MATERIAL ȘI METODĂ

Lot de studiu
Rezultatele studiului s-a desfăşurat pe un lot de 66 pacienţi internaţi în Clinica .........
din cadrul Spitalului ...... Galați. Studiul de tip prospectiv îşi propune evaluarea calității vieții
pacienților cu ................ picior și gleznă
Criteriile de includere a pacienţilor în studiu au fost:
- certitudinea diagnosticului demonstrată prin întrunirea parametrilor clinici şi de
laborator (investigaţii bacteriologice, hematologice, biochimice şi imagistice).
Criteriile de excludere :
-pacienții care nu au dorit să răspundă la chestionar.
Cazuistica provine din analiza fişelor de caz sau a foilor de observaţie ale pacienţilor
diagnosticaţi cu ................ picior și gleznă, la care au fost cercetate următoarele aspecte
conform unui protocol stabilit anterior:
- epidemiologice: repartiţia cazurilor pe ani de studiu, pe grupe de vârstă, sex,
mediu de provenienţă;
- clinice: prezenţa neoplaziilor cu/fără metastaze osoase şi/sau osteoporozei;
- factorii de risc asociaţi (prezenţa chimioterapie şi/sau a corticoterapiei în
antecedente);
- tratamente chirurgicale efectuate.

Tehnica chestionarului
Metoda de bază este ancheta sociologică, iar instrumentul principal de culegere a
datelor este chestionarul (1).
 Codificarea răspunsurilor (după necesitate).
 Introducerea datelor.
 Verificarea datelor şi corectarea greşelilor de introducere.
 Prelucrarea primară a datelor şi analiza preliminară a rezultatelor.
 Introducerea de corecţii (după necesitate).
 Elaborarea rezultatelor şi a raportului final.
 Prezentarea rezultatelor cercetării.
 Prelucrare statistică
Datele au fost centralizate în baze de date SPSS 18.0 şi prelucrate cu funcţiile statistice
la care acestea se pretează. In analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive, cât şi
cele analitice.
Analiza descriptivă s-a efectuat cu testul ANOVA care a evidenţiat aspectele calitative
ale grupului, vizând relaţia de interdependenţă dintre variabile, la pragul de semnificaţie 95%:
- indicatori ai valorii medii: media aritmetică simplă, mediana, modulul;
- indicatori ai dispersiei: deviaţia standard, variaţia.
În calculul diferenţei semnificative dintre medii s-a utilizat testul testul F (ANOVA)
sau t-Student, la pragul de semnificaţie 95%, teste cantitativ parametrice, bazate pe medii şi
abateri standard cu distribuţii normale pentru fiecare grup în parte.
Coeficientul de corelaţie Pearson (r) redă gradul de asociere liniară (directă sau
indirectă) între două variabile din acelaşi grup..
Trasarea curbei ROC (Receiver Operator Characteristic), în care pe abscisă se pune
nivelul fals pozitiv (1-specificitate) iar pe ordonată nivelul adevărat pozitiv (sensibilitatea)
permite evaluarea balanţei sensibilitate/specificitate.

REZULTATE

Studiu descriptiv

Distribuţia pe sexe evidenţiază ponderea mai crescută a pacienţilor de sex feminin

(74,2% vs 25,8%), sex ratio fiind de 2,9/1 (fig. ).

Masculin
Feminin
 Fig. . Structura lotului pe sexe
Distribuția pe grupe de vârstă
Vârsta pacienților prezintă următoarele caracteristici (tab. , fig. ):
- variații în intervalul 57-93 ani;
- media grupului 72,41 ± 8,49 ani;
- mediana = 70 ani;
- rezultatul testului Skewness p = 0,386;
- rezultatul testului Kurtosis p = -0,714.

Tabel . Indicatori statistici ai vârstei (ani)

N 66
Medie 72,41
Mediană 70,00
Deviație Standard 8,49
Varianță 11,72
Skewness Test 0,386
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis -0,714
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim 57
Maxim 93

25

Mean = 72,41
20 Std. Dev. = 8,485
N= 66

15
n

10

0
50 60 70 80 90 100

ani

Fig. . Histograma vârstelor

 Valoarea mediană apropiată de vârsta medie a grupului și rezultatul testelor 2 >
Skewness / Kurtosis > -2 sugerează că seria de valori a vârstei a fost omogenă, deci se pot
aplica teste de semnificație pentru variabile continuui.

Cei mai mulți dintre pacienți s-au încadrat la grupa de vârstă 60-69 ani (45,5%) (fig. ).

50
45.5
45
40
50-59 ani
35
60-69 ani
30 27.3
70-79 ani
25
%

22.7
20 80-89 ani

15 90+ ani
10
5 3
1.5
0

Fig. . Structura lotului pe grupe de vârstă

Coroborate aceste rezultate, se constată că aproximativ 1/2 dintre subiecți aveau vârste
peste 70 ani.

Studiu analitic
Chestionarul a fost aplicat pentru evaluarea gradului de informare privind aspectele
epidemiologice ale ...... picior-gleznă într-o populație din județul Galați??? cu această
afectare în antecedentele patologice personale.

Validare chestionar
Matricea de intercorelaţii oferă o imagine a gradului de asociere dintre itemi. Valorile
sunt utile, pentru a demonstra că nu sunt probleme de construire a respectivilor itemi şi nu
există un grad înalt de similitudine.
Pentru domeniul Durere, valoarea Cronbach alfa = 0,865 reprezintă o valoare bună în
raport cu pragul necesar (0,700) pentru validarea aplicării acestui chestionar (tab. ).
 Tabel . Matricea de intercorelație pentru domeniul Durere
Inter-Item Correlation Matrix

D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9
D1 1,000 ,650 ,525 ,591 ,063 ,560 ,410 ,394 ,359
D2 ,650 1,000 ,787 ,737 ,171 ,659 ,528 ,556 ,457
D3 ,525 ,787 1,000 ,769 ,195 ,554 ,478 ,463 ,469
D4 ,591 ,737 ,769 1,000 ,219 ,663 ,532 ,421 ,474
D5 ,063 ,171 ,195 ,219 1,000 ,214 ,195 ,187 ,049
D6 ,560 ,659 ,554 ,663 ,214 1,000 ,552 ,429 ,585
D7 ,410 ,528 ,478 ,532 ,195 ,552 1,000 ,745 ,623
D8 ,394 ,556 ,463 ,421 ,187 ,429 ,745 1,000 ,612
D9 ,359 ,457 ,469 ,474 ,049 ,585 ,623 ,612 1,000
The covariance matrix is calculated and used in the analysis.

Pentru domeniul Simptome, valoarea Cronbach alfa = 0,797 reprezintă o valoare bună
în raport cu pragul necesar (0,700) pentru validarea aplicării acestui chestionar (tab. ).

Tabel . Matricea de intercorelație pentru domeniul Simptome

Inter-Item Correlation Matrix

S1 S2 S3 S4 S5
S1 1,000 ,558 ,673 -,328 -,291
S2 ,558 1,000 ,425 -,359 -,327
S3 ,673 ,425 1,000 -,289 -,363
S4 -,328 -,359 -,289 1,000 ,800
S5 -,291 -,327 -,363 ,800 1,000
The covariance matrix is calculated and used in the analysis.

Pentru domeniul Viață de zi cu zi, valoarea Cronbach alfa = 0,906 reprezintă o

valoare bună în raport cu pragul necesar (0,700) pentru validarea aplicării chestionarului (tab.
).
Tabel . Matricea de intercorelație pentru domeniul Viață de zi cu zi
 Inter-Item Correlation Matrix

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17

V1 1,000 ,913 ,675 ,395 ,506 ,587 ,709 ,612 ,472 ,528 ,418 ,533 ,636 ,090 ,623 ,546 ,429
V2 ,913 1,000 ,669 ,421 ,501 ,508 ,646 ,672 ,402 ,493 ,391 ,590 ,663 ,084 ,569 ,609 ,524
V3 ,675 ,669 1,000 ,650 ,531 ,607 ,604 ,722 ,467 ,592 ,449 ,559 ,595 ,019 ,578 ,436 ,482
V4 ,395 ,421 ,650 1,000 ,584 ,477 ,369 ,614 ,362 ,552 ,496 ,463 ,460 ,168 ,397 ,328 ,622
V5 ,506 ,501 ,531 ,584 1,000 ,596 ,588 ,480 ,511 ,472 ,560 ,555 ,477 ,121 ,517 ,440 ,428
V6 ,587 ,508 ,607 ,477 ,596 1,000 ,676 ,485 ,435 ,550 ,435 ,546 ,608 ,045 ,746 ,332 ,411
V7 ,709 ,646 ,604 ,369 ,588 ,676 1,000 ,592 ,544 ,583 ,525 ,555 ,728 ,112 ,755 ,485 ,359
V8 ,612 ,672 ,722 ,614 ,480 ,485 ,592 1,000 ,388 ,488 ,370 ,558 ,612 ,120 ,457 ,538 ,697
V9 ,472 ,402 ,467 ,362 ,511 ,435 ,544 ,388 1,000 ,663 ,821 ,510 ,411 ,280 ,488 ,252 ,151
V10 ,528 ,493 ,592 ,552 ,472 ,550 ,583 ,488 ,663 1,000 ,654 ,572 ,490 ,171 ,553 ,359 ,396
V11 ,418 ,391 ,449 ,496 ,560 ,435 ,525 ,370 ,821 ,654 1,000 ,656 ,433 ,304 ,503 ,284 ,351
V12 ,533 ,590 ,559 ,463 ,555 ,546 ,555 ,558 ,510 ,572 ,656 1,000 ,682 ,202 ,589 ,389 ,547
V13 ,636 ,663 ,595 ,460 ,477 ,608 ,728 ,612 ,411 ,490 ,433 ,682 1,000 ,211 ,683 ,563 ,525
V14 ,090 ,084 ,019 ,168 ,121 ,045 ,112 ,120 ,280 ,171 ,304 ,202 ,211 1,000 ,176 ,137 ,106
V15 ,623 ,569 ,578 ,397 ,517 ,746 ,755 ,457 ,488 ,553 ,503 ,589 ,683 ,176 1,000 ,330 ,400
V16 ,546 ,609 ,436 ,328 ,440 ,332 ,485 ,538 ,252 ,359 ,284 ,389 ,563 ,137 ,330 1,000 ,530
V17 ,429 ,524 ,482 ,622 ,428 ,411 ,359 ,697 ,151 ,396 ,351 ,547 ,525 ,106 ,400 ,530 1,000
The covariance matrix is calculated and used in the analysis.

Valoarea Cronbach alfa = 0,928 pentru domeniul Sport și activități recreative a depășit
pragul necesar pentru validarea aplicării chestionarului (tab. ).

Tabel . Matricea de intercorelație pentru domeniul Sport și activități recreative

Inter-Item Correlation Matrix

SP1 SP2 SP3 SP4 SP5

SP1 1,000 ,772 ,779 ,637 ,626
SP2 ,772 1,000 ,952 ,721 ,665
SP3 ,779 ,952 1,000 ,697 ,657
SP4 ,637 ,721 ,697 1,000 ,840
SP5 ,626 ,665 ,657 ,840 1,000
The covariance matrix is calculated and used in the analysis.

Valoarea Cronbach alfa = 0,881 pentru domeniul Calitatea vieții s-a încadrat ca
valoare pentru validarea aplicării chestionarului (tab. ).
Tabel . Matricea de intercorelație pentru domeniul Calitatea vieții

Inter-Item Correlation Matrix

C1 C2 C3 C4
C1 1,000 ,508 ,662 ,640
C2 ,508 1,000 ,724 ,645
C3 ,662 ,724 1,000 ,822
C4 ,640 ,645 ,822 1,000
The covariance matrix is calculated and used in the analysis.
 Cumulând toate întrebările, matricea de intercorelație demonstrează că nu sunt
probleme de construire a respectivilor itemi şi nu există un grad înalt de similitudine,
valoarea Cronbach alfa = 0,937 (tab. ).

Tabel . Valoare Cronbach alfa (tot chestionarul)

Reliability Statistics

Cronbach's
Alpha Based
on
Cronbach's Standardized
Alpha Items N of Items
,937 ,950 40

DOMENIUL DURERE

Item D1: „Cât de des aveți dureri de picior sau gleznă”

La cazuistica studiată s-a remarcat o frecvență crescută a subiecților care declară
prezența durerii zilnic (39,4%), iar ponderea celor care au dureri tot timpul a fost de 13,6%.
Numai 4,5% dintre subiecți nu au dureri (fig. ).

tot timpul 13.6

zilnic 39.4

săptămânal 18.2

lunar 24.2

deloc 4.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D1

Itemii D2-D9 vor evidenția cât de tare a durut piciorul sau glezna în săptămâna
precedentă în timpul efectuării unor activități.
 Item D2: „Durere la răsucire sau pivotarea pe picior sau gleznă”
Durere la răsucire moderată s-a identificat la 47% din total subiecți, însă ponderea celor
care au dureri severe sau extreme a depășit 30%. Numai 3% dintre subiecți nu au avut dureri
la răsucire sau pivotare în săptămâna trecută (fig. ).

extrem 3

sever 27.3

moderat 47

puțin 19.7

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D2

Item D3: „Durere la îndreptarea completă a piciorului sau gleznei”

Durere moderată la îndreptarea completă a picorului/gleznei au declarat 50% dintre
subiecți, însă ponderea celor care au dureri severe s-au extreme a fost de aproximativ 21%.
Numai 1,5% dintre subiecți nu au avut dureri la îndreptarea completă a picorului sau gleznei
în săptămâna trecută (fig. ).

ex trem 1.5

s ever 19.7

moderat 50

puțin 27.3

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D3

Item D4: „Durere la îndoirea completă a piciorului sau gleznei”

Durere moderată la îndoirea completă a picorului/gleznei au declarat 42,4% dintre
subiecți, însă ponderea celor care au dureri severe s-au extreme a depățit 24%. Numai 1,5%
dintre subiecți nu au avut dureri la îndoirea completă a picorului sau gleznei în săptămâna
precedentă (fig. ).

extrem 3

sever 21.2

moderat 42.4

puțin 31.8

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D4

Item D5: „Durere la mersul pe o suprafață plată”

Din total lot de studiu, în săptămâna precedentă, la mersul pe o suprafață plată 54,5%
au avut puține dureri (43,9%) sau deloc (10,6%), iar dureri moderate 39,4%. Numai 6,1%
dintre subiecți au avut dureri severe la mersul pe o suprafață plată (fig. ).

extrem 0

sever 6.1

moderat 39.4

puțin 43.9

deloc 10.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D5

Item D6: „Durere la urcarea/coborârea scărilor/treptelor”

Din total lot de studiu, în săptămâna precedentă, la urcarea sau coborârea scărilor
aproximativ 31% sintre subiecți au avut puține dureri (30,3%) sau deloc (1,5%), iar dureri
moderate 34,8%. Trebuie remarcată frecvență destul de crescută a pacienților cu dureri severe
(21,2%) sau extreme (12,1%) la urcarea sau coborârea scărilor (fig. ).
 extrem 12.1

sever 21.2

moderat 34.8

puțin 30.3

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D6

Item D7: „Durere în timpul somnului”

În săptămâna precedentă, răspunsul referitor la dureri în timpul somnului au fost dureri
puține (43,9%), moderate (28,8%) sau deloc (27,3%) (fig. ).

extrem

sever

moderat 28.8

puțin 43.9

deloc 27.3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D7

Item D8: „Durere așezat sau culcat”

În săptămâna precedentă, răspunsul referitor la dureri în poziția așezat sau culcat au fost
dureri puține (40,9%), moderate (36,4%) sau deloc (22,7%) (fig. ).

ex trem

s ev er

moderat 36.4

puțin 40.9

deloc 22.7

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D8

 Item D9: „Durere în picioare, poziție verticală”
În săptămâna precedentă, dureri moderate în poziție verticală au avut 56,1% dintre
subiecți, iar puține dureri 24,2% din total lot de studiu. Numai 13,6% dintre subiecți au avut
dureri severe (fig. ).

extrem

sever 13.6

moderat 56.1

puțin 24.2

deloc 6.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul D9

DOMENIUL SIMPTOME

Item S1: „Ați avut umflături la nivelul piciorului/gleznei?”

La cazuistica studiată s-a remarcat o frecvență crescută a subiecților care declară mai
frecvent că au avut câteodată umflături la nivelul piciorului sau gleznei (48,5%), iar ponderea
celor care au umflături la nivelul piciorului sau gleznei des sau întotdeauna a depășit 21%.
10,6% dintre subiecți nu au niciodată umflături la nivelul piciorului sau gleznei (fig. ).

întotdeauna 1.5

des 19.7

câteodată 48.5

rar 19.7

niciodată 10.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul S1

Item S2: „Simțiți frecare, auziți zgomote atunci când mișcați piciorul/glezna?”
 La mișcarea picorului/gleznei au declarat că aud câteodată zgomote sau simt frecare
45,5% dintre subiecți, însă ponderea celor care au acest simptom des sau întotdeauna a
depățit 27%. Numai 6,1% dintre subiecți nu au avut acest simptom niciodată (fig. ).

întotdeauna 3

des 24.2

câteodată 45.5

rar 21.2

niciodată 6.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul S2

Item S3: „Piciorul/glezna rămân înțepenite atunci când vă deplasați?”

La deplasare, picorului dau glezna rămân câteodată înțepenite la 40,9% dintre subiecți,
însă ponderea celor care au acest simptom des a fost de 13,6%. Numai 9,1% dintre subiecți
nu au avut acest simptom niciodată (fig. ).

întotdeauna

des 13.6

câteodată 40.9

rar 36.4

niciodată 9.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul S3

Item S4: „Puteți să vă îndreptați piciorul/glezna complet?”

Frecvența cea mai mare a răspunsurilor la această întrebare a fost câteodată (45,5%),
urmată de rar (27,3%). Ponderea pacienților care pot îndrepta piciorul/glezna des a fost de
16,7%, iar întotdeauna de 9,1%. Numai 1,5% dintre subiecți nu au avut acest simptom
niciodată (fig. ).
 întotdeauna 9.1

des 16.7

câteodată 45.5

rar 27.3

niciodată 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul S4

Item S5: „Puteți să vă îndoiți piciorul/glezna complet?”

Frecvența cea mai mare a răspunsurilor la această întrebare a fost câteodată (37,9%) și
rar (37,9%). Ponderea pacienților care pot îndoi piciorul/glezna des a fost de 18,2%, iar
întotdeauna de 4,5%. Numai 1,5% dintre subiecți nu au avut acest simptom niciodată (fig. ).

întotdeauna 4.5

des 18.2

câteodată 37.9

rar 37.9

niciodată 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul S5

DOMENIUL VIAȚA DE ZI CU ZI

Domeniul viața de zi cu zi va face referire la capacitatea subiectului de a se deplasa și

de avea grijă de propria persoană, urmărindu-se gradul de dificultate cu care acesta a efectuat
activitățile zilnice din ultima săptămână.

Item V1: „Coborârea scărilor/treptelor”

 Coborârea cu dificultate moderată a scărilor sau treptelor s-a identificat la 43,9% din
total subiecți, însă ponderea celor care coboară scările cu dificultate severă sau extremă a fost
de aproximativ 29%. Numai 3% dintre subiecți nu au avut dificultăți la coborâre scări/trepte
în săptămâna trecută (fig. ).

extrem 3

sever 25.8

moderat 43.9

puțin 24.2

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V1

Item V2: „Urcarea scărilor/treptelor”

Urcarea cu dificultate moderată a scărilor sau treptelor s-a identificat la 39,4% din total
subiecți, însă ponderea celor care urcă scările cu dificultate severă sau extremă a fost de peste
36%. Numai 3% dintre subiecți nu au avut dificultăți la urcare scări/trepte în săptămâna
precedentă (fig. ).

extrem 4.5

sever 31.8

moderat 39.4

puțin 21.2

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V2

Item V3: „Ridicarea din poziția așezat”

Ridicarea din poziția așezat, cel mai frecvent s-a identificat la 53% dintre subiecți cu
dificultate moderată (fig. ).
 extrem 1.5

sever 10.6

moderat 53

puțin 28.8

deloc 6.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V3

Item V4: „În picioare”

Dificultate moderată de a sta în picioare au răspuns 48,5% dintre subiecți, iar 9,1% cu
dificultate severă și extremă (fig. ).

ex trem 1.5

s ev er 7.6

moderat 48.5

puțin 36.4

deloc 6.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V4

Item V5: „Aplecarea pentru a ridica un obiect de pe podea”

Dificultate moderată de a se apleca pentru a ridica un obiect de pe podea au răspuns
43,9% dintre subiecți, în timp ce 25,8% au dificultăți severe și 4,5% dificultăți extreme. De
remarcat totuși că 31,8% dintre răspunsuri au declarat puține dificultăți și 1,5% fără
dificultăți de a se apleca pentru a ridica un obiect de pe podea (fig. ).
 extrem 4.5

sever 25.8

moderat 36.4

puțin 31.8

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V5

Item V6: „Mersul pe o suprafață plană”

Dificultate moderată de a se deplasa pe o duprafață plană au răspuns 43,9% dintre
subiecți, fără a exista răspunsuri de dificultate severă sau extremă (fig. ).

ex trem

s ev er

moderat 43.9

puțin 48.5

deloc 7.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V6

Item V7: „Urcarea sau coborârea dintr-o mașină”
Dificultate moderată de a se urca sau coborî dintr-o mașină au răspuns 33,3% dintre
subiecți, în timp ce 37,3% au dificultăți severe și 4,5% dificultăți extreme. De remarcat că
30,3% dintre răspunsuri au declarat puține dificultăți și 4,5% fără dificultăți de a se urca sau
coborî dintr-o mașină (fig. ).

extrem 4.5

sever 27.3

moderat 33.3

puțin 30.3

deloc 4.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V7

 Item V8: „Mersul la cumpărături”
Dificultate moderată de a merge la cumpărături au răspuns 40,9% dintre subiecți, iar
dificultăți severe și extreme aproximativ 26% dintre repondenți (fig. ).

ex trem 9.1

s ever 16.7

moderat 40.9

puțin 30.3

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V8

Item V9: „Punerea șosetelor/ciorapilor”

Cel mai frecvent, punerea șosetelor a reprezentat o ușoară dificultate pentru 40,9%
dintre subiecți, însă dificultăți severe și extreme la aproximativ 20% dintre repondenți (fig. ).

ex trem 3

s ev er 16.7

moderat 28.8

puțin 40.9

deloc 10.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V9

Item V10: „Ridicarea din pat”

Ridicarea din pat, cel mai frecvent s-a identificat la 47% dintre subiecți cu dificultate
moderată (fig. ).

ex trem

s ev er 9.1

moderat 47

puțin 34.8

deloc 9.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V10

 Item V11: „Scoaterea șosetelor/ciorapilor”
Cel mai frecvent, scoaterea șosetelor a reprezentat o dificultate moserată pentru 37,9%
dintre subiecți, însă dificultăți severe și extreme la aproximativ 15% dintre repondenți (fig. ).

ex trem 3

s ev er 12.1

moderat 37.9

puțin 31.8

deloc 15.2

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V11

Item V12: „Întoarcerea corpului în pat menținând poziția piciorului/gleznei”

Întoarcerea corpului în pat cu menținerea poziției piiciorului/gleznei, cel mai frecvent a
fost identificată la 36,4% dintre subiecți cu dificultate moderată și la 34,8% cu dificultate
redusă (fig. ).

ex trem

s ever 16.7

moderat 36.4

puțin 34.8

deloc 12.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V12

Item V13: „Intrarea/ieșirea din casă”

Cel mai frecvent, intrarea sau ieșirea din casă a reprezentat o dificultate moserată
pentru 37,9% dintre subiecți, însă dificultăți severe și extreme s-au identificat la aproximativ
38% dintre repondenți (fig. ).
 ex trem 10.6

s ev er 27.3

moderat 37.9

puțin 19.7

deloc 4.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V13

Item V14: „Șederea”

Dificultate reduse de a ședea au răspuns 51,5% dintre subiecți și moderate 30,3%. De
remarcat că nu au existat răspunsuri de dificultate severă sau extremă în acțiunea de a ședea
(fig. ).

ex trem

s ev er

moderat 30.3

puțin 51.5

deloc 18.2

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V14

Item V15: „Ridicarea/coborârea de pe toaletă”
Ridicarea sau coborârea de pe toaletă s-a identificat la 37,9% dintre subiecți cu
dificultate moderată și 21,2% cu dificultate severă (fig. ).

ex trem

s ev er 21.2

moderat 37.9

puțin 28.8

deloc 12.1

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V15

Item V16: „Activități domestice grele (mutare obiecte grele, frecare pardoseli, etc)”
Activități domestice grele s-au identificat cu dificultăți severe la 48,5% și extreme la
15,2% din total subiecți (fig. ).
 ex trem 15.2

s ev er 48.5

moderat 24.2

puțin 10.6

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V16

Item V17: „Activități domestice ușoare (gătit, aspirat, etc)”

Activități domestice ușoare s-au identificat cu dificultăți moderate la 50% din total
subiecți, iar severe și extreme la aproximativ 20% dintre repondenți (fig. ).

ex trem 4.5

s ev er 15.2

moderat 50

puțin 28.8

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul V17

DOMENIUL SPORT ȘI ACTIVITĂȚI RECREATIVE

Item SP1: „Ghemuire”

La cazuistica studiată s-a remarcat o frecvență crescută a subiecților care declară că au
avut în urmă cu o săptămână dificultăți severe (42,4%) și extreme (12,1%) la ghemuire (fig. ).
 ex trem 12.1

s ev er 42.4

moderat 19.7

puțin 21.2

deloc 4.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul SP1

Item SP2: „Alergare”

La alergare au declarat că au avut dificultăți severe 34,8% dintre subiecți, iar extreme
28,8%. Numai 10,6% dintre subiecți nu au avut probleme la alergare în ultima săptămână
(fig. ).

ex trem 28.8

s ev er 34.8

moderat 13.6

puțin 12.1

deloc 10.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul SP2

Item SP3: „Sărituri”

La cazuistica studiată s-a remarcat o frecvență crescută a subiecților care declară că au
avut în urmă cu o săptămână dificultăți severe (33,3%) și extreme (30,3%) la sărituri (fig. ).

ex trem 30.3

s ev er 33.3

moderat 15.2

puțin 4.5

deloc 16.7

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul SP3

 Item SP4: „Răsuciri și pivotări pe piciorul/glezna dureroasă”
Frecvența cea mai mare a răspunsurilor la această întrebare a fost dificultăți severe
(39,4%), urmată de dificultăți moderate (31,8%) și extreme (15,2%). Ponderea pacienților
care pot răsuci sau pivota piciorul/glezna a fost de 3% (fig. ).

ex trem 15.2

s ever 39.4

moderat 31.8

puțin 10.6

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul SP4

Item SP5: „Îngenunchiere”

Ponderea cea mai mare a subiecților au avut dificultăți severe (50%) de a îngenunchia
în ultima săptămână. Ponderea pacienților la care dificultatea a fost moderată a fost de 27,3%.
Numai 3% dintre subiecți nu au avut dificultăți de a îngenunchia în ultima săptămână (fig. ).

ex trem 9.1

s ev er 50

moderat 27.3

puțin 10.6

deloc 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul SP5

DOMENIUL CALITATEA VIEȚII

Item C1: „Cât de des conștientizați (vă aduceți aminte) de problemele cu piciorul/
glezna?”
La cazuistica studiată s-a remarcat o frecvență crescută a subiecților care declară
conștientizarea zilnică a problemelor cu piciorul (39,4%), iar ponderea celor care
conștientizează problema în mod constant a fost de 24,2%. Numai 3% dintre subiecți au
declarat că nu conștientizează (fig. ).
 în mod constant 24.2

zilnic 39.4

săptămânal 13.6

lunar 19.7

niciodată 3

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul C1

Item C2: „Pentru a evita acțiunile dureroase/potențial dăunătoare v-ați modificat

modul/stilul de viață?”
Ponderea cea mai mare a subiecților și-au modificat moderat stilul de viață (40,9%), iar
aproximativ 24% și l-au modificat sever sau extrem. Ponderea pacienților care și-au
modificat puțin stilul de viață a fost de 34,8% (fig. ).

ex trem 4.5

s ev er 19.7

moderat 40.9

puțin 34.8

deloc

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul C2

Item C3: „Cât de mult vă afectează lipsa de încredere în piciorul/glezna dvs?”

Ponderea cea mai mare a subiecților au fost afecțați moderat de lipsa de încredere în
picior/gleznă (42,4%), iar aproximativ 35% au fost afectați sever sau extrem. Ponderea
pacienților care au fost puțin afecțați de lipsa de încredere în picior/gleznă a fost de 15,1%
din total lot de studiu, iar 7,6% nu au fost deloc afectați (fig. ).
 ex trem 3

s ev er 31.8

moderat 42.4

puțin 15.2

deloc 7.6

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul C3

Item C4: „În general, cât de mari sunt dificultățile/problemele cu piciorul/glezna

dvs?”
Ponderea cea mai mare a subiecților au dificultăți moderate legate de picior/gleznă
(40,9%), iar aproximativ 38% au dificultăți severe sau extreme. Ponderea pacienților care au
fost puțin afecțați de problemele cu piciorul/glezna a fost de 19,7% din total lot de studiu, iar
1,5% nu au avut dificultăți (fig. ).

ex trem 6.1

s ev er 31.8

moderat 40.9

puțin 19.7

deloc 1.5

Fig. . Ponderea răspunsurilor la Itemul C4

DISCUȚII
Scorul pentru domeniul durere prezintă următoarele distribuții (tab. , fig. ):
- variații moderate (28,80%) în intervalul 22,2÷100;
- media grupului 55,98 ± 16,12;
 - mediana = 55,60;
- rezultatul testului Skewness p = 0,166;
- rezultatul testului Kurtosis p = -0,153.

Tabel . Indicatori statistici ai scorului pentru durere

N 66
Medie 55,98
Mediană 55,60
Deviație Standard 16,12
Varianță 28,80
Skewness Test 0,166
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis -0,153
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim 22,2
Maxim 100,0

25
Mean = 55,977
Std. Dev. = 16,1205
N= 66
20

15
n

10

0
20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
Durere

Fig. . Histograma scorurilor pentru domeniul durere

Valoarea mediană apropiată de scorul mediu al grupului și rezultatul testelor 2 >
Skewness / Kurtosis > -2 sugerează că seria de valori a scorului pentru durere a fost
omogenă, deci se pot aplica teste de semnificație pentru variabile continuui (tab. , fig. ).
 Scorul mediu pentru domeniul durere caracterizează grupul ca având cu o percepție
moderată a durerii, fără diferențe semnificative între sexe (59,49 masculin vs 54,76 feminin;
p=0,301) (fig. ).

100,0

80,0
Durere

60,0

40,0

20,0

Masculin Feminin
Sex

Fig. . Valori medii scor durere comparativ pe sexe

Corelat cu vârsta se remarcă faptul că, scorul pe scala durerii scade semnificativ odată
cu înaintarea în vîrstă (r= - 0,292; p=0,017) (fig. ).

100,0

80,0
Durere

60,0

40,0

R Sq Linear = 0,085
20,0

60 70 80 90
ani

Fig. . Corelația scorului pentru durere cu vârsta

Scorul pentru domeniul simptome prezintă următoarele caracteristici (tab. , fig. ):
- variații moderate (20,58%) în intervalul 35÷85;
- media grupului 53,56 ± 11,02;
 - mediana = 55;
- rezultatul testului Skewness p = 0,530;
- rezultatul testului Kurtosis p = -0,111.

Tabel . Indicatori statistici ai scorului pentru simptome

N 66
Medie 53,56
Mediană 55
Deviație Standard 11,02
Varianță 20,58
Skewness Test 0,530
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis -0,111
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim 35
Maxim 85

15

12 Mean = 53,561
Std. Dev. = 11,0163
N= 66

9
n

0
30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0
Simptome

Fig. . Histograma scorurilor pentru domeniul simptome

Valoarea mediană apropiată de scorul mediu al grupului și rezultatul testelor -2 <

Skewness / Kurtosis < 2 sugerează că seria de valori a scorului pentru simptome a fost
omogenă, deci se pot aplica teste de semnificație pentru variabile continuui (tab. , fig. ).
 Scorul mediu pentru domeniul simptome caracterizează grupul ca având cu o percepție
moderată a simptomelor, fără diferențe semnificative între sexe (53,82 masculin vs 53,47
feminin; p=0,910) (fig. ) sau vârste (r= - 0,083; p=0,506) (fig. ).

90,0

80,0

70,0
Simptome

60,0

50,0

40,0

30,0

Masculin Feminin
Sex

Fig. . Valori medii scor simptome comparativ pe sexe

90,0

80,0

70,0
Simptome

60,0

50,0

40,0

R Sq Linear = 0,007
30,0

60 70 80 90
ani

Fig. . Corelația scorului pentru simptome cu vârsta

Scorul pentru domeniul viața zi de zi prezintă următoarele distribuții (tab. , fig. ):

- variații ample (105,48%) în intervalul -180÷100;
- media grupului -55,47 ± 58,51;
- mediana = -60;
- rezultatul testului Skewness p = 0,367;
- rezultatul testului Kurtosis p = 0,286.

Tabel . Indicatori statistici ai scorului pentru viața zi de zi

N 66
Medie -55,47
Mediană -60
Deviație Standard 58,51
Varianță 105,48
Skewness Test 0,367
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis 0,286
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim -180
Maxim 100

20

Mean = -54,465
Std. Dev. = 58,5124
N = 66
15
n

10

0
-200,0 -150,0 -100,0 -50,0 0,0 50,0 100,0
Viata zi de zi

Fig. . Histograma scorurilor pentru domeniul viața zi de zi

 Valoarea mediană apropiată de scorul mediu al grupului și rezultatul testelor Skewness/
Kurtosis < 2 sugerează că seria de valori a scorului pentru viața zi de zi a fost omogenă, deci
se pot aplica teste de semnificație pentru variabile continuui (tab. , fig. ).
Nivelul mediu caracterizează grupul ca având cu o scădere importantă la sexul feminin
a scorului pentru viața zi de zi (-28,82 masculin vs -63,36 feminin; p=0,035) (fig. ).

100,0

50,0

0,0
Viata zi de zi

-50,0

-100,0

-150,0

-200,0

Masculin Feminin
Sex

Fig. . Valori medii scor viața zi de zi comparativ pe sexe

Corelat cu vârsta se remarcă faptul că, scorul pe scala viața zi de zi scade semnificativ
odată cu înaintarea în vîrstă (r= - 0,302; p=0,014) (fig. ).

100,0

50,0

0,0
Viata zi de zi

-50,0

-100,0

-150,0

R Sq Linear = 0,091
-200,0

60 70 80 90
ani

Fig. . Corelația scorului pentru viața zi de zi cu vârsta

 Scorul pentru domeniul sport și activități recreative prezintă următoarele caracteristici
per total grup de studiu (tab. , fig. ):
- variații moderate (25,48%) în intervalul 0÷95;
- media grupului 37,20 ± 25,48;
- mediana = 30;
- rezultatul testului Skewness p = 0,518;
- rezultatul testului Kurtosis p = -0,748.

Tabel . Indicatori statistici ai scorului pentru sport și activități recreative

N 66
Medie 37,20
Mediană 30
Deviație Standard 25,48
Varianță 68,49
Skewness Test 0,518
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis -0,748
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim 0
Maxim 95

14

Mean = 37,197
12 Std. Dev. = 25,482
N = 66
10

8
n

0
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
Sport

Fig. . Histograma scorurilor pentru domeniul sport și activități recreative

 Valoarea mediană apropiată de scorul mediu al grupului și rezultatul testelor -2 <
Skewness/ Kurtosis < 2 sugerează că seria de valori a scorului pentru sport și activități
recreative a fost omogenă, deci se pot aplica teste de semnificație pentru variabile continuui
(tab. , fig. ).
La sexul feminin, nivelul mediu al scorului pentru sport și activități recreative a fost
semniificativ mai redus în comparație cu sexul masculin (49,12 masculin vs 33,06 feminin;
p=0,024) (fig. ).

100,0

80,0

60,0
Sport

40,0

20,0

0,0

Masculin Feminin
Sex

Fig. . Valori medii scor sport și activități recreative comparativ pe sexe

Scorul pe scala sport și activități recreative scade semnificativ odată cu înaintarea în

vîrstă (r= - 0,328; p=0,046) (fig. ).

100,0

80,0

60,0
Sport

40,0

20,0

R Sq Linear = 0,052
0,0

60 70 80 90
ani

Fig. . Corelația scorului pentru sport și activități recreative cu vârsta

Scorul pentru domeniul calitatea vieții prezintă următoarele caracteristici (tab. , fig. ):
- variații moderate (29,77%) în intervalul 20÷95;
- media grupului 55,76 ± 16,60;
- mediana = 55;
- rezultatul testului Skewness p = 0,243;
- rezultatul testului Kurtosis p = -0,558.

Tabel . Indicatori statistici ai scorului pentru

domeniul calitatea vieții
N 66
Medie 55,76
Mediană 55
Deviație Standard 16,60
Varianță 29,77
Skewness Test 0,243
Eroare Skewness Test 0,295
Kurtosis -0,558
Std. Error of Kurtosis 0,582
Minim 20
Maxim 95

20

Mean = 55,758
Std. Dev. = 16,6003
15 N= 66
n

10

0
20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
QoL

Fig. . Histograma scorurilor pentru domeniul calitatea vieții

 Valoarea mediană apropiată de scorul mediu al grupului și rezultatul testelor -2 <
Skewness/ Kurtosis < 2 sugerează că seria de valori a scorului pentru calitatea vieții a fost
omogenă, deci se pot aplica teste de semnificație pentru variabile continuui (tab. , fig. ).
La sexul feminin, nivelul mediu al scorului pentru calitatea vieții a fost semniificativ
mai redus în comparație cu sexul masculin (63,24 masculin vs 53,16 feminin; p=0,03) (fig. ).

100,0

80,0
QoL

60,0

40,0

20,0

Masculin Feminin
Sex

Fig. . Valori medii scor calitatea vieții comparativ pe sexe

Scorul pentru calitatea vieții scade semnificativ la vârstele mai înaintate (r= -0,369;
p=0,002) (fig. ).

100,0

80,0
QoL

60,0

40,0

R Sq Linear = 0,136
20,0

60 70 80 90
ani

Fig. . Corelația scorului pentru calitatea vieții cu vârsta

 Prin trasarea curbei ROC, se constată că răspunsurile din domeniul durere au fost buni
predictori în determinismul unui scor de calitate a vieții mai redus (AUC>0,700; p<0,05) (fig.
).
1,0

0,8

Source of the
Sensitivity
0,6
Curve
D1 D6

0,4 D2 D7
D3 D8
D4 D9
0,2 D5

0,0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
1 - Specificity

Area Under the Curve

Asymptotic 95% Confidence

Asymptotic Interval
a b
Test Result Variable(s) Area Std. Error Sig. Lower Bound Upper Bound
D1 ,771 ,059 ,000 ,656 ,886
D2 ,764 ,060 ,000 ,646 ,883
D3 ,709 ,064 ,004 ,584 ,835
D4 ,734 ,063 ,001 ,610 ,859
D5 ,673 ,067 ,016 ,541 ,805
D6 ,796 ,056 ,000 ,686 ,907
D7 ,732 ,062 ,001 ,610 ,853
D8 ,675 ,067 ,015 ,544 ,806
D9 ,645 ,068 ,043 ,512 ,779
The test result variable(s): D1, D2, D3, D4, D5, D6, D7, D8, D9 has at least one tie between the
positive actual state group and the negative actual state group. Statistics may be biased.
a. Under the nonparametric assumption
b. Null hypothesis: true area = 0.5

Fig. . Curba ROC. Domeniul durere – factori predictivi în determinismul calității vieții

Itemii din domeniului viața de zi cu zi se dovedesc a fi buni predictor ai calității vieții,

evidențiind reducerea semnificativă a calității vieții (AUC>0,700; p<0,05) (fig. ).
 1,0

0,8
Source of the Curve
V1
V2
V3
V4
0,6 V5
V6
Sensitivity

V7
V8
V9
V10
0,4
V11
V12
V13
V14
V15
0,2
V16
V17

0,0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
1 - Specificity

Area Under the Curve

Asymptotic 95% Confidence

Asymptotic Interval
a b
Test Result Variable(s) Area Std. Error Sig. Lower Bound Upper Bound
V1 ,845 ,049 ,000 ,750 ,941
V2 ,820 ,053 ,000 ,717 ,924
V3 ,738 ,062 ,001 ,617 ,858
V4 ,682 ,066 ,011 ,552 ,812
V5 ,675 ,067 ,015 ,544 ,807
V6 ,714 ,065 ,003 ,587 ,841
V7 ,755 ,061 ,000 ,636 ,875
V8 ,754 ,060 ,000 ,636 ,872
V9 ,628 ,069 ,076 ,492 ,763
V10 ,636 ,069 ,058 ,501 ,771
V11 ,666 ,067 ,021 ,536 ,797
V12 ,688 ,066 ,009 ,559 ,818
V13 ,754 ,061 ,000 ,635 ,873
V14 ,696 ,064 ,006 ,570 ,821
V15 ,752 ,061 ,000 ,632 ,873
V16 ,789 ,056 ,000 ,680 ,898
V17 ,712 ,063 ,003 ,588 ,836
The test result variable(s): V1, V2, V3, V4, V5, V6, V7, V8, V9, V10, V11, V12, V13, V14, V15, V16, V17
has at least one tie between the positive actual state group and the negative actual state group.
Statistics may be biased.
a. Under the nonparametric assumption
b. Null hypothesis: true area = 0.5

Fig. . Curba ROC. Domeniul simptome – factori predictivi

în determinismul calității vieții
 Prin trasarea curbei ROC, se constată că răspunsurile din domeniul sport și activități
recreative au fost buni predictori în determinismul unui scor de calitate a vieții mai redus
(AUC>0,700; p<0,001) (fig. ).

1,0

0,8

Source of the
0,6 Curve
Sensitivity

SP1
SP2
SP3
0,4
SP4
SP5

0,2

0,0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
1 - Specificity

Area Under the Curve

Asymptotic 95% Confidence

Asymptotic Interval
a b
Test Result Variable(s) Area Std. Error Sig. Lower Bound Upper Bound
SP1 ,807 ,055 ,000 ,700 ,914
SP2 ,772 ,061 ,000 ,652 ,893
SP3 ,770 ,060 ,000 ,651 ,888
SP4 ,750 ,062 ,000 ,629 ,872
SP5 ,760 ,061 ,000 ,641 ,880
The test result variable(s): SP1, SP2, SP3, SP4, SP5 has at least one tie between the positive actual
state group and the negative actual state group. Statistics may be biased.
a. Under the nonparametric assumption
b. Null hypothesis: true area = 0.5

Fig. . Curba ROC. Domeniul sport și activități recreative – factori predictivi

în determinismul calității vieții

Nu toți itemii din domeniul simptome au fost buni predictori în determinismul calității
vieții (fig. ).
 1,0

0,8

Sensitivity
0,6
Source of the
Curve
0,4 S1
S2
S3
0,2
S4
S5
0,0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
1 - Specificity

Area Under the Curve

Asymptotic 95% Confidence

Asymptotic Interval
a b
Test Result Variable(s) Area Std. Error Sig. Lower Bound Upper Bound
S1 ,666 ,069 ,021 ,532 ,801
S2 ,706 ,067 ,004 ,575 ,837
S3 ,725 ,064 ,002 ,599 ,851
S4 ,444 ,071 ,436 ,305 ,583
S5 ,398 ,070 ,157 ,261 ,535
The test result variable(s): S1, S2, S3, S4, S5 has at least one tie between the positive actual state
group and the negative actual state group. Statistics may be biased.
a. Under the nonparametric assumption
b. Null hypothesis: true area = 0.5

Fig. . Curba ROC. Domeniul simptome – factori predictivi

în determinismul calității vieții

CONCLUZII
Lotul a fost constituit din 66 pacienți cu afectare picior-gleznă care şi-au dat acordul
liber consimţit de a răspunde la chestionar.
Grupul de studiu a avut o vârstă medie de aproximativ 72 ani, predominând femeile.
Scorul mediu pentru domeniul durere caracterizează grupul ca având cu o percepție
moderată a durerii, fără diferențe semnificative între sexe, însă valorile au fost semnificativ
mai reduse la vârste mai înaintate.
Percepția simptomelor a fost moderată, scorul mediu pentru domeniul simptome nu a
diferit semnificativ între sexe sau grupe de vârstă.
Per total grup de studiu, scorul mediu pentru domeniul viața zi de zi evidențiază o
scădere moderată, însă semnificativ mai mare la sexul feminin și la vârste mai înaintate.
 Scorul mediu pentru domeniul sport și activități recreative caracterizează grupul ca
având cu o scădere importantă a funcției fizice, semnificativ mai mult la sexul feminin și la
vârstele mai înaintate.
Calitatea vieții a fost semnificativ mai redusă la sexul feminin și la vârstele geriatrice.
Domeniile durere, viața de zi cu zi, sport și activități recreative au fost buni predictori
în determinismul calității vieții.

BIBLIOGRAFIE
1. Băban A. Strategii și metode de cercetare calitativă: interviul și observația. Cogniție,
Creier, Comportament, 2000; 4: 317-327.