SCOALA POSTLICEALA F.E.

G









REFERAT LA ETICA SI DEONTOLOGIE
EUTANASIA SI SUICIDUL ASISTAT







Cursant: PATRASCU MARIA CRISTIANA
A.M.G, GRUPA: III B


SCOALA POSTLICEALA F.E.G

Eutanasia si suicidul asistat sunt subiecte care au provocat dintotdeauna
discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic,
politic, medical, cat si in viata de zi cu zi.
Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la persoana care indeplineste actul
final, actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa
de alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte,
daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o doza letala
de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre suicidul
asistat.
Intrebarea de ordin etic ramane - poate fi vreodata bine sa ucizi, chiar cu
intentia de a alina suferinta? In majoritatea tarilor legea este foarte clara. A ucide
un pacient, chiar si pentru a-i alina suferinta, este considerata omucidere. Din
acest motiv, eutanasia este ilegala in Canada si in majoritatea tarilor. In prezent,
numai in Tarile de Jos si in Belgia eutanasia a fost legalizata.
Legalizarea eutanasiei este n mod evident consecina dezincriminrii avortului.
Odat ce societatea ncepe s-i omoare pe cei care nu i vede nimeni, vor
continua prin a-i omor i pe aceia pe care i vd toi, cei nefolositori, cu
deficiene. Dac noi nu suntem ateni i hotri n aciunile noastre mpotriva
acestui atac, orice persoan care se apropie de sfritul vieii, sau care sufer de
o boal incurabil va sfri atunci cnd ei vor dori, cu metodele alese de ei, ca o
ultim datorie de bun sim fa de cei vii.
O interzicere total a sinuciderii asistate i a oricrui mod de eutanasie nu
este necesar doar din punct de vedere moral, ci este un act de justiie social, ca
s-i protejm pe cei mai slabi i mai vulnerabili.
Un caz de suicid asistat medical,s-a petrecut in urma cu cativa ani, in clinica
elvetiana Dignitas. Este vorba de cazul cuplului Duff din Marea Britanie, primul
din aceasta tara care a ales sa-si incheie viata in acest mod. Peter si Peneloppe
Duff sufereau de neoplasm la nivelul tubului digestiv; sotul milionar a avut grija
de sotia sa, diagnosticata cu aceasta boala de mai bine de 10 ani. A aflat, insa, ca
boala canceroasa nu l-a ocolit nici pe el, fiind diagnosticat cu neoplasm de colon
in stadiu avansat, cu metastaze hepatice. Sfirsitul parea inevitabil, amindoi fiind
in faza terminala, in suferinta, motiv pentru care au decis sa moara, dupa cum au
trait, impreuna, fiind astfel primul cuplu din Marea Britanie care a intreprins
acest lucru. Vestea mortii cuplului Duff prin suicid asistat medical in Elvetia a
venit dupa ce britanica Debbie Purdy a pierdut procesul prin care isi solicita
dreptul la eutanasie, punindu-se astfel problema revenirii sau nu asupra
SCOALA POSTLICEALA F.E.G

legalizarii eutanasiei si suicidului asistat medical in Marea Britanie, in prezent
aflate sub incidenta Codului Penal.
Parerea mea este ca cei ce cauta ajutor sa se sinucida nu isi doresc cu
adevarat sa moare, ci doar sa atraga atentia celor din jur. Eu consider ca
legalizarea suicidului si eutanasierii ar provoca noi cazuri de crima. Doar
Dumnezeu este stapanul vietii si unul din cele mai mari pacate este suicidul.
Practici eutanasice gsim nc de la popoarele primitive. n Sparta, btrnii
i mutilaii erau aruncai de pe stnc - o form de eutanasie. La eschimoi,
btrnii erau lsai s moar, din motive economice. tim, de exemplu, c i unii
mprai romani au solicitat s fie omori din cauza durerilor, ns medicii, spre
onoarea lor, i-au refuzat sau le-au administrat otrvuri inofensive, care nu
puteau duce la practicarea eutanasiei. Platon a fost un adept al eutanasiei, n
timp ce Aristotel se mpotrivea acesteia. Este o dezbatere cu vechi rdcini, care,
n prezent, a nceput s cuprind mai mult opinia public dect lumea medical.
n lumea medical lucrurile sunt foarte clare. Marea majoritate a medicilor nu
accept eutanasia.
In ceea ce priveste biserica, ea nu admite eutanasia, considerand ca are un
caracter anticrestin, care contravine poruncii dumnezeiesti Sa nu ucizi".
Crestinii, majoritatea oponenti ai eutanasiei, isi bazeaza argumentele pe
conceptia religioasa ca viata este un dar de la Dumnezeu, si, prin urmare, numai
Dumnezeu o poate lua. Unele biserici accentueaza faptul ca este important ca
nimeni sa nu intervina in procesul natural al mortii. In viziunea crestina nici un
om nu are autoritatea sa ia viata altei persoane, chiar daca aceasta doreste sa
moara. A propune eutanasia cuiva inseamna a considera ca viata acelei persoane
nu merita traita, aceasta opinie fiind incompatibila cu recunoasterea valorii si a
demnitatii persoanei care ar urma sa fie ucisa. Asadar, argumentele bazate pe
calitatea vietii sunt complet irelevante.
n Olanda, eutanasierea nu se reduce la aduli, ci-i privete mai ales pe
copiii nscui cu malformaii. Nou procente din totalul deceselor la nou-nscui
au avut loc ca urmare a continurii administrrii de medicamente cu scopul
explicit de a le grbi moartea. Acest lucru a fost remarcat n dou raportri din
1995 i 2001. Cel puin 2,7% din decesele nregistrate la copii cu vrste cuprinse
ntre 1 i 17 ani n Olanda s-au datorat eutanasiei.
n Flandra, Belgia, mai mult de jumtate din decesele n rndul nou-nscuilor
au fost provocate de doctori prin decizii de luare a vieii, de obicei oprindu-se
medicaia prescris. Totui, 7% din totalul deceselor nou-nscuilor au fost
provocate de o injecie cu o doz letal de medicament. Cei mai muli dintre
SCOALA POSTLICEALA F.E.G

copii aveau malformaii congenitale i/sau erau nscui prematur. Trei pediatri
din patru au fost pregtii s se implice n eutanasierea nou-nscuilor.
Care este motivul propagandei eutanasiei, al configurrii unei adevrate culturi a
morii ce zmbete cu subneles n punctul terminus al consumismului i
divertismentului cotidian, vom arta n numrul viitor. Pn atunci, ns, vom
vedea modul n care Dumnezeu lucreaz n lume, prin cei ce-i pun ndejdea n
El.
Dac cultura drepturilor omului nu mai consider necesar s lase copilului
nici mcar ansa de a tri, de cealalt parte se afl cei care nu numai c-i
sacrific viaa pentru a da unui copil condamnat i stigmatizat de tiin i
medicin ca fiind handicapat ansa la via i posibilitatea de a fi fericit, dar i
gsesc n aceast jertf fericirea.

Caracteristicile care definesc eutanasia sunt:

- Obiectivul primar din partea celui care o practic este s extirpe suferina
producnd moartea bolnavului. n acest sens nu este eutanasie aplicarea unui
tratament medical necesar pentru alinarea durerii, chiar dac ar avea ca efect
secundar i nu voit scurtarea vieii bolnavului.
- Administrarea de substane toxice mortale sau neacordarea asistenei medicale
datorate.
- Cutarea morii altuia, nu a morii proprii. Suicidul nu se consider form
special sau autonom de eutanasie.
- Cererea fcut de cel care intenioneaz s moar. Ajutorul sau coopereaz la
suicid sunt considerate forme de eutanasie.
Eutanasia se situeaz deci att la nivelul inteniilor ct i la cel al metodelor
folosite. De aceea distingem mai multe forme de eutanasie.
Din punctul de vedere al celui care o practic, se face distincie ntre:

a) Eutanasia activ (pozitiv sau direct): cnd medicul, sau altul care intervine
prin el n mod direct pentru a procura moartea unui pacient; este uciderea
intenionat a unei persoane, prin acele gesturi, acte, care i determin moartea,
care nu s-ar produce fr efectuarea lor.
b) Eutanasia pasiv (negativ sau indirect): este uciderea unei persoane prin
neaplicarea unui tratament care ar putea s-i salveze viaa. Are loc atunci cnd
nu se folosesc mijloacele disponibile, iar aceast omitere duce la moarte, care n-
ar avea loc sau ar fi amnat dac ele ar fi fost folosite.
SCOALA POSTLICEALA F.E.G

Aceast ultim distincie este mai controversat. Este clar c prima
eutanasia activ este o adevrat form de ucidere, dar n cazul n care moartea
ar proveni de la actele de omisiune (delsarea sau abinerea de la numite
ngrijiri), ea ar trebui foarte simplu asemnat se spune cu un deces din
cauze naturale. Aici ns este un adevrat sofism, care ignor faptul c omul
poate face un ru i doar abinndu-se de la mplinirea unei datorii: un medic
care s-ar abine de a-i
da hrana necesar unui pacient internat pentru o intervenie de rutin ar fi
urmrit penal pentru omucidere voluntar. De aici se vede clar c un act de
eutanasie poate proveni att dintr-un comportament activ ct i dintr-o conduit
pasiv.
Din punctul de vedere a celui care o primete se distinge ntre:
a) Eutanasia voluntar: cnd cererea morii este exprimat n mod clar i repetat
de pacient, n timpul sau nainte de apariia suferinei.
b) Eutanasia nonvoluntar: cnd cererea morii nu exist pentru c bolnavul este
incapabil s o fac, i persoanele care au n grij un pacient presupun c, dac el
ar putea s se exprime, ar cere-o.
c) Eutanasia involuntar: atunci cnd cererea nu exist i decizia este luat de
alii considernd un bine superior cu caracter utilitarist i colectiv; este
practicat mpotriva voinei exprese a pacientului.
n plus se vorbete despre eutanasia eugenic, eutanasia colectivist,
criminologic, experimental, solidaristic. De asemenea despre eutanaisa
perinatal, agonic, psihic, social, dup cum se aplic: nounscuilor diformi
sau cu deficiene, bolnavilor terminali, pacienilor cu leziuni celebrale
ireversibile, btrnilor sau altor persoane considerate neproductive pentru
societate sau o povar pentru comunitate.
Eutanasia se opune distanasiei sau nverunrii terapeutice, care indic n
schimb recurgerea la intervenii medicale de prelungire a vieii fr respect fa
de demnitatea pacientului.
Ca o concluzie, problemele de sanatate nu pot fi rezolvate prin descotorosirea
de cei bolnavi, ci infruntandu-le si cautand cele mai bune solutii, pastrand in
minte datoria pe care o avem fata de semenii nostri care sufera. O data ce
acceptam ca moartea este o rezolvare a problemelor oamenilor, va deveni din ce
in mai greu sa impunem o limita, iar moartea va fi vazuta ca raspuns la tot mai
multe probleme, cu motive tot mai putin intemeiate.
SCOALA POSTLICEALA F.E.G



BIBLIOGRAFIE:

Spirit an Life, vol. VI, nr.24, 10 iun.2011, Human Life International
Ziarul de Iasi
Internet