Sunteți pe pagina 1din 8

Tipuri de hemiplegie:

I) Hemiplegia in leziuni cerebrale 1) Hemiplegia in faza de coma


Pot sa apara: a) deviatia capului si a ochilor- sindromul FOVILLE, * daca deviatia se produce de partea hemiplegiei pac isi priveste hemiplegia leziunea este pontina * daca este de partea opusa hemiplegiei sub isi priveste leziunea leziunea se gaseste deasupra puntii (mezencefal) b) examenul ocular. * daca pacientul prezinta strabism sau miscari pendulare ale globilor oculari avem de a face cu o suferinta de trunchi cerebral sau inundatie ventriculara * daca subiectul prezinta midriaza ( largirea diametrului pupilar) de partea leziunii = fenomen de angajare cu compresia parechii a 3 de nervi cranieni (n oculomotori) c) paralizia faciala - este inegala si afecteaza mai ales etajul inferior al fetei; se produce datorita hipotoniei semnul pipei. d) redoarea de ceafa Semnul Babinski : se testeaza si observam daca exista iritatie meningeala datorata inflamatiei sau hemoragiei. a) paralizia membrelor

2)Hemiplegia in faza flasca


Examenul obiectiv: a) aspectul de pareza faciala de tip central - cel mai afectat este teritoriul facial inferior (musculatura gurii) - teritoriul facial superior este doar partial atins = orbicularul pleoapelor nu se poate contracta independent (ci prin actiune sinergica) - motilitatea automata a fetei motilitatea emotionala este mult mai bine conservata, decat in paralizia periferica. b) deviatia limbii de partea paralizata c) deficit motor al membrelor. Sunt total deficitare sau deficitul este foarte important = tonus f crescut, se poate obtine la ciupire reflexul de tripla flexie.

3)Hemiplegia in faza spastica.


La examenul obiectiv domina: - reflexele osteotendinoase exagerate - hipertonie- suportul spasticitatii - sincineziile - Spasticitatea apare la miscarile bruste (nu exista la miscari lente); creaza posturi caracteristice. M S pozitia caracteristica : rot interna si adductie, cotul flectat, antebratul pronat, pumnul in flexie palmara cu degetele flectate , policele addus si flectat in palma. M I domina extensia soldului , genunchiului, piciorul equin sau varus equin ; derularea pasului in mers nu se mai face normal (apare mersul cosit) Sincineziile : evoca faptul ca functia ariei motorii corticale principale (4 broca) este preluata de ariile extrapiramidale (6.8) Arii ce comanda numai miscari sinergice si nu pot initia miscari isolate. Exp : M S sinergia de flexie (ridica umarul, face abductia bratului flexia si pronatia antebratului, flexia degetelor) M S sinergia de extensie (adductia bratului, extensia si pronatia antebratului, extensia / flexia degetelor) * oridecateori subiectul vrea sa faca o miscare izolata se declanseaza sinergia. * miscarile fine sunt abolite * opozitia policelui si pensa polidigitala este zero.

II) Tabloul clinic in sindromul de neuron motor central. Hemiplegia


Def: deficitul motilitatii voluntare a unei jumatati de corp, determinate prin leziunea unilaterala a caii cortico spinale (calea piramidala) Tabloul clinic cuprinde 6 elemente: 1. paralizia e semnul de deficit 2. hipertonia (exagerarea reflexului miotatic ) 3. exagerarea reflexelor ostetendinoase 4. reflexe patologice 5. abolirea reflexelor cutanate 6. sincineziile 1) Paralizia e semnul de deficit : Poate fi: - totala si se numeste : plegie, - partiala si se numeste: pareza. Deficit: este afectata miscarea voluntara, se exprima asupra amplitudinii, vitezei, fortei

de executie, scadereae rezistentei la effort. Variante de deficit: - mono - hemi - para - tri/ tetra Deficitul (paralizia) domina la niv : MI plegic pe flexori, MS plegic pe extensori. La nivelul MS sunt afectate mai ales miscarile fine ale degetelor si mainii. Datorita intreruperii controlului central resulta eliberarea medulara . Poate fi mascata temporar, se exprima prin: hipertonie, exagerarea rot., reflexe patologice.

2)Hipertonia
Este suportul spasticitatii Spasticitatea: rezistenta la intindere a unui muschi, are un character elastic lama de briceag. Hipertonia / spasticitatea domina la nivelul: MS pe flexie si MI pe extensori. Spasticitatea este evident ape grupe musculare antrenate in miscarea voluntara si pe musculatura antigravitationala. Spasticitatea se accentueaza la miscarile sincinetice voluntare ra???/ la stimuli cutanati ori viscerali. 3)Exagerarea refl.osteotendinoase la hemicorpul paralizat: - uneori cu referire la difuziunea raspunsului - aspectul polikinetic - uneori clonusul

4)Reflexele patologice:
- Babinski, Openheim, Rossolimo, Hoffman, etc.

5)Abolirea reflexelor cutanate abdominale si cremasteriene:


- reprezinta un semn precoce ale afectarii caii piramidale.

6)Sincineziile
- miscari ce se pot efectua concomitant cu unele miscari voluntare ale musculaturii neafectate. Sincineziile sunt de 3 categorii: a) globale apar la orice effort (tuse, stranut, etc) b) de imitatie : cand misti voluntar partea sanatoasa se produc miscari lente similare in partea bolnava c) de coordonare: apar cand se trece din faza flasca spre faza spastica. Exp: contractia unor muschi de partea paralizata det contractia unor muschi sinergici.

Program recuperare neuromotorie in hemiplegie


Obiective: 1) Combaterea spasticitatii la : MS pe flexori, MI pe extensori. 2) Combaterea hipotoniei la MS pe extensie, MI pe felxie. Daca aceste 2 obiective se performeaza paralel se ajunge la reechilibrarea musculaturii agoniste cu cea antagoniste si putem realize in final reluarea mersului si a prehensiunii Recuperarea urmareste obtinerea: - fortei de contractie, - rezistentei musculare, - coordonarii musculare, - amplitudinii optime de miscare, - vitezei opime de executie. Amplitudinea optima de miscare reprezinta unghiul la cere forta, rezistenta musculara au valoare functionala. Viteza de executie optima este aceea viteza la care consumul energic este minim si randamentul functional este maxim. Fiecare pacient hemiplegic are viteza lui de miscare si amplitudine optima, nerespectarea lor activeaza reflexul miotatic si creste spasticitatea ducand la compromiterea eficientei programului Kinetic. Incercam sa compunem un nou stereotip de miscare. Mijloace: I) kinetoterapia: - pasiva, - tehnici de facilitare (FNP) - activa.

a) kt pasiva :
- compenseaza contracturile si retracturile, - urmareste sa intretina supletea articulatiilor.

b) tehnici de facilitare (ocupa o pozitie centrala)


1) Metoda ROOD se aplica pe grupurile hipotone.

Consta in aplicarea unor stimuli senzitivi ( exp periere, gheata) pe suprafata tegumentara ce acopera grupurile hipotone. Rezultatul este dublu: - contractia musculaturii hipotone, - relaxarea musculaturii antagoniste hipertone.

Principiul inductiei reciproce a lui SHERRINGTON: In fiziologia umana este imposibil ca grupele musculare agoniste si antagoniste sa functioneza in acelas timp. Este un non sens fiziologic si functional, pe acelas segment/ articulatie nu se pot contracta simultan flexorii si extensorii. Ex : daca o grupa musculara este functionala ea inhiba functionalitatea grupei antagoniste = daca flexorii sunt contractati , extensorii sunt relaxati. 2) Metoda BOBATH: INCEARCA SA COMBATA SPASTICITATEA

Urmareste principiul :
sa inhibe activitatea tonica reflexa anormala folosind pozitii inhibitorii opuse celor normale. Integrarea reactiilor de ridicare si echilibru.

Obiective principale:
- obtinerea stabilitatii prin activarea reflexelor posturale. - controlul miscarilor izolate prin ruperea sinergiilor de masa

Mijloace
- plasarea membrelor in diferite pozitii pe care subiectul sa le mentina voluntar. Se insotesc de tapotamentul muschilor si presiuni dinamice pe corpul muscular. - Schimbarea voluntara a pozitiei cu utilizarea posturilor reflexe inhibitorii . Subiectul sa treaca din dd dv , dv asezat , asezat cvadripedie, cvadrioedie ortostatism.

3)Metoda BRUNSTRONG
Principii: - dezvoltarea activitatii reflexe si a reactiilor primite. - dezoltarea participarii voluntare. In : - hemiplegia flasca actioneaza in sensul dezvoltarii sinergiilor - hemiplegia spastica indepartarea desinergiei , obt independentei fata de sinergie, obt de miscari voluntare Metoda BRUNSTRONG este importanta in recuperarea prehensiunii * stabilirea extensiei pumnului: * supinatia antebratului cu abductia policelui, * prehensiunea laterala.

4)Metoda KABAT
Principii: - schemele de miscare realizate de membre se realizeaza mereu in spirala sau pe diagonala schema de iradiere - miscarile active se deruleaza mereu de la distal catre proximal in vreme ce stabilitatea articulara se deruleaza invers - aplicarea rezistentei maxima determina iradierea schemei de miscare

Programe kinetice in recuerarea hemiplegiei pe stadii I) Stadiul initial (flasc)


Caracteristici: : - Hipotonie musculara, flaciditate, - Reflexele tonice si spinale devin dominante, controlul trunchiului si al centurilor este foarte scazut, net diminuat. Mentinerea sau schimbarea posturilor este foate dificila. - Controlul voluntar pe partea afectata este nul, 0, - Pierderea constientei asupra partii afectate, - Functiile vitale pot fii afectate Obiective: - ameliorarea functiilor viitale (respiratie, deglutitie, alimentatie) - cresterea constientizarii schemei corporale - ameliorarea controlului trunchiului si a centurilor, - cresterea abilitatilor de a incrucisa linia mediana a corpului cu membrele afectate - mentinerea mobilitatii tuturor articulatiilor(pe toate directiile de miscare) - normalizarea tonusului - ameliorarea abilitatii functionale - controlul trunchiului si al extremitatii superioare

II)

Stadiul mediu (spastic)

Caracteristic: - hipotonie, spasticitate - reflexe tonice spinale se normalizeaza, - reflexe centrale sunt crescute, - apar sinergiile, dar avem si miscari in afara sinergiilor - initierea miscarii este ameliorata, dar controlul miscarii e insuficient datorita spasticitatii. - Rezistenta spasticitatii caracteristica pt musculatura flexoare la MS si musculatura

extensoare la M I = ingreuneaza miscarea . Obiective: - inhibarea musculaturii spastice in acelas timp cu promovarea antagonistilor, - promovarea unor scheme complexe de miscare, - promovarea controlului musculaturii proximale in cadrul unor activitatii cu performanta din ce in ce mai mare, - promovarea controlului motor in articulatiile intermediare, - controlul trunchiului impreuna cu MI si MS separate. III) Stadiul de refacere

Caracteristici: - hipertonia incepe sa scada, - miscarile in afara schemei sunt partial posibile - se performeaza controlul motor distal, este dificil, - se exerseaza abilitatea, viteza de executie Obiective: - antrenarea abilitatii extremitatilor (mana-pt prehensiune; glezna, picior-pt mers) - controlul motor excentric - cresterea vitezei de executie - obtinerea automatismului miscarilor Recuperarea mersului la hemiplegic presupune mai multe etape: 1) Recuperarea verticalitatii si a echilibrului (progresiv) 2) Influentarea spasticitatii utilizand pozitiile inhibitorii in cazul diverselor metode kinetoterapeutice alaturi de metodele fizicale. 3) Ameliorarea deficitului motor folosim diagonalele kabat pentru MI 4) Eliminarea precoce a sincineziilor. 5) Spre finalul programului urmarim facilitarea mobilizarii izolate a fiecarei articulatii. Programul kinetoterapeutic trebuie sa fie performat zilnic pentru a putea conserva starea functional a aparatului locomotor si performanta motorize obtinuta. Stadiile de recuperare ale mersului: 1) Ortostatismul intre barele paralele 2) Mersul intre barele paralele 3) Mersul fara bare paralele 4) Urcat\coborat scari Nu este obligatorie trecerea prin toate stadiile.