţii
de livrare
Se pun întrebări legate de:
 Documentele de livrare
 Elementele unei facturi
 Elementele unei dispoziţii de livrare
 Modalitatea de completare a documentelor de livrare
 Erori întâlnite la completarea documentelor de livrare.
Elevul/grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.
Avantajele învăţării centrate pe elev:

o creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul
de învăţare;
o eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări
folosesc învăţarea activă;
o memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a stăpâni
materia înseamnă a o înţelege;
o posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul fiecărui
elev, ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.
Activităţile la lecţii sunt variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească deprinderile necesare.
44
Se recomandă, de asemenea, organizarea predării-învăţării utilizând activităţi
diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate
aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol
(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura
în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat
al învăţării.
b. finală
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi
de tip rezolvare de probleme.
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Tema: Asigurarea condiţiilor de păstrare:
Proiectul cuprinde informaţii legate de:
 Verificarea utilajelor de păstrare a mărfurilor: rafturi, suporţi, grătare, platforme,
palete, camere şi dulapuri frigorifice.
 Determinarea cu ajutorul instrumentelor de control a parametrilor atmosferici:
termometre, higrometre.
 Menţinerea stării igienico - sanitare a spaţiului de depozitare: dezinfecţie,
dezinsecţie, deratizare, periodică şi sistematică.
 Controlarea stării calitative a mărfurilor: zilnică, periodică.
45
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
extraşcolare etc.
Tema: Reguli specifice păstrării mărfurilor
Pe parcursul unei fracţiuni din stagiul de pregătire practică elevul demonstrează că este capabil
să întocmească un portofoliu personal care să cuprindă:
 Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile
mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea
stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi
lumină.
 Efectuarea operaţiilor de întreţinere a mărfurilor: ştergere, dezinfectare, curăţare.
 Înlocuirea mărfurilor necorespunzătoare: sparte, rupte, expirate, ambalaje
deteriorate, neetichetate, fisurate, decolorate.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o
singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
Nu trebuie să lipsească exemplificările/ situaţiile întâlnite la locul în care elevul
realizează stagiul de pregătire practică.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în
modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a
evaluării unui rezultat al învăţării. Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de
evaluare ale rezultatelor învăţării.
Exemplificarea unui pachet de evaluare al unui rezultat al învăţării:
2. REZULTATE ALE 3. Criteriile de realizare
1. 4. Probe de evaluare
ÎNVĂŢĂRII exprimate prin deprinderi
1 Pregătirea comenzilor în  Primirea comenzilor şi Simulare/
vederea livrării întocmirea documentelor de problematizare
livrare: facturi, dispoziţii de
livrare
 Sortarea şi formarea Probe practice/
sortimentului comercial: pe simulare
grupe, subgrupe, articole,
dimensiuni, sortimente
 Supravegherea mişcării Simulare/studiu de
mărfurilor în vederea caz
predării spre beneficiar:
încărcare, transport, predare
Predarea în vederea
înregistrării în contabilitate
a documentelor de
facturare: factura fiscală,
aviz de expediţie.
46
Activitate. Pregătiţi o comandă pe care o veţi livra clientului X parcurgând următoarele activităţi
Sarcini de lucru:
1. Prezentaţi documentele de livrare
2. Completaţi documentele de livrare
3. Sortaţi şi formaţi sortimentul comer4cial pentru clientul X
4. Predaţi documentele de facturare serviciului contabilitate.
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare.
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Nr. Rezultatul
Cerinţe Data
crt. evaluării
a. Primirea comenzilor şi întocmirea documentelor de livrare: Da sau (√)
 facturi, Nu sau (X)
 dispoziţii de livrare
b. Sortarea şi formarea sortimentului comercial: Da sau (√)

 pe grupe, Nu sau (X)
 subgrupe,
 articole,
 dimensiuni,
 sortimente
c.  Supravegherea mişcării mărfurilor în vederea Da sau (√)
predării spre beneficiar: Nu sau (X)
 încărcare,
 transport,
 predare
d. Predarea în vederea înregistrării în contabilitate a Da sau (√)
documentelor de facturare: Nu sau (X)
 factura fiscală,
 aviz de expediţie.
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.

 Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.
 Rezultatul învăţării este validat dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
 Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.
Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare;
 certificarea acestui rezultat al învăţării se realizează în urma evaluării formative;
47
 înregistrarea performanţei se realizează printr-o fişă de observare completată de
profesor pe parcursul probei de evaluare.
 Fişa de observare se elaborează conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de
aplicabilitate, şi se utilizează pentru evaluarea prin probe practice ( dovadă a evaluării).
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învăţării.
8. Bibliografie
Ristea Ana Lucia, Tudose C., Ioan Franc V. - Tehnologie comercială – Ed. Expert, Bucureşti,
1995
Tudose C., Ristea Ana Lucia - Tehnologia comercializării mărfurilor – manual
pentru licee tehnologice, Ed, Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti 1993
48

Receptioner Distribuitor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Receptioner Distribuitor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

Domeniul de pregătire de bază: Comerţ

Aria curriculară TEHNOLOGII

 Dinescu Mirela - Şcoala Superioară Comercială N. Kretzulescu Bucureşti

ŞTEFĂNESCU MIHAELA – inspector de specialitate, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului

Învăţământ profesional de 2 ani

Calificarea: Recepționer distribuitor

Modulul I. Tehnici de vânzare

Modulul II. Tehnologia comercială

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Total ore: 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 de ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

Modulul “ Tehnici de vânzare” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

Metode şi tehnici de vânzare

MODULUL: Tehnici de vânzare

Rezultatul învăţării 2: Practică vânzarea prin corespondenţă

Vânzarea prin corespondenţă Transmiterea

Vânzarea prin telefon

 Finalizează convorbiri telefonice în Finalizarea convorbirii telefonice în

 Efectuează operaţii de livrare conform Efectuarea operaţiilor de livrare conform

Rezultatul învăţării 4 : Practică vânzarea electronică

E-commerce – vânzarea prin Internet

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a diferitelor forme de vânzare,

7. Sugestii cu privire la evaluare

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţelor?

 Numele clientului, date despre acesta:

Cadrul didactic/mentorul/ tutorele de practică va urmări modul de lucru al elevului.

Bucur Cristina Mihaela - Comerţ electronic, Editura ASE 2002

 Word sau orice alt editor de text

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Organizarea unităţii comerciale

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *

Mobilierul şi echipamentele comerciale

Rezultatul învăţării 2: Identifică modalităţile de ambalare şi păstrare a mărfurilor alimentare

Modalităţile de ambalare şi păstrare a

Rezultatul învăţării 3: Caracterizează sortimentul de accesorii şi piese de schimb

Sortimentul de accesorii şi piese de schimb

Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte mărfurile pentru vânzare

Operaţii privind pregătirea mărfurilor pentru

Rezultatul învăţării 5: Expune mărfurile în sala de vânzare

Expunerea mărfurilor în sala de vânzare

Actualizarea sortimentului de mărfuri din sala

Rezultatul învăţării 7: Asigură funcţionarea casei de marcat

Funcţionarea casei de marcat

Toate conţinuturile formării pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

7. Sugestii cu privire la evaluare

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat sa faceţi pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

Numele elevului Specializarea Clasa