Universitatea de Educatie Fizica si Sport

Referat
Tema: Atitudinea de cifo-lordoza la
sportivii luptatori

A efectuat: Plămădeală Drăgălina

Gr.317k

A controlat: Braniște Gheorghe

 CIFO-LORDOZA LA SPORTIVII LUPTATORI

Cifo-lordoza - este o deficienta a coloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan

sagital, cu doua curburi a caror convexitate este orientata in sensuri opuse.
Deviatia cifotica are convexitatea orientata posterior, iar cea lordodica
anterior. Deci, cifo-lordoza la sportivi este considerat a fi profesionala, ceea ce
determina si etiologia.

Curburii dorsale cifotice ii corespund uneori in planul toracic anterior deformatii

costale si ale sternului de tipul: torace infundat,“strangulat la baza”, “sternului
carenat”.

Unii autori fac legatura intre aceste deformatii toracice si unele forme ale insuficientei
respiratorii, fapt ce nu trebuie generalizat existand cazuri de astfel de deformatii la persoane
cu capacitati vitale de peste 6000cm³ si cu o buna adaptare la efort (in special la
inotatori). Curburii lordotice lombare ii corespunde inapoi o accentuare a reliefului fesier, iar
in plan anterior abdomenul apare proeminent sau bombat. Capul si gatul au pozitie
caracteristica datorita fie pozitiei lordozate a gitului, fie stergerii curburii gatului, umerii sant
adusi, iar mobilitatea in extensia bratelor este, de asemenea, redusa datorita angulatiei
claviculei si bascularii in afara si sus a omoplatilor.Miscarile membrelor inferioare pe bazin
sunt modificate in sensul reducerii extensiei.

Multe din algiile paravertebrale sunt rezultatul solicitarilor mecanice statice si dinamice care
actioneaza asupra unei coloane vertebrale cu curburi exagerate si amortizate deficitar din
cauza reducerii mobilitatii.Datorita acestui fapt, cifo-lordoza este inclusa in etiologia unor
afectiuni osteo-articulare vertebrale si toracale, ca: discopatiile, artrozele, spondiloza, hernia
de disc, condrita sternala etc.

Ca si cauze in evoluţia cifo-lordozelor mai putem determina si :

 Poziţii frecvente si fortate in timpul antrenamentelor cu membrele inferioare flectate

pe bazin sub ununghi mai mic de 90 grade şi cu trunchiul în flexie dorsală;
 suprasolicitarea a citova grupe musculare;
 tulburarea funcţiei de atitudine corectă a corpului în poziţie ortostatică;
 cauze traumatice (fracturi s.a).

Cifo-lordozele de atitudine păstrate vreme îndelungată produc modificări de formă şi

structură a articulaţiilor şi muşchilor coloanei vertebrale transformându-se în cifo-lordoze
habituale. Cifo-lordozele compensatorii sunt generate de accentuarea mare a unei curburi
(cifotice dorsale sau lordotice lombare) care dezechilibrează coloana şi determină apariţia
unei curburi compensatorii în sens invers celei primare.

1
Simptomatologia:

 musculatura dorsală a coloanei vertebrale este alungită şi atonă;

 musculatura abdominală fiinda este sportiv este antrenta fiind un plus in recuperare,
pe cind la un pacient musulatura abdominla este alungită şi atonă;
 musculatura sacro-lombară şi cea toracică scurtate şi hipertone;
 umerii căzuţi şi aduşi; omoplaţii depărtaţi şi desprinşi;
 bazin înclinat mult în jos, sub orizontală.

Metode de evaluare si diagnostoc

Testul aplecarii : subiectul se apleaca de la mijloc , Kinetoterapeutul obesrvind coloana

dintr-o parte. In cifoza deformatia este mai evidenta din aceasta pozitie. Deformatia se poate
corecta cind subiectul sta in decubet dorsal.

Teste functionale neurologice: semne ale slabiciunei, modificari ale sensibilitatii, coordonarii
s.a.

Diagnostic

Radiografii laterale : - modificari in axa sagitala, vertebre fuzionate, neregularitatile

suprafetelor vertebrale, colabarea discului intervertebral, cifoza rigida

Tehnica Cobb- actualizata pentru cifoza (masurata intre zona toracica T2-T12).

Unghiul Cobb reprezinta o masuratoare care se face pe radiografia coloanei vertebrale cu

ajutorul unor tangente trasate prin platoul superior al vertebrei T2 si cel inferior T12. Un
unghi Cobb intre 20-40 grade masurat este fiziologica iar mai mare de 40 este patologica.

Metode:

Sa folosit metoda computer-asistata care permite evaluarea curbelor spinale cu o acurateze

inalta si scaderea erorilor de masurare comparativ cu tehnicile manuale, metoda traditionala
Cobb si metoda alternativa Cobb.

2
Indicatii tehnico-metodice

Pentru corectarea acestei deficiente vom folosi ca procedeu metodic principal fixarea uneia
dintre curburi in pozitie corecta sau hipercorecta si mobilizarea dinamica a celeilalte in sensul
redresarii.

Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durere. Aceasta poate fi medie
sau chiar severa si apare in special in timpul miscarilor sau doar dupa o perioada de
ortostatism(stat in picioare) . Uneori durerea este mai usoara si este perceputa mai ales ca o
senzatie de oboseala. De asemenea, persoanele cu cifoza obosesc mai usor.

Tratament kinetoterapeutic

Amplitudinea miscarilor este redusa unilateral, adica intr-un singur sens (extensie
ori flexie), sau bilateral, cand este vorba de reducerea mobilitatii atat a flexiei, cat si a
extensiei. Indoirile laterale si rotirile sunt, de asemenea, reduse in regiunile dorsala si
lombara. Modificarile morfo-structurale vertebrale presupuse clinic sunt puse in evidenta
radiografic si exprimate prin ingustarea spatiilor intervertebrale spre concavitate si turtirea
corpilor vertebrali in acelasi sens. Educarea posturii nu poate fi decat globala si
trebuie sa permita subiectului sa treaca de la o situatie de invatare la o situatie de utilizare
prin adaptarea si asezarea in memorie a mesajelor traite.

In programul de recuperare, pentru a se evita tendinta de compensare se fixeaza in pozitie

corectiva lordoza si se lucreaza pentru corectarea cifozei. Apoi se luceaza special pentru
lordoza, folosind exercitii al caror scop de relaxarea in conditii de scurtare si contractare a
musculaturii regiunei lordotice

Obiectivele kinetoterapiei

1) Formarea reflexului de postura corecta;

2) Dezvoltarea reflexelor de relaxare a musculaturii contractate

3
 3) Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si
autocoordonare ) si posturari hipercorective cu caracter antalgic;
4) Combaterea dezechilibrelor musco-ligamentare;
5) Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin
exercitiile specifice de recuperare si a gimnasticii medicale;
6) Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului,
prin adoptarea unor posturi corective (corecte);
7) Mentinerea , corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul
recuperariisi pe viitor si a antrenamentelor sportive;
8) Diminuarea frecventei respiratorii concomitent cu cresterea amplitudinii respiratiei;
9) Invatarea respiratiei corecte (ritmul respirator, pauzele dintre inspir si expir,
aplitudinea miscarilor respiratorii)
10) Crestereasi refacerea mobilitatii articulare si musculare , treptat;
11) Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde
este suferind;
12) Imbunatatirea coordonarii miscarilor
13) Cresterea flexibilitatii coloanei vertebrale

In practica progresia cronologica este:

a) constientizarea asupra propriului corp

b) cautarea defectelor de atitudine si miscare

c) corectia

d) integrarea acestor corectii

Progresiv subiectul integreaza corectiile in atitudinile si gesturile cotidiene in scopul de a

forma un automatism de corectie din ce in ce mai durabil.In final kinetoterapeutul, trebuie sa
stie sa realizeze corectia acceptand unele compromisuri, respectand tipul morfologic si
capacitatea de adaptare ale subiectului.

Asuplizarea articulara si musculara se face in limitele posibilitatii anatomice normale. Daca

subiectul este lax se insista mai putin pe asuplizare iar daca subiectii sunt rigizi se lucreaza
invers.

Metodele cele mai eficiente in reeducarea unei deviatii de coloana sunt mai degraba cele
care stabilizeaza in pozitie corectiva fie provizoriu prin tratament ortopedic, fie definitiv prin
artrodeza chirurgicala.

Se alege o postura de lucru neutra in plan sagital, pozitiile in hiperflexie si hiperextensie pot
provoca dezechilibre prin presiune excesiva de o parte si intindere extensiva de cealalta
parte.Important ca asuplizarea sa se faca in toate planurile (sagital, frontal, axial, transversal)
sunt utilizate orice forme de tractiuni axiale (elongatii cervicale) in care se actioneaza
armonios asupra coloanei vertebrale.Misarile active in sens corectiv se fac prin miscari
asimetrice, cele mai multe exercitii asimetrice corectoare propuse de diferite metode nu sunt
numai exercitii de tonicizare, pentru ca initial prin pozitionarea subiectului ele cauta corectia
maxima posibila a tuturor curburilor si contra curburilor. Numai aceste miscari nu
reusesc sa realizeze un castig unghiular stabil, dar creeaza conditiile posturale ulterioare.

Exercitiile de tonicizare se realizeaza prin serii de contractii a muschilor striati a caror

actiune statica sau de scurtare sau de alungire are drept scop de a realiza, de a ameliora
sau conserva functia unui muschi sau a unei grup muscular tinand cont de factorii mecanici

4
(rezistenta, frecventa, durata repetari) si fiziologici (contractibilitate, elasticitate,
tonicitate).Deci functia muschiului respectiv si calitatile sale trebuie sa ghideze in alegerea
mijloacelor mecanice si psihologice care permit solicitarea unui lucru muscular.

Muschii vizati sunt muschii posturali ai santului vertebrelor si abductorii, care nu

trebuie sa fie nici prea contractati nici prea elastici, ei trebuie sa fie tonici si cu o rezistenta
mare la oboseala. Contractiile cele mai bune sunt : fie izometrice fie lente de mica
amplitudine si cu mare intensitate.Acest lucru se poate face numai cu coloana vertebrala in
pozitia cea mai corectiva posibila.

Scopurile reeducarii respiratiei sunt acelea de a intretine si dezvolta functia respiratorie

in ansamblu. Ea se realizeaza in mod simplu si clasic si invata succesiv buna utilizare a
cailor aeriene superioare si inferioare constientizand actul respirator atat ca inspr cat si ca
expir la nivelul diafragmei si toracelui.

Modelajul toracic vizeaza dezvoltarea senzatilor proprioceptive, iar cresterea functiei

respiratorii este asigurata de miscarile respiratorii complete in cursul exercitiilor de
reeducare sau intre exercitii si practicand activitati fizice sub forma de sport sau jocuri.
Sportul este legat de kinetoterapie, dar ea este ralativ obositoare, plictisitoare, monotona
pentru subiect deoarece el trebuie sa aleaga un sport care poate fi practicat timp indelungat
(natatia).

Indicatii tehnico-metodice

Cifo-lordoza este o deficienta frecventa, ce se instaleaza treptat din necesitatile

mecanice de echilibrare a coloanei vertebrale si a trunchiului.

Pentru corectarea acestei deficiente vom folosi ca procedeu metodic principal fixarea
uneia dintre curburi in atitudine corecta sau hipercorecta si mobilizarea dinamica a celeilalte
in sensul redresarii.Acest procedeu metodic se foloseste atunci cand nu se pot mobiliza in
mod dinamic ambele curburi simultan si pentru a indeparta orice pericol de accentuare a
celeilalte curburi.

In cifo-lordoze cu o mobilitate redusa a coloanei vertebrale, multe din extensiile

active ale trunchiului nu produc extensia decit in regiunea lombara. Pentru localizarea
actiunii exercitiului la una dintre curburile unei cifo-lordoze, se procedeaza “fixand” fie
curbura cifotica, fie cea lordotica intr-o anumita pozitie si mobilizand cealalta curbura.

Din stand ,prin indoirea unui genunchi la piept, se “fixeaza” bazinul, reducandu-se
partial curbura lombara lordotica. Din aceasta pozitie, miscarile de extensie ale membrelor
superioare si ale trunchiului produc o usoara extensie in regiunea dorsala.

Din atarnat cu spatele la scara fixa se “fixeaza” curbura cifotica.Prin ridicarea

genunchilor la piept, miscarea de flexie a coapselor pe bazin angreneaza si o usoara
basculare a bazinului inapoi, din care rezulta o redresare a curburii lombare lordotice.In
lordoza, de cele mai multe ori, bazinul este inclinat inainte.

Intarirea muschilor flexori ai coapselor pe bazin si pe trunchi intretine inclinarea

bazinului inainte, determinand mentinerea lordozei.

Toate miscarile efectuate din pozitia pe genunchi fara sprijin pe palme solicita cel mai
intens, din punct de vedere muscular, regiunea lombara; numai din pozitia pe genunchi cu

5
 sprijin pe palme sau pe antebrate mobilizarea regiunii dorsale nu impune un efort deosebit
regiunii lombare.

Ca mijloace se folosesc:

a) Exercitii statice sub forma de pozitii corecte sau hipercorecte pentru fixarea unei curburi
si exercitii sub forma de pozitii initiale sau mentinute care sa ofere in acelasi timp
posibilitatea de a mobiliza cealalta curbura.In alegerea pozitiilor, spre deosebire de
celelalte deficiente, un rol important revine bratelor si picioarelor.

 Pozitii pentru fixarea curburii cifotice, permitand mobilizarea curburii lordotice:

- stand cu bratele lateral, cu un baston la spate peste omoplati, la scara fixa, la

perete

- sprijin pe genunchi

- asezat, cu bratele in aceeasi pozitie ca la stand

- culcat dorsal cu un saculet in regiunea lombara

- atarnat, cu o sa la nivelul regiunii dorsale.

 Pozitii pentru fixarea curburii lordotice, permitand mobilizarea curburii cifotice:

- stand cu trunchiul inclinat, sau picioarele pe un suport sprijinite inainte

- asezat departat pe sol, cu genunchii indoiti

- sprijin pe genunchi

- culcat dorsal, cu genunchii indoiti, cu G peste 30 grade,

b) Exercitii dinamice:

- exercitii pentru trunchi sub forma miscarilor de extensie dorsala, flexie lombara
(inclinare, aplecare), indoire laterala, si rasuciri spre stanga si spre dreapta, rotari in
plan anterior si miscari de intindere a coloanei vertebrale in axul sau.

- exercitii cu bratele sub forma miscarilor efectuate deasupra nivelului umerilor.Se

folosesc miscari in plan posterior, si anume:ducerii lateral, oblic sus, in sus si rotari
prin inainte, precum si fixari ale miinilor pe umeri, la ceafa si pe crestet.Exercitiile
pentru brate urmaresc sa amplifice miscarile coloanei vertebrale la acest nivel al
trunchiului;

- exercitii cu picioarele sub forma miscarilor efectuate in plan anterior.Se folosesc

miscari de flexie, intindere, indoire, abductie, adductie si rotare.Acestea urmaresc sa
amplifice miscarile corective ale coloanei vertebrale;

- exercitii pentru bazin sub forma miscarilor de proiectie inapoi a bazinului;

6
 - exercitii specifice de respiratie sau legate de miscarile corective ale trunchiului si
membrelor.In cazul cifo-lordozei, importanta respiratiei creste, intrucat ele contribuie
la corectarea deficientelor toracelui, care insotesc de obicei cifo-lordoza;

- exercitiile cu obiecte portative si la aparate fixe (de gimnastica), incadrate in

structura generala a continutului de exercitii necesare corectarii cifo-lordozei;

- exercitii aplicative sub forma de mers, echilibru, tarare si suspensiuni corective;

- exercitii de redresare pasive si active, efectuate liber sau la aparate,cu autocontrolul

deficientului sau prin interventia directa a profesorului.

Tratamentul ortopedic

Tratamentul ortopedic isi propune corectarea si mentinerea deviatiei vertebrale

pentru a neutraliza riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere.Un
tratament ortopedic poate fi apreciat ca eficient, daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa
mentina deviatia vertebrala la o valoare cel mult egala cu aceea de la inceputul
tratamentului.

Tratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare. Corectarea este in general

realizata prin aparate ghipsate succesive.Cand se obtine corectia maxima, mentinerea ei
este incredintata unor corsete ortopedice.

Corsetele ortopedice mentin corectia deviatiei folosind forta de tractiune care tinde sa
elongheze coloana si astfel sa reduca curbura.

Corectia se mentine cu ajutorul aparatelor ortopedice.

Aparatele ortopedice folosite de la inceput fara corectie ghipsata cauta sa obtina

corectia printr-o autoredresare activa a coloanei.Aparatul clasic activ este aparatul
Milwaukee.Corsetul cuprinde o portiune ce imbraca bazinul si 3 bare ce conduc spre 2
pernute occipitale si un spijin submentonier.Autoelongarea coloanei prin departarea de
sprijinul occipital si mentonier duce la redresarea curburilor, in plus, o pelota pasiva cauta sa
reduca rotatia.Pentru cifo-lordoze presiunea se executa pe varful curburii posterioare.

Corsetul este purtat permanent sau intermitent, in functie de gravitatea curburii.Un

loc important il are si kinetoterapia inaintea de corectia ghipsata ea tinde sa asuplizeze
coloana vertebrala pentru a usura obtinerea redresarii, in cursul imobilizarii ghipsate ea isi
propune sa intretina o troficitate globala buna si in special musculara pusa in primjdie de
insasi imobilizare, In acelasi timp, kinetoterapia continua sa intareasca musculatura si sa
imbunatateasca corectia, in perioada suprimarii corsetului. Pe langa tonificarea musculara,
kinetoterapia trebuie sa realizeze o redresare posturala si o integrare a
ei in gesturile vietii curente, sa orienteze pacientul spre practicarea
regulata a unuei activitati sportive adaptate.

Corsetul EURO – BOSTON face posibila corectia atat a

curburiilor dorsale cat si lombare cu ajutorul modului toracic superior la
care se pot adauga paduri subaxilare

7
 Deviatile vertebrale grave, evolutive care se agraveaza lent, dar continuu si dupa
terminarea cresterii, impun redresarea si stabilizarea lor prin metode chirurgicale.

Pretul corectiei si al stabilizarii il constituie ridigizarea prin montaj metalic si prin

artrodeza vertebrala a unui segment important al coloanei vertebrale.

Tratamentul chirurgical poate fi insotit de kinetoterapie, preoperator, cu scop de

asuplizare a coloanei pentru a usura si mari gradul de corectie chirurgicala, iar postoperator
cu scop de tonifiere musculara generala si de corectie posturala si integrare in viata
cotidiana. In toate cazurile fie ca este utilizata singura sau in asociere cu metode ortopedice
sau chirurgicale, kinetoterapia trebuie sa aiba in vedere si dezvoltarea capacitatii respiratorii,
uneori grav amenintata de evolutia unei deviatii vertebrale.

Chirurgia vertebrala este o chirurgie dificila, grevata de multiplele complicatii,

ajungand pana la paraplegie, complicatii care apar cu atat mai fregvent, cu cat cifo-lordoza
este mai rigida mai grava si interventia efectuata la varsta inaintata.

Masajul

Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului prin actiuni manuale
sau mecanice, in scop fiziologic curativ sau profilactic.

Masajul utilizeaza - tehnici principale: netezire, frictiune, framantat, tapotament,

vibratii, fara de care nu se pot obtine rezultate favorabile.

- tehnici secundare: cernut si rulat, presiuni, tractiuni si tensiuni,

scuturari, procedee diverse care sunt in completarea celor principale in vederea obtinerii
unor rezultate mai bune.

In cazul deficientelor de coloana vertebrala, a cifo-lordozelor scopul masajului este

acela de a imbunatatii proprietatile fizice ale tesutului si stimularea circulatiei de intoarcere a
sangelui si a limfei de a pastra starea de sanatate si de imbunatatire si in special pentru
readucerea atitudinii corecte a spatelui prin aplicarea manevrelor.

In cazul cifo-lordozei masajul nu se aplica direct asupra coloanei vertebrale, adica

asupra apofizelor spinoase ci asupra zonelor invecinate. In vederea manipularii zonei,
aplicandu-se asupra musculaturii paravertebrale.

Deoarece deficienta cuprinde aproape intraga coloana vertebrala atat toracala cat si
cea lombara, masajul se aplica asupra intregului spate.

Program kinetic recomandat pentru cifo-lordoza

Nr. Pozitia Descrierea exercitiului Dozarea si schema Indicatii

initiala grafica metodice
1 cu bastonul Mers cu extensia 10-12 repetari Privirea inainte,
tinut la bratelor si ducerea spatele se
spate de la bastonului inapoi mentine drept
capete

8
2 - Pi - T1-mers cu minele la 2 serii cite 12 repetari Privirea orientata
stand, ceafa; inainte la
orizontala
T2- ducerea alternativa
a genunchilor indoiti la La fiecare timp se
piept; face inspir pe nas
si expir pe gura
T3- ducerea coatelor
inapoi simultan;

T4- arcuirea la fiecare

pas
3 Pi - T1 – mers cu bratele 2 serii cite 10 repetari Se mentine
stand, intinse in sus, spatele
drept,privirea
T2 – trunchiul in pozitie inainte
corecta,
Miscarile se
T3 – cu ridicarea coordoneaza cu
alternativa a picioarelor respiratia
inainte la 90 grade,

T4 - simultan cu
ducerea bratelor inapoi
cu arcuire,
4 Pi. – stind T1 – mers cu un 12 repetari La fel privirea
baston la spate, este orientata
inainte,
T2 – sustinut cu bratele
indoite la nivelul Se trece cu
coatelor, usurinta peste
limita durerii
T3 – trunchiul inclinat
inainte,

5 Pi - usor T1 - apucat de sipca cu 12- 14 repetari Se mentine

departat cu bratele intinse la nivelul pozitia finala 10
fata la umerilor si cu virfurile sec.,
scara fixa, picioarelor sprijinite pe
prima sipca, iar picioarele
- ramin in pozitia
T2 - indoirea bratelor si initiala
- inclinarea trunchiului
dozare 2x inainte cu arcuire,
12.
T3 - departand bazinul
de scara fixa, simultan
cu extensia capului
si gitului cu arcuire.

9
6 Pi - usor Se efectueaza
departat cu liber sau cu
fata la T1 - apucat cu mainile 12-14 repetari ajutorul
scara fixa de sipca la nivelul kinetoterapeutului
umerilor, care executa
presiuni pe
T2 - aplecarea regiunea dorsala
trunchiului inainte cu
arcuire, simultan cu
extensia capului si
gatului

7 Pi - usor T1 - apucat de o sipca 15-20 repetari Pozitia finala se

departat cu la nivelul soldurilor, mentine 5-8 sec,
fata la
scara fixa T2 - aplecarea Privirea
trunchiului inainte, inainte,spatele
simultan cu extensia drept
capului si gatului cu
arcuire

8 Pi - usor T1 - aplecarea 12-15 repetari Privirea orientata

departat cu trunchiului inainte inainte la
fata la o sprijinit pe masa, orizontala,
masa
orizontala T2 - cu ducerea Barbia asezata
inalta (pana bratelor inainte sau pe masa
la lateral, liber sau cu
nivelul bazi ajutor
nului)
T3 - Kinetoterapeutul
efectueaza presiune pe
regiunea dorsala

9 Pi - sezand T1 - sezuta la 5-10 cm 15-20 repetari In timpul intinderii

cu spatele de sol, relaxarea si relaxarii
la scara trunchiului si intinderea trunchiului se
fixa, apucat lui pina la atingerea expira tot aerul
de sus, solului cu sezuta, fara a inspirat
deplasa
mainile.Miscarea se mai
poate executa si asa
cum reiese din imagine.

10 Pi - decubit T1 - ducerea bratelor

dorsal cu intinse lateral cu
varfurile inspiratie, 10 repetari Inspirul se face
picioarelor pe nas, si expirul
fixate la T2 - revenire cu pe gura

10
 scara expiratie,
fixa cu o
minge sub T3 - ducerea umerilor
regiunea inapoi amplu (extensie)
dorsala, cu inspiratie,

T4 - revenire cu
expiratie.

Recuperarea prin inot

Primul si cel mai important aspect care se datoreaza inotului este impactul echilibrat asupra aparatul
locomotor. Miscarile repetate in timpul inotului maresc flexibilitatea muchilor, in special a spatelui,
ajutind la indreptarea coloanei vertebrale. Nu intervin bruscari, caderi sau lovituri. Totodata este
foarte important faptul ca aproape toti muschii participa la miscare, de aceea solicitarea lor este
uniforma.

Al doilea aspect este ameliorarea respiratiei.In timpul inotului corpul uman are nevoie de foarte mult
oxigen. Ca urmare a respiratiei permanent sustinute, pe termen lung creste capacitatea capacitatii
pulmonare si antreneaza musculatura respiratorie. In acelasi timp ajuta la mentinerea sanatatii inimii
si contribuie la dezvoltarea perfecta a organismului uman.

Inotul exercita presiune asupra corpului, cu efectele unui masaj usor, Astfel calmeaza individul, pune
capat stresului si incordarii.

In apa persista starea de imponderabilitate, de relaxare, si e posibil de a efectua miscari in

articulatii cu o amplitudine mai mare comparativ cu mediul aerian.

11
 INOTUL PROFILACTIC, TERAPEUTIC, RECREATIV

In general, inotul reprezinta o tehnica locomotorie, o modalitate de deplasare prin apa realizata prin
miscari ciclice, alternative sau simultan-simetrice, ale segmentelor.Aceste miscari asigura inaintarea,
prin “gasirea sprijnului pe apa”, si mentinereacorpului la suparafata. Inotul terapeutic poate fi definit
ca arta de a armoniza functiile aparatuluirespirator cu miscarile coordonate ale segmentelor, intr-un
mediu atipic fiintei umane-apa, pentru a asigura propulsia corpului si echilibrul pe o suprafata
instabila.Importanta terapeutica, igienica si recreativa a inotului, efectele favorabile pe carele
exercita asupra organismului sunt asigurate in principal prin asocierea cu factoriinaturali de mediu –
aer, apa, soare – contribuind la inbunatatirea starii generale desanatate.Datorita influentelor pe care
le exercita asupra organismului, inotul esteconsiderat unul dintre cele mai importante mijloace de
realizare a obiectivelor educatieifizice si sportului, dar si ale kinetoterapiei.

Rolul exercitiilor in apa

Este demonstrat faptul ca exercitiile in apa constituie mijloace eficiente de asanare a

organismului.

Datorita influentelor pe care le exercita asupra organismului, inotul este considerat unul
dintre cele mai importante mijloace de realizare a obiectivelor educatiei fizice si sportului,
dar si ale kinetoterapiei.

De aceea, alcatuirea competenta a antrenamentului fizic cu ajutorul mijloacelor de inot

stimuleaza un sir de procese fiziologice (mareste volumul vital al plaminilor , o respiratie mai

12
profunda si mai ampla etc.), si influenteaza pozitiv mai ales in afectiunile ALM in special a CV
care este scolioza.

Doar daca exerciile sunt indeplinite corect si organizate !

Repetarea structurilor de exercitiu si scufundarea lor din pluta pe piept si spate marind extremitatea
dorsala si flexia lombara.

Indicatii tehnico-metodice:

- Inainte de inceperea lucrului in apa se va efectua pregatirea organismului pentru efort si

influentarea selectiva a aparatului locomotor pe uscat cu obiecte portative;

- exercitii statice sub forma efortului izometric, executat din pozitia de extensie a trunchiului cu
blocarea lordozei;

- exercitii dinamice, bazate pe miscarea de extensie si intindere a coloane vertebrale cu blocarea

lordozei

- exercitii de respiratie si relaxare;

- exercitii de redresare pasiva si activa.

Program Kinetic in apa

Nr. Pozitia initiala Descrierea exercitiului Dozarea
1 Pi - tinandu-ne de T1 - extensia capului si a trunchiului, astfel incat
marginea bazinului, urechile sa fie sub apa. 10 repetari
T2 - indoim usor genunchii si intindem bratele
blocind lordoza.

2 Pi - tinandu-ne de T1 - arcuim complet spatele si ne desprindem de

marginea bazinului marginea bazinului, 12-15
inspiram profund T2 - expiram si inspiram, deplasand lent bratele repetari
prin lateral deasupra capului.

13
 T3 - ducem bratele prin inapoi inainte
T4 - ridicam usor genunchii pentru a reveni la
pozitia initiala .

3 Pi - cu spatele rezemat T1 - bratele intinse in lateral 12-15

de peretele bazinului, T2 - mainile apuca marginea bazinului, repetari
T3 - miscari de picioare, incercand sa arcuim
soldurile in sus, pana ce ajung la suprafata.

4 Pi - tinand o pluta sub T1 - spatele arcuit, 15-20

ceafa, T2 - soldurile ridicate, repetari
T3 - miscari de picioare.

5 Pi - din pluta pe spate T1 - mainile incrucisate deasupra capului, 20 repetari

bratele intinse sus, T2 - indoirea alternativa a genunchilor la piept.

6 Pi - din pluta pe spate, T1 - extensia umerilor, 10-12

bratele sub cap, T2 - ridicarea alternativa a unui picior. repetari

7 Pi - atarnat la T1 - ridicarea piciorului, 15 repetari

marginea bazinului, T2 - forfecarea picioarului,
spatele drept, T3 - pendularea piciorului.

8 Pi - atarnat la T1 - ridicarea piciorului pe perete,

marginea bazinului T2 - pana se ajunge la o pozitie de echer.
mainile apuca bara,

9 Inot craul pe spate 50 m

10 Inot procedeul brass 100 m
11 Inot craul pe piept 50 m

Lista cu exercitii poate continua, fiecare exercitiu fiind adaptat fiecarui subiect in functie de gradul
deficientei coloanei vertebrale

Totusi cel mai eficient tratament de recuperare nu doar a cifo-lordozei dar a tuturor
deficientelor de atitudine, in special al coloanei vertebrale este tratamentul prin inot si anume
practicind procedeele : craul pe spate si brass. Datorita influentei apei asupra organismului uman,
ne permite obtinerea unui rezultat fiind necomparabil .

Insa tratamentul prin apa combinat cu kinetoterapia este cea mai perfecta si sigura metoda de
tratament asupra coloanei vertebrale.

14