MODULUL 23.

PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

2. ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU AST BRONSIC

Astmul bronsic se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin accese de dispnee paroxistica expiratorie provocate
de obstructia bronhiilor prin bronhospasm

-culegerea datelor:

-circumstantele de aparitie a crizei de astm bronsic: contact cu alergeni (astm extrinsec) ; infectii( astm intrinsec)

-factori favorizanti: expunerea la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii

-manifestari de dependenta: a) criza de astm bronsic ; b) starea de rau asmatic

-examene paraclinice : eozinofilie in sputa si sange; teste cutanate pozitive; capacitate pulmonara totala
crescuta, volum rezidual crescut, V.E.M.S. scazut

-problemele pacientului: -alterarea respiratiei; - anxietate; - deficit de autoingrijire; - alterarea somnului;

- discomfort; -alterarea comunicarii

-obiective: combaterea crizei de astm bronsic; ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice; prevenirea complicatiilor;
ameliorarea tolerantei la efort

- interventii: -aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm bronsic

-internarea pacientului cu stare de “rau asmatic”

-mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteze respiratia (sezand)

-identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice (factori din mediul imediat
inconjurator) si indepartarea lor( scuturarea paturilor, a saltelelor , folosirea pernelor din burete)

-ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale

-suport psihic al pacientului

-administrarea tratamentului medicamentos prescris: bronhodilatatoare, corticoizi, antihistaminice, antibiotice,

observarea unor efecte secundare, cum ar fi : tahicardie, aritmie, greata , varsaturi

-masurarea functiilor vitale

- hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor

-educatia pacientului:

-modul de administrare al tratamentului la domiciliu, efectele secundare ale acestuia si regim alimentar
in timpul tratamentului cu cortizon

-masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic: evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali

-importanta consumului de lichide

-moduri de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu

-necesitatea curelor climaterice, in special saline

-regim de viata echilibrat, gimnastica respiratorie

-toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie

3. EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR RESPIRATORII

-mentinerea unei bune pozitii a corpului

-pozitia incovoiata impiedica ventilatia pulmonara

-practicarea exercitiilor fizice, a sportului

-inotul este un mijloc eficient de reglare a respiratiei

-tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza)

-evitarea fumatului

- nicotina provoaca vasoconstrictie a vaselor coronariene si periferice

- evitarea consumului de alcool si droguri

-acestea inhiba centrii respiratorii

-evitarea mediului poluat

-alergenii, fumul , substantele toxice sunt iritante pentru mucoassa cailor respiratorii

-evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed

-evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii

-evitarea aglomerarilor in epidemiile virale

-tratamentul precoce al afectiunilor cailor respiratorii superioare

-tratamentul afectiunilor care au rasunet si asupra aparatului respirator: anemie, insuficienta cardiaca, infectii

-combaterea obezitatii : obezitarea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice, obezii sunt receptivi la infectii
respiratorii deoarece plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt mobilizate ; in caz de mobilizare la pat
prezinta risc crescut de pneumonie hipostatica

5. RECOLTAREA SPUTEI

Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.

Scop: -explorator pentru examinari: -macroscopice; -citologice; -bacteriologice; -parazitologice

Materiale necesare:

-sterile: cutie petri, pahar conic; -scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta)

-nesterile: -pahar cu apa; servetele sau batiste de unica folosinta

Pregatirea pacientului:

-psihic: -se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii: -se instruieste sa nu inghita sputa ; - sa nu o
imprastie; -sa expectoreze numai in vasul dat; - sa nu introduca in vas si saliva

Executie:

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele

-i se ofera vasul de colectare

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h

6. Masurarea respiratiei
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion culoare verde, foaie de temperatura

Interventiile asistentei:

-aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata

-plasarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui

-numararea inspiratiilor timp de 1 minut

- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura( 1 linie orizontala= 2 respiratii)

-unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

7. Semne si simptome posibile in afectiunile aparatului respirator

-durerea toracica: -difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de: -regiunea afectata( regiunea
toracica, pleura, parenchim pulmonar) ; -intinderea leziunilor

-nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatului respirator

-creeaza discomfort, perturba somnul pacientului, limiteaza miscarile.

-tuse : -poate fi uscata sau umeda

-este un simptom dominant in unele afectiuni respitratorii

-difera ca frecventa, mod de aparitie(matinala, vesperala, in anumite pozitii)

-poate duce la epuizarea pacientului si la perturbarea somnului

-in unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii secretiilor

-expectoratie: - prezinta caracteristici diferite

-examenul macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie

-reprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei

-dispnee: - este consecinta: - scaderii aportului de oxigen

-cresterii dioxidului de carbon

-comprimarii organelor mediastinale(trahee, bronhii)

-obstructiei cailor respiratorii

-difera in functie de: - timpul respirator afectat

-ritmul respiratiei

-circumstante de aparitie (efort, repaus)

-frecvent sugereaza o afectiune respiratorie

-determina anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee

-vomica: poate fi unica sau fractionala

-hemoptizie: este dominanta in unele afectiuni respiratorii

-sughit: apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)

9. Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian

Scop: -explorator: - depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului

 -depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni

Materiale:

De protectie: -masca de tifon

Sterile: - spatula linguala

-eprubeta cu tampon faringian sau ansa de Pt

-eprubete medii de cultura

-ser fiziologic sau glicerina 15%

Nesterile: - tavita renala

-stativ pentru eprubete

-lampa de spirt

-chibrituri

Pregatirea pacientului

Pregatirea psihica: - se explica necesitatea recoltarii

-se anunta si se explica tehnica

Pregatirea fizica: - se anunta sa nu manance, sa nu bea apa

- sa nu i se instileze solutii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara

-se aseaza pacientul pe un scaun

Executie:

-se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor

- asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool

- isi pune masca de protectie

-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat

- deschide eprubeta cu tamponul faringian

-flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu un dop steril

-apasa limba cu o spatula linguala

- cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane( cand
este cazul)

-flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul flambat

- la indicatia medicului intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe
medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare

- se spala pe maini cu apa si sapun

Notarea in foaia de observatie:

- se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea

-daca s-au facut insamantari sau nu

2,3,5,6,7,9 rezolvate

MODULUL 24 CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

1. Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare

- asanarea focarelor de infectie din organism

-alimentatia echilibrata: fara exces de sare si grasimi, aport de vitamine

-combaterea obezitatii

-regim de viata echilibrat, alternand perioadele de activitate cu perioadele de repaus

-controlul periodic al tensiunii arteriale

-tratamentul afectiunilor cronice

-evitarea stationatului excesiv in picioare

-purtarea de incaltaminte comoda

-evitarea purtarii de imbracaminte stramta care stanjeneste circulatia

-evitarea consumului de alcool, cafea

-suprimarea fumatului

-efectuarea de exercitii fizice zilnic, plimbari in aer liber

-evitarea stresului psihic

4.Semne si simptome posibile in afectiunile aparatului cardiovascular

-durerea: -poate fi localizataprecordial sau retrosternal

-este foarte important a se stabili caracteristicile ei (debut, localizare,intensitate, iradiere, legatura cu efortul,
miscarile respiratorii, miscarile toracelui) pentru configurarea diagnosticului

-determina discomfort, anxietate

-dispneea: -este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare

-poate aparea la efort sau in repaos, cu predilectie noaptea

-poate fi insotita de tuse, neliniste

-este un simptom dominant in insuficienta cardiaca stanga

-palpitatii: -pot surveni izolat sau in accese

-cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale, abuz de cafea, tutun

-cele cu durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm sau de conducere

-determina anxietatea

-paloare: -prezenta in endocardita reumatica

-cianoza: -este un simpom dominant in unele afectiuni (insuficienta cardiaca dreapta, cardiopatii congenitale)

-edem: -este manifestarea insuficientei cardiace

-manifestari respiratorii: -tuse cardiaca, hemoptizie

-manifestari digestive: -greturi, varsaturi

-manifestari generale: -astenie

6. Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu infarct miocardic

Infarctul miocardic se caracterizeaza prin necroza miocardica determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.

Culegerea datelor: -circumstante de aparitie: -dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig

-factori predispozanti: - ateroscleroza coronariana

-stenoza congtenitala coronariana

-leziuni valvulare

-factori de risc: -hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet
zaharat, H.T.A.

-manifestari de dependenta(semne si simptome): - durere anginoasa, intensa(atroce, violenta,

insupotabila si ocogena); nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus, dureaza peste 30 de minute; poate fi tipica: localizata
retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare sau atipica: regiunea epigastrica

-semne care insotesc durerea: -dispnee; - anxietate marcata; - transpiratii reci; -sughit; -greturi;
-varsaturi; -stare de slabiciune; -ameteli

-H.T.A.- se poate ajunge la colaps

-hipertemie-dupa24-48h

-examinari complementare: -electrocardiograma

-examinari de laborator: -sange: V.S.H. crescuta, fibrinogen crescut, T.G.O. crescuta,

leucocitoza, creatinfosfokinaza crescuta

-coronarografie

-ventriculografie radioizotopica

-cateterism cardiac

Problemele pacientului: -discomfort: durere

-anxietate: senzatia de “moarte iminenta”

-scaderea debitului cardiac: obstructie coronariana

-alterarea perfuziei tisulare: prezenta zonelor de necroza

-deficit de autoingrijire: intoleranta la efort

-potential de alterare a nutritiei: deficit; greturi; varsaturi

-potential de complicatii

Obiective: - vizeaza: -combaterea durerii; -combaterea anxietatii; -prevenirea complicatiilor imediate si tardiva;
-limitarea extinderii necrozei; -recuperarea socio-profesionala

Interventii: -in etapa prespitaliceasca: combaterea durerii;p sedare; prevenirea aritmiilor ventriculare; tratamentul
complicatiilor; transport la spital

-in spital: -continuarea masurilor de prim ajutor

-oxigenoterapie

-montarea unei perfuzii

-asigurarea repaosului la pat

-monotorizarea functiilor vitale

-bilant hidric
 -reccoltarea produselor biologioce pentru examinari de laborator

-aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii

-ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale(alimentatie pasiva la pat, igiena

tegumentelor si mucoaselor, servirea la pat cu plosca si urinar)

-mobilizarea progreziva a pacientului conform indicatiilor medicului

-educatia pacientului privind regimul de viata postinfarct:

`-reluarea treptata si progresiva a efortului fizic

-alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti

-kinetoterapie in servicii specializate

-tratament balnear

-control medical periodic

7. Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu endocardita infectioasa

Endocardita infectioasa se produce in cursul unei infectii generale(septicemie) ca urmare a multiplicarii agentilor
microbieni la nivelul valvelor sau pe leziuni existente. vegetatiile formate pot migra provocand embolii septice (in
circulatia mare)

Culegerea datelor: -circumstante de aparitie: -septicemii: locul de pornire a infectiei poate fi: cavitatea bucala(extractii
dentare, amigdalectomie), aparatul respirator(dupa bronhoscopie cu biopsie), aparat renal(citoscopie, cateterism
vezical pe urina infectata), infectii tegumentare (furuncul)

-persoane cu risc: -cu endocardita infectioasa in antecedente

-cu valvulopatii dobandite(dupa R.A.A.)

-cu malformatii cardiace congenitale

-manifestari de dependenta(semne si simptome): -febra, frison, transpiratii ; -slabiciune, oboseala;

-scadere ponerala; -anorexie; -cefalee; -dispnee; -paloare; -petesii pe mucoasa bucala si oculara; -splenomegalie;

-nodozitati Osler(pe pulpa degetului); -hipocratism digital; -tulburari neurologice: modificari de comportament, afazie;
-semne embolice in arterele membrelor

-examinari paraclinice: -echografie, angiocardiografie, electrocardiograma, hemocultura, examene de

laborator: sange: leucocitozacu neutrofilie,V.S.H. crescuta ; urina: proteinurie, cilindrurie

Obiective: vizeaza : -combaterea infectiei; -prevenirea fenomenelor embolice; -promovarea confortului fizic si psihic al
pacientului; -asigurarea unui aport nutritional adecvat

Intervenii: -repaus la pat(spitalizare)

-asigurarea unei alimentatii usor digerabile(regim lichid si semilichid) in perioada febrila, apoi regim
hipercaloric, reducerea aportului de sodiu

-supravegherea functiilor vitale, a starii mentale

-observarea aparitiei semnelor de embolie

-ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale

-pregatirea pacientului pentru examinari radiologice

-recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator

-administrarea tratamentului medicamentos prescris

-educatia pacientului privind prevenirea recidivelor: - prevenirea infectiilor pentru cei cu leziuni valvulare
8. Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu HTA

Hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale(sistolice sau diastolice) peste valorile
normale (139/89 mmHg).

Culegerea de date: -circumstante de aparitie: -fara cauze directe(H.T.A. esentiala)

-secundara unei afectiuni renale, endocrine,cardiovasculare, neurologice

(H.T.A. secundara)

-factori de risc: -stres psihic; fumat; obezitate; sedentarism; ingestie excesiva de Na

-persoane cu risc: -cei cu responsabilitati sociale crescute

-cei cu regim de viata dezechilibrat

-cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv

-manifestari de dependenta:

Semnele si simptomele sunt diferentiate in functie de stadiul H.T.A.:

-cresterea moderata a valorilor T.A. tranzitorie; -cresterea permanenta a valorilor T.A.; -cefalee occipitala, frecvent
dimineata, cu caracter pulsatil; -ameteli; -astenie, oboseala; -tulburari de vedere; -tulburari de memorie si concentrare;
-parestezii; -palpitatii

-dureri precordiale; -dispnee la efort; -hemoragii(epistaxis,metroragii)

Complicatii:

-cerebrale(encefalopatie hipertensiva, hemoragii cerebrale)

-cardiace(insuficienta cardiaca)

-coronare( I.M.A, angor)

-renale (insuficienta renala)

-examinari paraclinice: - electrocardiograma; -oftalmoscopia; -echografie;

-sange: glicemie, colesterol, creatinina, azotemie

-examenul urinei

Obiective: -imbunatatirea irigatiei arteriale periferice

-diminuarea sau oprirea evolutiei leziunilor ateromatoase periferice

-prevenirea complicatiilor

-promovarea confortului

Interventii:

-boala Raynaud si acrocianoza: -medicatia vasodilatatoare; -bai calde; -suport psihic al pacientului; -educatia
pacientului: -evitarea frigului, a umezelii, a stresului psihic; -suprimarea fumatului

-arteriopatie obliteranta: -repaus la pat, prelungit in fazele avansate, fara a elimina mersul pe jos, adaptat astfel incat sa
se evite claudicatia; - administrarea tratamentului medicamentos; - educatia pacientului: -incaltaminte confortabila si
din piele; -evitarea ciorapilor din material sintetic; -igiena riguroasa a membrelor inferioare(bai zilnice,pudrarea zonelor
interdigitale, taierea unghiilor, tratamentul chirurgical al unghiei incarnate); -evitarea traumatismelor locale; -dozarea
efortului fizic; -evitarea bailor prea calde si a compreselor calde; -evitarea vestimentatie stramte care stanjeneste
circulatia; -regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide concentrate, fara alcool si cafea; -suprimarea fumatului; -
tratamentul precoce al infectiilor, micozelor; -cura balneara: covasna, borsec, tusnad; -in caz de arteriopatie diabetica:
echilibrarea diabetului
9. Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu paricardita acuta