UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

METODE DE REEDUCARE A COORDONĂRII

LA PERSOANELE CU BOALA PARKINSON

Conducator Știintific: Racu Serghei,

dr. ped., conf. univ,

Autor: Artelin Lidia

 Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă
multilezională care afectează preferenţial zone multiple din sistemul nervos central
dar şi din componenta periferică a sistemului nervos vegetativ, şi chiar alte structuri
non-neurale din afara SNC.
Semnele clinice majore ale parkinsonismului sunt:
- tremorul parkinsonian
- rigiditatea musculară
- hipokinezia
- bradikinezia
- postura în flexie și mersul cu pași mici
 Scopul cercetării constă în îmbunătățirea procesului de recuperare a
persoanelor cu boala Parkinson în baza programei de kinetotarapie prin exerciții
de coordonare.

Ipoteza cercetării se presupune că elaborarea programelor de reeducare a

coordonării în baza exercițiilor ciclice va contribui la eficientizarea procesului de
recuperare kinetică a persoanelor cu boala Parkinson.
 Obiectivele cercetării:
1. Analiza literaturii de specialitate privind procesul de recuperare
a persoanelor cu Boala Parkinson prin intermediului exercițiilor ciclice.
2. Aprecierea eficienţei procesului de recuperare kinetică a
persoanelor cu boala Parkinson.
3. Stabilirea structurii şi a conţinutului programei de kinetoterapie
în baza exercițiilor ciclice pentru recuperarea la persoanele cu boala
Parkinson.
4. Verificarea experimentală a eficacităţii exercitiilor ciclice în
programa de kinetoterapie pentru recuperarea coorodnarii la persoanelor
cu boala Parkinson.
 Organizarea cercetarii
Studiul a fost efectuat pe un lot de 8 persoane cu boala
Parkinson, internați în Secția Neurorecuperare a Institutului
de Neurologie și Neurorecuperare în perioada octombrie 2016–
martie 2017.
În grupa martor au fost selectaţi pacienţii care,
după vârstă, vechime, parametrii clinico-funcţionali, nu
se deosebeau de cei din grupa experimentală şi au
beneficiat de un tratament kinetic conform protocolului
utilizat în Secţia Neurorecuperare a INN.

Distribuția pacienților în funcție de sex si vârstă

 Pentru evaluarea clinico-funcţională, au fost utilizate o
serie de scale clinice.

examinează parametrii expresiei faciale,

Scala tulburarile de vorbire, tremurul, rigiditatea
posturală, tulburările de mers, bradikinezia.
Hoehn și Pentru fiecare simptom fiindu-i atribuit un scor în
Yahr 4 puncte: în care 0 puncte acumulate reprezintă
normal, iar 4 puncte invaliditate

Evalueaza limitele de mișcare și de autonomie

Scala di cu un scor impartit in trei grupe de gravitate:
1-10 Parkinson usor; 11-20 Parkinson moderat,
Webster 21-30 Parkinson sever.

analizeaza mersul si capacitatea de

Proba Tinetti a mentine echilibrul
 Programa elaborată se bazează pe conceptul învăţării
acţiunii motrice care vizează obiectivele, mijloacele, metodele,
rezultatele estimate şi formele de evaluare specifice pentru
fiecare etapă.
În programa elaborată s-a ținut cont de următoarele obiective
metodologice de recuperare:
1. Menținerea autonomiei, prin scăderea limitării
performanțelor fizice și psihice (asistența profilactică și de
recuperare prin antrenament fizic);
2. Imbunatațirea circulației;
3. Reeducarea respirației;
4. Menținerea supleței articulare;
5. Corectarea tulburărilor de mers;
6. Educarea și reeducarea stabilitații, mișcării controlate și
abilitații;
7. Corectarea și conștientizarea posturii.
 Programa a fost constituită din 20 de şedinţe de 2 pe zi, fiecare a
durat 30 de minute. În total, programa de recuperare individuală a
constituit 600 de minute. Lucrul independent a constituit in fiecare zi 105
minute, iar pe parcursul programului de recuperare, în 10 zile – 1050 de
minute.
Intensitatea efortului a fost lent-moderată în creștere treptată, în
dependență de rezistența doloră a pacientului.
Mijloace si tehnici folosite:
- exerciții de încălzire;
- exerciții de mobilitate și de coordonare;
- exerciții pentru mobilitatea gleznei;
- posturări;
- exerciții de echilibru;
- exerciții cu obiecte;
- gimnastică respiratorie;
- plimbări pe iarbă, pe pietriș și nisip,
pentru a stimula reacțiile de echilibru;
- elemente din terapia
ocupațională;
- terapia de grup;
- elemente din sport fără
caracter competitiv;
- hidrokinetoterapia.
- exerciții de mimică;
 PREZENTAREA REZULTATELOR
Tabelul 1 Evoluția rezultatelor pacienților incluși în studiu în funcție de deficit motor după scala di Web
înainte și după tratament
Înainte de tratament După tratament
1 18 12
2 16 9
3 20 12
4 17 11
5 21 12
6 17 9
7 18 8
8 16 8
x±m 17,87±1,69 10,12±1,32
t 2,96
P <0,05
Pentru a verifica evoluția
deficitului de mișcare și
autonomie reduse a persoanelor
cu boala Parkinson, noi am utilizat
testul de evaluare clinică ,,di
Webster”. La aplicarea acestui
test s-a evidențiat diferențe
statistice semnificative dintre
valorile luate până la aplicarea
Fig. Evoluţia rezultatelor limiteleor de mișcare și tratamentului kinetic și după
autonomie redusă în funcţie de scala di Webster finisarea acestui, unde (t=2,96;
înainte şi după tratament P<0,05)
 Tabelul 2 Evoluția rezultatelor pacienților incluși în studiu în funcție de evoluția bolii Parkinson
după scala Hoehn și Yahr înainte și după tratament
Înainte de tratament După tratament
1 14 10
2 17 7
3 10 6
4 17 9
5 19 11
6 17 9
7 11 6
8 13 8
x±m 14,75±1,36 8,25±1,12
t 3,09
P <0,05

Analizând Tabelul 2 putem observa o

îmbunătățire puțin pronunțată a
semnelor evoluției bolii Parkinson la
grupa experimentală după aplicarea
tratamentului recuperator bazat pe
exerciții de coorodnare. Înainte de
tratament subiecții au avut un punctaj
de 14,75, iar după tratament aceștea
au prezentat un scor – 8,25 puncte
Fig.2 Evoluția rezultatelor pacienților incluși în studiu
în funcție de evoluția bolii Parkinson după scala Hoehn
și Yahr înainte și după tratament
 Tabelul 3. Evoluția rezultatelor pacienților incluși în studiu după proba Tinetti compartimentul echili
înainte și după tratament
Înainte de tratament După tratament
1 30 20
2 28 17
3 24 15
4 19 11
5 26 17
6 24 14
7 20 12
8 21 11
x±m 24,0±1,34 14,62±1,68
t 3,41
P < 0,01

Capacitatea de menținere a echilibrul și a

mersului au fost evaluate cu scala clinică
Tinetti. Analizând datele calitative ale
acestui test putem observa că parametrii
echilibrului static ne indică diferențe
statistice semnificative pentru ambele
grupe incluse în sudiu, însă valorile
înregistrate după aplicarea programei
experimentale elaborate de noi pentru
grupa experimentală, ne prezintă o
diferenţă staistică mai pronunțată a
Fig. 3. Evoluția rezultatelor după proba Tinetti parametrilor staistici, unde t=3,42; P<0,01
compartimentul echilibru înainte și după tratament
 Concluzii
1.Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativa localizată la nivelul
sistemului nervos central caracterizată prin distrugeri lente si progresive a
neuronilor.
2. Terapia BP implică tratament complex. Metodele şi tehnicile de
recuperare medicală pentru aceasta afecţiune sunt alese în funcţie de
vîrsta pacientului, sexul, stadiul bolii, posibilitatile pacientului.
3. Pentru a spori eficienţa programelor de kinetoterapie, programe
pentru recuperarea sunt determinate de posibilitațile pacientului, este
necesar să se aplice principiul individualizării tratamentului.
4. Cercetările teoretice privind deprinderile formate prin exercițiile de
cooronare de la o etapă la alta au evidenţiat posibilităţile practice de
aplicare, pentru recuperarea coordonării şi a echilibrului la persoanele
cu Boala Parkinson în programa elaborată de noi;
5. Generalizând rezultatele experimentului pedagogic formativ, putem
sublinia eficacitatea conţinuturilor educaţionale şi a metodologiei de
aplicare a acestora, care se manifestă prin datele cantitative, calitative şi
prin finalităţile prognozate în cadrul programei de recuperare kinetică a
coordonarii la persoanele cu Boala Parkinson.
 VĂ
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!