ISTORICUL MEDICINEI LEGALE Medicina legala este disciplina medicala care isi pune cunostiintele sale in slujba justitiei

, ori de cite ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sint necesare anumite precizari cu caracter medical-biologic. Istoricul medicinii legale Cele mai vechi dovezi care atesta colaborarea medicilor cu justitia dateaza din antichitatea cea mai indepartata. Astfel in Codul lui Hamurabi (rege al Babilonului intre anii 17 !"1#!# i.e.n.$ contine elemente de raspundere medicala% precizind si sanctiunile pentru greseli in interventiile terapeutice. In &almud se mentioneaza ranirile% omuciderile% sinuciderile% sarcina% constatarea mortii% perversiunile se'uale% semnele virginitatii% violul% pubertatea% sterilitatea etc. In codurile de legi ale (giptul antic era prevazuta necesitatea e'aminarii de catre moase a femeii gravide condamnate la moarte% aminindu"se pedeapsa pina dupa nastere (daca graviditatea era confirmata$. legile egiptene pedepseau aspru avortul) se considerau drept vicii grave unele perversiuni se'uale. Cel mai vechi document al medicinii legale universale este colectia *i"Iuan"+u% in cinci volume% aparuta in 1 ,7 in China% autorul fiind consilierul penal *un"tsi. *e ocupa de autopsii% traumatisme mortale si nemortale% asfi'ii% moartea subita si mortile survenite in cursul tratamentului prin acupunctura. &itlul unui capitol- .Cum se spala nedreptatea. subliniaza rolul social al medicinei legale. Atit medicina greaca cit si cea romana% cunoscind bolile psihice au aratat felul cum puteau fi trasi la raspundere penala anumiti bolnavi mintali. In /igestele lui Iustinian (secolul al 0I"lea$ se formuleaza parerea ca medicilor este mai curind o judecata decit o marturie. In 1171 Ambroise 2are publica /es rapports et des mo3ens d4embaumer les corps morts% prima carte de medicina legala aparuta in (uropa. Adresindu"se medicilor% el le arata dificultatile profesiunii medicale si le recomanda sa fie obiectivi si .sa nu prezinte plagile mari ca mici si nici cele mici ca mari prin favoare sau altfel% pentru ca juratii (judecatorii$ se consulta si judeca adesea dupa cum li se raporteaza.. 2rimul care a folosit denumirea de .medicina legala. a fost italianul 2aolo 5acchia% medic al papei Inocentiu al 6"lea% consultant al tribunalului ecleziastic (7ota 7omana$% si savant multilateral. In cele 18 volume ale tratatului 9uestiones medico"legales abordeaza capitolele clasice ale medicinei legale la care ane'eaza si !1 de pareri si decizii ale 7otei *acre. Alte denumiri folosite pentru desemnarea acestei specialitati (:edicina ;orensis% :edicina +egalis% :edicina +egala% :edecine +egale% +egal :edicine% ;orensic :edicine reflecta legaturile medicinei cu dreptul. ('ista si alte denumiri ca- :edicina <udiciara% :edecine <udiciaire% :edical <urisprudence% =erichtliche :edizin. Acestea indica un domeniu mai restrins de aplicare a cunostintelor medicale in procedura judiciara (cercetare% ancheta% judecata$ acoperind mai bine continutul activitatii concrete a e'pertizelor curente. > alta grupa de denumiri indica o cale particulara de dezvoltare a medicinei legale% paralel cu obligatiile igienico"sanitare si administrative ale medicului:edizinische 2olizei?issenschaft% *taatsarznei@unst% 2olitia medica. Aniversitatile evului mediu au constituit prin consiliile facultatilor de medicina

primele organe de e'pertiza% fiind solicitate sa"si dea parerea in diverse probleme medico"sanitare din care unele aveau caracter medico"legal. Cristalizarea medicinei legale ca specialitate medicala de sine statatoare debuteaza cu obiceiul justitiei de a solicita ajutorul unor persoane cu e'perienta (moase% medici% chirurgi$ pentru judecarea proceselor privind viata% integritatea corporala si sanatatea omului. Apelul la acesti specialisti% sporadic pina in secolul al 60"lea% incepe sa fie reglementat juridic in secolul al 60I"lea (11B % Constitutio Criminalis Carolinae$ si secolul al 60II"lea (1#8B% (dictul din Cantes) 1#1#% 2ra'is Criminalis$ si incepe sa fie fundamentat pe baza stiintifica in secolele al 60III"lea si al 6I6"lea% o data cu integrarea medicinei legale in invatamintul medical. /in aceasta epoca dateaza lucrarea lui ;ortunato ;idelis ./e 7elationibus :edicorum +ibri 9uator. care poate fi considerata ca primul tratat de medicina legala. 2ina la 7evolutia franceza din 17!D% cadrul procedural penal nu era favorabil dezvoltarii e'pertizelor medicale (dezbaterile erau adesea secrete% acuzatul lipsit de aparare% marturia inculpatului considerata .regina probelor. era adesea smulsa prin tortura etc$. In secolul al 6I6"lea procedura judiciara inceteaza sa mai fie secreta si devine publica% si de aceea opiniilor e'pertilor solicitindu"se o cit mai mare rigoare% impartialitate si probitate stiintifica. /ezvoltarea unei categorii de e'perti medicali specializati (medicina legala$ a e'ercitat la rindul ei o influenta reciproca asupra dezvoltarii conceptiilor de drept si procedura (alienatul mintal scapa de rigorile justitiei% pruncuciderea ajunge sa beneficieze de o pedeapsa mai blinda decit omuciderea% anomaliile se'uale beneficiaza de o interpretarea mai justa$ si asupra imbogatiri si diversificarii probele stiintifice (de e'emplu in stabilirea cauzei mortii% a identitatii persoanei% a filiatiei% a elucidarii mecanismelor diverselor vatamari$. In invatamintul medical% medicina legala apare mai intii ca o disciplina secundara% predata in cadrul altor catedre (anatomie patologica% igiena% to'icologie% psihiatrie$ si numerosi medici cu alt profil de baza au adus contributii esentiale in dezvoltarea medicinei legale. Citeva e'emple+a 2aris% prof. :."<. >rfila% apoi A. /evergie au fost concomitent profesori de chimie si de medicina legala. A. &ardieu a fost patolog% igienist si medic legist. A. +acassagne si 2. Brouardel s"au ocupat de asemenea si de probleme de igiena si medicina legala. In tarile germane% pe linga legaturile medicinei legale cu igiena% se consolideaza orientarea morfopatologica) se editeaza carti de diagnostic pe cadavru (<. +. Casper% 1!1!$ si cunoscutul Atlas de medicina legala de (.von Hofmann. Aceasta orientare este continuata de A. Haberda la 0iena% ;. *trassmann la Berlin si altii. Ca psihiatru si medic legist C. +ombroso a creat antropologia criminala bazata pe teoria falsa a criminalului innascut% neglijind rolul criminogen al mediului social. In tara 2rimele elemente de medicina legala se regasesc in +egiuirile lui :atei Basarab si 0asile +upu si anume- .Cartea 7omaneasca de Invatatura de la 2ravilele Imparatesti. tiparita la Iasi in 1#,# si .Indreptarea +egii. tiparita la &irgoviste in 1#1 . In acestea se fac referiri la e'pertiza in cazuri de otravire% ranire% nebunie% deflorare% sodomie. *int indicati medicii care puteau sa faca e'pertize% precum si modul cum acestea trebuiau

e'ecutate. *int enumerate o serie de infractiuni cum ar fi pruncuciderea% atentatele impotriva moravurilor% incestul% sodomia% violul% sugrumarea% ranirile si otravirile care fac parte din preocuparile medicinei legale. In anul 1!1# Carol /avila infiinteaza *coala de Chirurgie ulterior denumita *coala Cationala de :edicina si ;armacie. Aici se preda si medicina legala. In 1!# se infiinteaza pe linga :inisterul de Interne si :inisterul <ustitiei un laborator de chimie destinat sa serveasca lucrarilor practice ale invatamintului medical si sa fie in acelasi timp la dispozitia instantelor juridiciare pentru cercetari chimico"legale. In anul 1!#1% prin aparitia Codului 2enal si Instructie Criminala a fost stabilit rolul medicului intr"o serie de cauze judiciare. In 1!#1 =heorghe Atanasovici devine primul profesor de medicina legala la *coala Cationala de :edicina si ;armacie. In 1!# =heorghe Atanasovici este numit :edic +egist al Capitalei. In 1!7D a fost numit profesor de psihiatrie si medicina legala Ale'andru *utzu. :edicina legala in Cluj se leaga de numele lui Cicolae :inovici.

Scurt istoric : inca din antichitate se gasesc dispozitii cu character medico"legal incadrate strict la relatiile sociale din acea societate. Codul lui Hammurabi 17 !"1#!# i.e.n din :esopotamia- un act juridic si de intelepciune % ce se baza pe idea ca omul traind in cetate % se afirma promovind dreptatea si ca incalcarea legilor omenesti duce la distrugerea umanitatii. An alt e'emplu ar fi Cartea Mortilor la (gipteni %elaborata cu mai bine de 1888 de ani i.e.n%in care moartea era considerata fireasca% ce trebuie pregatita prin stiinta si morala iar dreptul si adevarul erau considerate principii morale ale universului. >data cu avansarea spre e.n si epoca moderna medicina legala a cunoscut o dezvoltare stiintifica majora in paralel cu dezvoltarea stiintelor juridice( progresul medico"legal presupune si progresul st juridice$. /ezvoltarea si infintarea primului Institut :edico"+egal romanesc apartine prof dr.:ina :inovici (1!D $ . :edicina legala este o specialitate medicala care aplica principiile si metodologia stiintelor medicale la domeniul juridic (se afla la granita dintre medicina si stiintele juridice$. (a urmareste% in interesul justitiei% sa obiectiveze si sa evalueze la solicitarea organelor de justitie sau a partilor implicate aspectele medicale continute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat in cadrul unui suport probatoriu stiintific e'pertal (probatiune biologica$. Cecesitatea e'pertizelor E constatarilor medico" legale se regaseste in toate cauzele juridice cu implicatii medicale% precum si in toate cazurile medicale cu implicatii juridice. :edicina legala reprezinta astfel o interfata intre gindirea juridica si cea biologic" medicala. /reptul ca stiinta lucreaza cu te'te de lege% notiuni si categorii precise% aplicind o logica de tip binar (da sau nu) alb sau negru% 8 sau 1 etc.$. ;unctionind dupa logica analogica comple'a realitatea biologica% inca insuficient cunoscuta si e'plicata% nu poate

fi sesizata% inteleasa si definita prin intermediul logicii binare. 2entru a satisface e'igentele de precizie ale justitiei% medicul legist trebuie sa fie obiectiv% sa cunoasca legile si sa"si dezvolte deprinderea de a e'plica realitatile comple'e biologice unor persoane fara pregatire medicala. &rebuie sa aplice un discernamint riguros si sa se e'prime concluziile prin formulari clare% inechivoce dar nuantate% pentru a diferentia net realitatile medico"biologice certe (care pot fi demonstrate$% de cele probabile (verosimile$% sau doar posibile% astfel ca concluziile sa fie corect interpretate si folosite ca atare in probatiune. ('ista un rationament medico"legal% specific acestui domeniu de activitate% care imbina rationamentul medical al clinicianului si al morfopatologului cu rationamentul judiciar al procurorului criminalist si al judecatorului. > prestatie medico"legala obiectiva% in care subiectivismul interpretarii sa fie redus la minimum% prin punerea la dispozitia medicului a cit mai multor date stiintifice reprezinta o necesitate nu numai din punct de vedere medical si juridic (e'pertiza medico"legala reprezentind un mijloc de probatiune fara de care nu se poate infaptui actul de justitie$% dar si social% prin alinierea noastra la mult visatul nivel european de 7espectare a /repturilor >mului% prin evitarea oricaror erori medicale si implicit juridice% cu implicatii dramatice la nivel nu numai individual% dar mai ales general social% avind in final largi implicatii nationale