CRISTACHE ANDREEA

AMG 3A

INVESTIGATII IN NEUROLOGIE

Neurologia este specialitatea medicala care se ocupa cu

diagnosticarea si tratamentul afectiunilor sistemului nervos (encefal,
maduva spinarii, nervi periferici). Pentru acuratetea diagnosticului dat,
medicul neurolog poate indica urmatoarele investigatii : punctie lombara si
analiza lichidului cefalorahidian, electroencefalograma (EEG),
electromiograma (EMG), examen radiologic (radiografie de craniu si de
coloana vertebrala), Doppler vascular cervico-cerebral, tomografie
cerebrala, rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala sau de maduva
spinarii.

Afectiunile neurologice, cele mai frecvente, sunt : acidentele

vasculare cerebrale, epilepsia, traumatismele craniene, bolile neoplazice
ale sistemului nervos, bolile de miscare (Boala Parkinson), bolile de nervi
periferici, neuroni motori, muschi sau jonctiune neuro-musculara (neuropatii
periferice, miastenia gravis), tulburari de somn, migrene.

ELECTROMIOGRAFIA ( EMG )

Electromiografia (EMG) permite evaluarea nervilor periferici sau a

activitatii musculare. Denumirea corecta este electroneuromiografie si
testarea poate cuprinde doua parti : studiul conducerii nervoase si
miografia. Electromiografia este folosita pentru a ajuta la diagnosticul
afectiunilor neuromusculare.

Studiul conducerii nervoase se realizeaza prin inregistrarea

raspunsului muscular dupa aplicarea unui stimul electric de mica intensitate
pe traiectul nervului cercetat. Electromiografia presupune inregistrarea
activitatii electrice in muschi, cea generata spontan sau consecutiv
contractiei musculare. Pentru aceste investigatii se pot folosi electrozi de
suprafata (de exemplu, mici discuri metalice care se lipesc pe piele) sau
ace-electrod (ace speciale, foarte fine).

Electroneuromiografia (EMG) se recomanda in evaluarea paraliziilor

de nervi periferici, neuropatii, radiculopatii, plexopatii si a afectiunilor
musculare. Examinarea se realizeaza structurat pentru a raspunde
intrebarii medicului clinician. Astfel, electroneuromiografia (EMG) reprezinta
o investigatie neurofiziologica complementara examenului clinic si se va
efectua la indicatia unui medic specialist / primar pentru evaluarea
diagnosticului de suspiciune.

ELECTROENCEFALOGRAMA ( EMG )

Electroencefalografia (EEG) reprezinta o tehnica de inregistrare si

interpretare a activitatii electrice a creierului.

Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in timp, a activitatii

electrice cerebrale. Captarea se face prin intermediul unor electrozi asezati
pe scalp, cuplati la un aparat numit electroencefalograf.

Activitatea cerebrala se bazeaza pe conexiunile si comunicarea

dintre neuroni, ce se realizeaza prin transmiterea unor mici semnale
electrice, denumite impulsuri electrice. Acestea creeaza potentiale electrice
care sunt receptionate de electrozi amplasati pe scalp, iar traseele
inregistrate pe electroencefalograma reprezinta variatia diferentelor de
potential dintre perechile de electrozi selectate de examinator.

Reprezentata grafic, activitatea electrica cerebrala se inscrie prin

anumite succesiuni de unde sinusoidale sau ascutite, sincrone sau
asincrone, ritmice sau aparent aleatorii, ce permit caracterizarea traseului
ca fiind fiziologic (normal) sau cu modificari lezionale ori iritative (patologic).

Electroencefalograma se efectueaza cu aparate speciale

(electroencefalograf - EEG), in clinici specializate, interpretarea traseului
fiind efectuata de medicul neurolog avand competenta in neurofiziologie.
Se pot efectua : examinare EEG standard, video EEG, inregistrare EEG
ambulatorie sau polisomnografie.

Este important ca scalpul sa fie curat in ziua examinarii, fara geluri

sau alte produse de coafat. Veti fi invitat sa va asezati pe un scaun sau pe
un pat, cat mai relaxat posibil, nemiscat, cu ochii inchisi. Examinatorul va
aplica pe scalpul dvs electrozii, mici discuri metalice, conductoare, ce sunt
conectati prin fire la aparatul electroencefalograf. Rolul
electroencefalografului este de a amplifica semnalul electric si de a-l
modela in trasee ce sunt ulterior analizate pe monitor.

Electroencefalograma (EEG) reprezinta un examen important in

diagnosticul epilepsiei. Si poate fi indicat in diagnosticul sindromului
confuzional, starilor de lesin, traumatismelor cranio-cerebrale, tumorilor,
infectiilor cerebrale, furnizand informatii despre existenta si localizarea unei
leziuni cerebrale sau focar declansator pentru crizele epileptice.
Electroencefalografia reprezinta un test adjuvant in diagnosticul de moarte
cerebrala.

PUNCTIA LOMBARA

Puncția lombară este o procedură în cadrul căreia medicul folosește

un ac pentru a ajunge în canalul spinal, cu scopul de a recolta lichid
cefalorahidian (LCR).

Examinarea lichidului cefalorahidian (LCR) este un instrument de

diagnostic important pentru o varietate de afecțiuni neurologice infecțioase
și neinfecțioase.

Puncția lombară se efectuează doar la indicația medicului specialist,

de către personalul medical instruit pentru realizarea acestei manevre. În
timpul procedurii, se va introduce un ac subțire și flexibil, în partea
inferioară a coloanei, în regiunea lombară, prin care se poate preleva lichid
cefalorahidian sau se poate injecta o anumită substanță.

În timpul acestei proceduri, veți fi rugat să vă asezati pe patul de

examinare pe o parte, cu bărbia lipită de piept și genunchii lipiți de
abdomen, în poziție fetală, sau puteți sta pe marginea patului de
examinare, în fund, cu spatele arcuit.

Zona unde va fi introdus acul va fi curățată și sterilizată cu o soluție

antiseptica, iar medicul sau asistentul medical, va introduce încet acul
special pentru punctie. Veți simți o oarecare presiune în timp ce acul este
introdus. După ce acul ajunge în zona optimă, se va recolta lichidul
cefalorahidian.

Când procedura este finalizată, acul va fi îndepărtat și se va pune un

bandaj pe locul de injectare.

Puncția lombară este, în general, foarte puțin dureroasă și durează în

jur de 30 de minute cu tot cu pregatirea pacientului. În anumite situații, în
funcție de fizionomia pacientului este posibil să fie necesare mai multe
încercări pentru a ajunge la canalul spinal și astfel procedura poate să fie
mai dureroasă și să dureze mai mult timp.

DOPPLER CERVICO-CEREBRAL

Ecografia Doppler cervico-cerebrală este o investigație imagistică

non-invazivă și nedureroasă a vaselor extra și intracraniene. Prin acest tip
de ecografie Doppler se evidentiază vasele de sânge de la nivelul capului,
gâtului și toracelui superior, modificările structurale ale acestora, precum și
circulația sângelui.

În timpul unei examinări Doppler cervico-cerebrale, se foloseste un

aparat ecograf alcătuit dintr-un computer, o sondă portabilă și un ecran
video. Sonda se plasează pe zona supusă investigației și emite unde
sonore de înaltă frecvență care ricoșează în pereții celulari, pentru ca apoi
să se întoarcă și să fie decodate de către computer. Acesta din urmă
generează, în timp real, imagini detaliate ale vaselor de sânge cu date
despre direcția și viteza fluxului sanguin. Informațiile obținute pot facilita
diagnosticarea anumitor afecțiuni sau monitorizarea tratamentelor, fără alte
intervenții invazive.

TOMOGRAFIA CEREBRALA
 Investigația CT a capului utilizează echipamente speciale cu raze X
pentru a ajuta la evaluarea leziunilor capului, durerilor de cap severe,
amețelilor și a altor simptome de anevrism, sângerare, accident vascular
cerebral și tumori cerebrale.

De asemenea, investigația prin computer tomograf la cap ajută

medicul să evalueze fața, sinusurile și craniul pacientului sau să planifice
terapia cu radiații pentru cancerul cerebral. În cazuri de urgență, poate
dezvălui leziuni interne și sângerări suficient de rapid pentru a ajuta la
salvarea de vieți.

Medicii folosesc de obicei investigația prin computer tomograf la cap

pentru a detecta:

- sângerări, leziuni cerebrale și fracturi ale craniului la pacienții cu leziuni la

cap.

- sângerare cauzată de un anevrism rupt sau cu scurgeri la un pacient cu o

durere de cap severă bruscă.

- un cheag de sânge sau sângerare în creier la un pacient cu simptome de

accident vascular cerebral.

- un accident vascular cerebral, în special cu ajutorul unei tehnici numită

CT la cap de perfuzie.

- tumori cerebrale.

- cavități cerebrale mărite (ventriculi) la pacienții cu hidrocefalie.

- vboli sau malformații ale craniului.

- defecte congenitale ale capului sau creierului

- infecții ale creierului

- leziuni (traume) la nivelul oaselor feței.

Medicii efectuează, de asemenea, CT la cap pentru:

- a evalua amploarea leziunilor osoase și ale țesuturilor moi la pacienții cu

traumatisme faciale și a planifica reconstrucția chirurgicală.

- a diagnostica boli ale osului temporal de pe partea laterală a craniului,

care pot cauza probleme de auz.

- determina dacă inflamația sau alte modificări sunt prezente în sinusurile

paranazale.

- planifica radioterapia pentru pacienți cu cancerul cerebral sau a altor

țesuturi.

- ghida trecerea unui ac folosit pentru a obține o probă de țesut (biopsie)

din creier.

- evalua anevrismele, malformațiile arteriovenoase și vasele de sânge

printr-o tehnică numită angiografie CT.

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Investigaţia prin Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) este o

procedură de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, minim invazivă,
atraumatică şi neiradiantă.

Investigația RMN foloseşte un câmp magnetic cu intensitate mare şi

radiofrecvenţa pentru obţinerea imaginilor de înaltă rezoluţie ale corpului
uman, permiţând evidenţierea leziunilor cu precizie milimetrică.

Scanarea RMN este aplicabilă pentru toate organele corpului

omenesc, constituind metoda determinantă pentru depistarea afecţiunilor
sistemelor nervos, musculo-scheletal, respirator, genital şi circulator.

Metoda de investigaţie RMN poate implica un disconfort relativ pentru

pacient în ceea ce priveşte zgomotul aparatului în funcţionare – un aspect
normal în această procedură. Pacientul poate solicita oprirea procedurii în
orice moment al derulării ei printr-o simplă apăsare de buton.

BIBLIOGRAFIE
1.https://affidea.ro

2.https://www.neuroaxis.ro

3.https://www.cdt-babes.ro