Confidentialitatea si secretul

professional medical

Secretul profesional este un drept legal al pacienților și o obligație a personalului medical –

obligație etică și, în același timp, legală. Chiar dacă există numeroase reglementări care
instituie obligația ținerii secretului medical, aceasta este, deseori, ignorată de medici, iar
pacienții nu știu că au dreptul la confidențialitate. Confidențialitatea este una dintre cele mai
importante valori ale actului medical, care stau la baza relației de încredere între medic și
pacient. Jurământul lui Hipocrate subliniază importanța secretului medical: „Orice voi vedea
sau auzi în timpul activității profesionale sau în afara ei în legătură cu viața oamenilor –
lucruri care nu trebuie discutate în afară, nu le voi divulga, acceptând că toate acestea trebuie
ținute în secret”. Prin urmare, secretul pe care pacientul îl păstrează chiar și față de rudele sale
cele mai apropiate în legătură cu starea sa de sănătate este împărtășit cu medicul său. Medicul
în acest caz devine un mentor căruia îi puteți încredința informații intime, iar secretul medical
va căpăta subtilități similare actului religios al spovedaniei”. Această analogie nu vine decât
să accentueze dimensiunea încrederii ce ar trebui să existe în raportul medicului cu pacientul
său. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic prevede în mod expres că
informațiile despre solicitarea asistenței medicale, starea sănătății, diagnostic și alte date
obținute de medic în examinarea și tratamentul pacientului, sunt informații personale și
secretul profesional al medicului. Respectiv, nu pot fi divulgate. Secretul profesional nu poate
fi divulgat nici după terminarea tratamentului sau moartea pacientului. Această obligație a
medicului este una corelativă dreptului pacientului la securitatea vieții personale, integritatea
fizică, psihică și morală, cu asigurarea discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate și
asigurarea confidențialității informațiilor ce țin de secretul medicalSă ne imaginăm situația în
care succesorii pacientului decedat vor să afle dacă au fost erori medicale și dacă s-au aplicat
tratamentele adecvate sau vor să restabilească onoarea și demnitatea rudei decedate pe motiv
că a fost defăimată din perspectiva stării de sănătate (de exemplu, că ar fi fost bolnav mintal,
că ar fi fost purtătorul unor boli venerice, etc. Totuși, trebuie să cunoaștem că secretul medical
nu este absolut și să înțelegem că sunt situații când divulgarea acestuia se cere în scopul unui
interes public sau în cazul pacienților care pot constitui un pericol chiar pentru sine sau pentru
cei din jur. Astfel, Legea privind exercitarea profesiunii de medic prevede situații în cazul în
care prezentarea informațiilor care constituie secret profesional se va realiza fără
consimțământul pacientului sau al reprezentaților săi legali. De exemplu, o persoană este
purtătoare al unui virus și întreține relații sexuale neprotejate cu partenerul său. În cazul în
care ambii parteneri vin la consultație, medicul ar fi obligat să informeze celălalt partener
despre existența bolii și despre riscurile răspândirii acesteia.

In concluzie, tinand cont de increderea pe care o acorda pacientul medicului sau, secretul
profesional trebuie pastrat cu strictete fara a aduce atingere in vreun fel vietii private a
pacientului prin divulgarea intentionata sau culpabila a acestui secret.
Realizat: Rusnac Dumitru gr 20 CMO

Profesor: Tintiuc Ana