CALIFICAREA: Lucrator in comert

MODUL- COMUNICARE

FIA DE DOCUMENTARE
Componentele procesului comunicaional
O firm modern trebuie s-i formeze un sistem complex de comunicaii.
Firmele trebuie s comunice att cu clienii lor actuali, ct i cu cei poteniali, iar mesajele
transmise nu trebuie lsate la voia ntmplrii.
Un model de comunicare trebuie s dea informaii despre:
cine comunic?
ce spune?
cum comunic?
cui spune?
cu ce efect?

Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul urmtoarelor elemente:

Codificare

Mesaj
(Ce?)

Mijloc de comunicare
(Cum?)

Decodificare

Emitor
(Cine?)
Zgomot

Receptor
(Cui?)

Rspuns
(Cu ce efect?)

Emitorul (sursa) = persoana, grupul sau organizaia care dorete s transmit

un mesaj. Emitorii trebuie s tie la ce auditoriu trebuie s ajung comunicarea.
Mesajul = ansamblul cuvintelor, imaginilor i simbolurilor transmise de surs
i destinate receptorului. Pentru ca mesajul s fie eficient, procesul de codificare trebuie
s fie corelat cu cel de decodificare. Simbolurile utilizate trebuie s fie nelese. Mesajul
trebuie s fie clar, simplu, dar i interesant.
Mijlocul de comunicare = canalul prin care mesajul codificat urmeaz s
ajung la receptor - ziar, revist, televiziune, radio, internet, panou stradal, etc.
Receptorul = cel cruia i este adresat mesajul i care poate s nu coincid cu
destinatarul vizat de surs.
Rspunsul = reacia receptorului dup expunerea la mesaj. Receptorul
cumpr produsul, i schimb atitudinea fa de acesta sau renun s mai cumpere.
Percepia mesajului poate fi perturbat de zgomot sau bruiaj. Oamenii sunt bombardai
zilnic cu sute de mesaje promoionale

Instrumente obinuite de comunicare i promovare

a) Publicitatea
Reclama tiprit

b) Promovarea
vnzrilor

c) Relaii
publice

d) Vnzarea
personal

Reclama la radio

Etalarea mrfurilor

Relaii n cadrul

Prezentri

Reclama TV

Reduceri

firmei

comerciale

Exteriorul

Demonstraii

Seminarii

Programe

ambalajelor

Oferire de mostre

Schimburi

Brouri, pliante

Degustri

experien

Afie

Cadouri

Conferine

Anunuri

Jocuri,

Panouri

concursuri

Sponsorizri

Cupoane

Activiti

Vnzri grupate

caritabile

Materiale
vizuale

audio-

tombole,

pres

Evenimente
speciale

de

de

stimulare
Mostre

de

Trguri
expoziii

Sarcin special
3. Elaborai un mesaj pentru a anuna deschiderea noului
vostru magazin. Descriei elementele folosite n realizarea
acestei comunicri. Citii colegilor i vedei cum reacioneaz la
mesajul transmis. Identificai elementele de bruiaj, modul de
codificare i decodificare.
4. Ai nevoie de informaii? Caut pe internet!
ncepe cu: www.bussiness.ro, http://stiri.rol.ro
5. Vrei s te relaxezi nvnd?
Rezolv urmtorul

Aritmogrif

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

C
O
M
U
N
I
C
A
R
E

Orizontal:
2. Operaia prin care se elaboreaz un mesaj folosind simboluri.
3. Cel care transmite mesajul
4. Perturbare ce poate s apar n comunicare.
5. Cel ce primete mesajul.
6. Calea prin care se comunic.
7. Operaie ce trebuie realizat de receptor.
8. Ceea ce se comunic.
9. Surs folosit pentru transmiterea comunicrii.

Rezolvarea aritmogrifului propus la activitatea

D E

B
T

D
E

C
E
R
I
M
E
S
P

C
O
M
U
N
I
C
A
R
E

D
I
I
A
J
O
J
E

I
T
A
T
L

F
A
J
A
O
I
A

I
T

C A R E
O R

R
C
F I

C A R E

FIA DE DOCUMENTARE
FAZA DE INCHEIERE A PROCESULUI DE VNZARE
Aceasta faza presupune :
Semnalele de decizie ale clientului privind cumpararea :
Nu se decide

salut prietenos de desprire ;

Este hotarat sa cumpere

confirmarea cumpararii ;

Se gandeste, arata interes, dar mai ezita

intarirea deciziei de a

cumpara.
Intrebari de control Doriti sa.. ?
Tehnici de incheiere

Intrebari

alternative

Doriti.pe.sau. ?
Rezumare Spuneati ca.....
Recomandare Sunt de parere ca
Evaluarea post-cumprare are ca sop intarirea convingerii clientulu ca
alegerea produsului a fost optima i debuteaza cu primirea bonului de vnzare
achitat : Multumim, alegerea facuta este foarte buna !Va veti convinge
cand.
Fidelizarea clientului prin :

- modul n care sunt atinse, impachetate i inmanate produsele ;

- oferirea de mici suveniruri (pungi, mostre),oferte speciale, pachete cadou ;
- eliberarea de carduri de fidelitate, legitimatii de client ;
- acordarea de avantaje clienilor top (case de marcat prioritare, parcari special
amenajate) ;
Oferirea serviciilor post vnzare transport la domiciliu, instalare, retusuri,
service etc.
Despartirea de cumprtor o formula corecta de salut incheie discutia de
vnzare i are un efect pozitiv asupra clientului, stand la baza unor viitoare
cumparaturi : la revedere i multumim frumos , multumim i va mai
asteptam, multumim i va rugam sa ne mai vizitati, pentru ca urmeaza sa
primim., multumim, o zi excelenta n continuare i altele.
Nu exista o tehnica general valabila pentru structura i continutul discutiei de
vnzare, deoarece felul n care decurge poate fi influentat de factori diferiti, ca de
exemplu : tip de client, vnztor,tehnica de argumentare,argumentele de
vnzare, motive de cumparare, tip de marfa

MODUL : SSM
Norme de sntate i securitate n munc
specifice vnzrii mrfurilor1
Prezentele instructiuni au ca scop prevenirea riscurilor profesionale,
protectia

Pe langa aceste norme generale, agentul economic elaboreaza instructiuni proprii de aplicare a NSSM, pe care le
vei cunoaste cu ocazia instructajului efectuat la inceputul stagiului de instruire practica.

securitatii i a sanatatii voastre n timpul desfasurarii activitii, eliminarea,

factorilor de risc, de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti n
procesul de munca.

ATENIE ! In acest scop:

desfurati activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea voastra,

precum i cu instruciunile primite din partea inspectorului cu protectia
muncii;
nu expuneti la pericol de accidentare/mbolnvire profesional att propria
persoan, ct i alte persoane, n timpul procesului de munc;
cunoasteti codurile de alarmare i caile de evacuare din incinta
magazinului;
nu intrati n zonele de restrictie sau la locurile de munca la care nu ati fost
instruiti;
respectati semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata la locul de
munca;
utilizai corect utilajele, aparatura, uneltele i echipamentele comerciale,
iar curarea lor o efectuai numai dupa deconectare de la reeaua
electric;
comunicati imediat sefului /lucrtorilor orice situaie de munc care o
considerati un pericol, precum i orice deficien a echipamentului
comercial utilizat;
dac v-ai accidentat

prin tiere, intrerupei lucrul i prezentati-v la

punctul sanitar;
utilizai corect i complet echipamentul individual de protecie(EIP);
fumatul este strict interzis n magazin;

 menineti cile de circulatie din spatiul de vnzare al mrfurilor n

permanenta libere, curate, asigurate impotriva pericolului de alunecare i
derapare;
respectati semnele simbol de pe ambalajele mrfurilor, referitoare la
manipularea, transportul, depozitarea i expunerea acestora n spatiile de
vnzare;
nu intrati n raza de lucru i actiune a utilajelor fixe sau mobile;
nu escaladati rafturile, utilajele de transport, deplasati-va numai pe caile
de acces;
tineti seama de greutatea mrfurilor la asezarea n rafturi i de rezistenta
politelor;

folositi scara portabil la manipularea mrfurilor depozitate la inaltimi

mari, n nici un caz scaunele, lazile, rafturile sau alte obiecte improvizate;

s avei vizibilitate n timpul manipularii mrfurilor, limitele maxime admise

pentru ridicare, purtare, tragere i impingere manuala a maselor sunt
prezentate n tabel:

Tip de manipulare

Ridicare
Purtare
Tragere

Varsta (16 19 ani)

Frecventa operatiilor
Rar
Frecvent
Rar

BAIETI
35
25
30

FETE
13
9
13

Frecvent

20

Rar
Frecvent

15
10

10
7

Riscuri de accidentare/ mbolnvire :

vatamarea

corporala

la

utilizarea

echipamentelor

mecanizate;

prabusirea de la inaltime a mrfurilor ;

coliziunea cu mijloace de transport intern ;

efortul fizic prea mare, frecvent i prelungit ;

10

manuale

sau

caracteristicile mediului de munca (umezeala, frig, zgomot) ;

starea fizica (oboseala, ebrietatea, boala) i lipsa echipamentului de

protectie;

lipsa cunostintelor/instructajului adecvat ;

Respectai n orice imprejurare NSSM i nu afectati prin

deciziile i
faptele dvs. viaa, bunurile i mediul !

11

MODUL DEZVOLTARE DURABILA

Fia de documentare
Protecia i conservarea mediului nconjurtor
Mediul nconjurtor, considerat n prezent o prioritate politic pe plan
internaional, nu poate fi exclus nici din preocuprile economiei
romneti. Dezvoltarea economic implic externaliti suportate
de
mediul nconjurtor, a crui considerare condiioneaz chiar
viabilitatea pe termen lung a procesului n sine.
Protecia mediului ambiant constituie una din preocuprile
actuale ale societilor moderne. Societatea uman de astzi
seamn tot mai puin cu cea de dinainte. n ultima sut de ani,
populaia lumii s-a triplat, economia mondial a crescut de 20 de ori,
consumul de combustibili fosili de 30 de ori, iar producia
industrial de 50 de ori. Aceste schimbri au adus, ns, cu ele i efecte nedorite.
Fr ndoial c procesul dezvoltrii economice antreneaz schimbarea
mediului natural, att prin faptul c utilizeaz factorii de mediu n calitatea lor de
resurse regenerabile sau nu ct i prin aceea c noxele, subprodusele, deeurile
generate de activitile umane i deversate n mediu afecteaz, ntr-o msur mai
mare sau mai mic, uneori ireversibil, echilibrul ecologic.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea economic implic att un cost extern, suportat
de mediul nconjurtor, ale crui dimensiuni, din ce n ce mai evidente n ultimii ani,
dac nu sunt corect considerate i evaluate, pun sub semnul ntrebrii viabilitatea pe
termen lung a acestui proces.

Rolul proteciei mediului

Accepiunea general este, pentru protecia mediului, ca totalitate a
aciunilor menite s asigure conservarea resurselor naturale i protejarea calitii
componentelor mediului. Definiia isereaz i rolul proteciei mediului n etapa
actual de dezvoltare a statelor lumii.
Cu toate c practica internaional n acest domeniu are o vechime de doar
douzeci de ani, se consider c o strategie de protecie a mediului la nivel naional
trebuie s aib ase componente i anume:
- legislativ (legi cadru, legi speciale, ordonane guvernamentale, hotrri de
guvern, ordine, decizii, norme, instruciuni, standarde);
- administrativ instituional (nfiinarea unei autoriti centrale de mediu cu
structuri administrative i n teritoriu; nfiinarea unor inspecii de mediu la nivel
central i local; organizarea de direcii sau servicii de mediu la fiecare minister

12

economic; organizarea de institute de specialitate; organizarea Reelei Naionale

de Monitoring Global; nfiinarea i organizarea zonelor i ariilor protejate);
educativ informativ (nfiinarea de coli de specialitate i secii sau faculti de
specialitate; introducerea n programa colar i universitar, la toate
specialitile, i a unor discipline de ecologie i protecia mediului; organizarea
de muzee, expoziii, comunicri cu tematic orientat pe protecia mediului;
derularea unui program de informare, sensibilizare i antrenare a populaiei la
aciuni de protecia mediului);
economico-tehnologic (promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de
fonduri pentru mediu; elaborarea i introducerea de tehnologii curate, cele mai
bune ale momentului; dezvoltarea unei noi activiti de tip industrial, aceea de
protecie a mediului; promovarea aciunilor de reconstrucie ecologic a zonelor
deteriorate; promovarea de programe intersectoriale: energie i mediu, transport
i mediu, dezvoltare urban i mediu etc.);
social (anchete sociale de specialitate; iniiative locale de genul: sptmna
cureniei, Ziua Mondial a Apei, Ziua Mondial a Mediului; crearea unei opinii
locale de conservare i protejare a valorilor naturale; antrenarea populaiei la
analiza unor proiecte cu impact important asupra mediului);
cooperare internaional (semnarea i ratificarea de tratate, convenii, nelegeri,
protocoale regionale sau globale; organizarea i participarea la activiti comune
i comisii mixte monitoring cercetare; participarea la congrese, sesiuni,
simpozioane internaionale).

13

Factorii de influen a
dezvoltrii economice:
populaia;

Strategia dezvoltrii
durabile: optimizare a
raportului
nevoi-resurseobiectivele-mijloace

resursele naturale i mediul

nconjurtor;
producia agricol;
producia industrial;
poluare;

Dezvoltarea durabil poate fi definit ca :

O dimensiune a intereselor prezente i viitoare ale
generaiilor;
O dimensiune naional-statal compatibilitatea criteriilor
de optimizare pe plan naional, i natural care presupune
c aceasta exist numai atta vreme ct mediul creat de om
este compatibil cu mediul natural;
O dimensiune social-uman toate ieirile din mediul creat
de om trebuie s rspund direct nevoilor i la nivel
regional sau mondial.

Conceptul dezvoltrii durabile:

un proces de transformare n care exploatarea resurselor, direcia
investiiilor, orientarea tehnicilor i schimbrile instituionale se
desfoar n mod armonios .
Conceptul dezvoltrii durabilrabile n turism:
mod de dezvoltare a activitii turistice care are n vedere meninerea
capacitii de reproducere a resurselor turistice .

14

Obiectivele
economice vor fi
mai degrab
optimizate,
dect
maximizate.
O dat depit pragul de
subzisten,
creterea
bunstrii materiale devine
mai lent, dect consumul de
resurse. Este necesar o
schimbare
a
paradigmei
privind perceperea obiectivelor
economice. Acestea trebuie s
aib n vedere un nivel optim i
nu unul maxim al activitii. Pe
de alt parte, reducerea
activitii economice, fr a fi
specificat nivelul la care se va
ajunge, nu constituie un
demers viabil.

Perfecionarea
metodelor de
cuantificare a
impactului
ecologic i a
resurselor

este

indispensabil

ntr-un

demers de optimizare pentru a

evalua corect costurile i
beneficiile. Analiza ciclului de
via pentru o serie de bunuri
este un nceput bun, n acest
sens, dar exist numeroase
dificulti. De exemplu, nu sunt
nc posibile analize cantitative
ntre diferitele tipuri de
impact, cum sunt poluarea
cauzat
de
arderea
combustibililor
i
cea
determinat
de
folosirea
pesticidelor.

Recunoaterea
raritii ecologice.
n primele faze ale revoluiei industriale,
activitatea uman se conducea pe
principiul abundenei ecologice. Cu toate
acestea, planeta noastr este limitat, iar
creterea activitii conduce, inevitabil, la
raritatea ecologic. Tranziia de la
abunden la raritate se pare c este mult
mai rapid dect se aprecia. Dup numai
cteva generaii de activitate economic
crescnd ntr-un mediu de relativ
abunden, oamenii accept cu greu
faptul c exist limite pentru cretere i
cu
att
mai
puin
schimbarea
substanial a modului de via i a
aspiraiilor.

CARACTERISTI
CILE UNUI
POSIBIL MODEL
DE
DEZVOLTARE
DURABIL
Macro-constrngeri i
micro-liberti.
O obiecie frecvent enunat mpotriva
reglementrilor restrictive este faptul c ele
reprezint constrngeri inacceptabile pentru
libertatea individual. Cu toate acestea,
libertatea aparent este adesea o iluzie pe
termen scurt. Aciunile cu impact ecologic
puternic pot reduce posibilitile opiunilor pe
termen lung. Prin stabilirea unor constrngeri
la nivel macroeconomic i implementarea unui
sistem economic care s ncurajeze deciziile
pro-ecologice se poate asigura meninerea
libertii de opiune la nivel
microeconomic, pe termen lung.

Determinarea politic a nivelului activitii.

Reforma taxelor ecologice, cu nivele ridicate de taxare pentru resursele rare, pare s fie
o modalitate de limitare a utilizrii acestora, de conservare pentru viitor.

nelegerea
universalitii
constrngerilor
impuse de legile
naturii/fizicii.
Manipularea substanei i a
energiei respect legile fizicii,
fapt ignorat de economiti.
Legile termodinamicii sunt, n
acest sens, cele mai restrictive.
Orice abordare economic
trebuie s in cont c, n timp
ce materia poate fi reciclat i
energia
convertit
dintr-o
form n alta, energia liber
este permanent degradat n
forme legate, se entropizeaz.

Modelele
economice bazate
pe resurse
epuizabile finite i
pe rate finite de
rennoire a
resurselor de
energie.
Majoritatea modelelor utilizate n
economia convenional sunt bazate
pe fluxul ciclic al banilor i pe
permanenta intensivizare a ciclului
produciei i consumului. Aceste
modele ignor fluxul linear al
materiilor prime i al energiei n
economie, din ecosisteme i al
deeurilor din activitatea economic
spre ecosisteme. Astfel de modele
trebuie abandonate n favoarea celor
care trateaz fluxul linear al
materiei i energiei ntr-un mod
mult
realist. Chiar
i n cazul
Unmai
cadru
economic
resurselor regenerabile, trebuie
care
s asigure
luat
n considerare
rata de
rennoire a acestora.

caracterul
proecologic al
tuturor deciziilor.

Includerea costurilor ecologice n

preurile bunurilor i serviciilor
poate avea o contribuie important
n acest sens.

15

SAPTE PAI N DEMERSUL CTRE DURABILITATE

(John Samad Smaranda)

1. mbriarea schimbrii
Este necesar mai nti nelegerea
celor
trei
componente
ale
dezvoltrii
durabile: creterea
economic, protecia mediului i
bunstarea
social.
Integrarea
acestora ntr-o strategie necesit o
schimbare n modul de gndire.
Este necesar trecerea de la
conceptul vechi de independen la
un nou concept al interdependenei.

3. Cldirea unei noi

culturi de firm
n afar de trecerea la noul
concept de interdependen
este necesar schimbarea
cultural chiar n interiorul
fiecrei
organizaii.
Imperativ pentru proces
este integrarea deciziilor n
ceea ce privete afacerile i
mediul. Este necesar astfel
luarea n considerare att a
impactului de mediu i
social al deciziilor, precum
i impactul economic al
investiiei legate de mediu.

2. Iniierea aciunilor voluntare

Este larg acceptat ideea conform creia stilul
curent al reglementrilor i legislaiei rii
noastre nu poate s conduc spre durabilitate.
Este necesar s se urmreasc abordri
alternative n vederea fixrii de obiective i
atingerea unor niveluri mai mari. Aceasta se
traduce prin stimulente economice puternice
pentru afaceri pentru a preveni n mod
voluntar, poluarea. Vor fi necesare ntotdeauna
legi i regulamente pentru a atinge performane
bazate pe obiective i inte. Totui
stimulentele de pia i economice vorbesc
mai bine limbajul afacerilor.

4. Proiectarea pentru ecoeficien

Se poate proiecta nu numai pentru
mediu, dar i pentru avantaje
economice i echitate social,
pentru
ecoeficien.
Este
necesar o reevaluare a ciclului de
via al produselor, de la faza de
materie prim i pn la produsul
final i deeurile care se arunc
dup utilizare. Este necesar
evaluarea procesului de cum s
se produc, precum i a celui de
ce s se produc. Ecoeficiena
ine cont de coninutul total de
intrri:
energie,
combustibil,
utiliti consumate, n timpul
ciclului de via al produsului.

6. Investirea n creativitate
Tehnologia este cea mai mare contribuie pe care industria
o poate face pentru dezvoltarea durabil. Fundamentul cu
cel mai mare succes este deci inovarea. Este necesar deci,
s se creeze tehnologii mai curate, procese mai eficiente,
produse alternative, ecoeficiente. Responsabilitile
fiecrei firme vor fi de a cuta tehnologii alternative,
bazate pe resurse mai puine, de a maximiza eficiena, de a
conduce la reziduuri mai puine etc.

16

5.
Cutarea
oportunitilor pentru
cretere
Pe msur ce se
urmrete s se ajung
la
durabilitate,
managerii trebuie s fie
ateni la schimbrile
nevoilor indivizilor i
ale societii pentru
calitatea
mediului
nconjurtor.

7. Recompensarea angajailor
O etic puternic a mediului
nconjurtor i are rdcina, n
primul rnd printre angajai, apoi se
extinde n strategia afacerii i n
cultura firmei. Afacerile trebuie s
ncurajeze i recompenseze
angajaii.

Activitate
1. Protecia mediului, const n totalitatea aciunilor menite s asigure
conservarea resurselor naturale i protejarea calitii componentelor
mediului.
2.

legislativ
1 legislativ

6 social
6 social

administrativ

2 administrativ
instituional
instituional

Strategie de protecie a
Strategie de protecie a
mediului la nivel
mediului la nivel
naional cuprinde
naional cuprinde
urmtoarele
urmtoarele
componente:
componente:

cooperare
5 cooperare
internaional
internaional

educativ

3 educativ
informativ
informativ

economico4 economicotehnologic
tehnologic

3. DEZVOLTAREA DURABIL este un mod de dezvoltare a activitii care

are n vedere meninerea capacitii de reproducere a resurselor .
4. Caracteristicile unui posibil model de dezvoltare durabil.
Obiectivele economice vor fi mai degrab optimizate,
dect maximizate.
Recunoaterea raritii ecologice
nelegerea universalitii constrngerilor impuse de legile
naturii/fizicii.
Modelele economice bazate pe resurse epuizabile finite i
pe rate finite de rennoire a resurselor de energie.
Un cadru economic care s asigure caracterul proecologic
al tuturor deciziilor.
17

Determinarea politic a nivelului activitii

Macro-constrngeri i micro-liberti
Perfecionarea metodelor de cuantificare a impactului
ecologic i a resurselor

1. mbriarea

schimbrii
2 Iniierea

Recompensare
a angajailor

aciunilor
voluntare

APTE PAI
PENTRU
DURABILITATE

Cldirea unei
noi culturi de
firm
3

6 Investirea

n
creativitate

Cutarea
oportunitilor
pentru cretere
5

4 Proiectarea

pentru
ecoeficien

18

Fia de documentare
Energia
UNITATILE COMERCIALE utilizeaz cantiti foarte mari de energie sub
forma cldurii i energiei electrice. Principalele utilizri ale energiei sunt:
nclzire, ventilaie i condiionarea aerului;
spltoria i curtoria chimic;
iluminat;
dotrii suplimentare cum ar fi piscine;
producia culinar i refrigerarea;
combustibili pentru vehicule.
Aceast energie vine n primul rnd de la combustibili fosili (crbune, gaze
i petrol), fie prin ardere direct sau folosii pentru a genera electricitatea, care
este primit prin sistemul naional. Arderea combustibilului fosil este principala
cauz pentru nclzirea Pmntului, ploile acide i alte probleme legate de
poluarea aerului. Reducnd utilizarea energiei, hotelul poate genera avantaje
reale privind mediul nconjurtor. Se pot, de asemenea, reduce substanial
costurile de exploatare curente.
Studiile au artat c, majoritatea hotelurilor folosesc energia n mod
ineficient i c ele pot obine economii reale prin practici de housekeeping mai
economicoase de utilizare a energiei i prin investiii n msuri eficiente de
reducere a costurilor energetice

Eflueni i emisii de gaze

Aceast seciune se refer la degajarea (pe sol, n ap sau n aer) a
lichidelor sau substanelor gazoase care por afecta sntatea oamenilor sau
mediul n general.
Unitile hoteliere elimin i cantiti mari de deeuri lichide, provenite din
procesele tehnologice din spaiile de producie culinar, din grupurile sanitare
comune i de la bile din camere, din spltorii-curtorii.
Principalele surse de astfel de emisii sunt:
eliminarea apelor uzate netratate, n surse de ap proaspt sau n
mare;
emisiile de gaze de la cazanele nclzite cu combustibili fosili;
19

 eliminarea chimicalelor periculoase n sistemul de canalizare;

emisiile de gaze de la vehicule;
CFC de la instalaiile de refrigerare i condiionare a aerului;
scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe pmnt sau n
ap;
mirosurile din buctrii sau spltorii;
zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule.
n multe pri ale globului, eliminarea substanelor poluante este controlat
strict de lege. Nendeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar
pierderea reputaiei. Chiar i cnd nu exist fora legii, trebuie micorate emisiile
i eliminate sub control lichidele i gazele.
Deprecierea calitii aerului este extrem de duntoare circulaiei turistice.
Marile orae sunt practic sufocate, prin emisiile nocive de substane reziduale n
atmosfer, aerul este deseori irespirabil.
Pentru cei care conduc i presteaz activiti de clas superioar exist
posibilitatea implementrii unui set de concepte curtoazia alegerii acomodarea
clienilor fumtori i nefumtori n industria ospitalitii, concepte care ofer
soluii complexe, att pentru operarea prietenoas, ecologic, ct i din punct
de vedere al sistemelor de ventilaie sau de condiionare a aerului.
Zgomotul este i el un factor de risc. Industria ospitalitii nu este nici ea
ferit de acest aspect al dezvoltrii societii de consum, ba dimpotriv, este i
generatoare de surse de poluare fonic. Zgomotul este un risc nu numai pentru
clieni dar i pentru lucrtorii din aceste uniti.

20

Fia de documentare
Conceptele de mediul artificial i habitat uman
Mediul artificial este reprezentat de realizrile omului, att la nivelul
aezrilor umane (localiti: sate, comune, orae; cldiri, strzi etc.), ct i n
spaiul din afara acestora (ci de comunicaii: ci ferate, osele, autostrzi,
sisteme de transport al energiei electrice, tuneluri, viaducte, baraje etc.).
Habitatul uman este constituit dintr-o comunitate trind pe o suprafa
bine definit. Dezvoltarea acestei comuniti n scopuri productive implic
transformarea mediului natural ntr-un mediu artifical, care include o varietate de
structuri i instalaii proiectate n scopul creerii condiiilor favorabile activitii
productive i recreerii umane, precum i altor activiti ale vieii.
Asemeni mediului natural, cel artificial este supus i el degradrii i
polurii, trebuind s fie protejat n sensul bunului mers al desfurrii vieii i
tuturor activitilor umane.
.
Msuri i modaliti de realizare a proteciei mediului

n vederea respectrii principiilor ecologice i asigurrii unui mediu de

via sntos, organelor centrale i locale ale puterii executive le revin o serie de
sarcini pe care le realizeaz n temeiul atrubiiilor stabilite de lege.
Autoritatea central pentru protecia mediului are urmtoarele atribuii:
elaboreaz i promoveaz strategia naional de mediu n general, inclusiv
recomandrile pentru strategiile i politica n domeniu, precum i planificarea de
mediu, corelat cu cea de amenajare a teritoriului i de urbanism; creaz cadrul
organizatoric care s permit accesul la
informaii i participarea la deciziile privind
mediul, inclusiv cu privire la planurile de
dezvoltare a teritoriului i urbanism; n situaii
speciale, are mputernicirea de a declara zone
de risc nalt n anumite regiuni ale rii i
obligaia de a elabora, mpreun cu alte
organisme, programe speciale pentru nlturarea
riscului survenit n acele zone.
n vederea ndeplinirii atribuiilor de mai
sus, aceast autoritate central acioneaz prin
intermediul organelor sale teritoriale, care sunt
ageniile pentru protecia mediului.
n privina proteciei mediului artificial un
rol important l au consiliile locale, care rspund
pentru: mbuntirea microclimatului urban prin amenajarea i ntreinerea
izvoarelor i a luciilor de ap din interiorul localitilor i din zonele limitrofe
21

acestora, nfrumusearea i protecia peisajului i meninerea cureniei stradale;

amplasarea obiectivelor industriale, a cilor i mijloacelor de transport, a reelelor
de canalizare, a staiilor de epurare, a depozitelor de deeuri menajere, stradale
i industriale i a altor obiective i activiti, fr a se prejudicia salubritatea,
ambientul, spaiile de odihn, tratament i recreere, starea de sntate i de
confort a populaiei; respectarea regimului de protecie special a localitilor
balneoclimaterice, a monumentelor istorice etc., fiind interzis amplasarea de
obiective i desfurarea unor activiti cu efecte duntoare n perimetrul i n
zonele de protecie a acestora; adoptarea elementelor arhitecturale adecvate,
optimizarea densitii de locuire, concomitent cu meninerea, ntreinerea i
dezvoltarea spaiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori i a perdelelor
de protecie stradal, a aranjamentelor peisagistice cu funcie ecologic, estetic
i recreativ.

22

Fia de documentare
Planificarea i implementarea aciunilor ecologice
n vederea asigurrii existenei pe termen lung a industriei
turistice i pentru dezvoltarea mediului nconjurtor trebuie
recunoscut rolul pe care fiecare companie l joac n protejarea
mediului pentru generaiile viitoare.
Fiecare hotel trebuie s adere la charta ecologic a
hotelurilor, angajndu-se s ntreprind urmtoarele aciuni:
s nfptuiasc practici de protejare a mediului pe toat durata
sa de exploatare;
s respecte toat legislaia privind protecia mediului;
s reduc la minimum utilizarea energiei, apei i materiilor prime;
s reduc la minimum deeurile i s reduc, s refoloseasc i s
recicleze resursele consumate de companie ori de cte ori este posibil;
s reduc poluarea la minimum i, acolo unde este posibil, s trateze
apele menajere deversate;
s invite clienii, furnizorii i angrositii s participe la eforturile pentru
protejarea mediului;
s se acioneze, n cazul n care se poate, mpreun cu ceilali din
industria turistic, cu ageniile publice i comunitatea local, pentru a
atinge mai multe obiective privind protecia mediului;
s se asigure instruirea personalului precum i resursele necesare
atingerii obiectivelor;
s-i informeze deschis pe cei interesai despre politica i practicile
ecologice;
s monitorizeze i nregistreze impactul aciunilor asupra mediului, n mod
regulat i s compare performana cu politica, obiectivele i elurile

23

MODUL IT

Sistemul de Calcul Sistem de prelucrare a informatiilor

Vom considera informatia o notiune primara, profunda, similara notiunii de materie.
Informatia poate
fi regasita n ntregul ciclu material, ncepnd cu lumea cuantica si microscopica si
continund n
lumea vie si sistemele tehnice. n legatura cu informatia, vom considera urmatoarele
probleme :
structurarea si reprezentarea
stocarea pe diferite suporturi de informatie
prelucrarea
transmiterea
Componentele Hardware ale sistemului de calcul
Placa de baza
Placa de baza este centrul nervos al unui sistem de calcul. Tipul placii de baza determina
daca sistemul
este mono sau dual procesor, cate slot-uri de memorie si de extensie pot fi instalate in
sistem, tipul de
magistrala si controlerele disponibile. Astfel, toate componentele calculatorului vor fi
conectate in
placa de baza, sau vor depinde de functionarea acesteia. Placa de baza este cea mai mare
componenta
integrata a sistemului de calcul, si fiecare sistem detine una. Printre componentele placii
de baza se
numara: unitatea de procesare centrala, circuitele de control, magistrala sistemului,
memoriile ROM si
RAM, sloturile de extensie, si BIOSul. Componentele externe, cum ar fi tastatura, mouseul sau
monitorul nu vor putea comunica cu sistemul daca nu vor fi si ele conectate direct la
placa de baza, sau
la extensii ale acesteia.
Unitatea centrala de procesare CPU
Nici un calculator nu va putea functiona fara o unitate centrala de executie, sau CPU
(Central
Processing Unit). CPU-ul este numit in general si creierul calculatorului. Pe o placa de
baza, CPU-ul
este disponibil intr-un singur circuit integrat, numit microprocesor. CPU-ul este compus
dintr-o unitate

24

de control si o unitate aritmetica logica

BIOS Basic Input/Output System
BIOS-ul contine instructiunile si datele necesare procesului de bootare al sistemului de
calcul si esteuneori denumit si firmware. Cipul ROM ce contine memoria BIOS se mai
numeste ROM BIOS, si segaseste pe placa de baza. BIOS-ul este extrem de important in
sistem deoarece el determina ce resursesunt disponibile pentru a fi folosite de catre
utilizatori: discuri fixe si flexibile, dimensiunea si tipulmemoriei si asa mai departe.
Sloturile de extensie
Sloturile de extensie, sunt niste conectori de pe placa de baza in care se pot instala alte
placi deextensie, cum ar fi placile video, de sunet sau de retea, ce vor spori
functionalitatea sistemului decalcul.
INSTALAREA SI PORNIREA UNUI SISTEM DE CALCUL
Adeseori este necesara mutarea sau instalarea de componente noi intr-un sistem de calcul
existent. Deaceea este important sa putem identifica rapid componentele sistemului si sa
stim modul in careacestea se conecteaza intre ele.
Asadar, iata pasii necesari identificarii, asamblarii si pornirii unui sistem de calcul:
1. Conectati masina de baza - calculatorul la echipamentele periferice, in modul
urmatori:
a. Monitor conectati cablul de semnal al monitorului atat la interfata
acestuia, cat si la
unitatea centrala.
b. Tastatura in functie de conectorul pe care il are tastatura (PS/2,
USB), inserati-l peacest in portul corespunzator. In cazul
porturilor PS/2, aveti grija sa inserati tastatura
in portul corespunzator respectand culoare conectorului si a portului de pe placa de
baza a sistemului (evitand astfel confuzia cu portul PS/2 pentru mouse).
c. Mouse intr-un mod similar cu conectarea tastaturii, inserati
conectorul specific almouse-ului (PS/2, USB) in portul corespunzator, avand grija la
conectarea PS/2 sa respectati culoarea conectorului si a portului de pe placa de baza.
Trebuie mentionat
ca exista mai nou si seturi de conectare comuna a tastaturii si a mouse-ului, utilizand
acelasi conector, printr-o statie specializata de receptie a semnalelor acestora (cu fir
sau wireless), utilizand conectori USB sau PS/2.
d. Imprimanta, Scanner utilizand conectorii specifici acestor
echipamente (USB,
Paralel, FireWire, etc), realizati conexiunea la unitatea centrala de procesare. Atentie,
nu veti putea utiliza aceste echipamente decat in momentul in care veti instala si
driverele necesare (programele de configurare software a acestor dispozitive) si
aplicatiile specifice.

25

e. Camera Web, Camera Foto/Video conectati aceste dispozitive la

unitatea centrala
folosind conectorii din dotare si avand grija sa instalati software-ul adiotional
necesarii functionarii acestora.
f. Discuri fixe sau unitati externe in afara de discurile fixe din sistem,
si de unitatile
CD-ROM si DVD interne, este posibila conectarea de dispozitive externe de acest tip,
folosind conectori SCSI sau prin interfete USB sau FireWire comandate de controlere
specializate

Comutarea intre ferestre

Atunci cand este deschisa mai mult decat o fereastra, utilizatorul poate
comuta intre ferestre apasand
combinatia de taste Alt-Tab. Apare astfel o fereastra care indica care aplicatii
sunt deschise. Se tine in
continuare apasata tasta Alt si se apasa in acelasi timp tasta Tab in scopul
selectarii ferestrei dorite.

LUCRUL CU SISTEMUL DE FISIERE

Un fisier se aseamana cu un document scris pe care este poate fi gasit pe
biroul cuiva sau intr-un dulap
de acte; este un element care contine o colectie de informatii inrudite. Intr-un
computer, printre
exemplele de fisiere se afla documente text, foi de calcul, imagini digitale si
chiar melodii. De
exemplu, fiecare fotografie pe care o faceti cu un aparat digital este un fisier
separat, iar un CD cu
muzica poate contine o duzina de fisiere melodii separate.
Computerul reprezinta fisierele prin pictograme.Daca priviti pictograma unui
fisier, va dati seama
imediat ce tip de fisier este.
Un folder este ceva mai mult decat un container in care stocati fisiere.
Daca asezati mii de foi de hartie pe birou, este practic imposibil sa gasiti un
anumit document atunci cand aveti nevoie. De aceea,
documentele se stocheaza de obicei in dosare, in interiorul unui dulap de
acte. Aranjarea documentelor in grupuri logice permite gasirea cu usurinta a
oricarui fisier.

Gasirea fisierelor
Pentru a gasi un fisier sau un folder atunci cand stiti unde sa cautati
mai intai

26

De ce cele mai multe ori, cel mai probabil cautati un fisier despre care stiti ca
se stocheaza undeva intr-un anumit folder precum Documente sau Imagini.
Din pacate, localizarea efectiva a fisierului dorit poate insemna rasfoirea a
sute de fisiere si subfoldere. Pentru a economisi timp si efort, utilizati caseta
Cautare.
Caseta Cautare este amplasata in partea superioara a fiecarui folder (precum
si in partea inferioara a
meniului Start). Aceasta filtreaza vizualizarea curenta in functie de textul pe
care il tastati. Cautarea se
bazeaza pe textul din numele de fisier si pe fisierul propriu-zis, pe etichete si
pe alte proprietati de fisier. Aceasta cauta atat in folderul curent, cat si in
toate subfolderele.
Pentru a gasi un fisier sau un folder utilizand folderul Cautare
1. Deschideti Cautare facand clic pe butonul Start, apoi pe Cautare.
2. Tastati un cuvant sau o portiune de cuvant in caseta Cautare.

Copierea si mutarea fisierelor si folderelor

Majoritatea persoanelor copiaza si muta fisierele utilizand o metoda denumita
glisare si fixare.
Incepeti prin a deschide folderul care contine fisierul sau folderul pe care il
mutati. Apoi deschideti folderul in care il veti muta. Pozitionati ferestrele
folderului pe desktop astfel incat sa vedeti continutul
amandurora.

Crearea si stergerea fisierelor

Unele programe creeaza fisiere atunci cand se deschid. De exemplu, cand
deschideti WordPad, acesta
porneste cu o pagina goala. Aceasta reprezinta un fisier gol (si nesalvat).
Incepeti sa scrieti, iar cand
sunteti gata sa salvati lucrul, faceti clic pe Fisier, in bara de meniuri, apoi
faceti clic pe Salvare ca. In
caseta de dialog care apare, tastati un nume de fisier care va va ajuta sa
gasiti fisierul in viitor si faceti
clic pe Salvare.
Pentru a sterge un fisier, deschideti folderul care contine fisierul, apoi
selectati fisierul. Apasati DELETE, apoi, in caseta de dialog _tergere fisier,
faceti clic pe Da.
Cand stergeti un fisier, acesta este stocat temporar in Cosul de
reciclare. Cosul de reciclare reprezinta
un folder de siguranta care permite recuperarea fisierelor sau folderelor
sterse accidental. Din cand in
cand, Cosul de reciclare trebuie golit pentru a elibera spatiul de pe hard disk
utilizat de fisierele
nedorite.

27

Scrierea pe CD/DVD
Pentru a inscriptiona un disc utiliznd formatul LFS(Live File System)
1. Introduceti un CD sau un DVD inscriptibil in CD-writerul sau DVD-writerul
computerului.
2. In caseta de dialog care apare, faceti clic pe Inscriptionare fisiere pe disc
de date.
3. In caseta de dialog Inscriptionare disc, tastati un nume pentru discul
respectiv, apoi faceti clic
pe Urmatorul. Este posibil sa dureze cteva minute pna cnd discul este
formatat in formatul
implicit Live File System. Dupa finalizarea formatarii discului, se deschide un
folder de disc
gol.
4. Deschideti folderul care contine fisierele pe care doriti sa le inscriptionati,
apoi glisati fisierele
in folderul de disc gol.

INSTALARE APLICATII
Pentru a instala un program de pe Internet
In browserul de Web, faceti clic pe linkul la program.
Efectuati una din urmatoarele:
Pentru a instala programul imediat, faceti clic pe Deschidere sau
Executare si urmati instructiunile de pe ecran. Permisiune de administrator
necesara Daca vi se solicita o parola de administrator sau o
confirmare, tastati parola sau furnizati confirmarea.
Pentru a instala programul ulterior, faceti clic pe Salvare, apoi
descarcati fisierul de instalare pe
computer. Cand sunteti gata sa instalati programul, faceti dublu clic pe fisier
si urmati instructiunile de
pe ecran. Aceasta este o optiune mai sigura, deoarece aveti posibilitatea sa
scanati fisierul de instalare
impotriva virusilor, inainte de a incepe.

28

FISA DE DOCUMENTARE

29

30

FISA DE DOCUMENTARE
Produse de morarit si panificatie
- ambalare, depozitare, etalare Ambalare:
Produsele de morarit se ambaleaza pentru transport in saci de 80 kg, sau in
ambalaje de desfacere, de obicei pungi de1 kg.
Pastele fainoase se ambaleaza pentru desfacere in pungi de plastic de 250 g, 400 g
sau 500 g, cutii de carton, sau in pungi mai mari de 3 sau 5 kg.
Painea poate fi ambalata in folie sau punga sau, mai des, neambalata.

Biscuitii, napolitanele si celelalte specialitati se

livreaza vrac (varsate) in lazi de 10 kg captusite cu hartie, cutii de 5, 3 sau 2 kg sau
preambalate in pachete de gramaj diferit.
Depozitare:
Pentru toate produsele de morarit si panificatie depozitarea trebuie sa se realizeze in
spatii uscate, dezinfectate, deratizate, aerisite.
Lazile, cutiile sau alte ambalaje colective se aseaza in stive, pe gratare (palete), cu
intervale care sa permita aerisirea.
In cazul nerespectarii regulilor de pastrare, produsele pot capata miros de mucegai
sau de ranced.
Etalare:
Produsele de panificatie se expun pe rafturi speciale pentru vizualizarea painii si a
celorlalte produse de franzelarie sau patiserie, pe sortimente .
Alaturi de produsele de panificatie se pot expune si produsele de morarit si pastele
fainoase.

31

In cazul magazinelor cu autoservire gondolele cu produse de morarit se aseaza in

apropierea celor cu paste fainoase; de regula fata in fata pe acelasi culoar.
Pentru produsele de panificatie se poate folosi mobilierul cu rafturi in spatele
vanzatorului si vitrina pentru o mai buna vizualizare a produselor de patiserie indeosebi
sau vitrina cu polite in cazul vanzarii clasice cu vanzator.

32

FISA DE DOCUMENTARE 3

33

34

FISA DE DOCUMENTARE
Ambalarea, transportul si pastrarea produselor lactate
Ambalare:
Laptele de consum poate fi ambalat la pungi de polietilena, bidoane din material
plastic sau cutii Tetra-pak de 1l.
Laptele praf este ambalat fie in pungi cu folie metalica, in pungi de polietilena care
se introduc in cutii de carton, fie in cutii de tabla lacuita. Ambalajele folosite pentru
laptele praf trebuie sa fie impermeabile la oxigen si vapori de apa pentru ca laptele sa nu
se degradeze.

Produsele lactate dietetice (lapte batut, sana, iaurt, etc.) si smantana

pot fi ambalate la bidoane si pahare de plastic de 100g, 125g, 150g, 400g, 500g, galetusa
din plastic de 1kg sau Tetra-pak, iar laptele batut si la pungi de polietilena de 250g, 500g.
Untul se ambaleaza in hartie pergament, foita metalizata simpla sau captusita cu
pergament in calupuri de 25, 200, 250g.

Branzeturile se ambaleaza in hartie pergaminata cu foita metalica sau

din material plastic, foita de aluminiu la branzeturile topite si apoi in cutii de carton,
pelicule plastice sub forma de foi termostabile sau pungi ce se inchid prin termosudura,
parafina - pentru cascaval (ajuta la reducerea deshidratarii si prevenirea mucegairii),
ambalaje din PVC pentru ambalarea branzeturilor proaspete.

35

Transport:
Transportul se efectueaza cu izoterme speciale, curate, aerisite, dezinfectate, fara
miros strain, in care sa se asigure temperatura optima.
Pastrare:
Laptele de consum, lactatele dietetice si produsele de smantanire necesita
temperaturi de pastrare de 2-6C. Exceptie fac produsele ambalate in cutii Tetra-pak si
prelucrate UHT si laptele praf, care pot fi pastrate la temperaturi cuprinse intre 4 si 20C.
Branzeturile se depoziteaza in spatii cu temperatura scazuta de 0-10C, pentru a se
permite continuarea proceselor de maturare.
Toate produsele lactate se pastreaza in spatii curate, aerisite, dezinfectate, fara
mirosuri straine, verificandu-se zilnic temperatura si umiditatea din spatiul frigorific si
termenul de valabilitate.

36

FISA DE DOCUMENTARE
Etalarea produselor lactate
Etalarea produselor lactate trebuie sa tina seama de respectarea urmatoarelor
criterii:
expunerea se face pe subgrupe de consum: lapte , lapte batut, iaurturi,
smantana, produse lactate folosite ca desert, branzeturi, unt;
expunerea se face pe verticala, cu evidentierea sortimentului pe orizontala;
deoarece pastrarea necesita conditii speciale, etalarea se face in vitrine
frigorifice, curate, dezinfectate, fara mirosuri straine, ce asigura temperaturi de 2-8C;
trebuie sa se respecte vecinatatile admise, deoarece aceste produse imprumuta
usor mirosul;
este bine sa existe o abundenta de marfuri, dar care sa nu dea impresia de
dezordine;
etalarea produselor pe marci. Pot exista standuri speciale ale aceleiasi marci.
Imaginea de mai jos prezinta o modalitate de etalare a produselor lactate in vitrina
frigorifica.

37

Laptele praf, laptele la cutii Tetra pak. nu necesita conditii speciale de pastrare si,
implicit de etalare. Acestea trebuie etalate in rafturi sau gondole, in apropierea vitrinei cu
produse lactate.

38

FISA DE DOCUMENTARE 6
Grupa marfuri textile

Este o grupa ce cuprinde un numar foarte mare de articole cuprinse in 6 subgrupe diferite

39

FISA DE DOCUMENTARE
Etalarea confectiilor
Criterii de etalare pentru confectii:
expunerea intregului sortiment in sala de vanzare;
confectiile se etaleaza separat pentru barbati, femei si copii;
expunerea se realizeaza pe articole: costume, sacouri, rochii, bluze, compleuri,
fuste, etc., iar in cadrul acestora pe marimi, modele si culori;
toate articolele se expun pe umerase sau suporturi speciale (cu cleme pentru
pantaloni sau fuste);
modele mai deosebite, la moda, se expun pe manechine sau busturi;
rochiile de seara se expun in vitrine de sticla sau pe manechine;
pentru o expunere variata se vor alterna stenderele drepte cu cele circulare,
cele joase cu cele inalte.

suport

Ruleta combinata (stender) pentru fuste,

40

Etalare pe stendere circulare

bluze, pantaloni

si pe manechin (vertical)
Etalare pe partile laterale
Etalare combinata vertical si circular
central pe stendere de inaltimi
diferite

41

si

FISA DE DOCUMENTARE 8

42

43

FISA DE DOCUMENTARE
Etalarea incaltamintei
Criterii de etalare pentru incaltaminte:
expunerea grupata a tuturor articolelor pe categorii de clienti: femei, barbati,
copii;
etalarea pe marimi, articole (pantofi, sandale, ghete, cizme, papuci, etc.), modele
si culori;
marimile mici se aseaza in stanga, iar cele mari spre dreapta;
locul de expunere trebuie marcat cu indicatoare de numar si cu marca
producatorului;
etalarea se realizeaza pe suporturi speciale, usor inclinate sau in rafturi, pe
suport de sticla sau materiale plastice.
Polita= raft
Gondola= mobilier specific
etalarii inmijlocul salii
de vanzare

Gondola pentru etalarea incaltamintei

44

realizata din polite inclinate

Etalare pe suporturi speciale

45

FISA DE DOCUMENTARE

46

FISA DE DOCUMENTARE
Ambalarea, transportul si pastrarea
produselor cosmetice
Sapun

Operatia

Ambalare

Transport

Depozitare

Cr
eme cosmetice

- preambalat in - preambalate in
hartie velina sau cutii sau tuburi din
cutii de 100g ori material plastic, de
flacoane
din gramaj diferit
material
plastic
pentru
sapunul
lichid (ambalaj de
desfacere)
- cutii de carton sau pachete de 6, 12, 18,
24 bucati (ambalaj colectiv). Cutiile se
asigura cu banderola
- lazi sau containere (ambalaj de transport)

Parfumuri

- preambalate in flacoane
de diferite forme si
dimensiuni, ambalaj tip
spray, apoi in casete din
carton cerat sau metal
(individual sau impreuna
cu alte produse)

cutii
de
carton pe care
se marcheaza
simbolul
pentru
manipulare
in
pozitie verticala:
- cu mijloace acoperite, curate, uscate, fara mirosuri straine
- manipularea se face atent, evitandu-se deplasarile bruste, loviturile sau
trantirea si, la produsele de parfumerie, rasturnarea.
- in incaperi curate, uscate, racoroase, ferite de razele solare
sau de sursele de caldura.
- ambalajul trebuie sa prezinte simbolul de amplasare
departe de sursele de caldura:

47

- temperatura: 6C25C, umiditate 80%

- inaltimea stivelor
nu
trebuie
sa
depaseasca 1,5m

- temperatura: 10-15C

asezate
pe
rafturi, cu busonul
- pe rafturi sau platforme in sus
se
verifica
la o distanta de 1,5-2m de integritatea
si
orice sursa de caldura
etanseitatea
- periodic, la max.30 zile flacoanelor
se examineaza aspectul,
culoarea,
mirosul
si
termenul de valabilitate

48

FISA DE DOCUMENTARE
Etalarea produselor cosmetice
Criterii de etalare pentru produsele cosmetice:
se expun in cadrul raionului printr-o etalare directa, vizibila pentru cumparator;
expunerea se poate realiza in urmatoarele moduri:

expunerea se realizeaza si in functie de modul de prezentare si ambalare,

asigurandu-se o etalare pe verticala, pentru a sesiza mai usor sortimentele;
pentru expunerea produselor cosmetice cu o gama sortimentala foarte bogata
(rujuri, farduri, vopsele de par, oja) este bine sa se foloseasca mobilier special, sub forma
de panou, asigurandu-se expunerea intregului sortiment coloristic, usurand alegerea
cumparatorului;

49

50

FISA DE DOCUMENTARE
Determinarea necesarului de marfuri
in sala de vanzare
In determinarea necesarului de marfuri in sala de vanzare se tine seama de
urmatoarele elemente de baza:
cantitatea marfurilor expuse trebuie sa corespunda desfacerilor medii
zilnice, astfel incat sa se evite completarea stocului din sala de vanzare in timpul orarului
de functionare pentru clienti;
cantitatea minima poate fi de 3 ori desfacerea zilnica, iar cea maxima de 5
ori desfacerea zilnica;
pentru produsele incluse in oferta speciala la un moment dat (reduceri de pret
sau bonusuri), cantitatea etalata trebuie sa fie mai mare, pentru ca se asteapta cresterea
vanzarilor;
cantitatea de produse din cadrul fiecarei grupe depinde si de suprafata
ocupata, in functie de dimensiunile produselor, numarul de sortimente, dar si de
suprafata de vanzare existenta.
In cazul in care un anumit articol a fost epuizat atunci este bine sa se completeze
astfel incat sa nu ramana spatii goale in cadrul suprafetei de etalare. Pentru aceasta:
se verifica in permanenta fiecare stand pentru a se depista daca exista
sortimente care au fost epuizate;
se identifica sortimentele epuizate;
se completeaza, eventual, o fisa de observatie (in cazul in care sunt mai multe
sortimente lipsa sau pe cale de a fi epuizate);
se completeaza sortimentul comercial pe raioane, grupe, subgrupe, articole.

51

Astfel ar arata rafturile golite de marfuri; (in capatul

gondolei, unde se etaleaza marfurile din promotie).

Retineti:

52

FISA DE DOCUMENTARE
Pregatirea marfurilor in vederea vanzarii
Obiectivele operatiilor de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii:
prezentarea mai atragatoare si mai igienica a marfurilor;
reducerea numarului de operatii din timpul vanzarii;
realizarea unei mai bune serviri a cumparatorilor;
cresterea volumului vanzarilor.
Operatii de pregatire comune tuturor marfurilor:
dezambalare;
sortare si formarea sortimentului comercial (articole diferite ca marime, culoare,
compozitie, marca, etc., din aceeasi grupa sau subgrupa);
stergerea sau curatarea de praf;
pregatirea etichetelor si etichetarea individuala a produselor (cu ajutorul
aparatelor speciale sau manual);
afisarea preturilor pe etichete colective (de raft);
transportul in sala de vanzare;
expunerea in sala de vanzare: asezare pe rafturi, gondole, stendere, pe grupe,
subgrupe, articole, sorturi, respectand criteriile de etalare.
Operatii de pregatire specifice unor grupe de marfuri:
cantarirea si ambalarea portionata in pungi, cutii a marfurilor alimentare livrate
in vrac (malai, orez, zahar, fructe, etc.);

53

calcarea confectiilor sau altor produse

textile si asezarea lor pe umeras sau pe manechine;
asamblarea unor marfuri cum ar fi corpuri de iluminat, biciclete, aparate
electrocasnice, articole turism (exemplu: cortul din imagine), primite in parti componente
sau pliate;
incercarea prealabila a functionarii unor aparate electrocasnice, electrotehnice si
electronice;
pregatirea unor pachete cadou ambalate pentru ocazii speciale;
acordarea instrumentelor muzicale.

54

FISA DE DOCUMENTARE
Echipamente tehnice
pentru prezentare si desfacere
Echipamentul tehnic pentru prezentare si desfacere cuprinde: utilaje comerciale
si alte materiale necesare desfasurarii activitatii comerciale.

Utilajele comerciale
Tipuri de utilaje
Exemple
De baza
- aparate pentru incercat si
verificat
bunuri
electrocasnice

Imagini

- standuri de incercari
- case de marcat
Suplimentare

- scanner, cititor optic

- aparate si masini de calcat,
fasonat, festonat, cusut,
brodat,
tivit
confectii,
tesaturi, perdele, covoare,
mochete

Speciale pentru
sectorul
alimentar

cantar electronic
de ambalat

55

masini de taiat, feliat

masini

Materiale de prezentare si desfacere

Principalele materiale: metrul, ruleta, foarfeca, umerase, manechine, busturi,
oglinda pentru proba, carucioare sau cosuri pentru marfa (in magazine cu autoservire).

foarfeca, cuter

umeras

cap manechin

56

bust

carucioare

FISA DE DOCUMENTARE
Mobilierul de prezentare si desfacere
Exemple de articole de mobilier pentru grupe diferite de marfuri:

57

58

FISA DE DOCUMENTARE
Dispunerea mobilierului in sala de vanzare
Mobilierul dintr-un magazin trebuie sa asigure:
cea mai buna expunere a marfurilor din punct de vedere vizual;
punerea in valoare a marfurilor expuse;
conditii de pastrare corespunzatoare pentru marfurile expuse;
accesibilitate pentru consumatori;
facilitatea servirii.
In cadrul salii de vanzare mobilierul trebuie asezat (dispus) respectandu-se
urmatoarele criterii:
gradul de ocupare a salii de vanzare cu mobilier sa fie cuprins intre 25-30%;
asezarea mobilierului sa permita folosirea optima a spatiului comercial;
sa se evite aglomerarile;
sa nu fie blocata circulatia clientilor in magazin;
sa se evite zonele ascunse, necontrolabile;
inaltimea mobilierului din mijlocul salii sa nu depaseasca 1,65 m;
inaltimea mobilierului asezat de-a lungul peretilor poate ajunge la 220240cm;
lungimea randurilor create sa fie intre 5-10 m;
59

sa asigure orientarea usoara a clientilor, prin aranjarea in linie dreapta,

circulara sau semicirculara a pieselor de mobilier;
sa tina seama de forma de vanzare practicata.

60

FISA DE DOCUMENTARE
Criterii specifice de expunere a marfurilor
Pentru o buna etalare in interiorul magazinului trebuie avute in vedere urmatoarele
criterii - cadru:
sa se asigure o varietate cat mai mare si o abundenta de marfuri;
sa permita contactul direct al clientilor cu marfa;
marfurile sa fie expuse pe grupe, subgrupe, articole, in functie de destinatie
sau in functie de complexul de consum, pentru a putea fi gasite cu usurinta;
De exemplu: dupa modul de viata: Totul pentru menaj, Totul pentru
gradina, Articole sport - turism, etc.
dupa varsta si sex: Totul pentru tineret, Totul pentru
nou - nascuti, Totul pentru femei, etc.
dupa evenimente si sarbatori: Cadouri, Jucarii
sa se respecte vecinatatea admisa;

marfurile ce necesita o informare suplimentara sa fie insotite de panouri sau

afise;
articolele ce urmeaza a fi vandute cu prioritate se vor etala in locurile
frontale;
la capetele de gondola se etaleaza noutatile;

61

marfurile cu circulatie rapida se expun aproape de magazia de mana;

in colturile salii de vanzare pot fi expuse marfuri de cerere zilnica, pentru a
face atractive si aceste puncte;
pentru acelasi produs expunerea se face pe verticala, in rafturi si gondole,
pentru a se identifica mai usor, dar si pentru a obtine pe orizontala o variatie de
sortimente.

62

FISA DE DOCUMENTARE
Etalarea produselor in standuri speciale
In magazine se amenajeaza standuri speciale pentru:
promovarea unor produse noi ale unei firme;
promovarea unor produse a caror vanzare a scazut (stimularea vanzarii);
prezentarea produselor cuprinse in oferta speciala a magazinului la un
moment dat; de exemplu produsele cu pret redus pentru o anumita perioada de timp,
produse ce se vand cu bonusuri (o anumita cantitate gratuit sau un alt produs cadou);
oferirea unor produse alimentare spre degustare sau prezentarea unor
demonstratii practice de functionare sau utilizare a unor produse nealimentare.
Suportul din imagine este folosit pentru promovarea produsului Danette prin
oferirea acestuia spre degustare clientilor ce se afla in magazin la un moment dat.
Pentru a-si atinge scopul, etalarea in standuri speciale trebuie sa se realizeze
respectand urmatoarele operatii:
stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;
rezervarea spatiului necesar in functie de numarul de articole;
etichetarea fiecarui produs expus, eventual realizandu-se etichete speciale;
amplasarea unor panouri informative, a unor afise sau alte materiale
promotionale (standul metalic din imagine este personalizat pentru marca Vegeta, astfel
incat nu mai este nevoie de alte materiale promotionale);
realizarea unui cadru estetic, eventual prin folosirea unor elemente de decor.

63

Glosar
Calitate = aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitatile explicite
sau implicite ansamblul caracteristicilor unui produs sau serviciu, care ii
confera
Etalare = aranjare a marfurilor, expunere deosebita
Gama sortimentala =.ansamblul marfurilor care au aceeasi destinatie, fac parte din
aceeasi grupa sau subgrupa, fiind diferentiate prin una, doua
caracteristici, acoperind astfel o gama larga de nevoi
Gondola = tip de mobilier comercial cu rafturi pe ambele parti si in capete folosit pentru
etalarea in mijlocul salii de vanzare
Grupa de marfa = o parte a sectorului
Paleta = suport din lemn pe care se aseaza marfurile in stiva
Polita = raft
Preambalat = ambalat individual (de regula in pachete mai mici)
Scanner = aparat pentru scanarea (citirea) codului cu bare
Sector de marfa = totalitatea produselor cu caracteristici similare
Sortare = separare a marfurilor pe grupe, subgrupe, articole
Stelaj = tip de mobilier comercial cu mai multe rafturi
Stender = tip de mobilier metalic de forma unei bare (drepte sau circulare) pe care se
expun umerasele cu confectii
Stiva = marfa asezata suprapus
64

Subgrupa = o parte a grupei

Tetra-pak = tip de ambalaj sub forma de cutie din carton, cu folie de polietilena la
exterior si folie de aluminiu la interior
UHT = (Ultra High Temperature) metoda de sterilizare pentru realizarea unei ambalari
aseptice (fara microorganisme)
Vrac = varsat

65

66

Activitatea 1
Fisa de lucru
1. Identificati grupa si subgrupa de marfuri din care fac parte produsele prezentate:
Imaginea produsului

Grupa de
marfuri

Subgrupa de
marfuri

67

Exemple de produse
din aceeasi subgrupa

Activitatea 2
Fisa de lucru
1. Completati casutele libere cu exemple de produse din grupele specificate.
2. Umpleti casutele cu culoarea potrivita, in functie de subgrupa din care fac parte,
dupa exemplul dat.
3. Adaugati fisa la mapa voastra de lucrari.

Exemplul A.

68

Exemplul B.

69

Activitatea 3
Tema
1. Dupa studierea fiecarei grupe de marfuri elaborati o fisa de lucru, dupa modelul
de mai jos, in care lipiti sau desenati imaginea sau ambalajul ori eticheta produselor
cuprinse in grupa respectiva avand grija sa le sortati pe subgrupe. Daca nu gasiti imagini
pentru anumite produse scrieti numai denumirea.

Fisa pentru grupa de marfuri _______________

Subgrupa de marfuri

Imaginea produsului
(denumirea)

Suplimentar*
2*. Reactualizati aceste fise de cate ori apare pe piata un nou sortiment sau articol.

Sarcina speciala
3. Inventati noi produse ce pot face parte din grupa de marfuri studiata. Spuneti
profesorului despre inventia voastra si stabiliti impreuna o data pentru lansarea acestor
produse in fata colegilor.
4. Ai nevoie de informatii? Cauta pe internet!
Incepe cu http://www.napolact.com/istoric.html . Vei gasi informatii despre
sortimentul de produse lactate realizat la S.C. Napolact Cluj Napoca, despre produsele
ce se exporta in SUA si UE, despre produse lactate unice in lume.

70

Activitatea 4
Fisa de lucru
Este foarte important ca in sala de vanzare marfurile sa fie gasite cat mai usor de
cumparatori. De aceea ele trebuie etalate pe grupe si subgrupe de marfuri. Acest exercitiu
va ajuta sa recunoasteti usor articolele si sa le gasiti rapid cel mai potrivit loc in magazin.

71

72

Activitatea 5
Fisa de lucru
1. Alegeti produsele potrivite pentru a fi etalate in vitrina de mai jos.
2. Utilizand calculatorul, trageti produsele alese in vitrina si aranjati-le respectand
regulile unei bune etalari.

3.Exersati etalareaproduselorlactate in rafturi sau vitrine frigorifice,

la agentul economic undeefectuatipractica.

73

Activitatea 6
Fisa de lucru
1. Efectuati studiul sortimentului sapunului de toaleta completand tabelul de mai
jos. Adunati informatii de la locul de practica sau din alte unitati comerciale.
Nr.
crt.

Denumirea
comerciala

Tipul
sapunului

Mod de
ambalare

Forma

Culoare

Gramaj

Procedati in mod asemanator si pentru alte produse cosmetice (pe fise diferite)
Pentru o singura fisa (sapun) cu 15 exemple nota 5
Pentru 5 fise cu 10 exemple nota 8
Pentru 10 fise cu 10 exemple nota 10
2. Realizati o schita a etalarii produselor de igiena folosind criteriul destinatiei.
Puteti desena sau lipi imaginile reprezentand produsele, pe rafturi schitate ca in desenul
de mai jos:
(Dupa cum observati schita prezentata nu se
refera la produse cosmetice; este numai un model)
3.
*Suplimentar: Realizati o prezentare in Power Point a criteriilor de
etalare a produselor cosmetice. Folositi fotografii pentru a exemplifica etalarea
corespunzatoare si cea necorespunzatoare.
4. Identificati tipul de mobilier folosit pentru etalarea produselor cosmetice in
magazinele in care efectuati practica si echipamentul tehnic necesar.
Intocmiti un tabel dupa modelul:
Tip de produse

Mobilier

Utilaje comerciale

5. Vrei sa te relaxezi?
Rezolva urmatorul
74

Materiale

Aritmogrif
Rezolvand acest aritmogrif veti obtine pe coloana AB denumirea operatiei de
aranjare a marfurilor in interiorul magazinului.
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
B
Orizontal:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Suport pentru etalarea unor confectii ca bluze, pantaloni, costume

Mobilier de etalare cu mai multe rafturi
Alta denumire pentru polita fixata la mobilierul comercial
Mobilier de etalare a carui denumire aminteste de Italia
Utilaj pentru determinarea masei
Mobilier cu geamuri pentru o expunere mai deosebita
Suport de etalare ce imita corpul omenesc

75

Activitatea 7
Test de verificare
(sortimentul si etalarea produselor pe grupe)
oficiu 1p
1. Folosind sageti asociati produsul (coloana A) cu subgrupa din care face parte
(coloana B):
1,4p
A
sampon

B
pasmanterie

ciorapi

cosmetice propriu-zise

perdea

tricotaje

cravata

galanterie

lenjerie de pat

marochinarie

elastic

confectii

manusi

tesaturi

2. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals:

a)

1,6p

Exista un singur sortiment de paine.

b)
Laptele de consum se etaleaza in vitrina frigorifica, indiferent de tipul
ambalajului.
c)
Criteriul principal folosit in etalarea confectiilor este cel in functie de sex
(articole pentru femei si pentru barbati).
d)

Produsele cosmetice pot fi etalate si pe marci.

3. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite:

3,5p

a) Cascavalul face parte din subgrupa branzeturi (1), iar urda din subgrupa
branzeturi (2).
76

b) Incaltamintea se etaleaza pe (3) cu polite (4) sau pe suporturi

speciale.
c) Pentru expunerea fardurilor, rujurilor sau (5) se foloseste mobilier special
sub forma de (6) pentru a usura (7).
4. Pentru fiecare subgrupa de marfuri cosmetice, indicati sortimentul de produse, in
functie de destinatia lor.
2,5p

77

Activitatea 8
Test de verificare 2
(ambalarea, transportul si depozitarea produselor)
oficiu 1p
1. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals:

1,6p

a)

Painea nu trebuie sa se ambaleze pentru ca mucegaieste.

b)

Produsele lactate se transporta cu masini izoterme.

c)
Depozitarea produselor cosmetice se poate face in spatii curate si aerisite la
orice temperatura.
d)
Odata depozitate, produsele cosmetice nu se mai verifica pana la expunerea
lor in spatiul de vanzare, intrucat nu sunt produse perisabile.
2. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite:

2,4p

a) In cazul nerespectarii conditiilor de pastrare, produsele de morarit pot capata

miros (1) sau de (2) .
b) Ambalarea produselor de parfumerie se face in (3) de diferite forme si
dimensiuni, ambalaje tip (4) si se livreaza in (5) individuale ori impreuna cu
alte produse.
c) Cascavalul poate fi acoperit cu (6) , care ajuta la reducerea (7) si
prevenirea (8) .
3. Precizati care sunt conditiile de depozitare pentru laptele ambalat la Tetra-pak.
0,5p
4. Identificati 3 tipuri de ambalaje pentru produsele lactate dietetice. 1p
5. Precizati care sunt conditiile de pastrare pentru sapunuri.

2p

6. Folosind sageti asociati produselor de pe coloana A, mijloacele adecvate de

transport din coloana B.
1,5p
A

B
78

79

Activitatea 9
Test de verificare
(aprovizionarea cu marfuri a salii de vanzare)
oficiu 1p
1. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals:
a)

2p

Cantitatea maxima ce trebuie expusa in sala de vanzare este de 5 ori

desfacerea lunara.
b)

Este bine sa se evite pe cat posibil completarea stocului din sala de vanzare pe

timpul programului pentru clienti.

c)

Daca un articol se epuizeaza nu este bine sa se completeze sortimentul pentru

a nu incomoda clientii din magazin.

2. Completati spatiile libere cu informatiile potrivite:

3p

Cantitatea minima ce trebuie expusa este de (a) ori desfacerea (b).

Cantitatea de produse din fiecare grupa depinde de (c), de (d) si de
(e) .
3. Prezentati operatiile ce trebuie efectuate pentru aprovizionarea salii de vanzare.
4p

80

Activitatea 10
Test de verificare
(pregatirea marfurilor in vederea vanzarii)
oficiu 1p
1. Aranjati operatiile urmatoare de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii in
casuta corespunzatoare:
2,4p

a) stergerea sau curatarea de praf a produselor;

b) calcarea confectiilor;
c) incercarea prealabila a functionarii unor aparate electrocasnice, electrotehnice si
electronice;
d) afisarea preturilor pe etichete colective (de raft);
e) dezambalare;
f) acordarea instrumentelor muzicale;
g) transportul in sala de vanzare;
h) asamblarea bicicletelor.
2. Enumerati 3 obiective ale operatiilor de pregatire a marfurilor in vederea
vanzarii.
0,9p
3. Precizati care sunt operatiile comune si specifice de pregatire in vederea vanzarii
a unui costum barbatesc.
2,1p
4.

a)

Prezentati

operatiile

specifice

0,5p

81

de

pregatire

cadourilor.

b) Precizati care sunt situatiile in care trebuie realizate astfel de operatii

specifice.
0,5p
c) Dati 5 exemple de grupe de produse si articole pentru care se pot realiza astfel
de operatii specifice.
1p
d) Dati 5 exemple de produse pentru care nu se pot realiza astfel de operatii.
Justificati raspunsul.
1,6p

82

Activitatea 11
Test de verificare
(mobilier pentru prezentare si desfacere)
oficiu 1p
I. Completati spatiile libere cu datele potrivite:

2,5p

Gradul de ocupare a salii de vanzare cu mobilier este bine sa fie cuprins intre (1)
. .
Inaltimea mobilierului din mijlocul salii nu trebuie sa depaseasca (2) , iar
pentru mobilierul asezat de-a lungul peretilor, inaltimea poate ajunge la (3).
Lungimea randurilor create de mobilier trebuie sa fie de minim (4) si maxim
(5). .
II. Dati cate 3 exemple de utilaje comerciale: de baza, suplimentare si speciale
pentru sectorul alimentar.
2,7p
III. Priviti imaginile de mai jos:

a)

b)

c)

83

d)

e)

f)

g)

1. Precizati denumirea elementelor din imagini.

2,1p

2. Alegeti suportul cel mai potrivit pentru etalarea in interiorul unui magazin cu
autoservire a produselor lactate.
0,7p
3. Argumentati alegerea facuta.

1p

84

Activitatea 12
Test de verificare
(criterii cadru de etalare a marfurilor)
oficiu 1p
1. Identificati operatiile ce trebuie efectuate pentru etalarea marfurilor in standuri
speciale si asezati-le in ordinea cronologica:
1,5p
a) amplasarea unor panouri informative, a unor afise sau alte materiale
promotionale;
b) rezervarea spatiului necesar in functie de numarul de articole;
c) realizarea unui cadru estetic, eventual prin folosirea unor elemente de decor;
d) stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;
e) etichetarea fiecarui produs expus, eventual realizandu-se etichete speciale.

2. Notati cu A pentru adevarat si cu F pentru fals:

2p

a) Marfurile nu trebuie asezate la indemana clientilor pentru a nu le deteriora.

b) Marfurile ce necesita o informare suplimentara sa fie insotite de panouri sau
afise.
c) La capetele de gondola se etaleaza noutatile.
d) Criteriul vecinatatii presupune ca marfurile sa se aseze unele langa altele.
3. Precizati ce inseamna criteriul vecinatatii. Prezentati 3 exemple de produse
pentru care se aplica acest criteriu.
2,5p
4. Enumerati 3 criterii-cadru in functie de care se realizeaza etalarea marfurilor.
1,5p

85

5. Precizati care este criteriul dupa care s-a realizat etalarea in imaginea
de mai jos. Argumentati raspunsul.
1,5p

86

Activitatea 13
Fisa de lucru
In imaginea din dreapta aveti ca exemplu o modalitate de
etalare a unor produse zaharoase pentru sarbatorile de Craciun.
Observati:
locul in care este amplasat standul, astfel incat sa nu incomodeze circulatia
clientilor in magazin;
modul in care sunt aranjate produsele, astfel incat sa poata fi usor de gasit;
etichetele de pret insotite de informatii speciale sunt amplasate pe suporturi
verticale pentru a fi la nivelul privirii si in culori adaptate sarbatorii Craciunului;
panoul promotional amplasat deasupra pentru a fi usor de observat de la
distanta, realizat folosindu-se aceleasi culori sugestive si imaginea lui Mos Craciun;
curatenia, modul de iluminare a spatiului.
Sarcina de lucru:
Pe baza fiselor de documentare 18 si 19 si a observatiilor de mai sus, pregatiti
materialele necesare unei etalari speciale (etichete, afise, anunturi,etc.) si apoi, realizati o
astfel de etalare in magazinul in care efectuati practica.
Alegeti initial tematica etalarii: perioada sarbatorilor (de Craciun, Paste,
Martisor, etc.) sau orice alt eveniment (lansarea unui nou produs, aniversarea infiintarii
firmei, etc.).
Termen: 2 saptamani
Modalitatea de lucru: pe echipe, formate din 4 elevi.
Dupa ce standul va fi realizat, fiecare echipa va vizita standurile celorlalti colegi
si se va intocmi fisa de observare conform modelului dat.
Fotografiati standul.

87

Puteti cere parerea clientilor din magazin; (puteti solicita acestora sa completeze
fise de observare).
Introduceti in propriul portofoliu fotografiile si fisele de observare a standului
vostru intocmite de clienti sau de colegii din celelalte echipe.

88

89

90

Solutii si sugestii metodologice

Implicatiile diferitelor modalitati de utilizare a materialelor didactice pentru
profesori si elevi
Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de catre
profesor cat si de catre elev, trebuie stranse si organizate intr-un anumit loc, astfel incat
informatiile sa poata fi regasite cu usurinta.
Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alaturi de alte experiente pe care le pot
avea, precum practica la locul de munca, pot fi colectate intr-o mapa a elevului
Mapa elevului ar putea contine:

Rezultate ale lucrarilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul

profesional sau abilitati cheie

Rezultate ale activitatilor de autoevaluare si dovezi ale discutiilor care au avut

loc

Opiniile elevilor privind activitatile desfasurate

Planuri de actiune /evaluari /activitati viitoare planificate si efectuate de catre

elev

Comentarii ale profesorului privind atitudinea si rezultatele elevului

Recomandari:
Pe baza fiselor de
documentare prezentate
s-au elaborat modele de
fise de lucru, teme, fise
de observare, teste de
evaluare, pe care le
gasiti la Activitati
pentru elevi. Folosind
aceste modele puteti crea propriile fise de lucru si pentru continuturile ce nu au putut fi
atinse in acest material.
Pentru fisele de lucru ilustrate cu exemple de produse (activitatile 1, 2, 4, 5) puteti
propune elevilor sa intocmeasca propriile fise lipind diverse imagini cu produse sau chiar

91

sa deseneze si apoi sa grupeze produsele. (Nu este nevoie de calculator pentru fiecare
elev sau de imprimanta.)
Puteti propune un concurs pe echipe pentru a gasi cat mai multe exemple de
produse dintr-o grupa de marfuri.
Propunem realizarea unor fise pe care elevii vor lipi imagini sau ambalaje ale
sortimentelor de produse din fiecare grupa de marfuri, avand grija sa le aranjeze pe
subgrupe. Fisele se vor intocmi dupa studierea fiecarei grupe de marfuri. (Activitatea 3 Tema 1, pag.30)
Se va da elevilor interesati ca sarcina suplimentara sa reactualizeze aceste fise de
cate ori apare pe piata un nou sortiment sau articol. (Activitatea 3 - Tema 2*, pag 30)
Fisele se vor introduce in mapa de lucru a elevilor. Aceasta sarcina poate fi realizata
foarte usor si de elevii cu cerinte speciale. In felul acesta pot fi stimulati.
Elevii creativi pot fi incurajati sa lanseze noi produse pentru diferite grupe sau
subgrupe. ( Activitatea 3 - Tema 3, pag 30)
Propuneti elevilor sa caute informatii pe internet (de exemplu despre sortimentul
de produse existent).(Activitatea 3 - Tema 4, pag 30). Sugerati-le cateva site-uri:
http://www.napolact.com/istoric.html

produse lactate

http://www.cocacola.ro

bauturi racoritoare (romana)

http://www.cocacola.com

bauturi racoritoare (engleza)

http://www.begapam.ro

produse de panificatie

http://www.sanro.ro/catalog...incaltaminte
Si pentru etalarea produselor puteti propune realizarea unor fotografii ale
standurilor cu marfuri etalate corespunzator sau nu la sfarsitul studierii fiecarei grupe
de marfuri si realizarea unei prezentari in Power Point.
Va propunem de asemenea urmatorul
Joc de rol
Elevii vor fi impartiti in echipe de lucru: lucratori comerciali in cadrul diferitelor
raioane dintr-un magazin de marfuri generale.

92

Fiecare echipa va pregati standul de vanzare cu produse dintr-o grupa de

marfuri. Vor sorta marfurile pe subgrupe, articole, sortimente, le vor pregati pentru
vanzare, isi vor alege mobilierul adecvat si vor etala produsele alese.
Fiecare echipa isi va organiza standul, apoi vor vizita standurile colegilor din
celelalte echipe si vor alcatui o fisa de observatie. Se poate vota cel mai bun stand,
avand in vedere ca fiecare echipa sa voteze celelalte standuri.
La sfarsitul actiunii isi vor spune parerea despre felul in care s-au prezentat si vor
comunica observatiile facute.
Pe baza fotografiilor efectuate se poate solicita realizarea unei prezentari in Power
Point.
Prin acest joc de rol se testeaza:
modul in care cunosc sortimentul de marfuri;
modul in care elevii determina necesarul de marfuri din sala de vanzare;
modul in care cunosc si aplica operatiile de pregatire a marfurilor;
felul in care recunosc si folosesc mobilierul adecvat pentru grupa de marfuri;
modul in care cunosc si aplica criteriile de etalare a marfurilor;
modul in care contribuie la asigurarea calitatii serviciilor comerciale;
felul in care lucreaza in echipa.
Observatii didactice:
acest joc de rol poate fi folosit in perioada de evaluare finala datorita complexitatii
actiunilor desfasurate;
pentru acest joc elevii pot completa fisa de observatie, fisa Plan de actiune,
fisa de analiza a activitatii, iar profesorul poate folosi fisa de inregistrare a progresului
scolar (aceste fise le gasiti in acest material).

Solutiile: pentru aritmogrif (Activitatea 6 ex.5) si testele de verificare:

93

Aritmogrif
A
S
G

N
V
M

D
I
A

T
S
R
O
C
T
N

E
T
A
L
A
R
E

N
E
F
A
N
I
C

D
L
T

E
A

R
J

T
N
H

A
A
I

R
N

B
Activitatea 7:
1.

sampon

pasmanterie

ciorapi

cosmetice propriu-zise

perdea

tricotaje

cravata

galanterie

lenjerie de pat

marochinarie

elastic

confectii

manusi

tesaturi

2. a-F, b-F, c-A, d-A

3. 1-oparite, 2-proaspete, 3-gondole, 4-inclinate, 5-oja, 6-panou, 7-alegerea.
Activitatea 8:
1. a-F, b-A, c-F
2. 1-mucegai, 2-ranced, 3-flacoane, 4-spray, 5-casete, 6-parafina, 7-deshidratare, 8mucegairii.
94

Activitatea 9:
1. a-F, b-A, c-F
2. a-3, b-zilnica, c-dimensiunea produselor, d-numarul sortimentelor, e-suprafata
existenta.
Activitatea 10:
1. operatii comune: a, d, e, g; operatii specifice: b, c, f, h.
Activitatea 11:
I. 1.- 25-30%, 2.-1,65m, 3.-220-240cm, 4.-5m, 5.-10m
III. 1: a-vitrina frigorifica cu geam frontal, b-stand metalic, c-frigider (bun casnic),
d-raft frigoric, e-carucioare, f-gondola pentru etalarea incaltamintei, g-stelaj central; 2-d,
3-se justifica prin faptul ca trebuie sa fie raft frigorific si sa permita autoservirea.
Activitatea 12
1.- d, b, e, a, c
2. a-F, b-A, c-A, d-F
5. dupa destinatie- complexul de consum-Totul pentru sport
Solutiile pentru celelalte exercitii propuse in testele de verificare se regasesc
intocmai in fisele de documentare, drept pentru care nu au mai fost date.

95

Bibliografie

Standardul de Pregatire Profesionala, Domeniul: Comert, Nivelul 1;

Constantin Tudose (coordonator), Ana Lucia Ristea, Petre Serban, Vasile Dinu,
Tehnologia comercializarii marfurilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993
Marieta Olaru si colectiv, Studiul calitatii produselor si serviciilor, manual pentru
clasa a X-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000
Marieta Olaru, Mihai Negrea, Studiul calitatii produselor si serviciilor manual
pentru clasa a XI-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2001

96