Sunteți pe pagina 1din 32
2009 Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România Lucian Pârvulescu

2009

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

2009 Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România Lucian Pârvulescu

Lucian Pârvulescu

Editura Universităţii din Oradea

Str. Armatei Române, Nr. 5 410087 Oradea, Bihor

Editura este acreditată CNCSIS

Referenţi:

Prof.Dr. Nicolae Tomescu, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Prof.Dr. Laszlo Rakosy, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Conf.Dr. Dan Stănescu , Universitatea de Vest Timişoara

Versiunea electronică a acestui ghid poate fi descărcată de pe website-ul

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PÂRVULESCU, LUCIAN Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România / Pârvulescu Lucian. - Oradea : Editura Universităţii din Oradea, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-759-969-8

639.518(498)

Racii din România www.crayfish.ro

.

fotografii, desene şi

de Lucian Pârvulescu

coperta 1: Austropotamobius torrentium coperta 4: pârâul Beuşniţa (afluent al Nerei)

design

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Lucian Pârvulescu

Cum găsim raci?

Studiul racilor oferă, pe lângă cunoaşterea faunei, informaţii obiective despre calitatea componentei acvatice a mediului

” în ecosistemul

pe care îl ocupă. Omnivor, consumă mai cu seamă resturi sau animale bolnave, participând astfel eficient la menţinerea curată şi sănătoasă a habitatului. Constatarea prezenţei într-un habitat presupune capturarea şi identificarea speciilor, manevră delicată atât pentru cercetător cât şi pentru animal. Metode de constatare sunt multe şi diverse, începând de la situaţia norocoasă în care, pur şi simplu, ne întâlnim cu

racii în albia apei, şi până la metode organizate de monitorizare. Trebuie menţionat că, indiferent de metodă, un rac capturat trebuie obligatoriu eliberat în acelaşi loc unde a fost capturat (exceptând speciile invazive), iar timpul în care poate fi ţinut afară din apă este limitat la câteva minute pentru speciile din râurile montane sau maxim o oră pentru speciile din zona de câmpie. Niciodată nu se vor păstra raci în recipienţi cu un volum mic de apă, deoarece în scurt timp vor consuma oxigenul şi vor muri sufocaţi, mult mai bine fiind ca până la finalizarea observaţiilor să fie menţinuţi în stare umedă, într-un loc umbros şi răcoros, fără apă. Pentru identificare pot fi foarte utile şi imaginile fotografice care se obţin dealtfel foarte repede, cele mai importante în identificare fiind zona cefalică văzută dorsal şi lateral. Pentru a captura raci de apă dulce este important ca, în primul rând, metoda să fie potrivită zonei geografice de lucru. Speciile

necesită experienţă şi

din apele de munte se capturează mai eficient căutând cu mâna în ascunzătorile din albia pârâului (metoda

înconjurător. Fiind cel mai mare nevertebrat din fauna ţării noastre, racul este deopotrivă

paznicul

cât şi „

informatorul

însă

disponibilitatea de a intra în apă). Metoda cu capcane este aplicabilă la o varietate mai largă de habitate, anotimpuri sau cercetători. Capcana pentru prins raci este capcana de tip vârşă (planşa alăturată), construită din plasă de sărmă cu ochiuri mărunte. Momeala poate fi orice bucată de aliment, foarte atractiv pentru raci fiind ficatul sau carnea în putrefacţie. Dimensiunile capcanei trebuiesc adaptate pentru specia ţintă şi tipul de habitat. Pentru pâraie diametrul capcanei nu trebuie să depăşească 25 cm, iar intrarea 8 cm, în timp ce pentru apele de şes diametrul poate fi şi de 40-50 cm, cu intrarea de 12-15 cm. De asemenea, capcana poate fi construită cu un singur con de intrare sau cu două, la ambele capete. Monitorizarea presupune observaţii repetate cu privire la dimensiunea şi dinamica populaţiilor, activitatea şi starea de sănătate, sau orice alt aspect ce se doreşte a fi urmărit.

Atenţie!

obligatoriu va fi controlată cel puţin de doua ori pe săptămână, iar după scoaterea din folosinţă nici într-un caz nu va fi abandonată în apă.

Plasarea unei capcane într-un habitat presupune răspundere şi necesită

aprobare

din partea instutuţiilor de mediu. O capcană plasată,

2

Lucian Pârvulescu

Capcana de tip vârşă, cu o singură intrare Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci

Capcana de tip vârşă, cu o singură intrare

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

3

4

dactilopodit propodit carpopodit rostru creasta postorbitală şanţ cervical pleure telson uropode abdomen
dactilopodit
propodit
carpopodit
rostru
creasta postorbitală
şanţ cervical
pleure
telson
uropode
abdomen
cefalotorace

Morfologie externă

cefalotorace

=

cap

(cefalon)

+

torace

(pereion)

rostru = porţinea de cefalotorace situată deasupra ochilor, terminată ascuţit prin apex

creasta/crestele postorbitale

două protuberanţe situate înapoia orbitei

= una sau

chela

articulată de

(piesa mobilă)

= cleştii

=

propodit

) +

carpopodit

(piesa fixă

dactilopodit

abdomen

( pleon)

=

6

segmente

abdominale (pleomere)

 

pleure

=

marginile

segmentelor

abdominale

înotătoare codală = telson

+ uropode

Lucian Pârvulescu

Cheie de determinare

1. Două perechi de creste postorbitale

2. O singură pereche de creste postorbitale

3

4

3a . Prima creastă postorbitală mai proeminentă şi terminată apical cu un spin, a doua creastă postorbitală terminată bont. Rostrul puternic cu marginile mai mult sau mai puţin paralele şi apex ascuţit. Pe laturile cefalotoracelui şi ale şanţului cervical

spini şi tuberculi mărunţi

3b. Ambele creste postorbitale bine evidenţiate şi terminate apical cu câte un spin. Rostrul puternic cu marginile paralele, apex

ascuţit. Pe laturile cefalotoracelui şi ale şanţului cervical 1-3 spini mari şi mai mulţi tuberculi sau spini mărunţi Astacus leptodactylus

Astacus astacus

4a . Creasta postorbitală slab evidentă, sub forma unei cute. Rostrul de forma triunghiulară, cu apex slab evident şi fără carenă

mediană. Cefalotorace fară spini, cel mult

4b . Creasta postorbitală proeminentă, terminată apical cu un spin. Rostrul cu marginile paralele şi apex ascuţit. Cefalotorace

neted, cu spini pe laturile capului, şi cel puţin un spin evident pe şanţul

rugos Austropotamobius torrentium

cervical Orconectes limosus

3a
3a

3b

3b

4a

4a
4b
4b

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

5

Caractere importante în identificare

cp cp sc rs cm apx sc sa ab sc
cp
cp
sc
rs
cm
apx
sc
sa
ab
sc

zona cefalică, vedere dorsală

cp cp rs sc sa ab ab ssc
cp
cp
rs
sc
sa
ab
ab
ssc

zona cefalică, vedere laterală

 

rostrul (

rs

)

a

pexul

() apx

 

carena mediană (cm)

creasta postorbitală (

cp

)

ş

an ţ ul cervical

() sc

solzul antenal (

sa

)

articolele bazale ale antenei (

ab

)

ş

rostru (

anţul

ui

rs

)

creasta postorbitală (

anţul cervical

cp )

ssc

)

() sc

(

spinii ş

cervical

)

solzul antenal (

sa

articolele bazale ale antenei (

ab )

6

Lucian Pârvulescu

dp dp pp pp tb tb crp crp dorsal ventral
dp
dp
pp
pp
tb
tb
crp
crp
dorsal
ventral

chela, dorsal şi ventral

Caractere importante în identificare

en ld ld ex gonopodgonopod II gonopodgonopod IIII
en
ld
ld
ex
gonopodgonopod II
gonopodgonopod IIII

gonopodele (doar la mascul)

 

propoditul (

pp

)

 

dactilopoditul (

dp

)

tuberculul bazal (

tb

 

carpopoditul (

crp

)

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

 

exopoditul (

ex

)

en d opoditul

() en

)

 

lobul distal (

ld

)

7

Astacus astacus (Racul-de-râu) Este un rac robust , de m ă rime medie, adul ţ

Astacus astacus (Racul-de-râu)

Este un rac robust , de m ă rime medie, adul ţ ii depă ind frecvent 10 cm

în

lungime. Coloritul dorsal variaz

Partea ventrală este de culoare mai deschisă ce tinde spre ro u, mai

ă de la oliv-brun până la brun-negricios.

ş

,

ş

u, mai ă de la oliv-brun până la brun-negricios. ş , ş Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) Rac

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Rac de m ă rime mare

frecvent 1 2

până la brun-negricios. Partea ventrală este de culoare mai deschisă , cu

esc

cm în lungime. Culoarea crustei poate fi de la brun-g ă lbui

ş

i aspect robust, exemplarele adulte dep

ă

ş

albicios în zona abdominal

ă

şi mai intens la articula ţ iile cle tilor sau pe

ş

t

e

nd

inţă

spre alb-murdar. Rostrul este puternic

ş

i cu marginile paralele

partea ventral

ă

a acestora. Rostrul are marginile mai mult sau mai puţin

ş

i

denticulate, cu o caren

ă

mediană evidentă. Apexul este lung ş i ascu ţ it.

paralele

prima terminată cu un spin , iar cea de-a doua boantă. În spatele an ţ ului

. Cle tii sunt puternici,

iar

i denticulate, cu apexul ascu it. Postorbital există două creste,

ş

ţ

ş

cervical se găsesc spini

mărunţi şi tuberculi

ăă median

ş

propoditul are o scobitur

dactilopoditul un singur tubercul în treimea proximală.

mărginită de doi tuberculi

,

Specia este protejată!

8

Postorbital există două creste

Sub

an ţ ul cervical ş i

tori

. Atât

propoditul cât i dactilopoditul sunt netezi, cu mici rugozit ţi la palpare.

cu o pens

marginile cefalotoracelui prezint

orbită, la baza solzului antenal,

, ambele

terminate cu câte un spin.

Ş

, a

sem ă nă

există un spin puternic.

ă câţiva

spini. Cle tii lungi

ş

ă

ă, sunt mult

ş

mai lungi la masculi

de cât la femele

Uneori cle tii pot avea aspect de secer .

ş

ă

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) coloritul variază de la brun-închis până la portocaliu-deschis sau

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

coloritul

variază de la brun-închis până la portocaliu-deschis sau chiar alb

icios .

i tinde spre alb-crem mai

intens pe partea ventrală a cle tilor. Forma rostrului este de triunghi

Partea ventrală este mai deschisă la culoare

Este un rac ce rar

ajunge la

10 cm lungime. Crusta este neted

ş

ş

ă,

,

isoscel, neted, cu marginile fine. Apexul este scurt în compara ie cu al

ţ

celorlalte specii. Postorbital există o singură creastă fină, fără spin. Zona

cervicală este netedă

relativ puternici, asem nători cu cle tii racului-de-râu dar cu pensele

mai scurte. Propoditul are

tuberculi iar dactilopoditul un singur tubercul în treimea proximală.

mărginită de doi

, cel mult cu câţiva tuberculi mărunţi

ă

o

ş

scobitur

ă

median

ă,

,

. Cle tii sunt

ş

,

Specia este strict protejată!

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România O r c o n e c t

Orconectes limosus (Racul dungat)

Este un rac suplu, de m ă rime medie, adul ţ ii rar dep

Culoarea crustei variază de la oliv-brun, brun-deschis până la brun-negricios,

i pe pleure , se

uneori

pot distinge benzi de culoare brun-ro iatic . Partea ventrală a cle tilor este mai

lungime.

ă

ş

ind 12 cm

în

ş

i brun-alb ă, strui. De obicei pe segmentele abdomenului

ş

ă

ş

ş

deschis

ă

la culoare , însă niciodată nu ajunge ro ie sau brun-roşiatic

ş

ă,

în timp ce

vârful este colorat în portocaliu bandat cu negru caracter

(

mult mai

vizibil pe

partea ventrală a acestora ) . Rostrul este alungit

,

terminate cu din ţ i. Apexul este lung i ascu ţ it. Postorbital există o singură creastă

lungă , terminată anterior cu un spin. Cefalotoracele este neted , dar în laturile

mulţi

propoditul

e marginea internă a carpusului

iar

spini

dactilopoditul

există un spin proeminent, curbat.

ş i are marginile paralele

spini mari ş i mai

f

ă

scobitură

,

ş

an ului cervical i pe laturile zonei cefalice se g sesc 1-

ţ

şş

ă

mici

.

Cleştii

puternici

şi

netezi

au

prezintă

un tubercul median

. P

5

9

Cefalotorace - vedere dorsală

Cefalotorace - vedere dorsală Astacus astacus (Racul-de-râu) rostrului, convergente în partea bazală, devin aproape

Astacus astacus (Racul-de-râu)

rostrului, convergente în partea bazală, devin aproape

paralele

acesta însă poate fi rupt) , cu o carenă mediană zimţată .

Postorbital există două creste, prima terminată cu un spin cea de-a

. Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole bazale ale antenei.

doua

este puternic şi ascuţit (uneori

M

arginile

în porţiunea dintre orbite. A

boantă.

Ş

pexul

,

este mai discretă şi

an ţ ul cervical

este bine evidenţiat

10

discretă şi an ţ ul cervical este bine evidenţiat 1 0 Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) Rostrul are

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Rostrul are marginile paralele i puternice, terminate anterior cu câte

ş

un spin

. Apexul este lung i ascu ţ it, cu o carenă median ă evident ă .

ş

Postorbital există două creste puternice, terminate anterior cu câte un

spin.

Ş

an ul cervical i marginile cefalotoracelui prezint spini.

ţ

ş

ă

Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole

bazale ale antenei. La baza solzului, sub orbită,

exist un spin puternic.

ă

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) rostrului, convergente distal, dau rostrului aspectul de triunghi isoscel.

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

rostrului, convergente distal, dau rostrului aspectul de

triunghi isoscel. A

spin , cu

. Solzul antenal este vizibil mai scurt de cât lungimea celor două articole bazale ale antenei (abia dacă depăşeşte în lungime primul articol).

aspect de cută Ş

M

arginile

pexul

este redus (cu aspect de mucron)

. o singură creastă lungă şi discretă, fără

este bine evidenţiat şi fără spini

Postorbital există

.

an ţ ul cervical

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Cefalotorace - vedere dorsală

de raci din România Cefalotorace - vedere dorsală Orconectes limosus (Racul dungat) Rostrul are marginile

Orconectes limosus (Racul dungat)

Rostrul are marginile paralele i puternice, terminate anterior cu doi

, terminat în vârf cu

ş

spini

un spin . Postorbital există anterior cu un spin.

. Apexul este lung i ascu it,

ş

ţ

o singură

Ş

fără carenă median ă

cre

as t ă lungă şi

puternic ă , terminat

prezint

ă

ă 1

an ul cervical i marginile

ţ

ş

zonei cefalice

până la 5 spini mari şi mai mulţi mici, precum şi tuberculi .

Solzul antenal este egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două

un spin

articole bazale ale antenei. La baza solzului, sub orbită, puternic.

exist

ă

11

Cefalotorace - vedere laterală

Cefalotorace - vedere laterală Astacus astacus (Racul-de-râu) Cele două creste postorbitale vizibile, creasta

Astacus astacus (Racul-de-râu)

Cele două creste postorbitale vizibile, creasta anterioară mai puternică, terminată cu un spin.

cu 4-6 spini discreţi. Laturile zonei cefalice cu

tuberculi mărunţi. Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole

bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este netedă.

Ş

an ţ ul cervical

12

a solzului antenal este netedă. Ş an ţ ul cervical 12 Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) Cele două

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Cele două creste p spin.

mulţi mărunţi. Pe laturile

zonei toracice şi cefalice pot fi tuberculi mărunţi. Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este netedă. La baza solzului, sub orbită, există un spin.

puternice, terminate anterior cu câte un

ostorbital e

Şan ul cervical

ţ

cu 1-2 spini puternici

şi mai

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Creasta postorbitală mai discretă, vizibilă sub forma unei cute, fără

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Creasta postorbitală mai discretă, vizibilă sub forma unei cute, fără .

spin

Laturile

zonei cefalice cu tuberculi mărunţi. Solzul antenal vizibil mai scurt decât lungimea celor două articole bazale ale antenei.Marginea ventrală a solzului antenal este zimţată.

Ş

an ul cervical

ţ

fără spini, cel mult doar cu tuberculi mărunţi.

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Cefalotorace - vedere laterală

de raci din România Cefalotorace - vedere laterală O r c o n e c t

Orconectes limosus (Racul dungat)

Creasta postorbitală vizibilă

, terminat ă anterior cu un spin

puternic

.

cu 1-2 spini puternici şi câţiva tuberculi sau spini zonei cefalice cu 1-5 spini puternici şi mai mulţi

tuberculi sau spini mărunţi . Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este netedă. La baza solzului, sub orbită, există un spin puternic.

mărunţi. M arginile

Ş an ul cervical

ţ

13

Chela - vedere dorsală şi ventrală

Chela - vedere dorsală şi ventrală Astacus astacus (Racul-de-râu) Dorsal suprafaţa chelei este rugoasă, de culoare

Astacus astacus (Racul-de-râu)

Dorsal suprafaţa chelei este rugoasă, de culoare asemănătoare cu cea a

. Ventral chela este netedă şi

colorată în roşu. La baza dactilopoditului, pe ambele feţe ale chelei, există câte un tubercul, pe faţa dorsală de culoare brună, iar pe faţa ventrală roşu. Propoditul are baza cu marginea internă convexă şi cu spini mărunţi. Pensele sunt puternice, puţin mai lungi decât baza propoditului. Pe marginea internă a pensei propoditul are o scobitură mărginită de doi tuberculi, iar dactilopoditul de aspect uşor deformat are un tubercul în treimea bazală. Cleştii pierduţi se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune mai redusă.

corpului, cu articulaţia dactilopoditului

roşie

14

corpului, cu articulaţia dactilopoditului roşie 1 4 Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) Dorsal suprafaţa

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Dorsal suprafaţa chelei este aspră, culoarea fiind asemănătoare corpului, cu articulaţia dactilopoditului albicioasă. Ventral chela este netedă şi albicioasă. La baza dactilopoditului, pe ambele feţe ale chelei, există câte un tubercul, pe faţa dorsală de culoare brun-roşiatică, iar pe faţa ventrală albicios. Propoditul are baza cu margini convexe, cu spini mărunţi pe latura internă. Pensele sunt mai lungi decât baza propoditului, drepte sau uneori de aspect curbat, însă fără tuberculi. Cleştii pierduţi se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune mai redusă.

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Dorsal suprafaţa chelelor este foarte rugoasă, culoarea fiind

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Dorsal suprafaţa chelelor este foarte rugoasă, culoarea fiind asemănătoare corpului, cu articulaţia dactilopoditului brună. Ventral rugozitatea este mai fină, coloraţia fiind în alb-portocaliu sau alb-murdar. La baza dactilopoditului, pe ambele feţe ale chelei, există un tubercul. Pe faţa dorsală acesta este de culoare roşu-portocaliu, iar pe faţa ventrală portocaliu-albicios. Propoditul are baza cu marginea internă aproximativ dreaptă, fără spini. Pensele sunt puternice, lungi aproximativ cât baza propoditului. Pe marginea internă a pensei propoditul are o scobitură mărginită de doi tuberculi, iar dactilopoditul de aspect uşor deformat, un tubercul în treimea bazală. Cleştii pierduţi se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune mai redusă.

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Chela - vedere dorsală şi ventrală

de raci din România Chela - vedere dorsală şi ventrală O r c o n e

Orconectes limosus (Racul dungat)

Chelele, netede pe ambele feţe, dorsal au culoarea asemănătoare corpului cu articulaţia dactilopoditului brună, iar ventral albicioasă murdar. La baza dactilopoditului, pe ambele feţe ale chelei, există câte un tubercul, pe faţa dorsală de culoare brun-cenuşie, pe faţa ventrală albicios. Vărful penselor este portocaliu cu o bandă neagră, caracter mai vizibil pe partea ventrală. Propoditul are baza cu marginea internă relativ dreaptă, cu tuberculi mărunţi de culoare deschisă. Pensele sunt egale sau puţin mai lungi decât baza propoditului, drepte sau uşor deformate. Pe marginea internă a carpopoditului există un spin curbat. Cleştii pierduţi se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune mai redusă.

15

Abdomenul - vedere laterală

Abdomenul - vedere laterală Astacus astacus (Racul-de-râu) Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului,

Astacus astacus (Racul-de-râu)

Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral mai deschisă.

Pleurele sunt de aceeaşi culoare, de aspect cordiform cu vârful rotunjit.

16

culoare, de aspect cordiform cu vârful rotunjit. 1 6 Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) Dorsal culoarea este

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral mai deschisă.

Pleurele sunt de aceeaşi culoare, de aspect cordiform cu vârful ascuţit şi terminat cu un spin.

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral este

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral este mai deschisă.

Pleurele sunt de aceeaşi culoare, de aspect cordiform cu vârful rotunjit.

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Abdomenul - vedere laterală

speciilor de raci din România Abdomenul - vedere laterală O r c o n e c

Orconectes limosus (Racul dungat)

Dorsal culoarea de fond este asemănătoare cu a restului corpului, ventral mai deschisă. Adesea, pe segmentele abdominale, există benzi de culoare brun-roşiatică.

Pleurele pot fi pătate cu roşu şi au aspect cordiform, cu vârful bine rotunjit.

17

Gonopode I şi II Astacus astacus (Racul-de-râu) P rimul gonopod ( pleopod ) are lobul

Gonopode I şi II

Gonopode I şi II Astacus astacus (Racul-de-râu) P rimul gonopod ( pleopod ) are lobul distal

Astacus astacus (Racul-de-râu)

P

rimul

gonopod (

pleopod ) are lobul distal

(lobul rulat)

aproape 1/

2

din lungimea totală .

Gonopodul

ş

(pleopodul)

d

al doilea are exopoditul aproximativ de

(lobul

aceea i lungime cu en opoditul, lobul distal al endopoditului

rulat) fiind

aproximativ 1/5 din lungimea

totală

.

18

rulat) fiind aproximativ 1/5 din lungimea totală . 1 8 Astacus leptodactylus (Racul-de-lac) P rimul gonopod

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

P

rimul

gonopod (

pleopod ) are lobul distal

(lobul rulat)

aproape 1/

2

din lungimea total ă. Gonopodul (pleopodul)

aceeaşi lungime cu en d opoditul, lobul distal al endopoditului

rulat) fiind

al doilea are exopoditul aproximativ de

(lobul

aproximativ 1/

2

din lungimea

totală

.

Lucian Pârvulescu

Gonopode I şi II Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) O r c o n e c t

Gonopode I şi II

Gonopode I şi II Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) O r c o n e c t e

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Orconectes limosus (Racul dungat)

P

rimul

gonopod (

pleopod ) are lobul distal

(lobul rulat)

aproape 1/

2

din lungimea total ă. Gonopodul (pleopodul)

lungimea

al doilea are exopoditul , lobul distal al endopoditului

.

en d opoditul

ui

aproximativ 1/

2

din lungimea

totală

cel mult 2/3 din (lobul rulat) fiind

P

rimul

gonopod (

pleopod ) are lobul distal

(lobul rulat)

aproape

2

/

3

din lungimea totală . Gonopodul (pleopodul)

lungimea

al doilea are exopoditul aproximativ 4/5 din

(lobul rulat) fiind

en d opoditul

ui

, lobul distal al endopoditului

aproximativ 1/

5

din lungimea

totală

.

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

19

Dimorfism sexual - toracele şi abdomenul, vedere ventrală

Dimorfism sexual - toracele şi abdomenul, vedere ventrală Mascul primele două perechi de pleopode sunt transformate

Mascul

primele două perechi de pleopode sunt transformate în gonopode şi orientate înspre anterior, pe placa sternală; orificiile genitale se deschid la baza perechii a V-a de picioare

20

genitale se deschid la baza perechii a V-a de picioare 20 Femelă prima pereche de pleopode

Femelă

prima pereche de pleopode este rudimentară, celelalte sunt aproximativ egale între ele, placa sternală liberă; orificiile genitale sunt situate la baza perechii a III-a de picioare

Lucian Pârvulescu

Mascul abdomen suplu, cu pleure neevazate Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Mascul

abdomen suplu, cu pleure neevazate

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Dimorfism sexual - abdomenul, vedere dorsală

speciilor de raci din România Dimorfism sexual - abdomenul, vedere dorsală Femelă abdomen lat, cu pleure

Femelă

abdomen lat, cu pleure evazate

21

Habitat

Tr ie te în ape curg toare curate (izvoare, pâraie, râuri)

ă

ş

ă

ş

i chiar

Tr ă ie ş te în ape lent curg ă toare sau lacuri, ele ş tee şi chiar canale,

lacuri, din zona montan

ă

pân

ă

la zona de deal.

Accidental poate

din

zona de câmpie

şi

până la deal.

 

ajunge în peşteri (cu ocazia viiturilor), dar nu suportă bine acest mediu.

Se ascunde în malurile de pământ

sau

în vegetaţia submersă

folosind pentru ascunzătoare chiar şi diverse alte obiecte din apă.

,

r

ă

Sapă galerii în maluri de pământ sau trăie te ascuns printre

dăcinile submerse dar în lipsa acestora se ascunde i sub pietre sau

ş

,

ş

Este activ atât noaptea cât i ziua, consumând aproape orice fel de

ş

bolovani.

Este activ mai cu seam

ă

noaptea consumând aproape orice fel de

,

hrană.

Este mai pu in sensibil la deficitul de oxigen, poate trăi

ţ

mai multe

hrană vegetală sau animală.

ore

în afara apei , la temperaturi scăzute. Nu suport

ă bine

poluarea

 

chimică.

 

Este sensibil la deficitul de oxigen

şi la poluanţi chimici

.

 

Astacus astacus (Racul-de-râu)

22

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Lucian Pârvulescu

Trăieşte în ape curgătoare , în zona medie şi superioară a acestora (izvoare, pâraie) ,
Trăieşte în
ape curgătoare
, în zona medie şi superioară a acestora
(izvoare, pâraie)
, excepţional
poate fi întâlnit în râuri
mari
sau lacuri
,
î
n
acomodează bine .
zona
montan .
ă
Poate
ajunge
în
peşteri,
unde
de
obicei
se
Prefer
ă galeriile pe care le sapă în maluri de pământ, dar frecvent
trăie te ascuns şi
mar i.
ş
între
r dăcinile submerse sub
ă
,
bolovani
sau
pietre
Este activ mai cu seam
hrană.
ă
noaptea consumând aproape orice fel de
,
Este foarte sensibil la deficitul de oxigen i la poluan i.
ş
ţ

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Habitat

Preferin ţ ele ecologice ale speciei sunt apele tulburi , cu substrat

mâlos , din zona de câmpie : râuri mari, canale, lacuri sau ele tee. Poate

ş

îns ocupa chiar i izvoare cu substrat pietros.

ă

ş

Se ascunde în malurile de pământ

sau

în vegetaţia submersă

,

folosind drept ascunziş chiar şi diverse alte obiecte din apă.

Este activ atât noaptea cât i ziua, consumând aproape orice fel de

ş

hrană . Când are ocazia, atacă şi consumă specii autohtone de raci.

ă a

apei, ceea ce îi conferă un mare avantaj în procesul de invazie. Poate

rezista cu succes chiar mai multe zile fără apă.

Este foarte rezistent la deficitul de oxigen sau la calitatea proast

Orconectes limosus (Racul dungat)

23

Arealul şi distribuţia în România

Arealul şi distribuţia în România - aria probabilă; - posibilă extindere Astacus astacus (Racul-de-râu) realul s

- aria probabilă;

Arealul şi distribuţia în România - aria probabilă; - posibilă extindere Astacus astacus (Racul-de-râu) realul s

- posibilă extindere

în România - aria probabilă; - posibilă extindere Astacus astacus (Racul-de-râu) realul s u de răspândire

Astacus astacus (Racul-de-râu)

realul s u de răspândire ocupă centrul

din Franţa până în Rusia de Sud, Central

A

ă

şi estul continentului european

ş i de Nord. Ajunge pân

,

în

ă

ă

Finlanda i Suedia, fiind mai rar în Norvegia şi Marea Britanie. La sud se

g

ş

ă

se te pân ă în Grecia i nordul Italiei.

ş

ş

Indigen pentru România, a r a de distribu ie cuprinde

i

ţ

aparent o bună

România, a r a de distribu ie cuprinde i ţ aparent o bună Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

A

continent e uropean , ca urmare a introducerii sale artificiale în Europa de V est. Lipse te doar în Spania, Portugalia, Irlanda, Norvegia, Suedia şi în

este extins aproape la întregul

realul

acestei specii, în prezent,

ş

mare parte din Grecia.

Indigen pentru România, ar i a de distribu ţ ie cuprinde sudul, vestul şi

parte din

ţară

. L

ips

eşte

din munţii înalţi

ş

i zona de câmpie

estul ţ rii, fiind prezent atât în râurile mari cât şi în lacuri, eleştee sau alte

ă

racul-de-râu

a

devenit

o

prezenţă

insulară

datorită

, în prezent degradării

canale. Odat

ă

cu invazia racului dungat, racul-de-lac coabitează cu

habitatelor acvatice, lipsind în râurile mari.

24

acesta

în zonele invadate, î nregistrându-se un deficit numeric

.

Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) O arealului actual de r spândire este Germania şi Republica Cehă, la

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

O

arealului actual de r spândire este Germania şi Republica Cehă, la vest

. Limita nordică a

cup

ă

un areal îngust

ă

,

în centru şi sud

ul Europei

Arealul şi distribuţia în România

şi sud ul Europei Arealul şi distribuţia în România - aria probabilă; - posibilă extindere O

- aria probabilă;

Arealul şi distribuţia în România - aria probabilă; - posibilă extindere O r c o n

- posibilă extindere

în România - aria probabilă; - posibilă extindere O r c o n e c t

Orconectes limosus (Racul dungat)

Specie nord-americană,

prin import în scop comercial

introdus

ă

in Europa inten ţ ionat în anul 1890

de continuu,

. De atunci arealul său s

e

extin

ajunge pân

ă

în Luxemburg şi estul Franţei, la est pân

ă

în România şi

ocup

ând deja

mare parte din vestul şi centrul Europei

, din

Franţa, Marea

Bulgaria iar la sud Grecia i chiar Turcia.

,

ş

 

Britanie, Italia , pân ă în Serbia, România, Polonia, Belarus şi Lituania.

Specie indigenă p

entru România

, aria de distribuţie

cuprinde zona

Speci

a

a fost recent semnalată în România

,

în Dun ă re. Prezen ţ a în

montan Carpa ilor

suprapune

ă

şi submontană de sud-vest pân

ă

Apuseni

doar

în bazinul Cri

șurilor

foarte pu in peste c ea

ţ

a

la

.

Jiu ,

Ar

precum şi

nord-vestul

se

ia sa de răspândire

racului-de-râu.

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

România se suprapune pân

distribuţie în România a

ţară

ă

în momentul de fa

de

, în zona de intrare a Dunării în

ţă,

doar peste ar i a

,

va

racului-de-lac

extind

e puternic

dar

, inevitabil,

se

în următorii ani

în marile râuri

.

25

Statut conservare

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice , completat şi modificat

prin

OUG 154/2008

-

specie de interes comunitar

inclusă în

Anexa 5A

Specii de faună protejate prin Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii

sălbatice în Europa

, adoptată de Româ

nia prin Legea 13/1993

A nexa 3

- specie inclusă în

Specii de plante şi animale de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatre sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de

management din

Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC

referitore la

conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice

Anexa 5

IUCN Red List

– vulnerabil

Astacus astacus (Racul-de-râu)

26

specia nu este protejată

Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)

Lucian Pârvulescu

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice , completat şi modificat

prin

OUG 154/2008

-

specie prioritară

inclusă în

Anexa 3

Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară , ca parte integrant ă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romînia

Specii de faună protejate prin Convenţia de la Berna privind conservarea

vieţii sălbatice în Europa, adoptată de Româ

nia prin Legea 13/1993

inclusă în A nexa 3

- specie

Specii de plante şi animale de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatre sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de

management, din

conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice

Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC

referitore la

Anexa 5

IUCN Red List

– vulnerabil

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare)

Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Statut conservare

specia nu este protejată

Orconectes limosus (Racul dungat)

27

Bibliografie selectivă

1. BăcescuM C. (1967): Fauna Republicii Socialiste România - Crustacea, Decapoda. Editura Academiei Republicii Socialiste

România, Bucureşti, 4

2. Combroux I., Thiry E., Ţoia T. (editori) (2007): Caiet de habitate şi specii - Fişe pilot. Editura Balcanic Timişoara, România

3. Ingle R. (1997): Crayfishes, lobsters and crabs of Europe - an illustrated guide to common and traded species. Chapman &

Hall

4.

Freshwater Crayfish 15

Machino I., Holdich D.M. (2006) : Distribution of crayfish in Europe and adjacent countries: updates and comments.

5 . Pârvulescu L., Paloş C., Molnar P. (2009): First record of the spiny-cheek crayfish Orconectes limosus (Rafinesque, 1817) (Crustacea: Decapoda: Cambaridae) in Romania. North-Western Journal of Zoology 5 (2)

6.

Craynet Publication, Poitiers, France

Pöckl M., Holdich D M., Pennerstorfer J. (2006) : Identifyng native and alien crayfish species in Europe, European Project

. Souty-Grosset C., Holdich D M., Noël P Y., Reynolds J D., Haffner P. ( d

7

Muséum national d’Histoire naturelle, Paris (Patrimoines naturels, 64)

.

.

.

e itori

) (2006): Atlas of Crayfish in Europe.

8. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E.I., Iorgu I., O el V

ţ

.

Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti

(

2009

):

Speciile de animale Natura 2000 din România

. Muzeul

28

Lucian Pârvulescu

Contact

Contact Preparator universitar doctorand Lucian Pârvulescu Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Chimie,
Contact Preparator universitar doctorand Lucian Pârvulescu Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Chimie,

Preparator universitar doctorand Lucian Pârvulescu

Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie Str. Pestalozzi 16A 300115 Timişoara

mobil: +4 0766489256 e-mail: parvulescubio@cbg.uvt.ro

Racii din România (Crayfish of Romania)

Pentru hărţi de distribuţie actualizate, publicaţii şi multe alte informaţii,

vizitaţi baza de date online , disponibilă în limba engleză şi

română.

www.crayfish.ro

ISBN 978-606-759-969-8

ISBN 978-606-759-969-8