Balint Diana Ionela

AMB I B
Prof.ndrumtor:Panicu Georgeta

Kinetoterapia n recuperarea
func ional posttraumatic a
aparatului locomotor

Kinetoterapia n afeciunile ortopedico-traumatice ale

aparatului locomotor este un proces complex condus
n funcie de tipul afeciunii,caracteristicile morfofuncionale individuale,gradul de afectare a
esuturilor.

Abordare secvenial:cotul,articulaia mainii.

Aparatul locomotor ndeplinete funciile de

micare ale diverselor prti ale corpului.Este
alctuit din sistemul osteo-articular specializat
pentru funcia de susinere i sistemul muscular
pentru funcia de micare.

Cotul

Recuperarea din perioada imobilizarii

Dac leziunea traumatic a cotului a necesitat interven ie chirurgicala

dup care cotul a fost imobilizat(aparat gipsat,extensie continua,atela
gipsat)se va ncepe(dar nu mai devreme de 8-10 zile) aplicarea unor
procedee fizice terapeutice i de recuperare vizand urmatoarele
obiective:

1.Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecven pentru grbirea

consolidrii fracturii,a cicatrizrii plgilor.
2.Masajul minii i a antebraului pentru ajutarea circulaiei de ntoarcere i
ndeprtarea edemului.
3.Poziionarea membrului superior,evitandu-se declivitatea prelungit cu scop
circulator.

Recuperarea dup
suspendarea
imobilizarii.

Este variabil n funcie de tipul

lezional,putand s dureze de la 1
zi pan la 50-60 de zile.Cu cat
aceast perioad este mai
lung,cu atat problemele pentru
recuperare vor fi mai multe i mai
dificil de rezolvat.Obiectivele vor fi
stabilite dup examenul clinic i
bilanul functional dup
degipsare.

Tratament :

Micri autopasive cu
ajutorul scripeilor

Miscarile active.Rman
baza kinetoterapiei n
afectarea cotului

Aceste micari urmresc rencadrarea funciei cotului n lanul cinematic al

membrului superior.Exerciiile de reeducare se pot executa din diferite pozitii cu
diferite obiecte i contrarezistente,aparate sau mana
kinetoterapeutului.Exerciiile libere se practic progresiv repetandu-se de
cateva ori pe zi .n exercitiile de facilitare neuromuscular se execut o
singur micare-de exemplu flexie-extensie n diverse
planuri:vertical,orizontal,oblice si sagital.
Masajul-recastigarea mobiliatii unui cot sechelar rmane de cele mai multe ori
o problem,deoarece este articulaia care se las cel mai greu recuperat.

Miscari autopasive

Miscari pasive

Mobilizarile pasivoactive.Fac trecerea

spre mobilizrile
active.

Mobilizarile
active.Reprezint
incontestabil baza
recuperarii mainii
posttraumatice.Modalit
ile tehnice de realizare
a lor sunt variate (n
ap,pe uscat,cu si fr
ajutorul diverselor
instalaii),dar mai
variate sunt exerciiile
n sine,deoarece mana
are o multitudine de
miscri simple i
asociate.

ntinderile.Este un procedeu mult ntrebuinat

n sechelele posttraumatice ale minii
,reprezentnd o miscare pasiv continua pe
toat amplitudinea de mobilizare a
segmentului,iar la punctul maxim de micare
se execut traciuni pentru ntindere
tisular.ntinderile se fac progresiv,cu
blandee,dar ferm.O sedin dureaz
maximum 10 minute i se repet de 3-4 ori pe
zi.

Manipularile.Sunt aproape
intotdeauna contraindicate in
afectiunile mainii.
Miscarile pasive.Sunt intotdeauna
precedate de caldura si
masaj.Amplitudinea miscarilor
creste progresiv in timpul unei
sedinte,atingand intotdeauna
maximul posibil.Se mobilizeaza
separat fiecare articulatie si se
incepe cu cele distale si apoi se
trece treptat spre cele
proximale.Mobilizarile se fac in
toate planurile de mobilitate ale
unei articulatii.

Manipularea mainii

Articulatia mainii

Recuperarea afeciunilor
mainii i a sechelelor
traumatice cere mult
competent,o asisten
intensa i participare din
partea pacientului.

Gatul mainii

Posturile.Sunt deosebit de utile n recuperarea

leziunilor traumatice ale mainii.Posturile antideclive
sunt cele mai simple i se mentin liber de ctre
pacient sau cu ajutorul unei earfe sau a unei
instalaii speciale de construcie foarte simpl.

Recuperatorul va alege ntotdeauna n

funcie de obiectivul urmrit ca i de
particularitile locale ale mainii
procedeul fizioterapeutic cel mai
adecvat.

Exercitii kinetoterapeutice

Alte proceduri de recuperare medicala

I. ELECTROTERAPIE

1. Curenti de joasa frecventa - in

functie de forma curentului pot
avea proprietati excitomotorii
(curenti exponentiali) sau
analgetice (curent diadinamic,
curent Trabert).

Electroterapie

Electroterapia

este benefic pentru stariile

dureroase acute, dar si
cronice, de diferite etiologii,
avand ca indicatii:
afectiuni reumatice diverse
stari posttraumatice
dureroase
dureri neurologice
dureri "fantoma" dupa
amputatii ale membrelor

Bai galvanice

Reprezinta cea mai simpla

forma de terapie bazata pe
curent electric, dar si cea
mai veche. Procedura de
electroterapie, folosita in
medicina fizica si
recuperatorie, este un
procedeu care are ca agent
terapeutic curentul electric
continuu, cu o tensiune de
50-60 volti, dar de
intensitate slaba.

Bai galvanice

Indicatiile galvanoterapiei sunt multiple:

- afectiuni ale sistemului nervos: nevralgii si nevrite de sciatic,
plex brahial, trigemen, intercostale, dentare; pareze, paralizii
(de membre, faciale)
- afectiuni ale aparatului locomotor: reumatice (mialgii, bursite,
epicondilite, periartrite, artroze, artrite cu diverse localizari,
poliartrita reumatoida) si posttraumatice ( contuzii, entorse,
luxatii, fracturi)
- afectiuni ale aparatului cardiovascular: tulburari de circulatie
periferica-arteriopatii obliterante,acrocianoza.
- afectiuni dermatologice: acnee, cicatrici cheloide.

Bi

galvanice