Evaluarea unui articol se face prin utilizarea ”LISTEI DE VERIFICARE STANDARD” în baza

unor criterii în funcție de tipul studiului realizat.

I.Evaluarea critică a trialului clinic randomizat

Pasul 1: Care este întrebarea la care cospunde studiului(PICO)?

Populația/Problema:
Intervenția:
Comparația:
Obiectivul urmărit:

Pasul 2:Cât de corect a fost realizat studiul? (validitate internă)

Recrutarea – Au fost subiecți incluși în studiu reprezentativi?

Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Care este grupul de pacienți investigați În secțiunea Material și Metodă trebuie să
(cadrul – unde?, când? & criterii de găsim informații cu privire la selectarea
includere)? subiecților pentru a fi incluși în studiu.
Ideal, subiecții trebuie să fie consecutivi sau
incluși aleatoriu în studiu și trebuie să
cunoaștem fercvența subiecților eligibili și
care au fost de acord cu participarea la
studiu.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
Alocarea – Alocarea subiecților la grupurile investigate a fost aleatorie și mascată?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Alocarea randomizată asistată de calculator În secțiunea Material și Metodă trebuie
este ideală pentru studiile multicentrice. descrisă modalitatea în care au fost alocați
Trialurile clinice mici pot utiliza o persoană grupurilor studiate și dacă metoda de alocare
independentă care să gestioneze alocarea a fost mascată.
subiecților.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
...și grupurile sunt compatibile la începutul studiului
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Dacă metoda de alocare aleatorie a fost În secțiunea Rezultate trebuie să existe un
corectă, grupurile la includerea în studiu tabel cu caracteristicile subiecților la
sunt similare. includerea în studiu care ar putea afecta
Cu cât grupurile sunt mai similare cu atât obiectivul urmărit (ex. vârsta, factori de risc,
mai bine. etc.). Dacă acest tabel nu există, în primul
Trebuie specificat clar dacă ne așteptăm să paragraf al secțiunii trebuie să existe o
avem diferențe semnificative statistic între descriere a similarității grupurilor investigate.
grupuri.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
Urmărirea – cu excepția investigației de interes grupurile au primit același tratament?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Cu excepția intervenției de interes, grupurile În secțiunea Material și Metodă se regăsesc
trebuie să primească aceeași atenție din
partea cercetătorilor (ex. tratamente
adiționale identice, investigații clinice
identice, etc.).
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
... și au fost urmărite în mod adecvat?
Cum este cel mai bine?
Numărul pierduților din studiu trebuie să fie
cât mai mic (˂ 20 %).
Subiecții trebuie analizați în grupul în care
au fost alocați inițial (analiză de tip ITT
„intenția- de-a-trata”).
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
Măsurătorile – Pacientul și medicul curant „orbi” în ceea ce privește tratamentul
aplicat?
Cum este cel mai bine?
Studiul ideal trebuie să fie dublu orb-
subiectul nu știe ce tratament primește și
medicul curant/evaluator nu știe ce tratament a fost evaluat și dacă subiectul/medicul curant
administrează.
Acest aspect este foarte important atunci
când obiectivul urmărit este subiectiv (ex.
apariția unui semn sau a unui simptom).
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
informațiile cu privire la urmărirea subiecților
și a modalitățiii în care aceasta s-a făcut. În
secțiunea Rezultate vom evaluadacă ceia ce s-
a specificat în Material și Metodă a fost și
aplicat.
Unde găsim informația?
În secțiunea Rezultate trebuie să existe
informația cu privire la numărul de subiecți
incluși în studiu și respectiv numărul de
subiecți analizați (de obicei sub formă de
diagramă). Tot în această secțiune trebuie să
se regăsească motivele pierderii din studiu.
Unde găsim informația?
În secțiunea Material și Metodă trebuie
descrisă modalitatea în care obiectivul urmărit
știau ce tratament primește/aplică. În secțiunea
Material șiMetodă se precizează utilizarea
analizei de tip ITT „intenția-de-a-trata”.

Pasul 3: Care este semnificația rezultatelor raportate?

Care au fost indicatorii statistici utilizați în raportarea și cât de mare a fost efectul
tratamentului?
NNT꞊1/ARR
NNT꞊ numărul necesar a fi tratat
ARR꞊ reducerea absolută a riscului
Ar putea ca efectul să fie datorat șansei?
Valoarea p Intervalul de încredere

Concluzia:

Validitatea internă:
Rezultate:

II.Evaluarea critică a unui test diagnostic

Pasul 1: Care esteîntrebarea la care răspundestudiul (PICO)?

Populația/Problema: Algoritmul de diagnosticare al deformărilor craniene la copiii cu
tulburări neurologice severe.
Intervenția: Deformările craniene generează diverse probleme de sănătate la
copii,fapt care poate influența dezvoltarea neurofiziologică atât
craniometric cât și funcțional.
Comparația: Diferențierea ântre diagnosticul deformărilor craniene și aspect
alveolar dentar la copiii cu sechele neurologice ântârziate.
Obiectivulurmărit: A dezvolta algoritmul de diagnoză a deformărilor craniene și aspect
alveolar dentar la copiii cu sechele neurologice ântârziate.

Pasul 2:Cât de corect a fostrealizatstudiul? (validitateinternă)

Recrutarea – noul test diagnostic a fost evaluat pe un spectru reprezentativ de pacienți?

(ca și spectrul de subiecți asupra cărora testul va fi utilizat în practica curentă)
Ân studiu au fost incluși 370 copii cu dereglări neurologice care au fost examinați de o
echipă(neurolog,ortodentist,chirurg maxilofacial,chirurg plastician). Au fost ânregistrați prin
intermediul unui chestionar individual a)gradul deformării craniene;b) forma anomaliei
dentoalveolare;c) tipul disfuncției creierului, ceea ce a permis elucidarea corelațiilor,
necunoscute anterior, în funcție de natura și intensitatea manifestării clinice și evolutive
specifice. Copii au fost investigați în 3 instituții rezidente cu educație specială. Copii din studiu
au fost cu diverse afecțiuni neurologice:copii cu retard mintal,PCI și alte sindroame paralitice.

Grupul I Grupul II Forme de deformări craniene Total

Patologi fără Cu
a deformări deformări
craniene craniene craniostenoz plagiocefali altele
ă e
n % n % n % n % n % n %
G80-83 30 8,1 57 15, 3 0,8 44 11,9 1 2,7 87 23,
4 0 5
Q00-Q99 49 13, 35 9,5 1 0,27 24 6,4 1 2,7 84 22,
3 0 7
G40-G47 14 3,8 31 8,4 2 0,6 19 5,1 1 2,7 45 12,
0 2
F70-F79 50 13, 27 7,3 0 0,00 7 1,9 25,4 77 20,
5 0 8
F40-F48 20 5,4 8 2,1 1 0,27 6 1,6 10,27 28 7,6
G90-G99 17 4,6 16 4,3 0 0,00 9 2,5 71,9 33 8,9
G09 9 2,4 7 1,9 0 0,00 4 1,1 30,8 16 4,3
TOTAL 189 51, 18 48, 7 1,9 113 30,4 616,5 370 100
1 1 9 1
2
X =27,829; P>0,05
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii: Da
Urmărirea – Au fost toți pacienții incluși în studiu diagnosticați cu ajutorul testului de
referință?
Examinarea copiilor cu malocluzie au fost examinați printr-o metodă simplă care determina
prezența sau absența malocluziei,cel mai simplu a fost identificarea ân segmentul anterior,plan
sagital. Prezența aglomerărilor sau spațiilor dentare au fost ânregistrate ân chestionare speciale.
Forma craniului la copii a fost examinată manual prin palpare,la terminarea unei deformări
craniene aplicau un bandaj și determinau forma ei. Distribuția ân dependență de gen a fost
egală. Deci , ân concluzie metoda de diagnostic a fost eficientă,la 50 % din pacienți. Relația
băieți-fete 1-1. Poziționarea deformărilor craniene au fost asociate cu diverse grade (1grad-1%,2
grad-7,3 % , 3 grad- 50 % , 4 grad – 4,1 % , 5 grad – 1 %) , 1,96 % craniostenoză și 21 % alte
deformări la copiii cu tulburări cognitive și motorii. Deformările dentare și maxilare ân plan
sagital au fost găsite la 28 % din copii studiați și la 25 % fără deformări craniene.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii: Da

Măsurătorile – rezultatul testului standard este obiectiv? Medicul care a aplicat testul nu
cunoștea rezultatele celuilalt test?
Testul este unul simplu care constă în diagnosticarea deformărilor craniene și maxilo-faciale la
copii cu tulburări neurologice. Din cercetare rezultatele fiind pozitive 50 % arată că metoda este
eficientă și bună de utilizat ân astfel de cazuri.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii: Da

Pasul 3: Care este semnificația rezultatelor raportate?

Test standard + Test standard - Total

Test nou + 46 51 97
Test nou - 139 134 273
Total 185 185 370

Indicatorul Rezultatul
Sensibilitatea (Sn)
Specificitatea (Sp)
Valoarea predictivă pozitivă (VPP)
Valoarea predictivă pozitivă (VPN)
Rația de probabilitate pozitvă (LR+)
Rația de probabilitate negativă (LR-)
Rația șansei diagnosticului (DOR)

Concluzia:

Validitatea internă:
Rezultate:

III.Evaluarea critică a studiilor care evaluează factori de risc sau prognostic

Pasul 1: Care este întrebarea la care răspunde studiul (PICO)?

Populația/Problema:
Intervenția:
Comparația:
Obiectivul urmărit:

Pasul 2:Cât de corect a fost realizat studiul? (validitate internă)

Recrutarea – Au fost investigat un eșantion reprezentativ de pacienți care aveau același

stadiu (cel mai frecvent inițial) al patologiei de interes?

Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii: Da

Ajustarea – Cum au fost tratați pacienții incluși în studiu? Dacă au fost identificate
diferite subgrupuri de pronostic, factorii de pronostic importanți au fost ajustați?

Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii: Da

Urmărirea – Statusul de grupuri comparabile a fost menținut printr-un management
adecvat?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Prignosticul este condiționat de tratament. În secțiunea Material și Metodă se regăsesc
Trebuie clar de specificat tratamentul aplicat informațiile cu privire la managementul
în studiu. grupurilor în perioada de urmărire (când s-a
Trebuie de asemenea evaluat efectuat urmărirea?, există posibilitatea unei
impactultratamentului asupra evoluției expuneri adiționale la alți factori care pot
naturale a patologiei de interes. influența evoluția?). Verificăm în secțiunea
Rezultate urmărirea reflectată în rezultate.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
…urmărirea grupurilor a fost adecvată?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Urmărirea pacienților incluși în studiu În secțiunea Rezultate trebuie să existe
trebuie să fie suficient de lungă pentru a informația cu privire la numărul de subiecți
permite identificarea rezultatului de interes incluși în fiecare grup (tabelul cu
(ex. în cazul sarcinii urmărirea va fi de 9 caracteristicile pacienților la includerea în
luni, în cazul patologiei maligne urmărirea studiu) și câți pacienți au fost analizați.
va fi de ani). Numărul de pacienți pierduți din vedere și
Toți pacienții trebuie urmăriți până la caracteristicile acestora trebuie să se
apariția rezultatului așteptat sau până la regăsească tot în această secțiune.
terminarea studiului.
Numărul pierduților trebuie specificat și
însoțit de caracteristicile acestor pacienți.
Evaluare: Da Nu Neclar Comentarii:
Măsurătorile – Pacientul și medicul curant au fost „orbi” în ceea ce privește apartenența
la grup? Măsurătorile au fost obiective?
Cum este cel mai bine? Unde găsim informația?
Este ideal ca atât pacientul cât și medicul În secțiunea Material și Metodă trebuie
care evaluează rezultatul de interes să nu știe descrisă modalitatea în care rezultatul urmărit
cărui grup aparține. a fost evaluat și dacă subiectul/medicul
Dacă rezultatul de interes este obiectiv (ex. evaluator cunoșteau apartenența la grup.
deces), atunci acest aspect nu este critic.
Dacă rezultatul de interes este subiectiv, este
foarte important ca medicul evaluator și
pacientul să nu știe cărui grup îi aparține.

Pasul 3: Care este semnificația rezultatelor raportate?

Care au fost indicatorii statistici utilizați în raportarea și ce valori au avut acești indicatori?

Ar putea ca efectul să fie datorat șansei?

Valoarea p
Intervalul de încredere

Concluzia:

Validitatea internă:
Rezultate: