PREZENTARE CAZ –

GONARTROZẶ

ELEVA: NEAGU LIVIA FLORENTINA

BFK II

1
 PREZENTARE CAZ - GONARTROZẶ

Anamnezã:

Am examinat pacienta Aiosoboaiei Catinca, de sex feminin, în vârstã de 85 de ani, pensionarã,

domiciliatã în mediul rural, care s-a prezentat pentru:

MI: -durere cu caracter mixt şi impotenţã funcţionalã la nivelul genunchiului stâng

-durere cu caracter mecanic a genunchiului drept

AHC – mamã, hipertensivã

APF – PM꞊13 ani, UM꞊53
HTA std II
-gonartrozã primarã decondensatã global bilateral
-amigdalectomie
-cataractã

IB: Pacientã în vârstã de 85 de ani, cu APP semnificative ( HTA, Gonartrozã primarã

bilateralã ), se prezintã în clinicã pentru durere şi impotenţã funcţionalã la nivelul
genunchiului stâng, durere cu caracter mecanic la nivelul genunchiului drept şi la nivelul
coloanei lombare, accentuatã în ultimele luni.

Diagnosticul de sindrom:
1. Sindrom algo – disfuncţional genunchi drept
2. Sindrom algic lombar
3. HTA std II
4. Disfuncţie lomotorie moderatã

Examenul obiectiv:
Pacientã cooperantã, supraponderalã, echilibratã cardio – respirator, TA – 120/80, AV –
80b/min cu rare extrasistole, stare generalã bunã, tegumente palide.

Genunchi stâng:
- flexie activã gen 40gr
- deficit de extensie gen 5gr
- mobilitate pãstratã
- fãrã semne inflamatorii

2
Genunchi drept:
- lipartrozic
- fãrã semne inflamatorii
- şoc rotulian absent
- flexie – 90gr
- deficit de extensie
- forţa muscularã pãstratã
- durere şi cracmente la mobilizare

Coloana vertebralã:
- scoliozã dorso – lombarã
- limitarea mobilitãţii pe toate axele de mişcare
- forţã muscularã diminuatã la nivelul membrului inferior stâng
- sindrom psiho – emoţional –prezent

Funcţional: mers cu sprijin în baston, cu balansare importantã a bazinului şi paşi mici pe

distanţe scurte.

Paraclinic:
 Curbe fiziologice: TA – 120/80 mmHg, AV – 80b/min cu rare extrasistole, afebrilã,
tranzit intestinal şi diurezã fiziologice
 Glicemia – 96mg/dl
 Radiografie arctic gen bilateral ( faţã şi profil genunchi drept) – modificãri artrozice cu
îngustare importantã a compartimentului intern
 Radiografie coloanã vertebralã ( faţã şi profil ) – modificãri degenerative de
spondilodiscartrozã
 Radiografie pulmonarã – pentru excluderea unei infecţii pulmonare
 Ecografie cardiacã – pentru a evidenţia eficienţa pompei cardiace în vederea începerii
programului de kinetoterapie
 Testare la efort – cicloergometrul de braţ

Diagnostic diferenţial:
1. Al durerii de la nivelul genunchiului
- suprasolicitare musculo – ligamentarã
- coxartrozã – durere iradiantã la nivelul genunchiului ( radiografie )

3
2. Al durerii lombare:
- suprasolicitare în contextul modificãrilor artrozice importante la nivelul articulaţiilor
portante ale membrului inferior
- litiazã renalã, caracter colicativ, însoţitã frecvent de simptome urinare, exclusã prin echo
abdomino – pelvin

Tratament:

 Obiective:
- controlul afecţiunilor asociate
- prevenirea complicaţiilor
- ameliorarea durerii
- ameliorarea schemei de mers
- prevenirea cãderilor

 Tratament medicamentos
- va continua tratamentul hipertensiv, anticoagulant cu Fraxiparinã, la care se adaugã:
antialgice ( Paracetamol 500 mg/3 cps-zi ), Movalis injectabil – 1 fl/zi, protector gastric
(Omez – 1 cps/zi)

 Tratament igieno – dietetic

- se recomandã regim hiposodat, hidratare oaralã suficientã, dietã bogatã în vitamine,
hipocaloric.

 Consiliere psihologicã

 Tratament fizico – kinetic:

- electroterapie cu efect antialgic la nivelul genunchiului stâng, genunchiului drept şi
coloanei vertebrale.
- masaj

 Tratamentul kinetic are ca obiective:

- ameliorarea durerii;
- prevenirea complicaţiilor;
- creşterea amplitudii de mişcare la nivel arctic
- creşterea forţei musculare şi a stabilitãţii la nivelul membrului inferior;
- ameliorarea schemei de mers cu creşterea nivelului de independenţã;
- creşterea toleranţei la efort.

4
 Metode fizico – kinetice de recuperare:

1. posturare cu gen în extensie ( fãrã pernã sub genunchi )

2. pentru a preveni tromboza venoasã ( posturare antideclivã, compresii pneumatice,
ciorapi elasti, masaj centricep)
3. tonifierea cvadricepsului, fesierului mijlociu, ischiogambierilor – exerciţii pasive,
pasivo – active cu rezistenţã progresivã, iniţial din partea kinetoterapeutului şi apoi cu
greutãţi de mãrime diferitã, izometrie.
4. tehnici de facilitare neuro – proprioceptive pentru creşterea amplitudinii de mişcare şi
tonifiere muscularã
5. program Williams ( faza II – III )
6. exerciţii Jacobson de relaxare
7. ameliorarea schemei de mers ( mers pe teren plat cu încãrcare progresivã, cu sprijin în
cadru pânã la limita de toleranţã şi durere
8. exerciţii de antrenament la efort – antrenament aerob cu monitorizarea semnelor
clinice, a T.A. şi A.V. În lipsa monitorizãrii corespunzãtoare se foloseşte 0% din
frecvenţa cardiacã maximã.
9. exerciţii pentru respiraţie, atât pentru relaxare cât şi pentru un aport de oxigen necesar
exerciţiiolor efectuate
10. hidrokinetoterapie (mobilizãri la nivelul arctic al genunchilor în apã la o temperaturã
de 36 – 37 grad, pânã la limita de toleranţã şi de durere; exerciţii de mers în bazin cu
apa pânã la nivelul ombilicului
11. mijloace tehnice ajutãtoare
12. Educarea pacientei în ceea ce priveşte regulile de igienã articularã ale genunchilor:
- menţinerea greutãţii corporale normale
- vitarea ortostatismului şi a mersului prelungit
- mersul cu sprijin în baston
- evitarea poziţiilor de flexie maximã
- evitarea menţinerii prelungite a unei anumite poziţii a genunchiului şi ale coloanei
vertebrale.

PROGRAMUL WILLIAMS

Programul Williams este unul din programele kinetoterapeutice utilizate în patologia

coloanei vertebrale lombare.
Kinetoterapia şi implicit programul Williams cu cele trei faze ale sale ( I, II, III ) vor fi
orientate în funcţie de starea clinicã a pacientului şi anume de perioada în care se aflã:
- în perioada acutã ( când durerile lombosacrate sunt intense, cu sau fãrã iradiere ) pacientul
nu îşi poate calma durerile nici întins în pat şi prezintã contracturã muscularã lombarã;

5
 - în perioada subacutã ( când durerile au mai cedat, cele de rapaus au dispãrut ) bolnavul se
poate mişca în pat fãrã dureri, se poate deplasa prin camerã, poate sa stea pe scaun un timp
îndelungat, durerea este suportabilã, dacã nu işi mobilizeazã coloana;
- perioada cronicã ( în care pacientul îşi poate mobiliza coloana, durerile fiind moderate ); în
timpul mersului şi a ortostatismului, durerile pot apãrea dupã o perioadã mai lungã de timp;
- perioada de remisiune completã, când pacientul nu mai are simptome, dar oricând se poate
repeta un episod dureros.

FAZA I WILLIAMS – cuprinde urmãtoare exerciţii care trebuie fãcute de 2 ori pe zi,
de câte 3 – 5 ori / fiecare exerciţiu:
- Exerciţiul 1: întins pe spate, genunghii îndoiţi şi încet permiţãndu-le sã cadã pe podea în
poziţia întinsã, relaxat; se repetã de 5 ori ( pentru promovarea flexibilitãţii lombare şi a
ischiogambierilor – musculatura posterioarã a coapsei )
- Exerciţiul 2: întins pe spate, se flecteazã şi se vextind genunchii;
- Exerciţiul 3: întins pe spate, flecteazã genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra
pieptului şi cu ambele mâini se trage de genunchi spre piept , se menţine aceastã poziţie
numãrând pânã la 10, apoi se revine la poziţia de start cu picioarele întinse, se repetã de 3
ori ( pentru promovarea flexibilitãţii lombare şi a ischiogambierilor );

FAZA A II – A WILLIAMS – exerciţiile din faza a doua trebuie fãcute de 2 ori pe zi/
timp de 4 luni; dacã la sfârşitul acestei faze totul se desfãşoarã confortabil, se poate
trece la faza III:

- Exerciţiul 4: pe spate cu ambele membre inferioare întinse, aduce piciorul drept la

genunchiul stâng, se roteazã genunchiul flectat spre dreapta şi apoi spre stânga în mãsura
confortului, se repetã apoi cu membrul inferior opus, de 5 ori de fiecare parte ( pentru
elasticitatea rotatoare a şoldurilor )
- Exerciţiul 5: în ortostatism : genuflexiuni cu mâinile în sprijin pe spatarul scaunului,
spatele perfect drept, cãlcâiele rãmân pe sol
- Exerciţiul 6 : întins pe spate, se îndoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea, se
roteazã bazinul şi picioarele spre stânga şi apoi spre dreapta, se repetã de 5 ori ( pentru
promovarea elasticitãţii lombare şi a ischiogambierilor ):

6
- Exerciţiul 7: în patrupedie – se ridicã braţul drept şi piciorul stâng în acelaşi timp, privirea
urmãrind mişcarea mâinii, menţinând poziţia 3 secunde, apoi se inverseazã; se repetã de 5
ori, cu fiecare , alternativ.

FAZA A III – A WILLIAMS : cuprinde urmãtoarele exerciţii:

- Exerciţiul 8: întins pe spate cu o pernã sub cap, şoldurile şi genunchii sunt flectaţi,
picioarele pe podea, cu cãlcâiele destul de apropiate de fese, pacientul preseazã ferm
lomba pe podea, contractând muşchii fesieri şi abdominali. Apoi este basculat bazinul prin
ridicarea feselor de pe podea, dar cu menţinerea contactului lombei aplatizate; cea mai

7
 frecventã eroare este reprezentatã de ridicarea şi a zonei lombare împreunã cu fesele,
crescând astfel curbura lombarã şi obţinând efectul contrar – accentuarea durerii; se
efectueazã de 10 ori de 2 ori/zi, treptat ajungându-se la 20 de 2 ori /zi la cei peste 50 de
ani, respectiv 40 de 2 ori/zi la ceilalţi. Gradat dupã o perioadã de timp, flexia şoldurilor şi
a genunchilor este redusã pânã ajung sã fie întinse complet, iar dupã 4 sãptãmâni se poate
trece la exerciţiile din picioare.

- Exerciţiul 9: cu spatele lipit de perete, se coboarã uşor îndoind genunchii, menţinând

contactul cu peretele în zona lombarã şi toracalã, se menţine poziţia pentru câteva
secunde, apoi se ridicã; se repetã de 5 ori

Exerciţiul 10: decubit dorsal: se executã bicicleta, cu pelvisul mult basculat înainte.

Este important de menţionat cã aceste exerciţii nu sunt standard şi se recomadã ca

exercţiile sã varieze în funcţie de pacient şi anume: de localizarea afecţiunii, vârsta,
profesia pacientului.

8
RECOMANDẶRI:

- tratament medicamentos: va continua tratamentul indicat de medicul cardiolog;

- regim hiposodat, hipoglucidic, hipocaloric, scãderea în greutate;
- va respecta regulile de igienã articulã la nivelul genunchiului şi scoala spatelui ( evitã
frigul, umezeala, cãrarea de greutãţi, mersul pe teren accidentat…);
- adaptarea locuinţei pentru a avea o viaţã normalã evitând cât mai mult dezechilibrãrile,
alunecãrile, cãderile;
- tratament balnear la Calimãneşti, Cãciulata, Felix, Mangalia – în extrasezon;
- mijloace ajutãtoare de mers:baston

EXERCIŢII FIZICE SIMPLE DE EFECTUAT ACASA

1. Exerciţiul de stretching pentru cvadricepşi – pot ameliora tensiunea din

articulaţiile genunchilor:
- stai cu picioarele depãrtate, cam la distanţa şoldurilor tale;
- îndoaie genunchiul drept şi prinde-ţi la spate vârful piciorului drept cu mâna dreaptã;
- adu cãlcâiul drept cât mai aproape de muşchii feselor, atât cât este posibil ( pentru un
echilibru bun, te poţi sprijini cu mâna de un perete;
- menţine poziţia acesta timp de 30 de secunde şi repetã apoi cu piciorul stâng, sprijinindu-
te de acelaşi perete;
- aceste mişcãri se efectueazã în seturi de câte 3/o datã pe zi.

2. Exerciţiu de stretching la nivelul gambei – acest exerciţiu îţi va creşte

flexibilitatea de la nivelul muşchilor picioarelor şi de la nivelul articulaţiilor
genunchilor:
- adu-ţi piciorul drept cam la 50-60 cm în faţa piciorului stâng ; îndoaie piciorul drept,
asigurându-te cã genunchiul tãu nu trece dincolo de nivelul degetelor de la picioare;
- menţinând piciorul stâng cât mai drept, apasã cãlcâiul stâng spre podea, pentru a întinde
muşchii gambei ( la piciorul pe care îl ţii în spate );
- menţine aceastã poziţie timp de 30 de secunde, apoi repetã cu celãlalt picior ca şi când ai
face o fandare, însã fãrã sã forţezi genunchii inutil;
- se fac 3 repetãri/zilnic.

3. Exerciţiu din poziţie aşezatã, prin care ridici piciorul, te ajutã sã întãreşti
musculatura din jurul genunchilor:
- stai pe scaun, cu ambele picioare îndoite la 90 de grade;
- ridicã uşor piciorul drept, astfel încât sã fie paralel cu podeaua, menţinând piciorul stâng în
continuare pe podea;
- menţine poziţia timp de 30 de secunde, apoi lasã uşor piciorul drept pe podea şi repetã
exerciţiul cu piciorul stâng;

9
- repetã mişcãrile de 10 ori / de douã ori pe zi.

4. Step-ul-ul este un exerciţiu pentru întãrirea musculaturii picioarelor:

- vei avea nevoie de un step pentru aerobic sau poţi folosi treapta cea mai de jos a scãrilor
din locuinţã ( odatã ce vei stãpâni acest exerciţiu, îţi va fi mai uşor sã urci scãrile );
- stai în faţa scãrilor cu picioare depãrtate, cam la lãţimea şoldurilor tale;
- urcã pe treaptã cu piciorul drept, apoi cu piciorul stâng;
- coboarã de pe trepte, cu spatele: piciorul stâng atinge podeaua primul, apoi este urmat de
piciorul drept;
- fã mişcãrile de urcare şi coborâre în ritmul tãu, în seturi de aproximativ 30 de secunde
( pentru a-ţi menţine echilibrul, te poţi ţine cu mâna de balustrada scãrilor );
- fã aceste seturi, de 10 ori / de douã ori pe zi.

Deoarece, gonartroza îţi îngreuneazã de multe ori mişcãrile, exerciţiile pentru flexibilitate sunt
foarte importante. Dacã le faci în md regulat, acestea te pot ajuta sã sporeşti gama de mişcãri,
sã îţi faci genunchii mai flexibili şi sã îţi recapeţi funcţia normalã a genunchilor tãi.

BIBLIOGRAFIE

 Prof.Univ.Dr.Doina Mârzã Dãnilã - bazele generale ale kinetoterapiei, an universitar

2012 – 2013;
 Tudor Zbegne – Recuperarea medicalã a sechelelor posttraumatice ale membrelor,
Ed.Medicalã, Bucureşti, 1981;
 Eugenia Roşulescu – Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor reumatologice, Ed.
Universitaria, Craiova, 2009;
 Codrina Ancuţa, - Esenţialul în medicina fizicã şi recuperarea medicalã,
Ed.Gr.T.Popa, 2010
 https://doc.ro/gonartroza/4-exercitii-simple-pentru-cei-cu-gonartroza-pe-
care-le-poti-face-acasa
 https://doc.ro/gonartroza/kinetoterapia-ca-optiune-de-tratament-al-
gonatrozei
 https://dralinpopescu.ro/2016/07/programul-williams/
 Fise medicale, iesire din spital - bunica Aiosoboaiei Catinca

10