Sunteți pe pagina 1din 6

STUDIUL EFECTELOR SUBSTANŢELOR FIZIOLOGIC

ACTIVE DIN CĂTINĂ (HYPPOPHAE RHAMNOIDES L.),


ÎN MEDICINĂ, AGRICULTURĂ, MICROBIOLOGIE

STUDY REGARDING THE EFFECTS OF PHYSIOLOGICAL


ACTIVE SUBSTANCES FROM SEABUCKTHORN
(HYPPOPHAE RHAMNOIDES L.), IN MEDICINE,
AGRICULTURE AND MICROBIOLOGY
Ioana Luminiţa Brad, I. Brad
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti

Key words: seabuckthorn (H. rhamnoides L.); physiological active substances;


effects

Abstract. There are shortly presented the results obtained by using the products
obtained from seabucktorn în human medicine, veterinary medicine, animal breeding,
vegetable culture, viticulture, and microbiology. There are included both the results
obtained by the authors of the paper and both by the other Romanian authors form other
universities presented în bibliography. The obtained outstanding results emphasize, both
the special value of seabucktorn and both the value and the volume of the research made în
our country regarding this field.

În lucrarea intitulată “Bazele biochimice ale efectelor substanţelor fiziologic active


din cătina” am prezentat succint rezultatele analitice referitoare la conţinutul acestor
substanţe. Au fost prezentate rezultatele realizate îndeosebi de cercetători români şi au fost
invocate, acolo unde a fost necesar, şi unele rezultate obţinute de cercetători din alte ţări. În
cartea “Cătina albă – o farmacie într-o plantă” (14) sunt prezentate în detaliu aceste
aspecte. Prin prezenta lucrare sperăm că vom convinge că rezultatele obţinute se datorează
unui număr foarte mare de substanţe care se adresează tuturor căilor şi ciclurilor
metabolice ale metabolismului intermediar, care acţionează simultan, sinergic şi armonic.
Amintim că cercetările din ultimele decenii scot în evidenţă aspecte care
demonstrează complexitatea interacţiunilor metabolice, nu numai prin interconexiuni
metabolice prin substrat comun, ci şi interconexiuni bioenergetice apropiate sau
îndepărtate, prin stimulari şi inhibiţii apropiate şi îndepărtate ale activităţii enzimelor, ca şi
prin represii-inducţii care se referă la blocarea sintezei sau stimularea sintezei unor enzime
prin produşi biochimici din metabolismul intermediar. Constatările echivalează cu
afirmaţia că în cazul substanţelor din cătină nu se constată asemenea acţiuni care conduc la
perturbări metabolice cu consecinţe negative. Orice maladie în esenţă înseamnă creşterea
sau scăderea activităţii unor enzime, creşterea sau scăderea conţinutului unor substanţe în
raport cu valoarea medie considerată normală. Valorile mai mari sau mai mici echivalează
cu ceea ce se numeşte maladie, mai gravă sau mai puţin gravă. Medicamentele de sinteză,
ca şi cele fitofarmaceutice mai complexe nu realizează altceva decât creşterea activităţii
enzimelor, daca acestea au scăzut, sau scăderea dacă au fost crescute, şi aducerea
conţinutului de substanţe în limite normale. Interconexiunile demonstrează faptul că numai
câteva modificări metabolice afectează ţntregul metabolism prin aceste interacţiuni.
Dereglările pot avea una sau mai multe cauze, dar efectele sunt întotdeauna multiple. Din
cauza multitudinii substanţelor conţinute şi care se adresează unui număr enorm de
202

secvenţe din metabolismul intermediar, substanţele din cătină reglează practic


metabolismul în ansamblul lui, indiferent care ar fi defecţiunile la nivelul oricăror lanţuri şi
cicluri metabolice şi din cauza oricăror substanţe cu efect negativ din interiorul sau din
exteriorul organismului. Exemplul banal al diabetului, în care indicativul de bază este
conţinutul anormal de glucoză, mai mare sau mai mic decât 1 ± 0,3%o, în realitate implică
mult mai multe cauze şi mult mai multe dereglari metabolice decât se crede. Pentru
rezolvarea acestor probleme medicina nu este încă pregătită din cauza insuficientei
documentări şi a necolaborării între specialişti în toate domeniile legate de viaţă.
Fixarea pe schema metabolismului intermediar, prin puncte, a secvenţelor în care
intervin substanţele din cătină, demonstrează complexitatea oricăror probleme legate de
viaţă (4). Dirijarea metabolismului nu înseamnă numai reglarea şi controlul sănătăţii, ci şi
intervenţia în aşa fel încât să crească randamentele în toate domeniile legate de viaţă.
În perioada 1953-1955 în care am obţinut primele produse din cătină albă, am
constatat că folosirea acestor produse de către cei care lucrau în colectivul de cercetare
aveau efecte interesante care constau în creşterea capacităţii de muncă, rezistenţă la căldură
şi la frig, vindecarea rapidă a eventualelor răniri în timpul lucrului. Informaţiile puţine din
acea vreme scoteau în evidenţă că acest fruct numit în Siberia “ananas siberian” este folosit
mult în alimentaţie, iar unele din produse din acesta ar avea efecte în cazul unor boli de
piele. Utilizarea acestora era de inspiraţie tibetană.
În cercetările noastre referitoare la arealul de răspândire şi cantităţile de fructe
recoltate la cătină şi măcieşe (din care am obţinut şi un concentrat de vitamina C) ne-am
interesat şi de cunoştinţele populaţiei referitoare la aceste fructe. În toate zonele nu era
recomandată consumarea fructelor, considerându-se ca având efect negativ, cu excepţia
frunzelor care erau folosite sub formă tocată, alături de alte frunze, pentru stimularea
creşterii la gâşte şi curci. Ulterior am descoperit secretul, datorat prezenţei serotoninei şi
melatoninei (11), care asigurau şi sănătate şi stimularea sintezei proteinelor, respectiv
creşterea animalelor. În literatura veche din ţară referitoare la plantele medicinale, cătina
albă nu figura. Cercetările întrerupte în 1956 au fost reluate de noi în 1969, ca protest
împotriva exportului masiv de fructe în cantităţi mari, la preţuri mediocre. Am obţinut
astfel cantităţi apreciabile de fructe proaspete, suc, fructe uscate, măcinate, ulei şi alte
multe produse, iniţial în cadrul Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice,
pe care le-am oferit cu titlul de colaborare, acelora dintre specialişti care au fost convinşi
de argumentele noastre asupra perspectivelor utilizării numeroaselor produse obţinute.
Primele tratamente cu ulei de cătină au fost făcute la Spitalul Elias în 1971-1973 de
către Dr. Moloţiu, care a folosit uleiul de cătina pentru tratarea escarelor şi arsurilor la un
număr apreciabil de bolnavi. Rezultatele au fost spectaculare, escarele infectate sau
neinfectate vindecându-se rapid, fără recidivă, prin continuarea tratamentului sau prin
tratamentul preventiv pentru alţi bolnavi. Cercetările au continuat la Spitalul Municipal
Buzău, Secţia Oftalmologie, începând din 1972, de către Dr. P. Vlad, care a tratat un
număr foarte mare de arsuri de grade diferite ale pleoapelor şi bineînţeles şi ale feţei şi
mâinilor, vindecările fiind rapide, fără sechele. Au fost tratate la început 35 cazuri de arsuri
corneo-conjunctivale şi s-a realizat “restitutio ad integrum”. S-au folosit de asemenea
uleiul de cătină în transplantul de piele pentru refacerea pleoapelor, realizându-se rezultate
nesperate. În 1978 Dr. P. Vlad (26) a prezentat, în colaborare cu noi, la un congres naţional
cu participare internaţională, rezultatele obţinute după tratarea a 500 cazuri diferite,
referitoare la o nouă medicaţie în chirurgia oftalmică, arătând că uleiul de cătină şi celelalte
preparate adjuvante nu au echivalent în urgenţele provocate de arsuri. Ulterior, în acelaşi
spital, în colaborare cu Dr. Micu, au fost trataţi doi bolnavi cu arsuri grave prin foc şi un
caz grav de arsuri chimice provocate de soluţie concentrată caldă de hidroxid de sodiu, pe
întreaga suprafaţă a picioarelor, până la nivelul ombilicului, rezultatele fiind foarte bune.
203

Ulterior, prin legăturile profesionale ale Dr. P. Vlad cu Spitalul Militar Central, Clinica
Oftalmologie, s-a folosit uleiul de cătină începând din 1975 şi până în prezent, cu rezultate
excepţionale obţinute de colectivele conduse de Dr. M. Olteanu, B. Carstocea şi alţi
colaboratori. Pe această temă s-au realizat un număr de lucrări de licenţă, prima fiind
semnată de Elena Ştefan (24), sub îndrumarea celor doi specialişti. În acelaşi spital Ioana
Luminiţa Brad (9) realizează o lucrare de licenţă sub conducerea Prof. Dr. G. Niculescu
“Utilizarea extractelor de Hyppophae rhamnoides L. în tratamentul arsurilor şi plăgilor
membrelor”, cu rezultate deosebite, care demonstrează încă o dată eficienţa extraordinară
în cazul arsurilor. În colaborare cu spitalul Cantacuzino Bucureşti, Clinica de nutriţie şi
boli metabolice, 1983, sub conducerea Prof. I. Mincu şi C. Ionescu Târgovişte (2) s-a testat
efectul terapeutic, fiziologic şi biochimic al pulberei degresate şi uleiului de fructe de
cătină la 42 bolnavi de diabet zaharat tip II. Ca rezultat, la 20 de cazuri a fost întreruptă
medicaţia cu Tolbutamid şi Meguan, iar în celelalte s-a reluat, dar cu doze mai mici şi cu
efecte bune. În colaborare cu Facultatea de Medicină din Craiova, disciplina Histologie,
Prof. F. Bogdan, s-a facut un studiu comparativ cu Bioxiteracor folosit în procese de
cicatrizare a plăgilor provocate prin arsuri. S-a lucrat pe două loturi de câte 10 animale,
rezultatul constând în reducerea de la 27,2 zile media duratei de vindecare la Bioxiteracor,
la 18,4 la uleiul de cătină, printr-un mecanism mai subtil demonstrat histologic. În Clinica
de Psihiatrie Craiova au fost trataţi bolnavi de etilism forma astenică, etilism cronic,
nevroză şi s-au constatat efecte deosebit de bune. În cadrul Clinicii ORL Craiova în
colaborare cu A. Deca şi I. Fărcaş (3), 1978-1979, s-a folosit uleiul de cătină în tratarea
papilomatozei laringiene la copii. S-a obţinut o videcare rapidă, fără recidive, pe un număr
apreciabil de cazuri. În Cadrul Spitalului Municipal Craiova, Secţia de Ginecologie, Dr.
Maria Popescu a tratat cu ulei de cătină minimum 10 cazuri de leziuni intravaginale, cu
rezultate remarcabile. În Institutul de Expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de
muncă Bucureşti, în colaborare cu H. Popescu şi Ecaterian Semen Negre, 1981-1983, au
fost tratate 18 escare operate, 14 escare grave, 8 ulcere varicoase de gambă, 14 plăgi atone
datorate diferitelor leziuni, 4 ulcere de vârf al bontului, 14 exeme şi dermite pe teren
varicos. S-a obţinut cicatrizarea mai rapidă.
În cadrul Institutului Medico-Farmaceutic Bucureşti, Centrul pentru Cercetare şi
Alimentaţie, I. Gontea, Zenovia Bărduţă, A. Sepeteanu (16, 17, 18) 1973-1974 au studiat
eficienţa nutriţională a marmeladei cu pulpă de cătină, formulându-se concluzii şi
recomandări interesante. S-a lucrat pe 50 cobai, constatându-se o scădere apreciabilă a
conţinutului de colesterol şi în acelaşi timp o stimulare a creşterii cobailor în raport cu lotul
martor.
Dr. I. Fundean, 1981, în cadrul Staţiunii de Creştere a Animalelor Corcova, a tratat
un număr mare de oi bolnave de necrobaciloză ovină, folosind exclusiv ulei de cătină. S-a
constatat o vindecare mult mai rapidă decât în cazul procedeelor clasice de tratament.
Acelaşi lucru îl constată, în cadrul unei unităţi zootehnice din Băiculeşti, N. Ciuca (15) şi
colaboratorii zootehnişti, 1982, obtinându-se aceleaşi rezultate extrem de promiţătoare.
Cercetări mai complexe s-au realizat în cadrul Staţiunii de Cercetare Zootehnică Ruşeţu,
1982-1984, în colaborare cu Dr. Ing. D. Barbu şi Dr. Ing. Lucreţia Năstase. S-a lucrat pe
un lot de 29 miei Suffolk şi un lot martor, cu nutriţie normală şi cu adaos de 5% pulbere
degresată de cătină. La sfârşitul perioadei de îngrăşare s-a realizat un spor de 251 g/zi/cap,
comparativ cu lotul martor cu sporul de numai 175 g/zi/cap. Au fost tratate de asemenea oi
de import, care sufereau de stresul acomodării care ducea în unele cazuri la deces, cărora li
s-a administrat în nutriţie şi pulberea de cătină, blocându-se astfel efectul negativ, respectiv
întreruperea deceselor. Tratându-se 130 oi bolnave de pododermatită s-a redus extrem de
mult timpul de vindecare şi implicit costul tratamentului. S-au tratat, de asemenea, plăgile
204

apărute în urma tunsului mecanic, acestea vindecându-se ântr-un timp scurt, fără efecte
secundare.
În perioada 1984-1985 am colaborat cu Institutul de Cercetări pentru Caprine şi
Ovine Palas-Constanţa, Dr. I. Pevnicov (6, 12), realizând aceleaşi rezultate în
pododermatita, aceleaşi rezultate prin adaosul de 3% pulbere în nutriţie realizând creşteri
în greutate, precum şi rezultate remarcabile în recuperarea mieilor hipotrepsici, efectele
fiind superioare nutriţiei obişnuite la mieii sănătoşi.
În colaborare cu Dr. C. Nenovici, 1984 de la acelaşi institut de cercetări s-a urmărit
efectul uleiului de cătină la tratarea mamitelor la vaci şi a unor boli de piele la oi. S-a
observat o vindecare rapidă, iar în zonele de piele tratate s-a regenerat blana.
Dr. Maria Marza în colaborare cu cercetători de la Institutul de Cercetări Marine
din Constanţa a semnalat efecte bune în hrana racilor la puietul nutrit cu produse din cătină
albă. S-a observat o creştere mai rapidă şi o micşorare a mortalităţii.
În unităţile silvice şi de prelucrare diversă a fructelor de cătină de la Vălenii de
Munte şi Panciu s-a recomandat folosirea deşeurilor rezultate din presarea cătinei la
hrănirea păsărilor, constatându-se o creştere mai rapidă a acestora, o creştere a frecvenţei
ouatului, gălbenuşurile fiind mai colorate, iar grăsimea avea de asemenea o tentă puternic
galbenă.
Într-o fabrică de producere a uneltelor agricole, în care se lucra în condiţii de
caniculă şi efort extrem, prin nutriţia muncitorilor cu produse din cătină s-a realizat o
rezistenţă la condiţiile de lucru şi mărirea capacităţii de muncă (10). În cazul şoferilor
transportatori internaţionali s-a constatat mărirea rezistenţei la efort îndelungat şi realizarea
unui somn odihnitor. Un lot mare de studenţi trataţi în perioada de examene au manifestat
o mai mare putere de efort intelectual şi o mai bună memorizare.
Aprobându-se înfiinţarea unui cabinet de tratamente prin produse fitoterapice, în
colaborare cu trei medici de specialităţi diferite (medicină generală, pediatrie şi
ginecologie) am realizat tratarea unui număr mare de pacienţi în decursul mai multor ani.
Respectând întrutotul diagnosticul şi rezultatele analizelor, precum şi medicaţia prescrisă
de medicii curanţi, s-au obţinut rezultate deosebit de bune în tratarea bolilor de piele, ale
traiectului gastrointestinal, boli de ficat, cardiovasculare, ale sistemului neuroendocrin, boli
ale sângelui, sistemului respirator, intervenţii chirurgicale. Amintim numele unor maladii
cu rezonanţă dramatică, cum sunt: boala Altzheimer, Hoodkin, Rehlinghausen, HIV-SIDA
(13), enurezis, stări comiţiale, epidermoliza buloasă, stări precanceroase sau maligne (23),
tumori benigne, leuconevraxita (5, 7, 27). Rezultatele au fost apreciate de mulţi dintre
medicii curanţi. Dintre bolile care au fost mai frecvente, amintim gastrite, ulcer gastric,
arterita obliterantă, neurastenie, stări depresive, stări anxioase, epuizare fizică şi nervoasă,
etilism, Zona-Zoster, arsuri fizice şi chimice şi cheloide.
Repetăm că produsele pe bază de cătină (1) sunt inegalabile intervenţiilor urgente
în arsuri de orice fel. Subliniem aceasta, pentru că se acceptă în general că tratamentele
fitoterapice nu sunt indicate decât în tratamentele de lungă durată şi nu în stări exprese de
urgenţă. Subliniem de asemenea că asocierea cu ulei de cătină a produselor recomandate
pentru hemoroizi, varice, reumatism, măreşte enorm efectul acestora.
În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi de cercetările realizate la Facultatea
de Horticultură Craiova, în cadrul unor lucrări de doctorat şi licenţă conduse de Prof. Dr.
M. Bălaşa (8) şi Conf. Dr. Pelaghia Chilom (20), care evidenţiază rezultate remarcabile în
creşterea producţiei de tomate şi alte plante. Dr. D. Rizan (8, 22), 1985, obţine un spor de
10 t/ha tomate prin stimularea cu extracte de cătină. Emanoil Ionescu, 1998-1999 de la
Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie realizează o creştere a producţiei de
struguri şi a conţinutului de glucoză din struguri. Dr. biol. Smaranda Dobrota şi Biol.
Luminiţa Anghelescu, 1982-l983, de la Institutul de Cercetări Biologice realizează, prin
205

adăugare de 3% pulbere de cătină în mediile de cultură, o creştere enormă a biosintezei


amilazei (200%) la cele mai active suse de Aspergillus sp.
Ne facem datoria să amintim, de asemenea, cercetările realizate la Institutul
Medico-Farmaceutic Iaşi, sub conducerea Prof. E. Grigorescu (19), pe o perioadă
îndelungată de timp, în care s-a realizat şi o lucrare de doctorat, precum şi rezultate
deosebite obţinute de Prof. Dr. I. Opriş Văcaru (25) în furajarea păsărilor la Institutul
Agronomic Iaşi, care subliniază că renunţarea la folosirea cătinei ar fi o greşeală ce nu ne-o
putem permite. Prof. Dr. R. Morar de la Institutul Agronomic Cluj a realizat produsul
Polivitarom pe bază de cătină, folosit în hrana animalelor de fermă – iepuri şi porci,
obţinând ca şi la celelalte specii, creşteri în greutate, mărirea stării de sănătate, creşterea
numărului de gemeni, cu consecinţele economice de rigoare.
Rezultă din cele expuse evidenţierea deosebită a şcolii româneşti, prin cercetările
analitice şi aplicative, un coeficient apreciabil de originalitate şi un volum imens de muncă.
În ultimul timp producţia medicamentelor fitoterapice a crescut enorm la noi în ţară şi ne
putem mândri cu faptul de a fi ţara cu cele mai multe plante medicinale/1000 locuitori şi cu
o tradiţie de mii de ani, care dovedeşte şi perenitatea poporului nostru, dar şi dorinţa lui de
a fi binefăcător, fapt remarcat de cele mai vechi scrieri ale istoriei omenirii.

Bibliografie
1. Bărbos I, Maria Gheorghiu, I. Brad, 1988, Produse hiramniton, colir, spray şi capsule
pe bazã de ulei de cătină albă, introduse în nomenclatorul de medicamente româneşti
din 1989. Lucrarile Simpozionului “Oltenia Medicală“, Ed. XI, Craiova, 13-15 mai.
2. Brad I, C. Ionescu-Târgovişte, D. Cheta, Natalia Mihăilescu, Zenaida Mirodon,
Georgeta Sgarburã, M. Stoica, 1983, Efectele metabolice ale cătinei albe la bolnavii de
diabet tip II (insulino-nondependenţi). Al IX-lea Simpozion Naţional de Nutriţie şi Boli
Metabolice "Zilele de diabetologie româneşti", Arad, octombrie, 8 pag.
3. Brad I, A. Deca, M. Olteanu, P. Vlad, H. Popescu, 1984, Unele rezultate terapeutice
obţinute prin folosirea uleiului de cătină albă. Lucrările Simpozionului “Oltenia
Medicală“, Craiova, 2-3 iunie.
4. Brad I, 1987, Bazele biochimice ale efectului terapeutic al preparatelor din cătină albă.
Lucrările celei de a II-a Conferinţe Nationale de Biochimie Bucureşti, decembrie 1986,
Revue Roumaine de Biochimie.
5. Brad I, C.Medeşan, 1987, Cercetări referitoare la efectul imunoinductor al unor
preparate din catină albă. Lucr. Simp. "Oltenia Medicală", Ed. X, Craiova, 30-31 mai.
6. Brad I, I, Pevnicov, 1987, Rezultatele obţinute în medicina veterinară prin utilizarea
preparatelor din catinã alba. Lucr. Simp.“Oltenia Medicală“, Ed.X, Craiova, 30-31 mai.
7. Brad I, 1988, Perspectiva preparatelor din cătină albă asociate sau neasociate cu alte
produse ca rezultat al compoziţiei complexe şi sinergismului metabolic al
componentelor. Lucr. Simpozionului “Oltenia Medicală“, Ed. XI, Craiova 13-15 mai.
8. Brad I, M. Balasa, Elena Glodeanu, Gabriela Marinescu, Florica Popescu, I. Rizan,
Natalia Mihăilescu, 1991, Compoziţia chimică a fructelor de cătină albă şi influenţa
extractelor asupra unor procese biochimice la plantele de cultură. Lucrările
Simpozionului "Bilanţ şi perspectivă în activitatea ştiinţifică şi tehnica de masă", Secţia
Agricultură - Chimie, 20 aprilie, Craiova.
9. Brad Ioana-Luminiţa, 1991, Utilizarea extractului de Hyppophae rhamnoides L. în
tratamentul arsurilor şi plăgilor membrelor. Lucrare de diplomă. Conducător ştiinţific
Prof. Dr. doc. Gh. Niculescu, Îndrumator Dr. Savin Stanescu, Institutul de Medicina şi
Farmacie “Carol Davila“ Bucureşti, Facultatea de Medicina Generală.
10. Brad I, V. Rati V, Ioana-Luminiţa Brad, 1993, Perspectiva utilizării preparatelor din
cătină albă în mărirea rezistenţei la efort şi temperatură ridicată şi a prevenirii şi
206

combaterii unor noxe profesionale în metalurgie. Lucrările Simpozionului "Tehnologii


moderne în construcţia de maşini, energetică şi chimie", Ediţia a II-a,11-13 noiembrie,
Bacău, 187.
11. Brad I, 1995, Efectele terapeutice ale plantei numite cătina albă. Lucrările
Simpozionului “Pădurile şi viitorul societăţii omeneşti“, Piteşti – Mărăcineni, 7-8
aprilie 1995.
12. Brad I, Ioana-Luminiţa Brad, I. Fundeanu, I. Pevnicov, I. Rizescu, 1995, Perspectiva
utilizării preparatelor din cătină în agricultură, zootehnie, medicină veterinară şi
medicina umană. Lucrările Simpozionului “50 ani de la înfiinţarea Institutului
Agronomic Timişoara“, 1-3 iunie 1995, Timişoara.
13. Brad I, 1995, Cătina albă (Hyppophae rhamnoides)-Gin-Seng românesc poate fi
utilizată şi anti HIV-SIDA? Simpozionul Plantele medicinale – realizări şi perspective.
Ediţia a V-a, Piatra Neamţ, 28-29 septembrie 1995; Acta Phytotherapica Romanica,
Revista Societăţii de Fitoterapie din România, an.II, nr.2, iulie-decembrie, p.51.
14. Brad I, Ioana Luminita Brad, Florica Radu, 2001, Cătina albă – o farmacie într-o
planta. Editura Tehnică, 178 pag.
15. Ciucă N. I. Brad, M. Scheau, C. Patanc, 1984, Unele rezultate terapeutice obţinute la
animale cu uleiul de cătină albă. Lucr. Simp. “Oltenia Medicală”, Craiova, 2-3 iunie.
16. Gontea I, Zenovia Bărdăuţă, Adriana Sepeteanu, 1973, Eficienţa nutritională a
marmeladei cu pulpă de cătină albă. Igiena, vol.XXII, nr.8, april., p.463-468.
17. Gontea I, Zenovia Bărdăuţă, Adriana Sepeteanu, I. Brad, 1973, Cercetări experimentale
privind influenţa uleiului de cătină (Hyppophae rhamnoides) comparativ cu a celui de
porumb, asupra lipidemiei şi a grăsimilor din ficat. Igiena, vol.XXII, nr.11, p.653-664.
18. Gontea I, Z. Bărdăuţă, 1974, Valoarea nutritivă a fructelor de cătină. Igiena, nr.1, p.13.
19. Grigorescu E, I. Văcaru, V. Dorneanu, M. Stan, U. Stănescu, A. Ionescu, F. Dima, M.
Vasilescu, M. Miftode, I. Mandreci, R, Nohai, 1988, Studiul calităţii unor subproduse
ale cătinei albe folosite ca aditivi furajeri în alimentaţia puilor de carne. Rev. Med. –
Chir., Iasi, 92 (2), 492.
20. Popescu Florica, Pelaghia Chilom, I. Brad I, Solange Pitis, 1986, Influenţa extractelor
de Hyppophae rhamnoides asociate cu microelemente asupra unor procese chimice,
fiziologice şi asupra producţiei de tomate. Lucrările celei de a V-a Conf. Nat. Fiziol.
Plant., Bucureşti, 14-16 mai 1985. Analele Univ. Craiova.
21. Puhalskaia E. C, 1958, The effect of extracts of Hyppophae rhamnoides upon the
development of tumor transplants în animals. Biul. Efsptl. Biol. i Med., 45, 363-366.
22. Rizan D, 1985, Efectul extractelor de cătină asupra plantelor de tomate în comparaţie
cu fitohormonii. Teză de doctorat.
23. Sokoloff B.K, M.Funaoka, C.C.Fujisawa, E.Saelhof, B.L.Raniguchi, C.Miller, 1961,
An oncostatic factor present în the bark of Hyppophae rhamnoides. Growth 25(5), 401.
24. Ştefan Elena, 1988, Utilizarea uleiului de cătina alba în oftalmologie. Lucrare de
diplomă. Cond.şt. Prof.Dr. M. Olteanu, Îndr. Dr. B. Carstocea, Institutul de Medicină şi
Farmacie “Carol Davila“ Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală.
25. Văcaru-Opriş I, E. Grigorescu, V. Holtea, N. Dobrin, I. Popescu, 1986, Contribuţii la
introducerea cătinei albe (Hyppophae rhamnoides) în alimentaţia broilerului de găină.
Lucr. şt. ale Inst. Agronomic Iaşi, Seria Zootehnie – Medicină veterinară, 30, 236.
26. Vlad P, I. Brad, 1979, Folosirea ETH-ului (extract total lipidic din fructele de
Hyppophae rhamnoides) în transplantele de piele şi conjunctivă în chirurgia oculară.
Lucr. a II-a Conf. Naţ. Oftalmol. (cu participare internaţionala), Bucureşti, 21-22 sept.
27. Zhang P. X, L. Ding, D. Mao, Li and L. Li, 1989, Anti-tumor effects of fruit juice and
seed oil of Hyppophae rhamnoides and their influences on immune function. Proc. Int.
Symp. Sea-buckthorn (H. rhamnoides L.), Xian, China, p.373-381.