Sunteți pe pagina 1din 20

Curs de dezvoltarea competenelor antreprenoriale

Cultura plantelor medicinale si


aromatice n sistem ecologic
Cursant :

Date de identificare
*Denumire : I.I ROMANIA
*Cui.
*Numr i data nfiinrii la Registrul Comerului
*Forma juridic : ntreprindere individual
* Societatea se va nfiina la terminarea cursului de antreprenoriat
i va ndeplini condiiile prevzute de legislaia n vigoare.
*Adresa : Loc.Cordreni ,jud.Botoani
*Activitate principal: Cultura condimentelor, plante aromatice,
medicinale i plante de uz farmaceutic--0128
*Capital social integral privat
* Capitalul social la data nfiinrii : 200 lei.
*Asociai - Societatea va avea un singur acionar care va ndeplini
i funcia de administrator.

DATE FINANCIARE
-Bilan contabil ultimul an nu este cazul.
-Bilan contabil ultimele trei luni nu este cazul.

Indicatori
Indicator

An 3

An 2

An 1

An
curent

Cifra de afaceri
Rata profitului
Rezultat brut
Ponderea
datoriilor

+80%

+30%

+20%

3000

Conducerea i personalul firmei

- Conducerea firmei va fi asigurat de administrator.


-Deoarece nu se cere o calificare de specialitate,ndeosebi pentru
culegatori (ranii fcnd acest lucru de secole,pentru uz personal)
vom folosi pentru lucrrile specifice membrii familiei i lucrtori
sezonieri.

Descrierea activitATii curente


Societatea este nou nfiiat i nu a derulat activitate pn n
prezent.

PREZENTAREA PRODUSELOR SI A
SERVICIILOR
Produsul nostru este adresat tuturor persoanelor interesate de o
alimentatie sanatoasa si de vindecarea de bolile secolului carora
medicina nu le mai face fata.
Pentru nceput vom infiinta culturi de mueel ,
glbenele,ment,lavand i chimion.

1. MUEELUL (Matricaria chamomilla L.)

Denumit popular si romanita este raspandit in special in zona de


ses, in locuri insorite dar poate fi gasit si printre alte plante semanate
sau la margini de drumuri.
Florile de musetel le putem procura proaspete incepand din lunile

aprilie - mai si pana in august sau le putem usca si pastra, folosindu- le


la nevoie pentru sanatate.
Compozitie chimica
Florile contin ulei eteric(0,38- 0,81%), glucide, acizi organici,
colina, vitamine (B1, C) si minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru,
mangan, fier, etc).
Proprietatile musetelului
- Florile de musetel au proprietati antiinflamatorii, antiseptice,
analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoilente, anestezice
locale si cicatrizante;
- Ele stimuleaza si regenereaza tesuturile normalizand metabolismul
pielii si activand epitelizarea;
- Influenteaza benefic mucoasa gastrica avand actiune antiulceroasa;
- Actioneaza activ si asupra colitelor, a inflamatiilor cailor urinare
sau in cazul menstrelor dureroase;
- Tonifica parul, dandu-i reflexe blonde si actioneaza benefic asupra
diverselor tipuri de ten.

Mueelul are multe ntrebuinri interne i externe : n


gastrite, colite, colici abdominal, tuse, rceal, antiseptic, emolient,
sedativ. Extern, ca inhalant, gargarisme,cataplasme, inflama ii
cutanate, dureri de dini,de urechi etc.
* Infuzie: o linguri plin cu flori de mueel n 20-25 ml ap
rece.Dup 5 minute se adaug 100 ml ap clocotit.Se las acoperit 15
minute, se strecoar i se bea n caz de rceal,tuse grip.
* Alt infuzie se obine turnnd direct 150 ml ap clocotit
peste 20 g flori de mueel.Dup 10 minute,se strecoar i se bea.

* Infuzie la rece : peste 20 g flori de mu e el se toarn 200 ml


ap rece.Se las n repaus 8 ore la temperatura camerei.Aceste infuzii
sunt folosite pentru comprese , splturi bucale ,gingivite ,gargar
,inhalaii.

*Compres: 20-25 g flori se mbib cu puin ap cald, se


introduc ntr-un scule de tifon i se aplic pe locul dureros n
reumatism , nevralgii.Se acoper cu o bucat de blan sau flanel de
ln.

*Baie: n apa de baie nclzit la 37 C se introduce un scule


de tifon umplut cu 150- 200 g flori de mueel.Este util n dureri
reumatice.

*Tinctur : Se toarn 150 ml alcool de 70 de grade peste 2025 g mueel.Se las la macerat timp de 10-20 de zile ,agitnd
zilnic.Se strecoar, se pune n sticle mici ,bine astupate.Se beau cte
15- 20 de picturi ( n ceai, lapte) n gastrite, colici abdominale etc.

*Tratament cosmetic: comprese cu infuzie aezate pe


pleoape,tamponarea tenului cu vat muiat n infuzie
tonific,remprospteaz tenul i i d finee.Splarea prului cu
infuzie l deschide la culoare i l face mtsos.

2.GLBENELE (calendula officinalis)

Glbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII),


fiind cultivate i n scopuri ornamentale.
Acestea conin substane minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida
triterpenica, acid glicuronic, glucoza si galactoza.
Glbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga
de cca. 20 cm si groas pna la 1 cm.
Tulpina este erect, nalt de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificaii, foliat
pn la inflorescene, pubescenta.
Frunzele sunt alterne, sesile, ntregi, pubescente sau glabere.
Inflorescenele sunt antodii terminale (20-50 pe o tuf) formate din
flori lingulae periferice, de culoare portocalie i din flori centrale
sterile, tubuloase, galbene- portocalii.
Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 semine este de 8-15 g, iar ntrun gram intr cca 100-150 semine. Planta prezint un miros balsamic
puternic.
Rspndire
n Romania se cultiv in toate zonele agricole.

UTILIZAREA GLBENELELOR N TRATAREA


DIFERITELOR AFECIUNI
Recomandri majore: gastrita hiperacid, ulcer gastroduodenal
Alte recomandri:
Intern: - diskinezii biliare
- colecistopatii
- dismenoree
Cosmetic: -tenuri uscate
Extern: - trichomonoza vaginal
- plgi
- ulceraii
- degeraturi
- eczeme
Mod de administrare:
Intern:
-infuzie (1-1/2 lingurie la can), 2-3 cni pe zi, ntre mese pentru
ulcer si gastrite
-tinctura (20 g macerate 8 zile in 100 ml alcool), de 3 ori pe zi, cte 30
picturi
Extern:
- bi, cataplasme cu infuzie sau tinctur diluat cu apa 1/10
- splturi vaginale cu infuzie
Intr in formula ceaiurilor gastric 1 si 2 si gastric cicatrizant.

3.MENTA( Mentha piperita)

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale


cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerat
ns de muli autori ca fiind peren.
Rspndire
In general, cultura mentei este mult frmiat, aceasta ocupnd, n
foarte multe unitai, suprafete de pana la 10 ha. Totui, in ultimii ani,
se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul
capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).
Principii active mod de folosire
Frunzele de ment conin ulei volatil i materii tanante.Principalul
component, caracteristic al uleiului volatil este mentolul.
Uleiul volatil i mentolul au largi utilizri n dermatologie i
otorino-laringologie sub form de unguente,pulberi,badijonri,pentru
scderea secreiei mucoaselor ,n vederea scderii senzaiei de
mncrime,de calmare a durerilor.
Menta se folosete sub form de infuzie, baie,decoct,unguent.
4.LAVANDA(Lavandula officinalis)

Lavanda este o plant aromatic cunoscut i utilizat nc


din antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-i parfuma bile si se considera c
originea cuvntului lavandula vine de la latinescul lavare= a
spla.
Cultura lavandei in Romnia este relativ recent. Primele tufe de
lavand si in special de lavandin se gseau razlee n jurul capitalei si
au fost probabil aduse de grdinarii de origine bulgar.
Recoltarea
Pentru suprafeele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca
cea mai potrivit pentru recoltare este n faza de nflorire 75%. Acolo
ns unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi
(suprafee mari, capaciti reduse de prelucrare), se recomand ca
recoltatul s nceap in faza de nflorire 50% i s se termine cel mai
trziu in faza de nflorire 100%.
Inflorescenele de lavand se recolteaz manual cu secera sau cu
ajutorul mainilor speciale montate pe tractoare. Inflorescenele
recoltate se pun in couri si se transport imediat la unitile de
distilare.
UTILIZAREA LAVANDEI

Recomandri majore: n hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.


Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliar, balonarea la bolnavii de bil, crizele biliare
nsotite de dureri de cap. Se ia lavand sub form de pulbere,
administrat pe stomacul gol, cte o linguri de patru ori pe zi.
Datorita principiilor sale active amare, lavanda marete secreia de
bil si ajut la evacuarea ei, calmnd durerile abdominale i activnd
digestia.
- Depresia, anxietatea - n cazurile uoare se ia lavand sub form de
tinctur - 1 linguri dizolvat n jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori
pe zi, n cure de lung durat (3 luni minimum). Uleiul volatil de
lavand se administreaz n depresiile si crizele de anxietate severe:
dou picturi de ulei volatil amestecate cu puin miere se iau de trei
ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile fcute pn n prezent au artat c
exist o anumit selectivitate a pacienilor tratai cu aceast plant,
unii neavnd o reacie special la uleiul volatil, in timp ce la alii s-a
observat o ameliorare clar a strii luntrice, ameliorare tradus prin
reducerea sensibilitii psihice, estomparea fricilor si angoaselor,
reapariia dorinei de via.
- Aritmie cardiac, adjuvant in ischemia cardiac aparut pe fond de
stres. Lavanda este prin excelen o plant antistres, motiv pentru care,
administrat in cure de lung durat, amelioreaz si, gradat, conduce
la vindecarea bolilor produse de acesta. n problemele cardiace s-a
observat o aciune deosebit de favorabil a tincturii de lavand, care
acioneaz direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaz
de trei-patru ori pe zi cate o linguri de tinctura diluat in jumtate de
pahar de ap.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se
combina in proporii egale tinctura de lavand, de pelin si de cimbru
(toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavand). Se ia din aceasta
combinatie de tincturi cte o linguri diluat n puin ap, de patru
ori pe zi, nainte de mas. O cur dureaz minimum dou sptmni.

Acest tratament este eficient att singur, ct i n combinaie cu


remediile alopate, a cror eficien o mrete.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se
obin fcnd bi cu lavand, cu jumtate de or nainte de culcare.
Suplimentar, este bine s punei sub pern un mic scule (ceva mai
plat) cu lavand. Somnul va fi mai odihnitor i mai lin, iar peste zi vei
remarca o mult mai bun rezisten psihic si stpnire de sine. Intern,
se ia tinctur de lavand: o linguri de trei ori pe zi.
- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2
picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe
termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori
pe zi, administrata pe stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti
lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa,
dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3
cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si
depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar
o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale.
Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca
cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec,
care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si
exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum
6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la
copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda
proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se
formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele.
Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu
o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o
jumatate de ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei
volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par

(sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme de cateva


ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor
elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet
de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de
lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui,
dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un
masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se aplica
uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.
UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:
- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati
mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5).
Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata,
fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul
amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si
a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente
de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme
pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga
insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a
scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care
acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6
linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o
cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei
volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate
zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite,
pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.
Chimionul( Cuminum cyminum )

Chimionul este o planta ierboasa bienala din familia


Umbelliferae. Denumirea botanica este de Carum carvi, dar mai este
intalnit si cu denumirile de Carum decussatum, C. aromaticum,
Pimpinella carvi. In primul an planta formeaza o radacina pivotanta
bine dezvoltata si o rozeta bogata de frunze, iar in anul al doilea
ramuri purtatoare de frunze, flori si fructe.

Legislaie

- Hotarare nr. 131 din 14 februarie 2002 pentru stabilirea


nivelului maxim al reducerii pretului de cumparare a semintelor
certificate din productia interna, provenite de la agenti economici
autorizati, folosite la insamantari in campania agricola din primavara
anului 2002, si pentru aprobarea Normelor metodologice privind
acordarea, utilizarea si controlul utilizarii sumelor reprezentand
reducerea pretului de cumparare a semintelor certificate folosite in
campania agricola din primavara anului 2002
- Ordin nr. 441 din 12 mai 2003 pentru aprobarea Normelor
privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 11 august 2003
- Ordin nr. 268 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor
privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 11 august 2003

- Ordin nr. 117 din 24 iunie 2003 pentru aprobarea Normelor


privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 11 august 2003
- Ordin nr. 856 din 23 noiembrie 2001 pentru aprobarea
Normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa
un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica
- Ordin nr. 112 din 12 martie 2002 pentru aprobarea Normelor
privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident
nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica
- Ordin nr. 731 din 7 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice cu privire la modul de atestare a suspendarii platii taxei
pe valoarea adaugata la organele vamale conform art. 29 lit. D. c) pct.
1-4 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata
- Anexa din 27 decembrie 2001 la Hotararea Guvernului nr.
1.305/2001 privind exceptarea si reducerea temporara de la plata
taxelor vamale la unele produse din import.

PIAA

Piaa n acest domeniu ofer mari posibiliti ,existnd o cerere


continu de,n cretere, raportat la o concuren redus.
Afacerea este specific pentru:
*zone rurale din ntreaga ar,att pentru culegerea ct i pentru
cultivarea multor specii de plante aromatice,
*zone urbane,unde se pot desfura mai ales o activitate de
achiziionare en gros,prelucrare,desfacere intern i extern.

Clieni existeni:
- SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
- VANIROMA SRL
NEAMT, ROMAN
- S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
- S.C. M.A. CRISTINA S.R.L. IASI

Clieni poteniali :
*fabrici de medicamente si laboratoare care produc medicamente ,cum
sunt cele din Bucureti ,Iai,Cluj,Piatra Neam
* farmacii i depozite particulare de medicamente
* fabrici de produse cosmetice ,de spun i detergeni
* fabrici de produse alimentare ,conservate,din carne (mezeluri,n cutii
i borcane) i legume
* restaurante i cofetrii
* cabinete pentru tratament naturist din orae i staiuni
balneoclimaterice
* saloane de cosmetic
* magazine alimentare
* ntreprinderi de export.
Pentru a afla adresele acestor clieni posibili:
- vom studia crile de telefon i ghidurile societilor comerciale
( Pagini aurii ,Ghidul serviciilor);
- vom face apel la Camerele de Comer i Industrie din jude ;
-vom da anunuri ofert n presa de specialitate i pe internet, oferind
astfel posibilitatea de a fi cutai de cei interesai .

Modaliti de distribuie a produselor

*vnzarea plantelor uscate ,n vrac;


*vnzarea seminelor obinute ,anume necesare pentru nsmnri;
*vnzarea unor amestecuri de plante (dup reete specifice) ;
* vnzarea unor uleiuri eterice ,din produsul vegetal ,prin distilare cu
ap,vapori de ap,ori alte procedee.

REGIMUL DE LUCRU AL SALARIILOR


-nu este cazul.

Descrierea proiectului
-Crearea unei uniti noi care s ndeplineasc condiiile prevzute de
legea n vigoare(LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR
491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003).
-Pentru derularea activitii firma dispune de:
- un imobil compus din dou ncperi *o camer dotat cu rafturi
(pentru depozitare i uscare) pe nlimea ncperii,
*o camer unde s se fac sortarea,mrun irea
plantelor mari,ambalarea i expedierea pachetelor cu mrfuri.

Investiiile pentru desfurarea activitii sunt reduse,ele vor fi mai


ales pentru: materiale necesare uscrii plantelor(coli de hrtie
rezistent,carton,folie din material plastic, esturi de calitate
inferioar,saci,
cutii
i
pungi
pentru
ambalare

corespunztoare,etichete(tiprite sau multiplicate la xerox pentru


nceput).
PROVENIENA PERSONALULUI
Avnd n vedere c pentru desfurarea activitii nu este nevoie de
personal cu o calificare de specialitate culegtorii i cultivatorii vor
avea ca minim de cunotine experiena unui legumicultor stesc iar
pentru amestecuri i extracte cu destinaie precis vom angaja cu
ajutorul AJOFM un specialist cu studii medii(asistent
farmacist,asistent medical,bacalaureat n chimie sau biologie).

STRATEGIE DE MARKETING
Puncte tari
- este o afacere care nu necesit personal calificat;
- nu necesit costuri mari de nfiinare;
- nu necesit spaii mari de producie,pentru nceput ne putem mulumi
i cu o camer,magazie,pod sau un simplu opron n curte ferit de
ploaie i de vnt(curat ,dezinfectat,lipsit de insecte i mirosuri
neplcute,igrasie i bine aerisit) ;
- cerere mare din partea ntreprinderilor industriale,fa de o ofert
mic
- cerere continu din partea populaiei,tratamentul ieftin lipsit de
toxicitate al unui mare numr de afeciuni,precum i pentru cerine
alimentare
-plantele aromatice indigene sunt cu mult mai ieftine i la
ndemn,fa de cele de import
-calitatea unor plante de a spori acuitatea simurilor,organelor interne.

Puncte slabe
-firm nou nfiinat.

Oportuniti
-posibilitatea de a accesa fonduri europene
-achiziionarea unei instalaii de distilare de tip laborator pentru
nceput,lucrat din sticl i inox.

Ameninri
- necunoaterea legislaiei n domeniu
-factorii de mediu.

STRATEGIA DE PROMOVARE A PRODUSELOR

-brouri i afie care pun n eviden utilitatea produselor pe care le


oferim fiecrui client,
- anunuri publicitare n presa cu profil de promovare a produselor
industriale i comerciale,inclusiv la radio,televiziune i pe internet.