student grupa 407K Sociologia sportului este o ştiinţă care se ocupă de observarea şi deosebirea fenomenelor legate de funcţiile sociale ale sportului şi de sport în sine. Este acea ştiinţă care analizează legile care dirijează dezvoltarea sportivului, dezvoltarea factorilor sociali care ajută sau împiedecă desfăşurarea sportulu,sociologia sportului este o ştiinţă care se ocupă de observarea şi deosebirea fenomenelor legate de funcţiile sociale ale sportului şi de sport în sine. Este acea ştiinţă care analizează legile care dirijează dezvoltarea sportivului, dezvoltarea factorilor sociali care ajută sau împiedecă desfăşurarea sportulu. Sarcinile sale privind cercetarea fenomenului sportiv, se împart în: 1. Studierea manifestărilor sociale ale elevilor şi sportivilor prinşi în diferite forme de activitate sportivă; 2. Studierea particularităţilor sociale ale întrecerilor sportive şi ale modalităţilor de optimizare a performanţei sportivului; 3. Folosirea metodelor şi tehnicilor de cercetare moderne din domeniul ştiinţelor socio-umane în descoperirea, selectarea şi promovarea sportivului cu reale calităţi psihofizice în arena sportului de performanţă; 4. Studierea activităţilor sportive cu scopul de a înlesni profesorului de educaţie fizică şi antrenorului instrumente şi modele de organizare şi de structurare a relaţiilor interpersonale ale sportivilor, pentru eficientizarea organizaţiei şi a activităţii de pregătire fizică şi sportivă pe baze ştiinţifice moderne la nivelul cerinţelor cotidiene. Cercetarea utilizează doua tehnici Calitativă și cantitativă 1. Metodele de cercetare cantitative permit evaluarea cu precizie a răspândirii anumitor fapte și fenomene existente. 2. Metode de cercetare de calitative sunt folosite pentru a descoperi factorii profunzi de motivare care stimulează sportivul să urmeze un anumit tip de comportament, antrenament sau de a folosi anumite bunuri și servicii. Metodele de cercetare cantitative pot fi următoarele: 1. Interviurile față-în-față. 2. Interviuri telefonice. 3. Controlul calității sondajelor cantitative. • Interviurile față-în-față Cercetatorul efectuază anchetele față-în-față. Aceste sondaje se bazează pe chestionare elaborate în prealabil, care includ întrebări închise (când respondenții trebuie să aleagă între răspunsuri predefinite), și deschise în care respondenții raspund cu propriile lor cuvinte. • Interviuri telefonice În cazul în care specificul unui proiect de cercetare permite utilizarea unui chestionar scurt și simplu, de multe ori este indicată aplicarea interviurilor telefonice prin metoda CATI (Computer assisted telephone interview). Aceasta este o metodă de cercetare cantitativă mai puțin costisitoare în comparație cu sondajele față-în-față. • Controlul calității sondajelor cantitative În condițiile în care se lucrează cu un număr mare de respondenți și operatori de interviuri, unul din obiectivele-cheie ce se impune a fi realizat este reducerea la minimum a riscurilor legate de o eventuală interpretare eronată a întrebărilor, de introducere greșită a datelor sau de procesare a acestora. Metode de cercetare calitative sunt cele mai des utilizate de cercetători și ele se împart în: 1. Focus grupurile. 2. Interviuri în profunzime. 3. Interviuri cu Experți. • Focus grupurile. Metoda focus grupurilor, sau metoda interviului focusat, reprezintă o intervievare simultană și în profunzime a unui grup de respondenți care aparțin publicului țintă. Interviul se desfășoară sub forma unei discuții deschise desfășurate de către moderatori cu experiență. Prin organizarea focus grupurilor ceretatorul studiază cunoștințele și experiența participanților, care reprezintă un segment țintă, inclusiv opinia lor subiectivă cu privire la anumite probleme supuse studiului. Această metodă de cercetare calitativă permite obținerea de informații detaliate cu privire la comportamentul și motivația sportivilor. De asemenea, folosim această tehnică pentru: Planificarea strategică – pentru testarea ideilor și a deciziilor înainte de a le pune în aplicare; Descoperirea nevoilor și așteptărilor unui anumit grup țintă Planificarea sondajelor- pentru a testa un chestionar elaborat pentru un studiu cantitativ; Obținerea de feedback rapid și eficient din partea antrenorilor , experților și altor persoane formatoare de opinie; Confirmarea rezultatelor și interpretarea datelor colectate în timpul studiilor cantitative; • Interviuri în profunzime. Se întâmplă adesea că specificul unei cercetări nu permite o înțelegere profundă a problemei supuse studiului dacă sunt aplicate metode cantitative de cercetare. În acest caz, cea mai bună soluție este de a face interviuri în profunzime, care reprezintă o discuție nestructurată sau semi-structurată cu un respondent. Acest interviu are loc fără a utiliza un chestionar predefinit și operatorul de interviu trebuie să păstreze în minte principalele întrebări și să fie capabil să se adapteze rapid și direcționeze discuția in direcția dorită. • Interviuri cu Experți. Acest tip de cercetare este relevant atunci când avem nevoie de a obține un aviz profesional și consultanță din partea unor respondenți care aparțin anumitor domenii profesionale (medicină, inginerie, și alte specialități), manageri de top sau proprietari de companii, în caz de studii business-to- business. În concluzie aș dori sa afirm că ambele metode de cercetare Calitative și Cantitative au dreptul la viață ambele fiind perfecte și imperfecte în dependență de scopul cercetării propuse.