Page

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE

REFERAT MASTER
ETIC BIOMEDICAL I LEGISLAIE

MASTERAND
BUGHIU P.(BORO) ADRIANA
AN.II.GRUPA I SEMESTRUL IV

2015

2
Page

ETICA MORALA, MORALITATEA

ETICA, MORALA, MORALITATE

Page

Morala este un ansamblu de principii, valori si norme de reglementare a comportamentului

impuse atat de constiinta morala, cat si de opinia publica;
Moralitatea se refera la gradul in care normele morale sunt respectate de catre o colectivitate, si
defineste modul in care se reflecta in conduita subiectului sistemul de comandamente morale
specifice unei societati( aici ntlnim tipul moral; tipul imoral i tipul amoral)
Principiile morale sunt reguli de generalitate maxima ce traseaza liniile de conduita pe care
trebuie sa le urmeze oamenii pentru atingerea idealului.
Normele morale sunt reguli de comportament prin care se indica ce trebuie sa faca/sa nu faca
subiectul moral pentru ca manifestarea lui sa fie apreciata ca buna/rea.
Valorile sunt un ansamblu de fapte, stari, actiuni, comportamente pretuite in cel mai inalt grad de
indivizii unei colectivitati sau societati.
-valori morale: bine, rau, cinste, sinceritate, bunatate
Subiectul moral este purtatorul dimensiunii morale a actiunilor si relatiilor umane.
Manifestarea morala este exteriorizarea subiectului prin comportamente in conformitate cu
valorile si normele morale appreciate de opinia publica.
Moralitatea Etica este o disciplina filosofica ce studiaza distinctia dintre bine si rau, cinstit si
necinstit si evaluarea consecintelor morale ale actiunilor umane.
Etica teoretica metaetica: studiul regulilor logice generale ale oricarei morale
- etica normativa: studiul continutului normelor, principiilor si valorilor
specifice unor sisteme morale
Etica deontologica Immanuel Kant; Jeremy Bentham
- moralitatea actiunilor si comportamentului nu depinde de dorinte

4
Page

- unicul criteriu al moralitatii este datoria

CODURI ETICE SI DREPTURILE OMULUI

Codurile etice profesionale indeplinesc 3 functii: dau siguranta publicului, ofera reglementari
pentru disciplinare si organizarea profesiei si ofera un cadru orientativ pentru luarea deciziilor.
Juramantul lui Hipocrate
Obligativitatea respectului fata de maestro, fata de cei initiate in arta vindecarii.
Datoria morala de a dezvolta si transmite generatiilor urmatoare cunostiintele dobandite.
Datoria absoluta a medicului de a sluji viata, utilizarea tuturor cunostiintelor in favoarea
bolnavului.
Probitatea profesionala a medicului in tot ceea ce el intreprinde.
Spiritual de omenie al medicului si puritatea sa morala.
Respectful scrupulos al secretului profesional.
Interzicerea relatiilor sexuale cu pacientii si membrii familiei acestora.
Prohibitia eutanasiei si avortului.
Rugaciunea lui Maimonide
Increderea in posibilitatile de expansiune a cunoasterii umane.
Datoria permanentei perfectionari profesionale pentru a asigura imbunatatirea asistentei
medicale.
Intemeierea relatiei medic-pacient pe incredere reciproca si toleranta.
Obligatia de a sluji omul suferind, indiferent de starea sociala.

Condamnarea sarlatanismului.

Page

Probitatea profesionala, nedepasirea competentei.

Necesitatea autocontrolului medicului in relatiile sale cu pacientii.

Respingerea imixtiunii motivelor pecuniare in relatia medic-pacient.
Decalogul lui Masci
Respectul absolut al bolnavului.
Necesitatea tratamentului pacientilor indifferent de pozitia lor sociala.
Respectul absolute pentru profesia medicala.
Respectarea riguroasa a regulii confidentialitatii.
Acordarea suportului afectiv pentru pacient.
Interzicerea comentariilor asupra recomandariilor.
Tratarea pacientului cu dragoste si credinta.
Sa nu distrugi la niciun bolnav iluzia vindecarii.
Sa nu consideri niciodata profesiunea ta o povara.
Obligatia morala a autoperfectionarii profesionale continue.

PROBLEME ETICE REZULTATE DIN PROGRESUL MEDICINEI, LA

NCEPUTUL MILENIULUI TREI

Page

Medicina moderna opereaza cu concepte din majoritatea stiintelor fundamentale sau

aplicate, de la stiintele naturii (fizica, chimie, biologie), pana la modele matematice complexe si
notiuni din campul filozofiei si artei.

Stiintele fundamentale si cercetarea aplicata in domeniul medical au furnizat metode tot

mai complexe de explorare a organismului uman, si au determinat o crestere exponentiala a
posibilitatilor terapeutice, de-a lungul timpului.
Numeroase descoperiri au determinat progrese importante in diagnosticul si tratamentul
bolilor precum si in dezvoltarea interventiilor chirurgicale. Aceste progrese ale medicinii au
generat si o serie de probleme de etica medicala, cele mai multe controversate.
Iata cateva exemple: euthanasia (moartea asistata) bolnavilor incurabili, mentinerea intr-o
stare de viata vegetativa cu ajutorul aparatelor a bolnavilor in stare de moarte cerebrala, avortul
la cerere sau in scop terapeutic, contraceptia, metodele de reproducere umana asistata, folosirea
in scopuri de cercetare sau terapeutice a tesuturilor recoltate de la embrioni umani, clonarea.
O problema controversata de etica medicala o reprezinta euthanasia. Avem dreptul sa
prelungim suferinta unui bolnav incurabil cand acesta solicita un sfarsit asistat medical (moartea
asistata)?
La 1 aprilie 2001, Olanda a devenit prima tara din lume care a legalizat euthanasia. Exista
numeroase organizatii care fac presiuni pentru legalizarea acesteia si in alte state. in Romania,
Codul deontologic aprobat de Colegiul Medicilor interzice explicit si implicit euthanasia. in mod
implicit, in articolul 23 se specifica: "medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului
incurabil, asigurand demnitatea muribundului, dar in nici un caz nu are dreptul sa-i provoace
moartea in mod deliberat, act ce constituie o crima, chiar daca a fost cerut insistent de un bolnav
perfect constient". in mod explicit in articolul 27 este specificat : "se interzice cu desavarsire
euthanasia, adica utilizarea unor substante sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav,
indiferent de gravitatea sau prognosticul bolii".
Legat de euthanasie, cat de morala este recoltarea de organe vitale de la un bolnav in
stare de viata vegetativa, fara sanse de vindecare, in scopuri de transplant? Conceptul de moarte
a suferit transformari radicale la sfarsitul mileniului doi, prin aparitia notiunii de "moarte
cerebrala" si legiferarea recoltarii in vivo a organelor vitale in scop de transplant. Avem dreptul

Page

sa mentinem intr-o stare de viata vegetativa cu ajutorul aparatelor un bolnav cu excluderea

functionala a scoartei cerebrale (sindrom apallic)?

In SUA exista inca din 1976 Natural Death Act (legea privind moartea naturala)
document emis de statul California si extins in termeni echivalenti in alte state americane.
Concret legea recunoaste dreptul oricarui adult de a dispune de neaplicarea si intreruperea
"terapiilor de mentinere in viata" in cazul in care se afla "la limita extrema a conditiilor
esentiale". Prin "conditii existentiale extreme" se intelege faza terminala, in care folosirea
terapiilor ar intarzia moartea, dar nu ar conduce la recuperarea vietii. Prin terapii de sustinere a
vietii se intelege orice mijloc sau interventie medicala care, mecanic sau artificial, sustine,
reactiveaza sau inlocuieste o functie vitala naturala si conduce doar la o intarziere a mortii.
Pacientul trebuie sa aiba un diagnostic terminala stabilit de doi medici. Aceasta dispozitie (living
will) trebuie sa fie semnata de beneficiar in prezenta a doi martori, care sa nu fie legati de acesta
prin legaturi de rudenie sau afinitati, sau destinatari ai bunurilor sale, sa nu fie medicul curant sau
un subordonat al acestuia sau al institutiei de tratament. Dispozitia, elaborata in scris pe un
formular foarte precis, prevede neaplicarea ei la pacientele insarcinate, si are valabilitate timp de
cinci ani.
Este moral avortul la cerere, ca metoda de control al nasterilor, sau avortul numit
"terapeutic", in caz de boli grave ale mamei sau fatului? Nu exista un raspuns cu sanse reale de a
fi unanim acceptat. Este o problema cu numeroase conotatii morale si religioase, reglementata
politic in mod diferit de state diferite. Extremele sunt reprezentate, pe de o parte, de statele
islamice, in care atat avortul la cerere cat si cel in scop terapeutic sunt strict interzise de lege, si,
pe de alta parte, de China, care duce o politica agresiva de limitare a cresterii populatiei, inclusiv
printr-o politica pro-avort. in Europa, Islanda a fost prima tara care a legiferat avortul la cerere ca
metoda de control al nasterilor. A fost urmata, mai devreme sau mai tarziu, de majoritatea tarilor
europene. in ceea ce priveste avortul numit "terapeutic", ca mijloc de profilaxie a bolilor
genetice, exista multe controverse. Cum poate fi privita uciderea unei fiinte umane ca un mijloc
de profilaxie? Uciderea deliberata a fatului in uter nu reprezinta oare un caz de euthanasie nonvoluntara, punandu-se capat vietii unui bolnav care nu poate alege el insusi intre a trai si a muri,
acordul sau neputand fi obtinut datorita starii lui mintale sau fizice? Fatul nu este autonom, nu
are capacitatea de a actiona in mod responsabil pentru a isi exprima sau nu consimtamantul. Cine

Page

are autoritatea morala de a decide uciderea acestuia? Parintii, pe baza consimtamantului

informat? Medicul care ii consiliaza? Diverse instante de judecata?Avortul ar trebui oare complet
interzis, din considerente morale sau religioase? Este morala utilizarea pentru cercetare sau in
terapeutica a tesuturilor recoltate de la embrioni umani? Pentru statele in care este legiferat
avortul la cerere, aceasta pare sa fie doar o intrebare retorica. Folosirea tesuturilor embrionare
astfel obtinute poate fi asimilata cu notiunea de transplant de organ?
Care sunt limitele etice ale reproducerii umane asistate? Implantarea la cerere in uterul
unei femei a unuia sau mai multor embrioni umani, care nu sunt copii biologici ai mamei
purtatoare, poate fi asimilata legal cu adoptia?
Putem vorbi despre adoptia de embrioni umani?
Ar trebui ca aceasta metoda sa fie supusa acelorasi reglementari legale ca si adoptia?
Clonarea umana poate fi considerata o metoda de reproducere asistata?
Acestea sunt intrebari la care nu exista, deocamdata, un raspuns unanim satisfacator.