NEUROPSIHOLOGIE

CURS 3
LOBUL FRONTAL
•MATEI 7.7
ARIILE CORTICALE
• Brodmann (cel mai
cunoscut) – 1909 - a
descris 52 arii corticale
iar von Economo - peste
100.
• Structura lor le face ca
unele sa fie efectorii si
altele receptorii, iar
functia de asociatie
apartine intregului
neocortex omenesc.
ARIILE CORTICALE
• Tendinta de a limita ariile
corticale prin granite
precise este gresita,
deoarece au intre ele zone
de trecere. Localizarile
functionale nu respecta
limitele citoarhitectonice
ale unei arii
ARIILE CORTICALE
• Scoarta cerebrala
reprezinta o vasta
suprafata de receptie
sintezo-analizatoare
pentru receptorii
periferici dar si de
comanda si reglare a
efectorilor
 Lobul frontal = locul anatomic al constiintei de sine;
este cea mai evoluata componenta a creierului uman

• Delimitat posterior de scizura (santul) Rolando (central),

lateral de fisura sylviana si medial de sulcusul cingulat.
• Are trei sectoare functionale majore:
1. Cortexul motor primar
2. Cortexul premotor
3. Cortexul prefrontal
•CORTICALIZARE
•FRONTALIZARE
LOBUL FRONTAL
CORTEXUL MOTOR
COTEXUL MOTOR
• Homunculus-ul motor –
este o schema in care este
reprezentat fiecare
segment osteomuscular al
corpului, corespunzator
importantei pe care o are
in realizarea miscarilor
voluntare instrumentale
adica a praxiei
HOMUNCULUS MOTOR
 LEZIUNILE CORTEXULUI MOTOR
• Leziunile localizate la nivelul acestei zone afecteaza
capacitatea de a efectua miscari intentionate
• Hemiparezele, hemiplegia, apraxiile
• Epilepsia motorie, partiala (jacksoniana) – crize de
miscari tonico-clonice care, in forma cea mai tipica,
debuteaza la nivelul degetului mare, cuprinde
celelalte degete dupa care se intinde spre brat, fata
si in sfarsit la membrul inferior, reproducand astfel
reprezentarea diferitelor segmente ale corpului la
nivelul ariei 4.
CORTEXUL PREMOTOR
 CORTEXUL PREMOTOR
• Implicat in integrarea abilitatilor motorii si in
secventele actiunii de invatare.
• Initierea si programarea miscarilor corpului
• La nivelul ariei 6 se inchide feedback-ul kinestezic,
mecanism de optimizare a caracteristicilor
miscarilor (amplitudine, directie, traiectorie,
forma, viteza, flexibilitate, tempo, coordonare –
simultana, succesiva).
• Rol in integrarea vizualo-motorie, in testele de
invatare vizualo-motorie si in activitatea posturala
ARIA LUI BROCA
• Situata in girusul
frontal inferior si
posterior si este
responsabila de
controlul vorbirii
voluntare
• Aria 44
• In emisfera
dominanta (stanga)
 AFAZIA MOTORIE BROCA
• Tulburari paroxistice de vorbire (oprirea
vorbirii, palilalie), tulburari tranzitorii de
vorbire, de cateva zile (afemie sau chiar
mutism), tulburari in initierea vorbirii, gol de
cuvinte, anomie, scaderea fluiditatii verbale.
• Alterarea ritmului tempoului vorbirii, adecvarii
acesteia la continutul informational transmis
si la particularitatile situatiei de comunicare.
CORTEXUL PREFRONTAL
• Portiunea cea mai rostrala
a lobului frontal
caracterizata prin
implicarea ei in functiile
cerebrale cognitive si
emotionale.
• S-a estimat ca ocupa aprox.
o treime din intregul cortex
cerebral uman.
 CORTEXUL PREFRONTAL
• La om, aceasta zona care ocupa aproape 1/3 din
cortexul cerebral, are o dezvoltare superioara fata de
zonele similare ale creierului celorlalte animale.
Filogenetic, salturi calitative in organizarea globala a
comportamentului in raport cu solicitarile mediului
extern si cu satisfacerea starilor proprii de motivatie se
leaga, cu precadere, tocmai de constituirea si
dezvoltarea mecanismelor de comanda-control ale
cortexului prefrontal. De aceea nu este lipsit de temei ca
principiul general al corticalizarii sa fie intregit cu
principiul particular al FRONTALIZARII.
 CORTEXUL PREFRONTAL
• Este instanta care constientizeaza emotiile si
le confera girul ratiunii.
• Unii cercetatori considera ca dominarea
ratiunii de catre emotie s-ar datora existentei
mai multor circuite neuronale la acest nivel.
• Prin RMN functional s-a observat ca zona
prefrontala stanga este activata de emotiile
pozitive (empatie, compasiune, respect, calm,
buna dispozitie, etc.), iar zona prefrontala
dreapta de emotiile negative.
 CORTEXUL PREFRONTAL
• Cortexul prefrontal lateral - regiunea medio-
laterala a cortexului prefrontal drept este
implicata in monitorizarea informatiei
recuperata din memoria episodica (Henson si
colab., 1999); convexitatea prefrontala
inferioara este implicata in procesele legate
de semnificatia comportamentala a stimulilor
si in recompensa
 CORTEXUL PREFRONTAL
• Cortexul prefrontal medial (aria cingulara anterioara)
este implicata in mod specific in coordonarea
bimanuala, atentia sarcinilor cognitive cercetate,
modularea trezirii corpului, memoria spatiala,
miscarile auto-initiate, solutionarea conflictelor si in
extragerea informatiei din memoria de lunga durata;
de asemenea este implicat in perceptia durerii dar si
in medierea raspunsului emotional initiat de
perceperea de catre noi a durerii (Barbas, 1995;
Goldman-Rakic,1987).
 CORTEXUL PREFRONTAL
• Cortexul orbitofrontal – este implicat in functiile
autonome, emotionale, de inhibitie a raspunsului si de
semnificatie a stimulului; are un rol semnificativ in
comportamentul social si emotional precum si in
formarea noilor date de memorie (Morecraft si
Yeterian, 2002); este implicat in prelucrarea gustativa
si olfactiva, precum si in aprecierea semnificatiei
emotionale a stimulilor respectivi; leziunile la acest
nivel pot produce modificari de personalitate,
indiferenta, iritabilitate si comportament impulsiv.
 CORTEXUL PREFRONTAL
• E important pentru gandirea abstracta;
“atitudinea abstracta” nu poate fi adoptata de
pacientii cu leziuni frontale (Goldstein, 1944)
• Pacientii cu leziuni frontale sunt deficitari in
utilizarea erorilor in scopul ghidarii
comportamentului lor (Luria, 1966)
• Activitatea de planificare: activitatea umana
constienta necesita o lista de obiective si un set
de actiuni asemanatoare structurii unui document
 CORTEXUL PREFRONTAL
• Lobii frontali au functie inhibitoare, de suprimare a
tendintei actiunilor dominante in favoarea
comportamentelor cu scopuri destinate (Diamond,
1989)
• Memoria de lucru este o forma a memoriei pe
termen scurt; studii pe maimute si neuroimagistice
pe oameni o plaseaza prefrontal (Goldman-Rakic,
1987; Funahashi, 1993; Cohen, 1994;
D’Esposito,1994)