BFF Love

Ar trebui sa invatam sa profitam de fiecare stare pe care ne-o provoaca iubirea, sa vedem
deceptiile ca experiente si asa cum spunea Alain de Botton: „Dragostea trebuie apreciata fara
a cadea in optimism sau pesimism dogmatic, fara a-ti construi o filozofie din propriile temeri
sau o morala din propriile dezamagiri”. Cred ca iubirea de viata reprezinta sursa de inspiratie
pentru celelalte forme ale iubirii. Cand nu esti impacat cu tine insati, cand nu te iubesti in
primul rand tu, nu ai cum sa daruiesti. Iubirea se imparte in multe ramuri, una dintre ei fiind
iubirea cea mai stransa si sincera:prietenia.

Neimpinsa de niciun factor extern, aceasta iubire se naste pur si simplu din asemuirea
sufletelor. Ea nu ascunde niciun interes si, din acest motiv poate trai vesnic. In cartea
„Confesiunile unui prieten imaginar” de Michelle Cuevas este ilustrata puritatea ei.

Cine spune că prietenii imaginari nu trăiesc și ei de-adevăratelea? Cine spune că ei nu au

sentimente, că nu suferă când nu sunt băgați în seamă? Cine spune că pe ei nu-i doare atunci
când toți îi ignoră sau mai rău… atunci când nimeni nu-i vede? Cine spune că nu există o
lume a prietenilor imaginari? O lume cu aceleași drame și bucurii ca cele din lumea oamenilor
obișnuiți? O lume în care prietenii imaginari au și ei prieteni imaginari, merg la întâlnirile
”Imaginarii anonimi” , trec pe la Biroul de repartiție și completează Formulare de plasament
pentru a fi imaginați în funcție de aptitudinile lor, își schimbă forma în funcție de cum sunt
imaginați și multe altele…

Jacques Papier este un băiat obișnuit, asta până își dă seama că el de fapt…nu există. Sau,
există, dar doar în imaginația lui Fleur, fetița pe care el o credea a fi sora lui geamănă. Această
descoperire îi dă lumea peste cap și-l face să-și pună întrebări existențiale:

”Am încercat să vizualizez cum s-ar frânge inima mea imaginară, în cazul în care aș avea
una. Ar arăta ca un glob cu fulgi de nea crăpat, din care se scurge încet apa, sau ca un balon
spart? Ca panglica ruptă după ce s-a terminat cursa, ori ca limbile unui ceas stricat care nu
mai poate arăta ora exactă?”.

Confesiunile unui prieten imaginar este o carte emotionanata si totodata captivanta care
creioneaza iubirea puternica si sincera intre prieteni intr-un mod unic si plin culoare.
Iubirea in Arta

"Fur Elise" este poate una dintre cele mai indragite compozitii muzicale ale unuia dintre cei cunoscuti
muzicieni ai tuturor timpurilor, Beethoven. Putini cunosc, insa, povestea de dragoste din spatele ei.
Putini cunosc faptul ca femeia care a inspirat scrierea acestei capodopere nu este Elise, ci Therese. "Fur
Elise" sau Bagatela Nr. 25 in A minor a fost denumita initial de Beethoven drept Fur Therese (Pentru
Therese) si dedicata Theresei Malfatti von Rohrenbach zu Dezza, femeia pe care in 1810 Beethoven a
cerut-o in casatorie. Cererea sa in casatorie este respinsa, iar Therese se casatoreste cu un nobil
austriac. La publicarea lucrarii, Ludwig Nohl a schimbat titlul din "Fur Therese" in "Fur Elise".
Iubirea fata de animale

Cu toții purtăm o astfel de iubire față de animale, ceea ce ne face să fim

mai blânzi, mai darnici, mai atenți cu noi înșine și cu cei din jur. Pe lângă
sentimentele reciproce față de animale, suntem îmblânziți de acestea la
rândul nostru, pentru că ceea ce le oferim ne oferă și ele în schimb. Ar
trebui ca noi toţi să fim mai afectuoşi şi să avem măcar un animal de casă
pe tot parcusul vieții noastre, astfel vom putea vedea lucrurile dintr-o altă
perspectiva, ne-am schimba mai mult în bine, am da speranță unui suflet și
ne-am împăca cu noi înșine ceva mai bine. Fie că sunt animale domestice,
animale iubitoare de apă sau animale sălbatice, toate aceste animale simt
afecțiunea noastră și ne transmit stările lor. Iubirea față de animale reflectă
şi iubirea faţă de oameni, aşa cum noi ne purtăm cu semenul nostru, aşa
ne purtăm şi cu animalele, iar acest lucru ar trebui să ne dea de gândit.  

O astfel de iubire pentru animale este intalnita si in filmul „Marley and me”,
unde un labrador sufletist si iubitor le coloreaza viata stapanilor sai. Nu
degeaba labradorii sunt cea mai populară rasă de câini din lume: sunt
blânzi, obedienți și inteligenți. S-ar zice că Jenny și John Grogan n-ar putea
să facă o alegere mai bună când decid să-și extindă familia cumpărând un
labrador mic, pufos și irezistibil. Se dovedește însă că acest cățel, care se
transformă curând într-o de patruzeci și cinci de kilograme, nu e cel mai
reprezentativ exemplar al rasei sale. Marley are probleme de probleme de
obediență - nu știe să execute nici cele mai simple comenzi și e dat afară
de la școala de dresaj; Marley înfulecă tot ce găsește - de la lănțișoare de
aur la teste de sarcină, gura lui e cutia de obiecte pierdute; Marley e
nevrotic - furtunile îl fac să înnebunească de frică și să distrugă totul în jur;
Marley fură lenjerie intimă din vecini; Marley trece prin ușa cu sită ca în
desene animate; Marley pare la fel de inteligent ca o algă marină. Viața
alături de acest câine nu e întotdeauna ușoară, mai ales când în familie
apar și copiii. Labradorul reuseste sa ii ofere o viata mai frumoasa familiei
Grogan, dar si sa lase un gol imens in inimile acestora, dupa ce ii paraseste
pentru totdeauna.