Probleme Colorate

Managementul calității – FEAA
MĂSURAREA CALITĂȚII
1. Pentru un produs se cunosc:

Exemplarul Nivelul calității Exemplarul Nivelul calității
1 0,75 6 0,60
2 0,60 7 0,65
3 0,85 8 0,85
4 0,80 9 0,70
5 0,90 10 0,80
Nivelul mediu al calității și dispersia față de acest nivel:
Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul este:
2. Producția întreprinderii:
Anul Calitatea Extra Calitatea I Calitatea a II-a Calitatea a III-a
2001 50 (bucăți) 70 (buc.) 20 (buc.) 30 (buc.)
2002 90 (bucăți) 40 (buc.) 10 (buc.) 10 (buc.)
Coeficienții 1 0,85 0,70 0,50
atribuiți claselor
Preț unitar (RON) 100 95 80 70
• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:
• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:
• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:
• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:
3. Din jurnalul calității pe săptămâni la o întreprindere rezultă:

Săptămâna Defecte Număr produse
verificate
Critice Principale Secundare Minore
S1 3 6 10 4 100
S2 6 5 10 10 100
S3 4 3 6 5 100
S4 2 1 5 8 100
• Coeficientul defectelor este:
• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este:
• Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun
în săptămâna:
1
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
MĂSURAREA CALITĂȚII
Problema 1
Nivelul mediu al calității:
Se face media aritmetică a nivelurilor calității celor 10 exemplare:
(0,75+0,60+…+0,70+0,80)/10 exemplare=7,5/10=0,75 => =0,75
∑
(
̅ )

Dispersia: = (formula dispersiei pentru o serie simplă)1

x =nivelul calității
x=nivelul mediu al calității
n=numărul de exemplare
Tabel nr. 1. Calcularea nivelului mediu al calității și calcularea distanțelor (pentru dispersie)
Distante Distante2
Exemplarul Nivelul calității
−
)
( −
1 2 3 4
1 0.75 0.75-0.75 = 0.00 0.0000
2 0.60 0.60-0.75 = -0.15 0.0225
3 0.85 0.85-0.75 = 0.10 0.0100
4 0.80 … = 0.05 0.0025
5 0.90 0.15 0.0225
6 0.60 -0.15 0.0225
7 0.65 -0.10 0.0100
8 0.85 0.10 0.0100
9 0.70 -0.05 0.0025
10 0.80 0.05 0.0025
Nivelul mediu 0.75 0.105
În coloana 3 se face diferența între nivelurile calitătii din coloana 2 și nivelul mediu al calității (nivelul
mediu al calității se scade din fiecare nivel al calității; spre exemplu, pentru exemplarul 1 se calculează
0,75-0,75=0; pentru exemplarul 2: 0,60-0,75= -0,15, etc.).
Se ridică la puterea a 2 distanțele calculate (a se vedea coloana 4).
Se face suma coloanei 4, rezultatul fiind 0,105.
Suma obținută se împarte la n, adică la nr. exemplare și rezultă dispersia față de nivelul mediul al
calității: 0,105/10=0,0105 (vedeți formula dispersiei de mai sus). Dispersia este 0,0105.
Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul:

= ∗ 100 ; = √
̅
√!,!#!$
∗ 100 = 13,66% (sau, dacă nu mai înmulțim cu 100, rezultatul este 0,1366)
!,%$
1
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
1
Problema 2
• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:

Avem câte un coeficient atribuit fiecărei clase de calitate => pentru a calcula calitatea medie se aplică
media ponderată, ponderând coeficienții atribuiți claselor de calitate cu numărul de exemplare din
fiecare clasă de calitate, din anul respectiv.
Pentru anul 2001: (1*50 bucăți+0,85*70+0,70*20+0,50*30)/(50+70+20+30)=0,815
Pentru anul 2002: (1*90+0,85*40+0,70*10+0,50*10)/(90+40+10+10)=0,907
• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:

0,907-0,815=0,092 (creștere în mărime absolută)
• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:

(0,907-0,815)/0,815=0,1129 (echivalent cu o creștere a calității medii de 11,29%) (creștere în mărime
relativă)
Cumulând cele două rezolvări de mai sus, concluzionăm că: în anul 2002 calitatea medie a crescut în
mărime absolută cu 0,092, această creștere reprezentând, în mărime relativă, 11,29% din nivelul
mediul al calității pentru primul an (2001), adică 11,29% din 0,815.
• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:

Se calculează prețul mediu pe fiecare an, după care se calculează creșterea prețului mediu în mărime
relativă (datorită exprimării „față de”).
Pentru a calcula prețul mediu pe fiecare an se utilizează media ponderată, ponderând prețurile aferente
produselor din fiecare clasă de calitate cu numărul de exemplare din fiecare clasă de calitate.
Preț mediu 2001: (100 RON*50 bucăți+95*70+80*20+70*30)/(50+70+20+30)=90,29 RON
Preț mediu 2002: (100*90+95*40+80*10+70*10)/(90+40+10+10)=95,33 RON
Creșterea (în mărime relativă): (95,33-90,29)/90,29=0,0558 (echivalent cu o creștere a prețului mediu

de 5,58%).
Problema 3
Prezintă similarități cu aplicația din seminarul 3 (Jurnalul calității). Vedeți toate rezultatele în tabelul
de mai jos (pe fundal verde) și indicațiile de mai jos.
2
Tabel nr. 1. Calcularea coeficientului defectelor, demeritului și a elementelor pentru dispersie

Defecte Număr
Coef.
Săptămâ produse
Criti Princip Secund Mino defect Distante Distante2 Demerit
na verificat
ce ale are re elor
e
Coloana 8 (=Col. 7 – coef. 9
2 3 4 5 6 7 10
1 mediu al defectelor) (=Col. 7^2)
S1 3 6 10 4 100 0.23 0.01 0.0001 7.04
S2 6 5 10 10 100 0.31 0.09 0.0081 9.60
S3 4 3 6 5 100 0.18 -0.04 0.0016 6.15
S4 2 1 5 8 100 0.16 -0.06 0.0036 3.08
Total 15 15 31 27 400 0.22 0.0134 6.47
• Coeficientul defectelor este: 0,23; 0,31; 0,18; 0,16
Exemplu de calcul al coeficientului defectelor pentru S1: (3 defecte critice+6 defecte principale+10
defecte secundare+4 defecte minore)/100 produse verificate în săptămâna 1=0,23
Similar se efectuează calculele și pentru celelalte trei săptămâni.
• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: 0,00335
∑&
(
̅ ) ∗
= ∑&
(formula dispersiei pentru o serie de frecvențe absolute)2

'( va fi Cdi (coeficientul defectelor pentru săptămâna i); '̅ va fi Cd mediu (coeficientul mediu al
defectelor); )( - numărul de produse verificate în săptămâna i.
Pentru calculul dispersiei, se calculează mai întâi coeficientul mediu al defectelor, utilizând nr. total al
defectelor (pentru ușurința calculelor, s-au făcut mai întâi subtotaluri pe fiecare tip de defecte: 15
defecte critice, 15 principale, 31 secundare, 27 minore; se pot de asemenea face și subtotaluri pe
fiecare săptămână și apoi se adună acele subtotaluari, suma finală va fi tot 88 defecte în total în
perioada analizată) și nr. total al produselor verificate (sunt câte 100 produse verificate în fiecare
săptămână, 4 săptămâni => 400 produse):
(15+15+31+27)/400 = 88/400 = 0,22 – valoarea coeficientului mediu al defectelor (coeficientul

defectelor pe întreaga perioadă)
Dispersia:
[(0,23-0,22)^2 * 100 + (0,31-0,22)^2 * 100 + (0,18-0,22)^2 * 100 + (0,16-0,22)^2 * 100 ] / 400 =
0,00335 (se poate calcula și sub formă tabelară; vedeți coloanele 7, 8 și 9)
• Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun
în săptămâna: săptămâna 4
2
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
3
Calculăm demeritul pentru fiecare dintre cele patru săptămâni.
Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3*100+6*50+10*10+4*1)/100=704/100=7,04
În enunț se face referire la sistemul de punctaj al gravității defectelor, așadar ne uităm la valorile
demeritului pentru fiecare săptămână. Săptămâna 4 are cea mai scăzută valoare a demeritului (3,08),
aceasta fiind deci săptămâna cu cele mai puține defecte critice și principale.
(Se poate de asemenea observa că în săptămâna 4 se obține cea mai scăzută valoare și pentru
coeficientul defectelor (0,16), deci nivelul calității per ansamblu este cel mai bun tot în săptămâna
4.)
Calculare demerit pentru întreaga perioadă (atenție! – nu se cere în enunțul problemei, calculăm cu
scop de recapitulare):
D=(15*100+15*50+31*10+27*1)/(100+100+100+100)=2587/400=6,47
4
MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)
4. Situația produselor neconforme (PN) la o întreprindere:

Semestrul Produs A Produs B
Cantitate Cantitate Preț unitar Cantitate Cantitate Preț unitar
fabricată PN fabricată PN
I 200 15 110 300 18 506
II 250 20 120 250 28 598
La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B.
• Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu
cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost
remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost:
• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:
• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:
ECONOMIA CALITĂȚII
5. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu lunar de

6.000.000 lei, din care două efectuează studii de piață pentru identificarea cerințelor și atitudinii
consumatorilor. Șeful compartimentului are un salariu mediu lunar de 10.000.000 lei. Cheltuielile
făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru identificarea cerințelor și atitudinea
consumatorilor:
- costul formulalelor de culegere a informațiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli de deplasare: 30.000.000 lei
- costul prelucrării informațiilor: 15.248.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
• Costul total aferent studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii
consumatorilor este de:
6. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:

- costul materialelor și energiei consumate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse: 10.840 mii lei
- ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă din analize
statistice și este de 20%
• Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității sunt:
7. O întreprindere a achiziționat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente. Se cunosc:
2
Utilajul Durata de Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul

viață (ani) achiziție fără utilaj vechi (%) de reevaluare
TVA (mil.) (mil.)
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6,0
• Cheltuieli anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:
8. O firmă achiziționează următoarele utilaje:

Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață Destinația
(mil. lei) (ani)
U1 1 100 10 Înlocuirea unui utilaj
vechi cu o valoare
reevaluată de 60 mil. lei
U2 3 50 8 Manipulare și transport
U3 4 90 12 Mecanizarea unor
operații manuale
• Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:
3
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță
MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)

Problema 4
Formule: pag. 390 din manual - formulele 8.1 (atenție! – la problema 4 nu avem sume obținute
din valorificarea rebuturilor și nici costuri cu dezmembrarea) și 8.2; formule de la subcap. 2.3.
Indicatorii statistici ai calității.
La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B.
• Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu
cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost
remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost:
Observație: Pentru fiecare element de calcul din tabel – vedeți explicațiile de sub tabel.
Tabel 1. Elemente de calcul (1)

1 2 3 4 5 6 7
Semestrul Produse remaniate Cost producție Cost remaniere
A B A B A B
I 15*20%=3 18*40%=7,2~7 (se 90%*110= 85%*506= 20%*108= 20%*508,3=
aproximează la 7) 99 430,1 21,6 101,66
II 20*20%=4 28*40%=11,2~11 90%*120= 85%*598= 20%*108= 20%*508,3=
(aprox. 11) 108 508,3 21,6 101,66
TOTAL
Tabel 1. Elemente de calcul (2)

1 8 9 10 11 12
Semestrul Rebuturi Costul noncalității TOTAL
A B A B (col. 10+11)
I 15-3=12 18-7=11 1.252,8 5.442,72 6.695,52
II 20-4=16 28-11=17 1.814,4 9.759,36 11.573,76
TOTAL 18.269,28
Calcul număr produse remaniate (coloanele 2 și 3 din tabel): produsul A - se remaniază 20% din
producția noconformă; produsul B – se remaniază 40% din producția neconformă (din enunțul
problemei). Se aplică calculul pentru fiecare dintre cele două semestre.
Calcul cost producție (coloanele 4 și 5 din tabel):

produsul A – din enunț, rata profitului este 10% (profitul unitar reprezintă 10% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-10%, adică 90% din prețul unitar al produsului A (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
produsul B – din enunț, rata profitului este 15% (profitul unitar reprezintă 15% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-15%, adică 85% din prețul unitar al produsului B (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
Ratele profitului sunt date din enunțul problemei.
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Calcul cost remaniere (coloanele 6 și 7 din tabel): Din enunț se precizează că costul de remaniere
reprezintă 20% din costul unitar pe semestrul II (atât pentru produsul A, cât și pentru produsul B).
Pentru produsul A costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului A, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 108).
Pentru produsul B costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului B, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 508,3).
Calcul rebuturi (coloanele 8 și 9 din tabel): în enunț, la primul bullet, este precizat faptul că produsele
(se înțelege că ne referim doar la produsele neconforme) care nu au fost remaniate sunt rebuturi.
Facem pentru fiecare produs, pe fiecare semestru, diferența între produsele neconforme (Coloanele
„Cantitate PN” din tabelul dat în enunț) și produsele remaniate (coloana 2 la produsul A, coloana 3 la
produsul B din tabelul de pe pagina anterioară). Exemplu de calcul pentru produsul A, semestrul I: 15
produse neconforme – 3 produse remaniate=12 rebuturi.
Calcul costul noncalității (coloanele 10 și 11 din tabel; totalurile – în coloana 12):

Semestrul I, produsul A: 3*21,6+12*99+ 1.252,8+
Semestrul II, produsulA: 4*21,6+16*108+ 1.814,4+
Semestrul I, produsul B: 7*101,66+11*430,1+ 5.442,72+
Semestrul II, produsul B: 11*101,66+17*508,3= 9.759,36=
Pentru fiecare semestru, la Nr. produse remaniate * Cost remaniere + 18.269,28

nivelul fiecărui produs se ia Nr. rebuturi * Cost producție (se face sumă din cele
în considerare: (formula 8.2+formula 8.1 – pentru fiecare patru calcule aferente
semestru și produs în parte; formulei din stânga)
obs.: doar prima sumă la formula 8.1;
se face suma tuturor celor patru calcule)
Costul noncalității bazate pe rebuturi și remanieri este 18.269,28 (în coloana 12 avem și totalurile
pe fiecare semestru; se poate face total și pentru fiecare produs, în coloanele 10 și 11, în funcție de
cerințele unei probleme similare) – răspunsul la prima cerință.
• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:
Se calculează rata rebuturilor pe fiecare semestru, producție omogenă:

Sem. I, prod. A: (12 rebuturi/200 produse fabricate) * 100=6,00%
Sem. II, prod. A: (16/250) * 100=6,40%
Sem. I, prod. B: (11/300) * 100=3,67%
Sem. II, prod. B: (17/250) * 100=6,80%
Comparând, rezultă că în semestrul I rata rebuturilor pe unitatea de produs este mai mare la A față de
B (6,00% față de 3,67%). Răspunsul la a doua cerință este semestrul I.
• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:
Se iau în considerare rebuturile obținute pentru ambele produse (producție eterogenă) și pentru ambele
semestre, cumulat. Se ia în considerare producția totală la nivelul fiecărui produs, pe ambele semestre,
cumulat. Avem două produse diferite, cu prețuri diferite (prețurile sunt diferite atât între produsul A și
B, cât și la nivelul fiecărui produs pe cele două semestre). Rezultă că pentru a calcula procentul
rebuturilor pe total întreprindere trebuie ținut cont și de prețuri (exprimăm valoric, nu putem aduna
cantități din produse care au prețuri diferite).
Se calculează Sumă din (Nr. rebuturi * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se împarte la
Sumă din (Cantitate fabricată * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se înmulțește fracția cu 100, pentru a exprima procentual
[(12*110 + 11*506 + 16*120 + 17*598) / (200*110 + 300*506 + 250*120 + 250*598)] * 100 =

5,37% (răspunsul la cerința a treia)
Alte exemple de calcule pentru rata rebuturilor (nu fac parte din cerințele aplicației nr. 4, dar
pot apărea ca cerințe la probleme similare și intră în materia de pregătit pentru test):
Rata rebuturilor sem. I, producție eterogenă A și B:
[(12*110 + 11*506) / (200*110 + 300*506)] * 100 =3,96%
Rata rebuturilor sem. II, producție eterogenă A și B:
[(16*120 + 17*598) / (250*120 + 250*598)] * 100 =6,73%
Rata rebuturilor anuală produs:
A: [(12*110 + 16*120) / (200*110 + 250*120)] * 100 = 6,23%
B: [(11*506 + 17*598) / (300*506 + 250*598)] * 100 = 5,22%
ECONOMIA CALITĂȚII
Problema 5
Se aplică formula 1.1, pag. 385 din manual.
2/5*(5*6.000.000 lei + 10.000.000 lei)*(1+0,45)*12 luni + 20.000.000 lei + 30.000.000 lei +
15.248.000 lei = 343.648.000 lei (răspunsul la cerința problemei)
Doar două persoane dintre cele cinci persoane din compartimentul de marketing efectuează studii de
piață, așadar, ponderăm cu 2/5 cheltuielile salariale lunare aferente compartimentului de marketing
pentru a obține cheltuielile salariale lunare aferente cercetărilor de piață pentru identificarea cerințelor
și atitudinii consumatorilor.
Înmulțim rezultatul obținut cu 1+0,45 deoarece în enunț este menționat că cheltuielile dependente de
salarii reprezintă 45% din acestea (luăm în considerare cheltuielile salariale și încă 45% în plus,
reprezentând cheltuieli dependente de cheltuielile salariale).
Înmulțim cu 12 luni deoarece salariile din enunțul problemei sunt salarii medii lunare însă celelalte
cheltuieli (fomulare; deplasare; prelucrare informații) sunt anuale, având de aflat costul total aferent
studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii consumatorilor (care va fi un cost total pe
un an întreg).
La costul total aferent cheltuielilor salariale pentru cercetări de piață se adună celelalte trei tipuri de
costuri (fomulare; deplasare; prelucrare informații), obținându-se un cost total de 343.648.000 lei.
Problema 6
Se aplică formula 1.4, pag. 385-386 din manual.
Varianta 1 de calcul (conform formulă manual):
0,2*T+20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T
T=totalul de aflat (cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității) (în manual este notat
cu C exp)
20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T-0,2*T
Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială, deoarece este o sumă pe
care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Atenție la valoarea 10.840 mii lei. Aceasta reprezintă 10.840.000 lei sau 10,84 milioane lei
(transformarea în milioane lei).
20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*(1-0,2)

20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*0,8
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei) (sau 61.450.000 lei)
Varianta 2 de calcul (pe baza regulei de trei simplă):
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei)
Știm din enunț că ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielor cu experimentarea (în vederea
asigurării calității) este de 20%. Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității reprezintă
totalul pe care îl avem de aflat, fiind deci 100%.
100%-20%=80% => Toate celelalte informații din enunțul problemei reprezintă 80% din totalul pe
care îl avem de aflat. Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială,
deoarece este o sumă pe care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Aplicându-se regula de trei simplă, se ajunge la calculul de mai sus, împărțindu-se respectivele
elemente de calcul la 0,8 (sau la 80%) și determinându-se altfel totalul de 61.450.000 lei, care
reprezintă cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității.
Aplicarea regulei de trei simplă, pe baza căreia se ajunge la formula de mai sus:
Notați paranteza (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei) cu X. Știm că X reprezintă
80% din total (deoarece salariile sunt 20%; dacă salariile ar fi fost 30%, spre exemplu, X ar fi fost
70%).
X……………….80%
T (totalul)……100%
T=X*100% / 80% sau T = X / 0,8 (vedeți detaliat calculul de pe pagina anterioară).
Problema 7
Cheltuiala anuală pentru calitate aferentă utilajelor va fi dată de amortizare. Pentru a calcula
amortizarea aferentă fiecărui utilaj trebuie calculată mai întâi valoarea reevaluată a fiecărui utilaj.
Pentru calculul amortizării se aplică formula 2.1, pag. 386 din manual (formulele, atât pentru
amortizare, cât și pentru valoarea reevaluată, le știți de la contabilitate).
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Durata de viață Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul de
(ani) achiziție fără utilaj vechi (%) reevaluare
TVA (mil.) (mil.)
1 2 3 4 5 6
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6,0
TOTAL
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 Coloana 7= col. 4*col. 6* Coloana 8=(col. 3-col. 7)/col. 2
(1-col.5/100%) (formula 2.1, pag. 386)
U1 20 mil. * 4,2 * (1-0,6)=33,6 mil. (100 mil.-33,6 mil.)/ 8 ani = 8,3 mil.
U2 15 * 5,5 * (1-0,8)=16,5 (120-16,5)/ 10 = 10,35
U3 10 * 6,0 * (1-0,7)=18 (80-18)/ 5 = 12,4
TOTAL 31,05
8,3+10,35+12,4=31,05 milioane (sau 31.050.000)
Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 31,05 milioane (răspunsul la
cerința problemei) (sau 31.050.000)
Observație: Utilajul U3 se amortizează în primii 5 ani, așadar după primii 5 ani cheltuiala totală de
31,05 milioane se va diminua cu 12,4 mil., care reprezintă amortizarea aferentă utilajului U3.
După încă 3 ani (deci după 5+3=primii 8 ani) se amortizează complet și utilajul U1, cheltuiala totală
diminunându-se astfel cu încă 8,3 mil.
În anii 9 și 10 cheltuiala totală va fi dată doar de amortizarea aferentă utilajului U2 (10,35 mil.).
Evoluția, pe ani, a cheltuielii anuale pentru calitate:
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cheltuiala 31.05 31.05 31.05 31.05 31.05 18.65 18.65 18.65 10.35 10.35
Problema 8
Se aplică formulele 2.1, 2.2 și 2.3, pag. 386 din manual. Se ține cont și de numărul de utilaje în
vederea calculării valorilor care se împart la durata de viață.
În mod similar ca la aplicația 7, avem de calculat amortizarea pentru fiecare utilaj iar pentru a
calcularea amortizarea, se calculează și valoarea reevaluată, acolo unde este cazul.
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață Destinația
(mil. lei) (ani)
1 2 3 4 5
U1 1 100 10 Înlocuirea unui utilaj vechi
cu o valoare reevaluată de
60 mil. lei
U2 3 50 8 Manipulare și transport
U3 4 90 12 Mecanizarea unor operații
manual
TOTAL
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 6 (preluare din coloana 5) Coloana 7=(Col. 3-Col. 6) * Col. 2/Col. 4
U1 60 mil. Lei (100 mil. lei-60 mil. lei) * 1 utilaj/10 ani=4 mil. lei
U2 0 lei (50-0)*3 utilaje/8 ani=18,75
Sau utilizând formula 2.2: 50*3/8=18,75

U3 0 lei (90-0)* 4 utilaje/12 ani=30
Sau utilizând formula 2.3: 90*4/12=30

TOTAL 52,75
4+18,75+30=52,75 milioane (sau 52.750.000)
Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 52,75 milioane (răspunsul la
cerința problemei)
Observație: Utilajul U2 se amortizează în primii 8 ani, așadar în anul 9 și 10 cheltuiala totală va fi
dată de amortizarea pentru U1+U3 (34 mil. lei). Începând cu anul 11 cheltuiala devine 30 mil. lei
(amortizarea pentru U3), întrucat U1 se amortizează complet în 10 ani. Vedeți explicații complete la
aplicația 7.
ECONOMIA CALITĂȚII (continuare)
9. O întreprindere organizează într-un an cursuri pentru ridicarea calificării și inițierea în domeniul

calității:
Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul
(mii lei/oră) programului
Muncitori direct 100 100 40
productivi
Muncitori indirect 50 70 50
productivi
Personal TESA 70 120 50
Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în
vederea creșterii calității au fost de:
10. O întreprindere a vândut următoarele produse:

Produsul Cantitatea totală Cantitatea Preț unitar Bonificații (%)
vândută (bucăți) declasată (bucăți) (lei/bucată)
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 5
C 250 30 2000 20
• Pierderile datorate producției declasate sunt:
11. La o întreprindere se extinde controlul final la un număr mai mare de produse din fiecare lot:
Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de
Volum eșantion Număr verificate după verificare
eșantioane extinderea (lei/buc)
verificate controlului
A 20 20 600 1000
B 10 30 500 2000
C 18 40 1000 3000
• Pierderile datorate extinderii verificării sunt:
4

Problema 9
Calculele sunt efectuate în Tabelul nr. 1, partea a 2-a, pe baza Tabelului nr. 1, partea 1 (partea 1
conține informațiile din enunțul problemei). Urmăriți numărul coloanelor luate în considerare în
calcule. Explicațiile sunt sub Tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (1)
(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul
(mii lei/oră) programului
Coloana 1 2 3 4
Muncitori direct 100 100 40
productivi
Muncitori indirect 50 70 50
productivi
Personal TESA 70 120 50
TOTAL
Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/oră (din enunțul problemei)
Tabel 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (2)
(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Categorii de persoane Cost - nerealizări prin Cost training Cost total pe categorie
absența de la muncă (mii lei) de muncitori (mii lei)
(mii lei)
Coloana 1 Col. 5=Col. 4 * Col. 6=Col. 2*Col. 3 Col. 7=Col. 5+Col. 6
Productivitate medie
pe o persoană
Muncitori direct 40 ore * 100 mii lei/oră 100 ore*100 mii lei/oră 4.000 mii lei+10.000
productivi = 4.000 mii lei = 10.000 mii lei mii lei = 14.000 mii lei
Muncitori indirect 50 * 100=5.000 50*70=3.500 5.000+3.500=8.500
productivi
Personal TESA 50*100=5.000 70*120=8.400 5.000+8.400=13.400
TOTAL 14.000 21.900 35.900
(pe linie: 14.000+21.900

sau pe coloană:
14.000+8.500+13.400)
Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității sunt de 35.900 mii lei (echivalent
cu 35.900.000 lei). Pe categorii de personal, cheltuielile totale sunt cele din ultima coloană: muncitori
direct productivi: 14.000 mii lei; muncitori indirect productivi: 8.500 mii lei; personal TESA: 13.400
mii lei.
Această problemă se rezolvă analizând ce elemente de calcul trebuie luate în considerare în vederea
calculării cheltuielii totale. Tabelul este opțional; puteți rezolva aplicațiile și fără să apelați la tabele.
Enunțul ne prezintă costurile și productivitatea medie în mii lei/oră. Pentru ușurința calculelor, unitatea
de măsură utilizată este mii lei (coloanele 5, 6, 7 din tabel). Puteți realiza calculele și în lei (implică să
lucrați la efectuarea calculelor cu cele 3 zerouri în plus).
Atenție – scrieți la fiecare calcul unitatea de măsură corespunzătoare fiecărui element luat în
considerare; astfel veți reține mai facil ce elemente de calcul se iau în considerare; în plus, la test va
trebui să țineți cont de unitățile de măsură în cadrul calculelor. Din motive de eficientizare, în tabel
acestea sunt exemplificate pentru primul calcul.
Explicații calcule coloana 5 – Cost – nerealizări prin absența de la muncă

Din coloana 4 aflăm că un anumit număr de ore de curs din numărul total al orelor de curs (din coloana
2) se realizează în timpul programului de lucru. Știm din enunț că productivitatea medie pe o persoană
este de 100 mii lei oră. Nefiind alte precizări în enunțul problemei, această productivitate va fi valabilă
pentru toate cele trei categorii de personal din coloana 1.
În orele de curs care se realizează în timpul programului de lucru, angajații sunt absenți de la locul
propriu-zis de muncă, ceea ce semnifică faptul că în fiecare oră de curs care are loc în timpul
programului de lucru se pierde din producție (echivalentul sumei de 100 mii lei/oră, pe fiecare
categorie de personal).
Se înmulțeste numărul de ore de curs susținute în timpul programului de lucru cu productivitatea
medie.
Explicații calcule coloana 6 – Cost training

Știm din coloana 2 la câte ore de curs participă fiecare categorie de personal și înmulțim acest număr
de ore cu costul unei ore de curs, din coloana 3.
Explicații calcule coloana 7 – Cost total pe categorie de muncitori

Se adună cele două tipuri de costuri calculate anterior și prezentate în coloanele 5 și 6. Se face sumă și
se ajunge o cheltuială totală cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității de 35.900 mii lei.
Observație: În calculul costului training-urilor s-a luat în calcul numărul total al orelor de curs
(training). În calculul costului aferent nerealizărilor de producție s-a luat în calcul doar numărul de ore
de training care au loc în timpul programului de lucru.
Problema 10
Pornind de la enunțul problemei, în tabel găsiți o versiune de calcul mai directă. Explicațiile pentru
calcul sunt sub tabel.
Găsiți și alternativa de calcul conform formulei din manual, exemplificată sub tabel, pentru primul
produs.
Tabel nr. 1. Calculul pierderilor din produse declasate (1) (această parte a tabelului conține
informațiile din enunț)
Produsul Cantitatea totală Cantitatea Preț unitar Bonificații (%)
vândută (bucăți) declasată (bucăți) (lei/bucată)
1 2 3 4 5
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 5
C 250 30 2000 20
TOTAL
Tabel 1. Calculul pierderilor din produse declasate (2)

Produsul Pierderi din producție Pondere pe tip de produs (%) Pondere în total vânzări
declasată (lei) (produs A+B+C)
(%)
1 Col. 6=Col. 3*Col. Col. 7= Col. 8=[Col. 6/(Sumă din Col.
4*Col. 5 [Col. 6/(Col. 2*Col. 4)]*100 2 * Col. 4 pe fiecare produs în
parte)]*100
(a se vedea calculele la
explicații, sub tabel)
A 20 buc.*1.000 [2.000 lei/(100 buc. *1.000 0,26%
lei/buc.*0,1 = 2.000 lei lei/buc.)]*100=2%
B 10*800*0,05=400 [400/(200*800)]*100=0,25% 0,05%
C 30*2.000*0,2=12.000 [12.000/(250*2.000)]*100=2,4% 1,58%
TOTAL 14.400 1,89%
Observație: Coloana cu calcule pentru rezolvarea aplicației este coloana nr. 6. Coloanele 7 și 8 conțin
alte exemple de calcule (pe care le puteți primi la test, examen sesiune).
Pierderile cauzate de faptul că avem producție declasată sunt în valoare totală de 14.400 lei. Pierderile
la nivelul fiecărui produs sunt: A: 2.000 lei; B: 400 lei; C: 12.000 lei.
Explicație calcul coloana 6 – Pierderi din producția declasată

Bonificația dată clientului din enunțul problemei este o reducere de preț pe care o primește clientul
care achiționează un produs care este declasat. Spre exemplu, în cazul produsului A bonificația este de
10% (am transformat în 0,1 în tabel), ceea ce semnifică faptul că clientul care achiționează un produs
declasat îl va cumpăra cu o reducere de 10% din prețul unitar aferent produsului A pentru un exemplar
conform (1000 lei/buc.). Cei 10% reprezintă o pierdere pentru producător (producătorul va obține, la
nivelul produsului A, doar 100%-10%=90% din prețul unitar pentru un exemplar conform). Se
înmulțeste pierderea (ca procent din prețul unitar) cu numărul produselor declasate. S-a calculat într-o
manieră directă; vedeți mai jos explicații pentru aplicarea formulei din manual.
Varianta de calcul cu formula 8.3, pag. 390 din manual implică calcularea și a prețului diminuat
corespunzător unui exemplar declasat. În cazul produsului A, prețul diminuat este 90% din prețul
întreg (din prețul normal se scade bonificația). Exemplu de calcul pentru produsul A, conform formulei
8.3:
20 buc.*[1.000 lei/buc.-(100%-10%)*1000 lei/buc.]=2.000 lei

100% este prețul întreg pentru un exemplar conform; 10% din preț este bonificația; deci 90% din
prețul întreg va fi prețul redus, corespunzător unui exemplar declasat.
Explicații calcule coloana 7 – Pondere pe tip de produs (ponderea pierderii pe tip de produs)
Se împarte pierderea calculată pentru fiecare produs în parte la suma pe care am fi obținut-o dacă
întreaga producție ar fi fost conformă (la numitor vom avea cantitatea totală vândută * preț
unitar). Se înmulțeste fracția cu 100, pentru a calcula procentual. Întrucât avem trei produse diferite
(producție eterogenă) NU adunăm ponderile pe tip de produs (NU se calculează un total în coloana 7).
Pe scurt, ponderea pierderilor pe tip de produs se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat pentru acel produs, dacă toate bucățile din produs erau
corespunzătoare calitativ.
Explicații calcule coloana 8 – Pondere în total vânzări (ponderea pierderii în totalul vânzărilor)
În coloana 8 găsiți în tabel doar rezultatele.
Produsul A:
[2.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,26%
La numărător se ia în considerare pierderea obținută la nivelul produsului A din producția declasată.

La numitor, deoarece calculăm ponderea pierderii pentru fiecare produs raportat la total vânzări, luăm
în considerare suma pe care am fi obținut-o la nivelul tuturor celor trei produse dacă producția pentru
A+B+C ar fi fost conformă.
Pe scurt, ponderea pierderilor în total vânzări se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat dacă toată producția (A+B+C) ar fi fost corespunzătoare
calitativ.
Același numitor îl vom avea și pentru produsul B, respectiv C. Pierderea de la numător este cea
aferentă fiecărui produs în parte.
Produsul B:
[400 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,05%
Produsul C:
[12.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=1,58%
Pentru că de data aceasta fiecare pierdere se raportează la totalul vânzărilor pentru A+B+C, are sens și
putem calcula o pondere totală, adunând cele trei ponderi. Rezultatul este 1,89%.
Problema 11

Sumă din: Costul verificării produsului i * (Cantitatea verificată după extinderea controlului –
Cantitatea normală dintr-un eșantion * Numărul eșantioanelor)
Varianta 1 de calcul, conform formulei din manual:
Sumă din:
Produsul A: 1000 lei/buc * (600 buc - 20 buc/eșantion * 20 eșantioane)=200.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul A)
Produsul B: 2000 lei/buc * (500 buc - 10 buc/eșantion * 30 eșantioane)=400.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul B)
Produsul C: 3000 lei/buc * (1000 buc - 18 buc/eșantion * 40 eșantioane)=840.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul C)
Sumă din: 200.000+400.000+840.000=1.440.000 lei (pierderea totală datorată extinderii

verificării)
Varianta 2 de calcul, cu aflarea costului normal pentru verificare și a costului total după
creșterea severității controlului:
Tabel nr. 1. Pierderile datorate extinderii verificării (1)

Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de
Volum eșantion Număr verificate după verificare
eșantioane extinderea (lei/buc)
verificate controlului
1 2 3 4 5
A 20 20 600 1000
B 10 30 500 2000
C 18 40 1000 3000
TOTAL
Tabel 1. Pierderile datorate extinderii verificării (2)

Produsul Cost normal pentru verificare Cost total după creștere Cost suplimentar
(lei) severitate control (lei) severitate (lei)
1 Col. 6=Col. 2*Col. 3*Col. 5 Col. 7=Col. 4 * Col. 5 Col. 8=Col. 7-Col. 6
A 20 buc/eșantion * 20 eșantioane * 600 buc * 1000 lei/buc= 600.000-400.000 =
1000 lei/buc=400.000 lei 600.000 lei 200.000 lei
B 10*30*2000=600.000 500*2000=1.000.000 400.000
C 18*40*3000=2.160.000 1000*3000=3.000.000 840.000
TOTAL 3.160.000 4.600.000 1.440.000
În ultima coloană sunt rezultatele obținute și prin aplicarea variantei 1. Pierderea totală este de
1.440.000 lei.
12. Ca urmare a întreruperilor în funcționarea utilajelor determinate de calitatea necorespunzătoare a

lucrărilor de întreținere - reparații, se înregistrează pierderi de producție:
Produsul Utilajul
Denumire Preț (mii Cheltuieli Denumire Productivitate Timp Întreruperi
lei/buc) variabile (buc/oră) normal de accidentale
(mii funcționare (ore/an)
lei/buc) (ore/an)
A 80 30 U1 0,3 4000 300
B 120 50 U2 0,1 4000 100
C 50 20 U3 0,5 3500 200
D 90 40 U4 1 3400 250
• Pierderile cele mai mari se înregistrează la utilajul:
• Pierderile pe produse sunt:
• Întreprinderea are un capital propriu în valoare totală de 200 mil. lei. Cheltuielile fixe ale
întreprinderii au fost de 128.600 mii lei.
Rata rentabilității financiare a scăzut:
13. Se cere stabilirea pierderilor datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu produse

necorespunzătoare calitativ cunoscând:
Produsul Costul anual al Suprafața Suprafața de Depozitare rebuturi
depozitării totală pentru depozitare pe
cantităților normate depozitarea unitatea de
din produsul i (mil. produsului produs (m2/buc) Cantitate Nr. mediu
lei) (m2) medie zilnică de zile
A 365 500 2,5 20 200
B 511 1000 5,0 10 300
C 657 3000 6,0 40 250
• Pierderile datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi sunt:
14. La produsele expediate s-au înregistrat întârzieri în onorarea facturilor ca urmare a unor litigii
privind calitatea:
Factura Cantitatea livrată Preț unitar (mii Zile de întârziere a
lei/buc) plății
X1 1000 200 20
X5 200 300 10
X30 5000 800 30
X50 3000 500 25
Rata dobânzii la disponibilul în cont este de 10% pe an.
Pierderea totală este de:
Rata rentabilității financiare a scăzut, ca urmare a întârzierii plăților cu:
5
15. Ca urmare a nemulțumirilor privind calitatea produselor livrate, unii clienți ai firmei se orientează
spre alți furnizori:
Volumul cumpărăturii Frecvența de Număr clienți Procentul clienților
specifice cumpărare pierduți (%)
(kg/cumpărătură) (cumpărări/an)
100 3 200 10
100 2 400 20
200 1 500 15
200 2 300 8
Prețul unitar mediu a fost de 10 mii lei/kg.
Rata medie a profitului la 100 lei venituri= 20%.
• Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
• Cheltuielile fixe totale sunt de 40.000 mii lei. Creșterea cheltuielilor indirecte unitare ca
urmare a diminuării volumului vânzărilor:……… lei/buc.
EFECTELE CALITĂȚII
16. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai
cunosc:
-vânzări anterioare: 2000 buc/an
-preț anterior 100 mii lei/buc
-cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, cu cât trebuie să crească
vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior?
a) de 2,8 ori sau cu 180%
b) de 2,3 ori sau cu 130%
c) de 2,5 ori sau cu 150%
17. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai
cunosc:
-vânzări anterioare: 2000 buc/an
-preț anterior 100 mii lei/buc
-cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, care este cantitatea
suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare?
6
Problema 12 (enunțul în S7)
Se utilizează formula 8.5 de la pag. 390.
Tabel nr. 1. Elemente pentru calcularea pierderilor (1)

Producția planificată Producția nerealizată din cauza
Producția realizată (buc/an)
(buc/an) întreruperilor (buc/an)
1 2 3 (=Col. 1-Col.2)
A 0,3 buc/oră * 4.000 ore/an= 0,3 buc/oră * 300 ore/an= 90 1.200 buc/an – 90 buc an=
1.200 buc/an buc/an 1.110 buc/an
B 0,1*4000=400 0,1*100=10 400-10=390
C 0,5*3500=1.750 0,5*200=100 1.750-100=1.650
D 1*3400=3.400 1*250=250 3.400-250=3.150
TOTAL 6.750 450 6.300
Tabel nr. 1. Elemente pentru calcularea pierderilor (2)

Pierderi de producție
Profit planificat (fără
Profit realizat (fără Pierderi de
(mii lei/an)
scăderea cheltuielor
scăderea cheltuielor fixe) producție (mii
(alternativă la
fixe)
(mii lei/an) lei/an)
coloana 6, pe baza
(mii lei/an)
formulei din manual)
4 5 7
=Col. 1*(preț-cheltuieli =Col. 3*(preț-cheltuieli 6 (=Col. 5-Col. 6) =Col. 2*(preț-
variabile) variabile) cheltuieli variabile)
A 1.200 buc/an * (80 mii 1.110 buc/an * (80 mii 60.000- 90 buc/an * (80 mii
lei/buc - 30 mii lei/buc)= lei/buc - 30 mii lei/buc)= 55.500=4.500 mii lei/buc-30 mii lei/buc)
60.000 mii lei/an 55.500 mii lei/an lei/an = 4.500 mii lei/an
B 400*(120-50)=28.000 390*(120-50)= 27.300 28.000-27.300= 10*(120-50)=700
700
C 1.750*(50-20)=52.500 1.650*(50-20)= 49.500 52.500-49.500= 100*(50-20)=3.000
3.000
D 3.400*(90-40)=170.000 3.150*(90-40)=157.500 170.000- 250*(90-40)=12.500
157.500= 12.500
TOTAL 310.500 289.800 20.700 20.700
Se calculează care este valoarea profiturilor neîncasate cauzată de nerealizarea numărului maxim
posibil de produse. Pentru aceasta trebuie calculat cât nu s-a produs (coloana 2-Producția nerealizată
din cauza întreruperilor), apoi se calculează profitul neîncasat din acest motiv (coloana 6 sau coloana7-
formula 8.5/pag. 390).
• Pierderile cele mai mari se înregistrează la utilajul: Utilajul U4 (12.500 mii lei/am – pierderea
de profit, din coloana 6 sau 7; este dată de pierderea cantitativă de 250 buc/an-coloana 2);
observație: utilajul U4 este cel pe care se fabrică produsul D (vedeți tabelul din enunț).
• Pierderile pe produse sunt: Cele din coloana 6 sau 7 (formula 8.5): 4.500 mii lei/an la
produsul A; 700 mii lei/an la produsul B, 3.000 mii lei/an la produsul C, 12.500 mii lei/an
la produsul D. (acestea sunt pierderi aferente profiturilor neîncasate; la modul general, se pot
calcula și pierderi valorice pe produse - datorate întreruperilor - raportându-ne la veniturile

pierdute (cantitate nerealizată * preț); exemplu produs A: 90 buc/an * 80 mii lei/buc=7.200 mii
lei/an).
• Întreprinderea are un capital propriu în valoare totală de 200 mil. lei. Cheltuielile fixe ale
întreprinderii au fost de 128.600 mii lei.
Rata rentabilității financiare a scăzut:
R r f=rata rentabilității financiare
Pentru a obține rezultatul net (planificativ, respectiv realizat) trebuie ca din profiturile din coloanele 4
și 5 din tabel să scădem cheltuielile fixe, care nu au luat în considerare în tabel (avem totalul de
128.600 mii lei la cheltuieli fixe și nu poate fi defalcat pe produsele A, B, C, D; mai mult, în calculul
pierderilor de producție se iau în considerare doar cheltuielile variabile). Se împarte rezultatul net
planificat, respectiv rezultatul net realizat la capitalul propriu și se obține R r f planificată, respectiv
realizată.
R r f planificată=(310.500-128.600)/200.000=0,9095 (90,95%)
R r f realizată=(289.800-128.600)/200.000=0,806 (80,6%)
=>∆ܴ௥௙ =0,806-0,9095= -0,1035 => Rata rentabilității financiare a scăzut cu 0,1035 (răspunsul la
cerința a treia).
Se aplică formulele 10.1 și 10.2 de la pag. 392.
Tabel nr. 2. Informații din enunțul problemei

Volumul cumpărăturii
Frecvența de cumpărare Procentul clienților
specifice Număr clienți
(cumpărări/an) pierduți (%)
(kg/cumpărătură)
Coloana 1 2 3 4
100 3 200 10
100 2 400 20
200 1 500 15
200 2 300 8
Prețul unitar mediu a fost de 10 mii lei/kg.
Rata medie a profitului la 100 lei venituri= 20%.
Tabel nr. 2. Elemente de calcul

Venituri medii anuale/client Cantitate vândută (anterior
Pierderi de profit (mii lei/an)
(mii lei/an) pierderii clienților) (kg/an)
5 6 7
(=Col. 1 * Col. 2 * preț unitar (=Col. 1 * Col. 2 * Col. 3) (=Col. 5 * Col 3* Col. 4 * Rata
mediu) medie a profitului)
(Formula 10.1)
100 kg/cumpărătură * 3 100 kg/cumpărătură * 3 3.000 mii lei/an * 200 clienți * 0,1
cumpărări/an * 10 mii lei/kg= cumpărări/an * 200 clienți = 60.000 * 0,2=12.000 mii lei/an
3.000 mii lei/an kg/an
100*2*10=2.000 100*2*400=80.000 2.000*400*0,2*0,2=32.000
200*1*10=2.000 200*1*500=100.000 2.000*500*0,15*0,2=30.000
200*2*10=4.000 200*2*300=120.000 4.000*300*0,08*0,2=19.200
- 360.000 93.200
Pierderea totală de profit este 93.200 mii lei/an iar rata medie a profitului la 100 lei venituri este
20%=> Pierderea din venit: 93.200/0,2=466.000 mii lei/an (profitul este 20%, adică a cincea parte din
venit, deci pierderea de venit va fi de cinci ori mai mare și se obține prin regula de trei simplă, venitul
fiind 100%, iar profitul 20%).
360.000 kg/an * 10 mii lei/kg=3.600.000 mii lei/an (venitul total)
Raportăm pierderea de venit la venitul total (pe care l-am fi obținut dacă nu am fi pierdut anumite %
din clienți) pentru a afla, per total, procentul de clienți pierduți.
(466.000/3.600.000)*100%=12,94% - procentul de clienți pierduți

஼೑ ௣
Formula 10.2: ∆ܿ = ௤బ
∗ ଵ଴଴ି௣
(40.000 / 360.000) * [12,94 / (100-12,94)]=0,0165 (sau 1,65%)
0,0165 * 10 mii lei/kg * (100%-20%)=132 lei/kg (0,132 mii lei/kg).
• Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt: Cele din coloana 7 (pierderea totală este
de 93.200 mii lei/an).
• Cheltuielile fixe totale sunt de 40.000 mii lei. Creșterea cheltuielilor indirecte unitare ca urmare
a diminuării volumului vânzărilor: 132 lei/kg (sau 0,0165 sau 1,65%).
Problema 13
Se aplică formula 8.6, pag. 390-391 din manual.
Produsul A:
(365 mil. lei / 365 zile) * 200 zile * [(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp] = 20 milioane lei
Efectuați calculele complete, până ajungeți la rezultatul final.
Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.
365 mil. lei / 365 zile – calcul necesar pentru calcularea costului zilnic al depozitării produsului A
200 zile – numărul de zile de depozitare a rebuturilor din produsul A
(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp – la numărător avem suprafața ocupată cu rebuturi (20 bucăți rebut
depozitate în medie în fiecare zi; 1 bucată rebut din produsul A ocupă 2,5 mp) iar la numitor avem
suprafața totală pentru depozitarea produsului A. Se calculează așadar cât din suprafața totală
pentru depozitarea unui produs este ocupată cu rebuturi. La numărător avem 20*2,5=50 mp iar
raportând la totalul de 500 mp rezultă că 0,1 (evhivalent cu 10%) din suprafața totală de depozitare a
produsului A este ocupată cu rebuturile rezultatele la nivelul acestui produs.
Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. 365 zile este numărul de zile într-un an (dacă în enunț
s-ar preciza că este an bisect – s-ar împărți la 366 zile).
Calculăm într-o manieră similară pentru produsele B și C, pe baza informațiilor din tabel. La final
adunăm pierderile pe produse, pentru a calcula pierderea totală.
Produsul B:
Produsul C:
20+21+36=77 milioane lei – pierderea datorată ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi.
Problema 14
La prima cerință – calculul pierderii totale: Se aplică formula 9.3, pag. 391 din manual.
Factura X1: (1000 buc * 200 mii lei/buc) * 20 zile * (10% / 365 zile) = 1.095,89 mii lei
Efectuați calculele complete, până a ajunge la rezultatul final.
Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.
1000 buc * 200 mii lei/buc reprezintă valoarea facturii
20 zile reprezintă numărul zilelor de întârziere a plății facturii până la soluționarea litigiilor privind
calitatea
10% / 365 zile reprezintă rata dobânzii pe zi, 10% fiind rata dobânzii la disponibilul în cont, care se
împarte la 365 zile pentru a afla cât ar fi rata dobânzii pe zi
Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. Calculăm într-o manieră similară pentru următoarele
trei facturi, pe baza informațiilor din tabelul din enunțul aplicației. La final adunăm pierderile din
întârzierile în onorarea fiecăreia dintre facturi, pentru a calcula pierderea totală.
Pierderea este dată de faptul că avem un anumit număr de zile de întârziere a plății facturilor emise
clienților (din cauza faptului ca au existat litigii privind calitatea). Pentru fiecare zi de întârziere a plății
unei facturi, pierdem dobândă din cauza faptului că suma aferentă facturii este depusă mai târziu în
cont (la prima factură, cu 20 zile mai târziu; pentru fiecare dintre cele 20 zile de întârziere pierdem din
dobândă). Astfel, trebuie calculată dobânda zilnică și înmulțită cu numărul de zile de întâziere, după
care înmulțim cu valoarea facturii pentru a calcula pierderea.
Factura X5: (200 buc * 300 mii lei/buc) * 10 zile * (10% / 365 zile) = 164,38 mii lei
1.095,89+164,38+32.876,71+10.273,97=44.410,96 mii lei (pierderea totală)
La a doua cerință – cu cât scade rate rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii plăților:
Rata rentabilității financiare: (Profit net / Capital propriu) * 100
Nu se poate calcula cu datele disponibile cu cât scade rate rentabilității financiare, deoarece este
nevoie de valori pentru capital și pentru cheltuieli (cheltuielile sunt necesare pentru a putea
calcula profitul). (acesta este răspunsul pentru a doua cerință a problemei)
Dacă s-ar putea calcula, ar trebui calculate două rate ale rentabilității financiare (una pentru situația în
care nu am avea întârzieri în onorarea facturilor și una pentru situația în care avem întârziere la plata
facturilor din partea clienților). Ulterior, s-ar face diferența între cele două rate ale rentabilității
financiare, pentru a vedea cu cât a scăzut rata rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii onorării
facturilor de către clienți, ca urmare a unor litigii privind calitatea.
EFECTELE CALITĂȚII
Problema 16
∆
Se utilizează formula de la pag. 410: ≥
∆
Formula poate fi dedusă utilizând elementele de calcul explicate în continuare.

Din enunț ni se spune faptul că profitul total trebuie să rămână cel puțin la nivelul anterior de dinaintea
îmbunătățirii calității, așadar:
≥
(1)
1 este momentul de după îmbunătățirea calității; 0 este momentul dinaintea imbunătățirii calității.
Inegalitatea (1) devine: ( − ) ≥ ( − ) (2)

q – cantitatea care trebuie vândută după (q1), respectiv înaintea (q0) îmbunătății calității
p – prețul după (p1), respectiv înaintea (p0) îmbunătății calității
c – costul după (c1), respectiv înaintea (c0) îmbunătății calității
∆=costul pentru îmbunătățirea calității
Mai știm din enunț că prețul rămâne același, deci p1=p0.
Costul crește cu costul pentru îmbunătățirea calității (∆), așadar: c1=c0+∆ => ∆=c1-c0
Costul pentru îmbunătățirea calității este, din enunț, de 15.000 lei/buc (∆), deci: c1=c0+15.000.
Inegalitatea (2) devine: (1 + )( − − ∆) ≥ ( − )
reprezintă „cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul
anterior”
∆
Rezolvând inegalitatea (2) se ajunge la formula de la pag. 410: ≥
∆
pr=profit unitar (pe bucată de produs, profit unitar=preț unitar – cost unitar)
Rezolvarea problemei
Atenție la faptul că unele informații sunt exprimate în enunț în lei, iar altele în mii lei.
.
Aplicând formula: : ≥ (..). => ≥ 1,5 = > Răspunsul corect este: vânzările trebuie
să crească cu 150% (sau de 2,5 ori, adică 1 + din inegalitatea (2) ) pentru ca profitul total să rămână
cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității, în condițiile în care producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului.
Răspuns corect: c) de 2,5 ori sau cu 150%.
Problema 17
Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare:
= (1 + ) sau = + ∗
q1 este cantitatea totală pe care trebuie să o vindem după îmbunătățirea calității pentru acoperirea
pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul nu dorește
să majoreze prețul produsului
∗ este cantitatea suplimentară catre trebuie vândută după îmbunătățirea calității pentru
acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul
nu dorește să majoreze prețul produsului
∗ =2.000 buc/an * 1,5 = 3.000 buc/an. (îl știm pe de la aplicația 16, altfel ar trebui calculat)
Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare
a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să majoreze
prețul produsului). : 3.000 buc/an (răspunsul la problema 17).
Dacă în enunț s-ar fi cerut să se afle și cantitatea totală care trebuie vândută după îmbunătățirea calității
pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare (profitul total trebuie să
rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității):
= (1 + ) = 2.000 buc/an * (1+1,5)=2.000 buc/an*2,5=5.000 buc/an.

Sau q1= cantitate inițială + cantitate suplimentară=2.000 buc/an + 3.000 buc/an=5.000 buc/an.
Trebuie să vindem 5.000 buc/an pentru ca după îmbunătățirea calității să putem acoperi pierderile de
profit (adică ne interesează ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii
calității), ca urmare a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului).
EFECTELE CALITĂȚII (continuare)

18. La o întreprindere se fac cheltuieli pentru creșterea calității produselor:
Cost unitar după
Produsul Situația anterioară creșterii calității creșterea calității
(mii lei/buc)
Vânzări Preț unitar Cost unitar
(buc/an) (mii lei/buc) (mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă după creșterea calității prețurile se păstrează neschimbate cu cât trebuie să crească
vânzările pentru a nu se diminua profitul?
Produsul A Produsul B Produsul C

Cost unitar după
(mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă prețurile se păstrează neschimbate cu cât trebuie să crească vânzările pe total
întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice?

Cost unitar după
(mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă prețurile nu se modifică, pentru a se obține cel puțin profitul anterior trebuie să crească
volumul vânzărilor. Care este produsul la care trebuie să se înregistreze cea mai mare creștere a
vânzărilor?
• Sporul de venit net ca urmare a influenței calității asupra volumului vânzărilor la intern:…..
• Creșterea absolută a ratei rentabilității (profit/cifra de afaceri) ca urmare a creșterii calității:…
7
21. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă:
Preț la Cheltuieli
Cost Vânzări la
Specificație export (mii speciale la export
(mii lei/buc) export (buc)
lei/buc) (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95
2. După creșterea calității 420 200 600 60
• Creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export:
22. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă:
Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 200 500 400
2. După creșterea calității 300 550 420
• Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității:
23. În legătură cu înlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioară se cunosc:
Timp de funcționare Productivitatea orară
Utilajul
(ore/an) (buc/h)
1) Inferior calitativ 3500 2,0
2) Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
• Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
• Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
24. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ are următoarele efecte:
-număr utilaje înlocuite: 10
-număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20
-productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h
-productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h
• Economia relativă la utilaje este:
25. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ, are următoarele efecte:
-număr utilaje înlocuite: 10
-număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20
-productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h
-productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h
• Economia relativă de muncitori este:
8
Problema 18
Produsul A:
Exprimarea este diferită de cea de la aplicația 16, punându-se accent la aplicația 18 pe ideea de a nu se
diminua profitul. Putem pune egalitate între profitul actual (după îmbunătățirea calității) și cel
anterior (îmbunătățirii calității):
− = −
= +
X reprezintă cantitatea suplimentară din produsul A care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(400 buc/an + X) * (1000 mii lei/buc – 800 mii lei/buc) = 400 buc/an * (1000 mii lei/buc – 700 mii
lei/buc)
Rezolvați ecuația de mai sus.

X=200 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul A pentru a nu se diminua
profitul este de 200 buc/an.
Produsul B: = +
Y reprezintă cantitatea suplimentară din produsul B care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(600 buc/an + Y) * (3000 mii lei/buc – 2500 mii lei/buc) = 600 buc/an * (3000 mii lei/buc – 2450 mii
lei/buc)
Y=60 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul B pentru a nu se diminua
Produsul C: = +
Z reprezintă cantitatea suplimentară din produsul C care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(2000 buc/an + Z) * (2000 mii lei/buc – 1500 mii lei/buc) = 2000 buc/an * (2000 mii lei/buc – 1300
mii lei/buc)

Z=800 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul C pentru a nu se diminua
Răspunsurile la problema 18 sunt: Produsul A: 200 buc/an; Produsul B: 60 buc/an; Produsul C:
800 buc/an.
Dacă în enunț s-ar fi cerut să aflați și cantitățile totale necesare a fi vândute ulterior îmbunățării
calității, pentru a nu se diminua profitul:
Produsul A: q0+X = 400 buc/an + 200 buc/an = 600 buc/an.

Produsul B: q0+Y = 600 buc/an + 60 buc/an = 660 buc/an.
Produsul C: q0+Z = 2000 buc/an + 800 buc/an = 2800 buc/an.
Problema 19:
Cerința la aplicația 19 este să aflăm cu cât trebuie să crească vânzările pe total întreprindere pentru
ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se păstrează neschimbate.
Producția este eterogenă => nu putem aduna cantitățile din produsele A, B, C pentru a calcula un total
al creșterii vânzărilor.
Putem aduna doar valoric, înmulțind mai întâi cantitățile aferente creșterii necesare din fiecare produs
cu prețurile corespunzătoare. Vânzări exprimate valoric=cantitate*preț unitar => Creșterea vânzărilor,
exprimate valoric = cantitate necesară a fi vândută în plus * preț unitar:
Produsul A: 200 buc/an * 1000 mii lei/buc + 200.000 mii lei/an+ Atenție – se simplifică
Produsul B: 60 buc/an * 3000 mii lei/buc + 180.000 mii lei/an+ bucăți cu bucăți și rămân:
Produsul C: 800 buc/an * 2000 mii lei/buc= 1.600.000 mii lei/an= mii lei/an.
TOTAL: 1.980.000 mii lei/an
Răspunsul la problema 19: 1.980.000 mii lei/an reprezintă creșterea necesară a vânzărilor pe
total întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se
păstrează neschimbate.
Problema 21:
Cerința este să aflăm creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (1)
Preț la Cheltuieli
Cost Vânzări la
Specificație export (mii speciale la export
(mii lei/buc) export (buc)
lei/buc) (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95
2. După creșterea calității 420 200 600 60
Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (2)

Specificație Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Profit (Pr) (mii lei)
1. Anterior creșterii calității 100 buc * 550 mii lei/buc = 100 buc * (550 mii lei/buc - 400
55.000 mii lei mii lei/buc - 95 mii lei/buc)=
5.500 mii lei
2. După creșterea calității 200 buc * 600 mii lei/buc =200 buc * (600 mii lei/buc - 420
120.000 mii lei mii lei/buc - 60 mii lei/buc)=
24.000 mii lei
Observație: Pentru calculatea profitului (ultima coloană) trebuie luate în considerare ambele tipuri de
costuri (deci inclusiv cheltuielile speciale la export).
Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri

Creșterea în mărime absolută a ratei rentabilității: ∆ = − ; ∆ = −

∆ = 24.000/120.000 - 5.500/55.000 => ∆ =0,1 => Creșterea absolută a ratei rentabilității ca
urmare a creșterii calității la export este de 0,1. (răspunsul la problemă)
Problema 22:
Cerința este să aflăm creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (1)
Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 200 500 400
2. După creșterea calității 300 550 420
Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (2)

Cifra de afaceri
Specificație Profit (mii lei) Rata rentabilității (Rr)
(mii lei)
1. Anterior 200 buc * 500 mii 200 buc * (500 mii lei/buc - 20.000 / 100.000 =0,2
creșterii calității lei/buc = 100.000 mii 400 mii lei/buc)= 20.000
lei mii lei
2. După creșterea 300 buc * 550 mii 300 buc * (550 mii lei/buc - 39.000 / 165.000 = 0,236
calității lei/buc = 165.000 mii 420 mii lei/buc)= 39.000
lei mii lei
Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri
∆

Creșterea în mărime relativă a ratei rentabilității: =

∆ = − ; ∆ = −

, , ,

= = =0,18 sau 18%
, ,
Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității este de 0,18 sau 18%.
(răspunsul la problemă)
Problema 23:
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou
Productivitatea orară pentru utilajul superior calitativ: (100%+30%)*2,0 buc/oră=2,6 buc/oră.
Se aplică prima formulă de la pag. 417: ∆ = ∗ "# − "#
Observație: În enunț avem 2 și 1 în loc de 1 și 0 din formula anterioară (acest lucru nu are
semnificație; cifra mai mare atât din formulă, cât și din enunț este pentru timpul anul de funcționare al
utilajului superior calitativ; cifra mai mică este pentru timpul anual de funcționare al utilajului
inferior calitativ; la fel și în privința productivității).
∆ =4.000 ore/an * (2,6 buc/oră-2,0 buc/oră) = 4.000 ore/an * 0,6 buc/oră = 2.400 buc/an (se
simplifică ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 2.400 buc/an. (răspunsul la prima cerință)
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou
Se aplică a treia formulă de la pag. 417: ∆ = $ − % ∗ "#
∆ = (4.000 ore/an – 3.500 ore/an) * 2 buc/oră = 500 ore/an * 2 buc/oră = 1.000 buc/an (se simplifică
ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 1.000 buc/an. (răspunsul la a doua cerință)
Dacă în enunț s-ar cere să se afle și sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire mixtă
- se adună intensiv+extensiv: 2.400+1.000=3.400 buc/an.
Problema 24:
Se utilizează prima formulă de la pag. 419 (Ermf)
:
10 ()*+,-. ∗ /1 − 0 123/56 8 = 10 ∗ 91 − < = 2 ()*+,-.
;
7 123/56
; >?@/AB
La numitor avem : >?@/AB
, ceea ce reprezintă indicele productivității utilajului cu nivel tehnic ridicat
față de productivitatea utilajului vechi.
Economia relativă la utilaje este: 2 utilaje (răspunsul la problemă)
Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de utilaje noi: 10-2=8 utilaje noi (cele 10 utilaje vechi se
înlocuiesc cu 8 utilaje noi; se menține aceeași productivitate; utilajele noi au un nivel tehnic mai bun,
atfel că fiecare utilaj nou are o productivitate de 5 buc/oră, spre comparație cu un utilaj vechi: 4
buc/oră).
Problema 25:
Se utilizează a doua formulă de la pag. 419 (Er ru)

20 C(D*)E#* ∗ /1 − 0 123/56 8 = 20 ∗ 91 − < = 12 C(D*)E#*
;
123/56
Economia relativă de muncitori este: 12 muncitori (răspunsul la problemă)

Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de muncitori care lucrează pe utilajele noi: 20-12=8 muncitori
care lucrează pe utilaje noi.
26. Situația producţiei neconforme la o întreprindere:

Preț
Preț Cost
Qf Qr Qd Qrm Qdr produs
Produs unitar remaniere
(buc.) (buc.) (buc.) (buc.) (buc.) declasat
(lei) (lei)
(lei)
A 450 15 12 110 10 5 90 15
B 500 20 15 120 10 6 100 20
Qf – Cantitate fabricată; Qr – Cantitate rebuturi; Qd – Cantitate declasată
Qrm – Cantitate remaniabilă; Qdr – Cantitate declasată după remaniere
La produsele vândute rata profitului a fost de 10% pentru A și 20% pentru B.
Pierderile datorate noncalității sunt:
9
• Dacă prețurile nu se modifică, pentru a se obține cel puțin profitul anterior trebuie să crească
volumul vânzărilor. Care este produsul la care trebuie să se înregistreze cea mai mare creștere a
vânzărilor?
La aplicația 18, am aflat că la produsul A cantitatea trebuie să crească cu 200 buc/an; la produsul B cu
60 buc/an; la produsul C cu 800 buc/an. S-a pornit de la egalitate între profitul dorit după
îmbunătățirea calității și profitul obținut înaintea îmbunatățirii calității. Revedeți algoritmul de la
problema 18.
Deoarece avem producție eterogenă, comparația pe care trebuie să o realizăm pentru a răspunde la
prima cerință a aplicației 20 este relevantă doar valoric (cantitate * preț):
Produsul A: 200 buc/an * 1000 mii lei/buc=200.000 mii lei/an

Produsul B: 60 buc/an * 3000 mii lei/buc=180.000 mii lei/an
Produsul C: 800 buc/an * 2000 mii lei/buc=1.600.000 mii lei/an
=>Răspunsul la prima cerință: Produsul C (creștere necesară a vânzărilor: 1.600.000 mii lei/an).
• Sporul de venit net ca urmare a influenței calității asupra volumului vânzărilor la intern:…..
Răspuns: Sporul de venit net (adică de profit) este, din textul problemei, egal cu 0 (zero).
(răspuns valabil pentru sporul de venit la nivelul fiecărui produs în parte, cât și pentru sporul de venit
obținut pentru întreaga producție vândută, adică pentru toate cele trei produse, cumulat: A+B+C)
Pe exemplul problemei 20, sporul de venit net este egal cu zero deoarece din enunț deducem că ne
interesează să obținem cel puțin profitul anterior. La modul general, se utilizează formulele de la pag.
413 pentru a obține răspunsul la o cerință de acest fel.
∆ = ∆ ∗ + ∗ ∆
∆ = − = ∆ − ∆
Exemplu de calcul pentru produsul A:
∆ =200 buc/an * (1000 mii lei/buc–800 mii lei/buc) + 400 buc/an * (0 mii lei/buc–100 mii lei/buc)=
40.000 mii lei/an -40.000 mii lei/an =0 mii lei/an
Referitor la paranteza (0 mii lei/buc–100 mii lei/buc, reprezentând ∆, adică ∆ − ∆ ):

∆ (care se obține prin diferența între prețul unitar după creșterea calității și prețul unitar dinaintea
creșterii calității) este egal cu zero, deoarece în enunț este precizat că nu se modifică prețul produsului.
∆ se obține prin diferența între costul unitar după creșterea calității (800 mii lei/buc) și costul unitar
dinaintea creșterii calității (700 mii lei/buc).
Se procedează în mod similar pentru produsele B și C. Rezultatele vor fi egale tot cu zero.
Pentru a realiza calculul pentru întreaga producție vândută (produsele A+B+C, cumulat) se utilizează
formula
∆ = ∑ ∆ ∗ + ∑ ∗ ∆ de la pag. 413. Pe exemplul acestei probleme, rezultatul va fi tot zero.
• Creșterea absolută a ratei rentabilității (profit/cifra de afaceri) ca urmare a creșterii calității:…
Cantitățile totale necesare a fi vândute ulterior îmbunățării calității, pentru a nu se diminua profitul:
Produsul A: 400 buc/an + 200 buc/an = 600 buc/an.
Produsul B: 600 buc/an + 60 buc/an = 660 buc/an.
Produsul C: 2000 buc/an + 800 buc/an = 2800 buc/an.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (1)
Cost unitar după
Produsul Situația anterioară creșterii calității creșterea calității (mii
lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (2)

(această parte a tabelului conține elemente de calcul necesare rezolvării)
Vânzări Profit ulterior Cifra de afaceri Cifra de afaceri
Profit anterior
necesare după creșterii calității (Pr1) anterioară creșterii ulterioară creșterii
Produsul creșterii calității (Pr0)
creșterea (mii lei/an) calității (CA0) calității (CA1)
(mii lei/an)
calității (buc/an) (mii lei/an) (mii lei/an)
A 600 400*(1000-700)= 600*(1000-800)= 400*1000= 600*1000=
120.000 120.000 400.000 600.000
B 660 600*(3000-2450)= 660*(3000-2500)= 600*3000= 660*3000=
330.000 330.000 1.800.000 1.980.000
C 2800 2000*(2000-1300)= 2800*(2000-1500)= 2000*2000= 2800*2000=
1.400.000 1.400.000 4.000.000 5.600.000
TOTAL 1.850.000 1.850.000 6.200.000 8.180.000
Obs.: Ulterior creșterii calității, pentru fiecare produs profitul este același cu cel de dinaintea creșterii
calității (vedeți cele două coloane cu calculele pentru profit).

Creșterea în mărime absolută a ratei rentabilității: ∆ = − ; ∆ = −

Se aplică formula pentru fiecare produs în parte și pentru total (A+B+C).
Produsul A: 120.000/600.000-120.000/400.000= -0,1 (a scăzut, nu a crescut!)
Produsul B: 330.000/1.980.000-330.000/1.800.000= -0,02 (a scăzut, nu a crescut!)
Produsul C: 1.400.000/5.600.000-1.400.000/4.000.000= -0,1 (a scăzut, nu a crescut!)
Produsele A+B+C (se iau valorile din linia TOTAL): 1.850.000/8.180.000-1.850.000/6.200.000=

-0,0722 (a scăzut, nu a crescut!).
Rezultatele la a treia cerință: produsul A: -0,1; produsul B: -0,02; produsul C: -0,1; întreaga
producție (A+B+C): -0,0722. În marime absolută, înregistrăm scăderi ale ratei rentabilității, atât
la nivelul fiecărui produs, cât și pentru întreaga producție vândută.
Alternativă de calcul (valabilă la nivel de produs, NU și pentru A+B+C):

Deoarece în formula ∆ = − se pot simplica cantitățile pentru fiecare dintre cele două fracții

(la profit și cifra de afaceri, la momentul 1, cantitatea este aceeași și la numărător și la numitor,
respectiv 600 buc/an pe exemplul produsului A; la momentul 0 cantitatea este aceeași și la numărător
și la numitor, respectiv 400 buc/an pe exemplul produsului A) și se poate calcula ca mai jos (se împart
profiturile unitare la veniturile obținute pe o bucată de produs (adică la prețurile unitare) și se face
diferența între momentul ulterior creșterii calității și momentul anterior creșterii calității).
Exemplificare pentru produsul A.
Produsul A: (1000-800)/1000 – (1000-700)/1000= -0,1
Se procedează similar pentru B și C. Rezultatele vor fi identice cu cele din prima metodă de calcul.
Pentru întreaga producție vândută (A+B+C) - se aplică prima metodă:
1.850.000/8.180.000-1.850.000/6.200.000= -0,0722.
Problema 26
Tabel nr. 1. Informații din enunțul problemei

Cantitate
Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate declasată
fabricată rebuturi declasată remaniabilă după
remaniere
Preț Preț produs Cost
Qf Qr Qd Qrm Qdr
Produs unitar declasat remaniere
(buc.) (buc.) (buc.) (buc.) (buc.)
(lei) (lei) (lei)
Col. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A 450 15 12 110 10 5 90 15
B 500 20 15 120 10 6 100 20
Din forma tabelului, presupunem că toate cele 10 bucăți din produsul A și toate cele 10 bucăți din produsul B,
ce reprezintă cantitatea remaniabilă din fiecare dintre cele două produse (coloana 6), chiar se remaniază. La
produsul A: 5 bucăți devin declasate în urma remanierii (coloana 7) și presupunem că 5 bucăți devin rebuturi
(diferența între col. 6 și col. 7, prod. A). La produsul B: 6 bucăți devin declasate în urma remanierii, iar 4
bucăți devin rebuturi (col. 6-col.7, prod. B). (Cele două aspecte menționate privind remanierea tuturor
produselor remaniabile, respectiv obținerea unor rebuturi în urma remanierilor sunt presupuneri astfel
încât să exemplificâm mai multe tipuri de calcule, pentru examen sesiune).
Se utilizează o parte din formulele de la pag. 141-142 din manual pentru rezolvarea problemei.
Citiți-le cu atenție!
Tabel nr. 2. Elemente de calcul pentru calcularea pierderilor datorate noncalității

Elemente de Produsul Produsul A – Pierdere Produsul B – Pierdere
Produsul B
analiză A noncalitate (lei) noncalitate (lei)
1. Qr (rebut) 15 buc 20 buc 15 buc * 110 lei/buc= 1.650 20 buc * 120 lei/buc= 2.400
2. Qd (declasat) 12 buc 15 buc 12 buc * (110 lei/buc – 90 15 buc * (120 lei/buc – 100
lei/buc)= 240 lei/buc)= 300
3. Qdr (declasat 5 buc 6 buc 5 buc * (110 lei/buc – 90 6 buc * (120 lei/buc – 100
după remaniere) lei/buc) + 5 buc * 15 lei/buc lei/buc) + 6 buc * 20 lei/buc
= 175 = 240
4. Rebut după 5 buc 4 buc 5 buc * 110 lei/buc+ 4 buc * 120 lei/buc+ 4 buc *
remaniere 5 buc * 15 lei/buc= 625 20 lei/buc= 560
Preț unitar 110 lei 120 lei
Preț produs 90 lei 100
declasat
Cost producție 110 * 0,9= 120 * 0,8=
99 lei 96 lei
(este 0,9 din (este 0,8 din
preț unitar, preț unitar,
deoarece deoarece rata
rata profitului
profitului este 0,2)
este 0,1)
Cost remaniere 15 lei 20 lei
Rată profit 0,1 (10%) 0,2 (20%)
Pierderea datorată noncalității 1.650+240+175+625= 2.400+300+240+560=
2.690 lei 3.500 lei
În sinteză:
• În cazul rebuturilor, pierderea pe o bucată rebut este dată de prețul unitar care poate fi obținut
pentru un exemplar corespunzător calitativ. Se înmulțeste cu cantitatea de rebuturi pentru a se
afla pierderea aferentă rebuturilor (a se vedea elementul de analiză nr. 1).
• În cazul produselor care devin rebuturi după remaniere, pe lângă prețul unitar care poate fi
obținut pentru un exemplar corespunzător calitativ, se ia în considerare și costul remanierii. Se
înmulțeste prețul unitar, respectiv costul de remaniere cu cantitatea de rebuturi după remaniere
pentru a se afla pierderea aferentă rebuturilor după remaniere (a se vedea elementul de analiză nr.
4).
• În cazul produselor declasate, pierderea pe o bucată de produs declasat este dată de diferența
între prețul unitar care poate fi obținut pentru un exemplar corespunzător calitativ și prețul unitar
al unui exemplar declasat. Se înmulțeste cu cantitatea de exemplare declasate pentru a se afla
pierderea aferentă produselor declasate (a se vedea elementul de analiză nr. 2).
• În cazul produselor declasate după remaniere, pe lângă diferența între prețul unitar care poate fi
obținut pentru un exemplar corespunzător calitativ și prețul unitar al unui exemplar declasat, se
are în vedere și costul remanierii. Se înmulțeste diferența între cele două prețuri, respectiv costul
de remaniere cu cantitatea de exemplare declasate după remaniere pentru a se afla pierderea
aferentă produselor declasate după remaniere (a se vedea elementul de analiză nr. 3 ).
• Se adună cele patru tipuri de pierdere pentru a se afla pierderea datorată noncalității (pentru
produsul A, respectiv B).
Pentru discuție seminar, ulterior rezolvării aplicației:
Identificați, de la pag. 141-142, formulele corespunzătoare fiecăruia dintre cele patru elemente de
analiză.
Dacă din elementele de analiză nr. 3 și 4 am extrage costul aferent remanierii și l-am trece pe o linie
separată în tabel (element de analiză nr. 5), ce sume ar rămâne în elementele de analiză nr. 3 și nr. 4?
Ce sume ar rezulta pentru costul de remaniere, la nivelul produsului A, respectiv B?

Probleme Colorate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Colorate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul calității – FEAA

1. Pentru un produs se cunosc:

3. Din jurnalul calității pe săptămâni la o întreprindere rezultă:

Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul:

• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:

• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:

• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:

• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:

Preț mediu 2001: (100 RON*50 bucăți+95*70+80*20+70*30)/(50+70+20+30)=90,29 RON

Preț mediu 2002: (100*90+95*40+80*10+70*10)/(90+40+10+10)=95,33 RON

Creșterea (în mărime relativă): (95,33-90,29)/90,29=0,0558 (echivalent cu o creștere a prețului mediu

Tabel nr. 1. Calcularea coeficientului defectelor, demeritului și a elementelor pentru dispersie

• Coeficientul defectelor este: 0,23; 0,31; 0,18; 0,16

Similar se efectuează calculele și pentru celelalte trei săptămâni.

• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: 0,00335

(15+15+31+27)/400 = 88/400 = 0,22 – valoarea coeficientului mediu al defectelor (coeficientul

Calculăm demeritul pentru fiecare dintre cele patru săptămâni.

Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3*100+6*50+10*10+4*1)/100=704/100=7,04

MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)

4. Situația produselor neconforme (PN) la o întreprindere:

5. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu lunar de

6. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:

Utilajul Durata de Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul

8. O firmă achiziționează următoarele utilaje:

MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)

Tabel 1. Elemente de calcul (1)

Tabel 1. Elemente de calcul (2)

Calcul cost producție (coloanele 4 și 5 din tabel):

Calcul costul noncalității (coloanele 10 și 11 din tabel; totalurile – în coloana 12):

Semestrul II, produsulA: 4*21,6+16*108+ 1.814,4+

Semestrul I, produsul B: 7*101,66+11*430,1+ 5.442,72+

Semestrul II, produsul B: 11*101,66+17*508,3= 9.759,36=

Pentru fiecare semestru, la Nr. produse remaniate * Cost remaniere + 18.269,28

• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:

Se calculează rata rebuturilor pe fiecare semestru, producție omogenă:

• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:

[(12*110 + 11*506 + 16*120 + 17*598) / (200*110 + 300*506 + 250*120 + 250*598)] * 100 =

20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*(1-0,2)

T=X*100% / 80% sau T = X / 0,8 (vedeți detaliat calculul de pe pagina anterioară).

8,3+10,35+12,4=31,05 milioane (sau 31.050.000)

Sau utilizând formula 2.2: 50*3/8=18,75

Sau utilizând formula 2.3: 90*4/12=30

4+18,75+30=52,75 milioane (sau 52.750.000)

ECONOMIA CALITĂȚII (continuare)

9. O întreprindere organizează într-un an cursuri pentru ridicarea calificării și inițierea în domeniul

10. O întreprindere a vândut următoarele produse:

ECONOMIA CALITĂȚII (continuare)

(pe linie: 14.000+21.900

Explicații calcule coloana 5 – Cost – nerealizări prin absența de la muncă

Explicații calcule coloana 6 – Cost training

Explicații calcule coloana 7 – Cost total pe categorie de muncitori

Tabel 1. Calculul pierderilor din produse declasate (2)

Explicație calcul coloana 6 – Pierderi din producția declasată

20 buc.*[1.000 lei/buc.-(100%-10%)*1000 lei/buc.]=2.000 lei

Pe scurt, ponderea pierderilor pe tip de produs se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

[2.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,26%

La numărător se ia în considerare pierderea obținută la nivelul produsului A din producția declasată.

Pe scurt, ponderea pierderilor în total vânzări se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

Se aplică formula 8.4, pag. 390 din manual.

Varianta 1 de calcul, conform formulei din manual:

Produsul A: 1000 lei/buc * (600 buc - 20 buc/eșantion * 20 eșantioane)=200.000 lei (pierderea

Produsul B: 2000 lei/buc * (500 buc - 10 buc/eșantion * 30 eșantioane)=400.000 lei (pierderea

Produsul C: 3000 lei/buc * (1000 buc - 18 buc/eșantion * 40 eșantioane)=840.000 lei (pierderea

Preț mediu 2001: (100 RON50 bucăți+9570+8020+7030)/(50+70+20+30)=90,29 RON

Preț mediu 2002: (10090+9540+8010+7010)/(90+40+10+10)=95,33 RON

Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3100+650+1010+41)/100=704/100=7,04

Semestrul II, produsulA: 421,6+16108+ 1.814,4+

Semestrul I, produsul B: 7101,66+11430,1+ 5.442,72+

Semestrul II, produsul B: 11101,66+17508,3= 9.759,36=

[(12110 + 11506 + 16120 + 17598) / (200110 + 300506 + 250120 + 250598)] * 100 =

20 buc.[1.000 lei/buc.-(100%-10%)1000 lei/buc.]=2.000 lei

[2.000 lei / (100 buc.1.000 lei/buc.+200 buc.800 lei/buc.+250 buc.2.000 lei/buc.)]100=0,26%

Inegalitatea (1) devine: ( − ) ≥ ( − ) (2)

Inegalitatea (2) devine: (1 + )( − − ∆) ≥ ( − )

∆

, , ,

Se aplică prima formulă de la pag. 417: ∆ = ∗ "# − "#

Se aplică a treia formulă de la pag. 417: ∆ = $ − % ∗ "#

Referitor la paranteza (0 mii lei/buc–100 mii lei/buc, reprezentând ∆, adică ∆ − ∆ ):