NEUROPSIHOLOGIE

CURSUL 8

METODE SI TEHNICI DE INVESTIGARE

 METODE SI TEHNICI DE INVESTIGATIE
• Legistii si judecatorii apreciaza din ce in ce mai
mult importanta disfunctiilor cerebrale in aparitia
comportamentelor deviate sau criminale, in
deteriorarea desfasurarii normale a vietii si in
aparitia inconvenientelor familiale, dupa
accidente, intoxicatii, stroke sau alte evenimente
nocive, care duc la lezarea creierului. Prin urmare,
metodele de investigare a anatomiei si fiziologiei
creierului, precum si examenul neuropsihologic
meticulos si repetat pot evidentia defecte subtile,
inaccesibile unui observator neexperimentat.
 METODE SI TEHNICI DE INVESTIGATIE
• Abilitatile clinice si experienta neuropsihologica a
examinatorului au un rol important in
interpretarea corecta a modelelor de deficit,
intrucat acestea pot fi generate si de alte
circumstante decat afectarea creierului. Apoi,
situatiile care tin de cultura, de factorii
educationali sau de alti factori sociali, pot
amplifica dezvoltarea anumitor functii in
detrimentul altora, in timp ce deprivarile au
tendinta de a diminua capacitatea cognitiva.
METODE SI TEHNICI DE INVESTIGATIE
 METODE SI TEHNICI DE INVESTIGATIE
• Pentru cei cu leziuni cerebrale, documentatia asupra nivelului
cognitiv premorbid ar putea sluji drept standard de
comparatie in performanta actuala. Dar cum foarte putini
indivizi isi fac examenul neuropsihologic complet cand sunt
adulti, tineri si sanatosi, in majoritatea cazurilor standardul
de comparatie trebuie evaluat in raport cu informatiile
disponibile la momentul in care leziunea cerebrala este deja
cunoscuta sau suspicionata. Desi unii autori au utilizat pentru
standardul de comparatie medii populationale, nivelul
profesional premorbid inalt sau marile realizari personale ale
bolnavului permit obtinerea de catre examinator a unor
criterii directe de identificare a unui standard de comparatie
valabil in raport cu performanta actuala.
 METODE SI TEHNICI DE INVESTIGATIE
• In practica, examenele neuroanatomic si
psihologic servesc mai multor scopuri. De
exemplu, aceeasi informatie utilizata in scop
diagnostic sau pentru realizarea unui program
de cercetare ne poate furniza date descriptive
si pentru alcatuirea unui program individual
de recuperare. In alte cazuri, datele obtinute
prin cercetare aduc informatii utile pentru
determinarea impactului comportamental al
unei leziuni cerebrale. (Lezak, 1997)
STUDIUL L C R
STUDIUL L C R
• Lichidul cefalo-rahidian (LCR)
recoltat prin punctie lombara,
ofera date despre: biochimismul
cerebral, prezenta particulelor
virale sau microbiene (meningo-
encefalite), hematii (hemoragii
cerebrale).
• Importanta presiunii LCR, sau
dificultati in curgerea libera in
spatiul subdural cerebrospinal.
 ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G
• Este metoda cel mai frecvent utilizata in clinica.
• Pornind de la lucrarile lui Galvani si Volta (1792),
fiziologul englez Caton (1874) a evidentiat
pentru prima data prezenta biocurentilor
cerebrali ...la iepure. La om prima inregistrare a
fost facuta de psihiatrul german Hans Berger in
1924 (publicata 1929).
ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G

• Examenul EEG este

usor de efectuat intr-
un interval de timp
relativ scurt, nu
produce senzatii
neplacute si nu are
contraindicatii.
ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G
• Ritmurile : alfa, beta, delta si
teta difera in functie de
frecventa, durata si
amplitudine.
• La subiectii relaxati domina
alfa si delta.
• Orice excitatie (luminoasa,
psihosenzoriala, activitate
psihica) anihileaza ritmul alfa
(reactie de oprire).
 ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G
• Activitatea psihica dezorganizeaza in mod
necaracteristic traseul EEG, fara a se putea
trage vreo concluzie asupra unui anumit act
psihic. Elementele EEG nu coreleaza nici cu
functiile psihice, nici cu capacitatile
intelectuale. La debilii mintali traseele EEG pot
fi normale. In starile patologice cerebrale apar
fie unde prea lente, fie unde prea rapide, sau
paroxistice.
ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G
• Marea utilitate a EEG este in
studiul si diagnosticul
epilepsiei, manifesta prin
descarcari electrice
anormale, hipersincrone,
excesive si intermitente;
aspectul este de varfuri
paroxistice lente sau rapide,
ca in epilepsia focala, sau
complexe varf-unda ca in
epilepsia generalizata sau
petit mal la copil.
 ELECTROENCEFALOGRAFIA E E G
• 15 – 20% dintre epileptici au trasee normale
(Daly si Pedley,1990). In asemenea cazuri,
pentru activarea anomaliilor epileptice, se
utilizeaza hiperventilatia, stimularea
luminoasa intermitenta, EEG de somn,
activarea medicamentoasa, inregistrarea
prelungita cu sau fara inregistrare video,
retragerea medicatiei anticonvulsive, etc.
EEG – BRAIN MAPPING
POTENTIALE EVOCATE
• Vizuale (PEV)
• Auditive (PEA)
• Somestezice (PES)
• Cognitive (PEC) –
implica distinctia unui
stimul tinta aparand rar,
de alti stimuli ce apar
mai frecvent.
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
• Tomodensitometria,
aparuta in anii ’70
(premiul Nobel 1979),
este examenul de prima
intentie cerut in
urgenta (traumatisme,
accidente vasculare,
etc.)
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA

• Fizicianul sud african

Allan Cormack si
inginerul englez Sir
Gofrey Housfield,
independent unul de
altul, au elaborat
principiile metodei.
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA

• Tesuturile cu densitati
diferite absorb cantitati
diferite de raze X.
• In TC sunt expuse
transe subtiri si
consecutive ale corpului
uman care sunt apoi
analizate si reconstruite
pe calculator.
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA PRIN EMISIE DE
POZITRONI – P E T
• Reconstructia
tridimensionala a
sectiunilor cerebrale
utilizand radioelemente
emitatoare de pozitroni.
• Debitul sanguin,
metabolismul oxigenului,
metabolismul glucozei,
metabolismul
neurotransmitatorilor.
TOMOGRAFIA PRIN EMISIE DE
POZITRONI – P E T
TOMOSCINTIGRAFIA – S P E C T

• SPECT – single photon

emission computed
tomography , permite
analiza cantitativa si
calitativa a relatiilor
functionale ale structurilor
cerebrare prin compararea
activitatilor radioizotopice
TOMOSCINTIGRAFIA – S P E C T
• Se pot studia accidente
cerebro-vasculare,
ischemii, crize de
epilepsie, afectiuni
psihiatrice si tulburari
cognitive, sindrom de
oboseala cronica,
traumatisme cranio-
cerebrale, etc.
TOMOSCINTIGRAFIA – S P E C T

• SPECT in
boala
Alzheimer
REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA – R M N
• Fenomen cunoscut din
1946 – Bloch si Purcell
(premiul Nobel 1952):
anumiti nuclei rezoneaza si
emit semnale de
radiofrecventa cand sunt
intr-un camp magnetic si
pulseaza cu undele radio cu
frecventa corecta.
• In medicina – la sfarsitul
anilor ’70.
REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA – R M N
• Imagistica
functionala prin
RMN – vizualizarea
regiunilor
anatomice
cerebrale unde se
concentreaza
activitatile
cognitive sau
motorii.
 ALTE METODE
• Metoda leziunilor anatomice – distrugerea
unui volum mic si localizat de tesut cerebral,
printr-o boala neurologica sau interventie
chirurgicala (lobotomia, leucotomia).
• Metode neuropatologice – dimensiunea,
localizarea leziunilor, etc.