Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLINICE
PATOLOGIA
LOBILOR CEREBRALI
ARIILE CORTICALE
Brodmann (cel mai
cunoscut) 1909 - a
descris 52 arii corticale
iar von Economo - peste
100.
Structura lor le face ca
unele sa fie efectorii si
altele receptorii, iar
functia de asociatie
apartine intregului
neocortex omenesc.
LOBUL FRONTAL
COTEXUL MOTOR
Homunculus-ul motor
este o schema in care este
reprezentat fiecare
segment osteomuscular al
corpului, corespunzator
importantei pe care o are
in realizarea miscarilor
voluntare instrumentale
adica a praxiei
CORTEXUL PREMOTOR
CORTEXUL PREMOTOR
Implicat in integrarea abilitatilor motorii si in
secventele actiunii de invatare.
Initierea si programarea miscarilor corpului
La nivelul ariei 6 se inchide feedback-ul kinestezic,
mecanism de optimizare a caracteristicilor
miscarilor (amplitudine, directie, traiectorie,
forma, viteza, flexibilitate, tempo, coordonare
simultana, succesiva).
Rol in integrarea vizualo-motorie, in testele de
invatare vizualo-motorie si in activitatea posturala
CORTEXUL PREFRONTAL
Portiunea cea mai rostrala
a lobului frontal
caracterizata prin
implicarea ei in functiile
cerebrale cognitive si
emotionale.
S-a estimat ca ocupa aprox.
o treime din intregul cortex
cerebral uman.
CORTEXUL PREFRONTAL
Este instanta care constientizeaza emotiile si le
confera girul ratiunii.
Unii cercetatori considera ca dominarea
ratiunii de catre emotie s-ar datora existentei
mai multor circuite neuronale la acest nivel.
Prin RMN functional s-a observat ca zona
prefrontala stanga este activata de emotiile
pozitive (empatie, compasiune, respect, calm,
buna dispozitie, etc.), iar zona prefrontala
dreapta de emotiile negative.
CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul prefrontal lateral - regiunea mediolaterala a cortexului prefrontal drept este
implicata in monitorizarea informatiei
recuperata din memoria episodica (Henson si
colab., 1999); convexitatea prefrontala
inferioara este implicata in procesele legate de
semnificatia comportamentala a stimulilor si
in recompensa
CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul prefrontal medial (aria cingulara anterioara)
este implicata in mod specific in coordonarea
bimanuala, atentia sarcinilor cognitive cercetate,
modularea trezirii corpului, memoria spatiala,
miscarile auto-initiate, solutionarea conflictelor si in
extragerea informatiei din memoria de lunga durata;
de asemenea este implicat in perceptia durerii dar si
in medierea raspunsului emotional initiat de
perceperea de catre noi a durerii (Barbas, 1995;
Goldman-Rakic,1987).
CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul orbitofrontal este implicat in functiile
autonome, emotionale, de inhibitie a raspunsului si
de semnificatie a stimulului; are un rol semnificativ in
comportamentul social si emotional precum si in
formarea noilor date de memorie (Morecraft si
Yeterian, 2002); este implicat in prelucrarea gustativa
si olfactiva, precum si in aprecierea semnificatiei
emotionale a stimulilor respectivi; leziunile la acest
nivel pot produce modificari de personalitate,
indiferenta, iritabilitate si comportament impulsiv.
CORTEXUL PREFRONTAL
Lobii frontali au functie inhibitoare, de suprimare a
tendintei actiunilor dominante in favoarea
comportamentelor cu scopuri destinate (Diamond,
1989)
Memoria de lucru este o forma a memoriei pe
termen scurt; studii pe maimute si neuroimagistice
pe oameni o plaseaza prefrontal (Goldman-Rakic,
1987; Funahashi, 1993; Cohen, 1994;
DEsposito,1994)
LOBUL TEMPORAL
Are trei circumvolutii:
superioara (T1), medie
(T2) si inferioara (T3)
Ariile auditive primare (41
si 42 girusul Heschl) si
aria auditiva secundara
(22)
Pe fata infero-laterala se
gasesc proiectiile vizuale,
arii de inalta integrare
senzoriala (arii tertiare)
LOBUL TEMPORAL
Aria Wernicke PET
(Positron Emission
Tomography) arata
activarea bilaterala a
girusului Herschl si
activarea unilaterala (stg.)
a ariei Wernicke atunci
cand subiectii dreptaci
tipici asculta un material
verbal sau narativ.
LOBUL TEMPORAL
VORBIREA
LOBUL TEMPORAL
Lezarea lobului temporal
inferior duce la aparitia
prosopagnoziei pot
vedea o fata dar nu
recunosc persoana dupa
fata respectiva; interesant
este ca dupa ce persoanele
vorbesc, identitatea lor
este recunoscuta imediat.
SISTEMUL LIMBIC
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
1. Agnozia auditiva individul are o deficienta izolata
de intelegere a sunetelor in prezenta unei
audiograme aproape normala; pacientul nu
intelege nici vorbirea si nici sunetele din mediul
inconjurator; pot citi, vorbi, scrie si numi corect
obiectele.
2. Surditatea corticala cand sunt afectate ariile 41 si
42 bolnavul ramane indiferent la orice stimuli
auditivi de la o sursa pe care nu o are sub control
vizual imediat
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
3. Tulburari in recunoasterea vizuala prosopagnozia.
4. Tulburari ale sferei afective si motivationale
scaderea tonusului emotional general, reducerea
agresivitatii si intensificarea emotiei de frica;
indiferenta afectiva (in amigdalectomie bilaterala),
instabilitate emotionala; perversiuni ale unor
trebuinte, indeosebi alimentare (ex. coprofagia) si
sexuale; exacerbarea sau diminuarea unor trebuinte
biologice primare.
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
5.Tulburarea functiei mnezice experientele lui
Milner (1962) privind invatarea unui labirint pe un
lot de 79 bolnavi au evidentiat: a)leziunile
hipocampice bilaterale determina deficitul cel mai
important; b)lobectomiile temporale dr. provoaca
un deficit mai sever decat cele stg., care lasa
performantele aproape normale; c)leziunile
cortexului posterior temporal drept determina o
reducere masiva a vitezei de invatare.
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
6. Tulburarea gandirii leziunile de lob temporal
provoaca tulburari in desfasurarea proceselor
gandirii; in cazul emisferei dominante nu reusesc sa
efectueze mental serii succesive de operatii, care
presupun o permanenta sustinere si mediere
verbala (ex. calcule multioperationale 4x5-3+7=?).
7. Tulburarea comportamentului lobectomiile
temporale dr. par a fi asociate cu paranoia,
comportament egocentric si logoreic. (Kolb si
Whishaw, 1980).
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
8. Tulburarea perceptiei timpului.
9. Tulburari vestibulare si de echilibru datorita
proiectiilor vestibulare in lobul temporal
vertije, senzatie de deplasare in plan vertical.
10.Tulburari olfactive lezarea portiunii anteromediale a lobului temporal, care include si
hipocampul, poate cauza halucinatii olfactive.
In cazul epilepsiei temporale pot aparea
hiposmie, parosmie sau halucinatii olfactive.
PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
11. Tulburari viscero-vegetative stimularile
stereotactice ale hipocampului si amigdalei au
antrenat modificarea frecventei cardiace, a
ritmului respirator, nevoia de a urina. (Young,
1992)
12. Tulburarea ritmului somn-veghe
hipersomnii, uneori de tip narcoleptic sau
aspecte de mutism akinetic rar intalnita.
EPILEPSIA TEMPORALA
Simptomele sunt extrem de polimorfe : halucinatii
auditive simple si complexe, halucinatii olfactive,
halucinatii vizuale complexe, stari de vis (dreamy
state) cu alterarea constientei privind lumea
exterioara (senzatie deja vu, jamais vu, jamais
vecu) si tulburari paroxistice de vorbire.
In timpul crizei bolnavul retraieste ca in vis, cateva
minute, scene din viata anterioara, crede ca este in
alta localitate, are halucinatii vizuale, olfactive
(crize uncinate).
EPILEPSIA TEMPORALA
Criza epileptica se poate manifesta si prin
halucinatii vestibulare, stari depresive, anxietate,
euforie, automatisme simple (masticatie, supt)
sau complexe (automatisme ambulatorii, cu stare
de constienta aparent normala dar cu amnezie
retrograda), tulburari paroxistice vegetative,
manifestari critice erotice, epilepsie gelastica
(acces de ras prostesc), epilepsie cursiva (nevoia
de a alerga fara oprire), cosmaruri paroxistice.
EPILEPSIA TEMPORALA
La ora acutala conceptul de personalitate
epileptica este admis ca fiind relevant pentru
epilepsia temporala
Cazuri celebre: Dostoevski, Flaubert, van Gogh
cu epilepsii temporale de etiologii diferite
(familiala, anevrism, leziune traumatica)
LOBUL PARIETAL
In interactiune cu lobul
frontal, lobul parietal
alcatuieste mecanismul
principal de integrare a
proceselor cognitive
superioare
(reprezentarea,
imaginatia si gandirea)
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
Homunculus senzitiv
exista o magnificare
relativa a cantitatii de
cortex dedicata partilor
corpului cu cea mai
inalta acuitate tactila si
specializare senzoriala.
LOBII OCCIPITALI
Omul este in principal un
animal vizual, iar
perceptia vizuala si
interpretarea acestei
perceptii domina viata sa.
FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Tulburarea perceptiei
formei, dimensiunilor si
miscarii obiectelor
Palinopsie (paliopsie)
persistenta vizuala in timp
sub forma de persistenta
sau recurenta a unei
imagini (are impresia ca
vede trecand din nou prin
fata sa o persoana pe care a
vazut-o cu cateva minute
inainte.
FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Cecitatea corticala sau
cecitatea psihica se datoreaza
lezarii bilaterale a ariei striate
(aria 17). Deficitul este asociat
uneori unui tablou confuzional,
unei dezorientari temporospatiale si uneori unui usor
deficit senzitivo-motor. Cel mai
des bolnavul ignora deficitul
sau este indiferent fata de
acesta.
FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Acromatopsia un deficit dobandit al
perceptiei culorilor, secundar unei leziuni
corticale.
Anomia culorilor o afazie optica pentru
culori; pacientii pot potrivi fragmentele de
culori si pot asocia culorile cu obiectele, dar
cand prezentam o culoare specifica acesti
pacienti sunt incapabili de a o denumi.
EPILEPSIA OCCIPITALA
Iluzii si halucinatii, modificari tonice si clonice
ale capului si ochilor, inchiderea pleoapelor
sau fluturarea lor, tulburari vegetative, timice
si de automatism cand descarcarea se
raspandeste.
Cand fenomenele vizuale pot actiona ca un
factor declansator al unei epilepsii
nefocalizate, se vorbeste despre o epilepsie
reflexa vizuala.
FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
Neglijarea campului vizual lipsa de
raportare, raspundere sau orientare la stimuli
noi, semnificativi, prezentati de partea opusa
leziunii cerebrale, la cazurile la care acest
neajuns nu poate fi atribuit unor deficite
motorii sau senzoriale (Jones, Tranel 2001).
DUREREA
IASP:
Durerea este o experien senzorial i
emoional dezagreabil, dat de o leziune
tisular veritabil sau potenial sau de o
descriere cu termeni care se refer la o
asemenea leziune.
DUREREA - CARACTERISTICI
Factori declansatori
Intensitate
Caracter
Durata
Iradiere
Fenomene asociate
Tratamentul la care
cedeaza
I. Criteriul teritorial
Durerea acut
(simptom)
Finalitate biologic
Util
Protectoare
Semnal de alarm
Inutil
Disctructiv
Entitate nozologic
independent
Mecanisme
Multifactorial
Reacii
somato-vegetative
Reacioanle
Adaptare i ntreinere
Componentele afective
Anxietate
Depresie
Comportamentul
Reacional
Puternic exprimat
Modul de nelegere i
abordare
Medical, clasic
(unidimensional)
Pluridimensional,
bio-pshio-social
Canceros
Necanceroas
Componente principale:
Senzitiv-discriminativ
Motivaional
Cognitiv i evaluativ
(Melzack i Casey)
COMPONENTELE DURERII
Senzitiv discriminativa, ce se refera la
capacitatea de a analiza calitatea durerii (ca o
arsura, intepatura, gheara, etc.), localizarea,
intensitatea si durata stimulului.
Motivationala care face ca perceptia dureroasa
sa aiba un caracter dezagreabil.
Cognitiva si evaluativa implicata in fenomene de
anticipare, de atentie, de sugestie. Aceste
procese actioneaza asupra celorlalte doua
componente.
CLASIFICAREA DURERII
1. Nociceptiva colici,
crampe musculare,
artrite, leziuni tisulare,
etc.
2. Neuropatica compresie
sau distructie nervoasa
(neuropatie diabetica,
lombosciatica, nevralgie
de trigemen, etc.)
- Durera organic
- Durerea determinat de factori psihologici sau
psihiatrici
Durerea organic
Suprtoare
Localizat cu acuratee
Distribuie dermatomal poate aprea
durere nedermatomal n sindroamele
dureroase de tip central.
Exacerbat de anumite micri
Intens => determin ntreruperea somnului
Imprecis descris
Cu localizri n mai multe regiuni ale corpului
Mai intens odat cu trecerea timpului
Descris ca o pedeaps, genereaz team
Nu este afectat de anumite micri
Nu ntrerupe somnul
PLACEBOTERAPIE - MECANISME
1. Mecanismul conditionarii pavloviste considera
analgezicele clasice (de ex aspirina, morfina) stimuli
neconditionati, iar stimulii asociati cu reducerea
simptomelor neplacute stimuli conditionati (de ex
seringa, aparatura si chiar medicul).
2. Speranta si dorinta de calmare a durerii se ia in calcul
dorinta pacientului de a confirma promisiunile medicului
de calmare a durerii, dar nu se exclud nici mecanismele
care ar declansa o modulare descendenta a transmisiei
stimulului dureros.
3. Sistemul opioid endogen ex endorfine.
V. Msurarea durerii
Factori fiziologici
Ritmul circadian
Ciclurile ovulator i menstrual
Vrsta
Sexul
Variaiile de presiune arterial
Factori psihologici
Perturbarea memorizrii
Distragerea ateniei
Starea de hipnoz
Sugestia
BAYOR, 1991:
Avantaje
Simplitate, foarte uor de neles
Sensitivitate la micile schimbri ale intensitii
Copii mici care pot numr pot folosi aceast
metod
Sadism
Marchizul de Sade
1740-1814
Scrieri :
O suta douazeci
de zile ale Sodomei
Justine
Filozofia in
budoar
Crimele amorului
- Ernestine
Psihoterapie + psihologie:
SADISM= orice plcere, satisfacie care rezult
din producerea suferinei, fizice sau psihice, unei
alte fiine
Masochism
PARTICULARITATI IN PERCEPTIA
SI EXPRESIA DURERII
Erbin Krafft, intr-un raport asupra perversiunilor
sexuale publicat in 1942, releva, avand ca sursa
de inspiratie un roman al scriitorului Sacher
Masoch (1835-1895), ca autorul solicita sa fie
flagelat de sotia sa pentru obtinerea unor
satisfactii sexuale. Perturbarea sexuala numita
masochism, a fost descrisa si de alti autori ca
algolagnie (gr. algos = durere, lagnea = pofta) sau
algofilie (algos = durere, philein = a iubi).
Masochism:
pulsiuni negative ndreptate mpotriva
propriei persoane
Masochismul i filosofia
Cercetri empirice
Sexual Behavior in the Human Male (1948)
i Sexual Behavior in the Human
Female (1953), Alfred Kinsey
PARTICULARITATI IN PERCEPTIA
SI EXPRESIA DURERII
Schilder si Stenhgel (1930) au
descris in leziunile lobului
parietal asimbolia la durere.
Structurile parietale lezate nu
mai incadreaza durerea ca o
senzatie de disconfort cu
semnificatie nociceptiva.
Reactiile afective nu sunt
prezente si senzatia este
perceputa numai informativ,
similar celei tactile.
DUREREA CRONICA
Multi pacienti cu durere
cronica au o coloratura
psihica a durerii.
Unele dimensiuni
psihice pot fi benefice,
ajutand vindecarea, in
timp ce altele pot
agrava simptomele.
1. Negarea
Nu se poate, nu e adevrat
Poate c doctorii s-au nelat, poate c
dignosticul e greit...
2. Furia
3. Trguiala
4. Depresia
AFAZIILE
AFAZIA
Afazia este o tulburare a vorbirii care afecteaz
exprimarea sau nelegerea limbajului vorbit sau
scris n absena oricrei modificri senzoriale sau
a unui deficit al aparatului fonator, rezultnd n
urma unor leziuni dobndite ale creierului.
Elementul fundamental al unei afazii l constituie
tulburarea codificrii lingvistice i nu a articulrii
sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai
este capabil s foloseasc limbajul ca simbol
pentru obiecte sau pentru procesele gndirii
AFAZIA
Utilizat de Platon (gr.: = lipsa
vorbirii) pentru a caracteriza starea unei
persoane care, nmrmurit n faa unui
argument definitiv, "i-a pierdut glasul",
termenul de afazie n nelesul actual a
fost introdus n literatura medical
n 1865 de Armand Trousseau, nlocuind
termeni mai vechi ca ' alalie" (Jacques
Lordat, 1842) sau ' afemie" (Paul
Broca, 1861).
AFAZIA
n anul 1865, Paul
Broca comunic
rezultatele observaiilor
anatomo-clinice fcute
asupra
pacientului Leborgne n
care constat o leziune
circumscris la "piciorul
celei de a treia
circonvoluiuni frontale" n
emisfera cerebral
stng, unde localizeaz
"centrul" limbajului
articulat. Ulterior
relateaz o serie de
cazuri asemntoare.
Carl Wernicke
AFAZIA
Carl Wernicke descrie n
anul 1874 o alt form de
tulburare a vorbirii, care spre deosebire de cazurile lui
Broca - se caracteriza prin
tulburarea nelegeri
limbajului, n timp ce vorbirea
proprie era posibil, ns
plin de greeli.
El denumete aceast form
' afazie sensorial", aprut
n urma unei leziuni n zona
"primei circonvoluiuni
temporale", rezervnd pentru
cazurile descrise de Broca
termenul de ' afazie motorie"
AFAZIILE
Limbajul are sapte constituiente, lateralizate
diferentiat in cele doua emisfere ale creierului:
fonologia, morfologia, sintaxa, semantica, prozodia,
aspectele pragmatice si discursul.
1. Fonologia se refera la vorbirea legata de foneme
(sunete), cele mai mici unitati sonore ale limbii,
transportatoare de semnificatie. Apartine in mod
categoric emisferei stangi.
2. Morfologia se refera la insemnatatea partilor de
vorbire si la flexiunea lor. Emisfera stanga.
AFAZIILE
3. Sintaxa se ocupa de regulile de constructie
gramaticala a propozitiilor si frazelor. Emisfer stang.
4. Semantica studiaza sensul si semnificatia
cuvintelor si evolutia acestor sensuri.
5. Prozodia variatiile fonologice din limitele unor
categorii. Astfel, modificarea inaltimii, ritmului,
accentului, intonatiei, posturii si expresiei aduc
extinderea aspectelor semnificatiei. Emisfer drept.
AFAZIILE
6. Aspectele pragmatice practicile de care
dispunem pentru exprimarea limbajului sub
forma de gluma, ironie, metafora, sarcasm.
Emisfer drept.
7. Discursul se refera la utilizarea elementelor
de mai sus pentru a crea expresia organizata si
logica a gandurilor.
AFAZII CLASIFICARE
AFAZIA BROCA
Localizarea lezional:
Piciorul celei de a treia
circonvoluiuni frontale
din emisfera cerebral
dominant pentru vorbire
(n majoritatea cazurilor
cea stng) i substana
alb subiacent, uneori
cu prinderea "insulei lui
Reil". Zon irigat
de artera prerolandic,
ramur a arterei
cerebrale mijlocii.
AFAZIA CLASIFICARE
AFAZIA WERNICKE
Localizare lezional:
Circonvoluiunea
temporal posterioar
i cea parietal
inferioar n emisfera
cerebral dominant
pentru vorbire (n
majoritatea cazurilor de
partea stng). Zon
irigat de artera
temporal posterioar,
ramur a arterei
cerebrale mijlocii.
AFAZIA CLASIFICARE
Afazia global este forma cea mai grav de
afazie. Leziunile cerebrale ntinse, cuprinznd att
zonele anterioare (Broca), ct i cele posterioare
(Wernicke, circonvoluiunea supramarginal) ale
limbajului provoac o pierdere total a capacitii
de vorbire i de nelegere, a scrisului i cititului.
Aceti pacieni pstreaz un rudiment de limbaj
automat, n special sub forma exclamailor
emoionale. Frecvent este asociat cu un deficit
motor grav (hemiplegie) de partea dreapt a
corpului. Comunicarea verbal este practic
imposibil. Prognosticul unei recuperri a
limbajului este foarte rezervat.
AFAZIE CLASIFICARE
Afazia amnestic (Pitres)
(Afazie nominal sau Anomie), caracterizat
printr-o tulburare a accesului lexical (n special
pentru substantive i adjective atributive), att la
vorbit ct i la scris. Manifestrile cele mai obinuite
constau n dificultatea gsirii cuvntului adecvat cu
apariia de parafazii apropiate de sensul cuvntului
dorit i tulburri discrete ale nelegerii semantice.
Repetiia cuvintelor sau frazelor, precum i cititul cu
voce tare rmn nealterate. Capacitatea de
comunicare doar discret limitat.
AFAZIILE
Componenta lingvistica a creierului se cere a fi
fructificata din primele zile de dupa nastere,
altminteri ea diminua si, nesolicitata pana la
varsta de 14 ani, dispare cu totul.
Cazul copiilor pierduti in jungla, gasiti dupa
varsta de 15 ani, nu au mai putut fi verbalizati.
CLASIFICAREA AMERICANA
n literatura de specialitate american s-a rspndit
clasificarea simplificat propus de coala neurologic
din Boston ("Boston Neoclassical Model"), cu valoare
practic, avnd drept criteriu caracterul debitului verbal: fluent
(curgtor) sau redus.
Afazii fluente denumite i afazii receptive, cu debit verbal
bogat, n care sunt nglobate afazia Wernicke, afazia
transcortical senzorial, afazia de conducere, anomia (afazia
amnestic).
Afazii non-fluente sau afazii expresive, cu debit verbal
redus: afazia Broca, afazia transcortical motorie, afazia
global.
La aceste dou tipuri fundamentale se adaug grupul afaziilor
pure.
ALEXIA
Alexia sau inabilitatea castigata de a citi tot o
forma de afazie (Kirshner, 2000).
Pacientul poate scrie, dar nu-si poate citi
scrisul propriu. Vorbirea, intelegerea auditiva
si repetitia sunt normale. Initial, pacientii nu
pot citi deloc, dar pe masura recuperarii, ei
invata sa citeasca litera cu litera si apoi sa
silabiseasca.
AGRAFIA
AMUZIILE
Pierdera capacitatii de a canta, fredona sau
fluiera o melodie.
Cel mai adesea in asociere cu afazia.
Amuzia vocala sau oral-expresiva, amnezia
instrumentala, agrafia muzicala, amnezia
muzicala, tulburarea ritmului, amuzia
receptiva, alexia receptiva.
CAUZELE AFAZIILOR
TRATAMENTUL AFAZIILOR