APLICAŢIA nr.

ANALIZA CALITĂŢII PRODUCŢIEI

Analiza nivelului calităţii produselor care se diferenţiază pe clase de calitate

Analiza calităţii produselor la nivel de sortiment
Fie următoarele date de analiză privind sortimentul A (u.m.: buc) (coloanele 1,2,4 şi 6):
P(0) R(1) Preţul de Producţia în unităţi echivalente
Clasa de vânzare pe qk.ke
calitate Cantitatea pe Structura pe Cantitatea pe Structura pe clase de Coeficienţii de
clase de clase de clase de clase de calitate (pk0) echivalenţă
calitate (qk0) calitate (sk0) calitate (qk1) calitate (sk1) (lei/buc) (ke) P(0) R(1)
(k)
(buc) (%) (buc) (%)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
I 116 150 15
II 54 50 12
III 40 25 8
TOTAL 210 225 x

1. Structura pe clase de calitate (sk) ca un raport procentual între volumul fizic al clasei “k” de calitate (qk) şi volumul fizic al întregului
sortiment (  qk ).
qk
sk  , k  1, n
q k

2. Coeficientul mediu al calităţii ( k cj ) se determină ca o medie aritmetică ponderată a volumului fizic al clasei “k” de calitate (qk) cu
clasa de calitate “k”.

k cj 
 q k  k , unde k=I, II, III ; I  k  III , iar k  k - îmbunătăţirea nivelului calitativ
 qk
cj cj1 cj 0
3. Coeficientul mediu de echivalenţă ( k ej )se determină ca raport între producţia echivalentă în produse de marcă (  q k  k e ) şi
producţia fizică a sortimentului respectiv (  q k ).

k ej 
q  k
k e
, k ej  (0;1] cu conditia k ej  1 , iar k ej1  k ej 0 - îmbunătăţirea nivelului calitativ
q k

unde: ke – reprezintă coeficienţii de echivalenţă care se determină prin raportarea preţului anumitor clase de calitate (pk) la preţul clasei
de calitate superioară:
p
ke  k
pI

4. Preţul mediu pe sortiment ( p j ) se determină ca o medie aritmetică ponderată între structura diferenţiată pe clase de calitate (sk) şi
preturile aferente claselor de calitate (pk):

s  p , s

k k
pj   100% , iar p rj > p j 0 - îmbunătăţirea nivelului calitativ
s
k
k

ATENȚIE! NU se va compara prețul mediu în perioada P(0) cu prețul mediu din perioada R(1), deoarece prețurile pe clase de
calitate se pot modifica de la o perioadă la alta și din alte motive decât îmbunătățirea/înrăutățirea calității produselor (de
exemplu prețurile pot crește de la o perioadă la alta din cauza inflației, nu neapărat datorită îmbunătățirii nivelului calitativ al
produsului). În această situație se va calcula și compara prețul mediu în perioada P(0) și prețul mediu recalculat.

iar

unde: – reprezintă preţul mediu al perioadei precedente, la nivelul sortimentului ”j”

p rj – reprezintă preţul mediu recalculat la nivelul sortimentului “j”
sk0 – reprezintă structura pe clase de calitate “k” precedentă, din perioada P(0)
sk1 – reprezintă structura pe clase de calitate “k” efectivă, din perioada R(1)
pk0 – reprezintă preţul pe clase de calitate “k” al perioadei precedente
 Analiza calităţii produselor la nivelul întregii game sortimentale

Fie următoarele date de analiză la nivelul unei entităţi economice care produce 5 sortimente împărţite pe clase de calitate:
Nr. Sortimente Structura sortimentală (sj) Coeficientul mediu al calităţii Coeficientul mediu de
crt. „j” (%) ( K cj ) echivalenţă ( K ej )
P(0) R(1) P(0) R(1) P(0) R(1)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1. A (buc.) 24,86 25,69 1,64 1,44 0,86 0,90
2. B (m) 30,47 31,59 2,10 2,20 0,75 0,70
3. C (m2) 15,79 14,82 1,85 1,96 0,80 0,76
4. D (kg) 11,67 12,96 1,36 1,22 0,92 0,96
5. E (l) 17,21 14,94 1,20 1,40 0,95 0,91
TOTAL 100% 100% X X X X
Coeficientul mediu generalizat al calităţii ( k cg ) se determină în două moduri:

 ca o medie aritmetică ponderată a structurii sortimentale (sj) cu coeficienţii medii de calitate pe sortimente “j”
( k cj ):

s k , s

j cj
k gc   100% ; iar k gc1 < k gc 0 - îmbunătăţirea nivelului calitativ
s
j
j
Pentru cuantificarea influenței factorilor aplicăm procedeul substituțiilor înlănțuite
I. Abaterea absolută a coeficientului mediu generalizat al calităţii

II. Influențele factorilor

Influenţa structurii la nivel de sortiment

Influenţa coeficientului mediu al calităţii la nivel de sortiment

III. Relația de adevăr

 ca o medie aritmetică ponderată între structura sortimentală (sj) şi coeficienţii medii de echivalenţă a calităţii
sortimentelor ( k ej ).

k ge 
s k
j ej
, ; iar k ge1 > k ge 0 - îmbunătăţirea nivelului calitativ
s j
Pentru cuantificarea influenței factorilor aplicăm procedeul substituțiilor înlănțuite
I. Abaterea absolută a coeficientului mediu generalizat al calităţii:

II. Influențele factorilor

Influenţa structurii la nivel de sortiment:

Influenţa coeficientului mediu de echivalenţă a calității la nivel de sortiment:

III. Relația de adevăr

 Analiza nivelului calităţii produselor care nu se diferenţiază pe clase de calitate
(NU SE CERE LA EXAMEN!!)
Fie următoarele date de analiză privind un produs (o tricoteză, de ex.) care nu se diferenţiază pe clase de calitate:

Nr. Denumirea caracteristicii Anul precedent Anul analizat Valoarea Valoarea cea Punctaj acordat
crt. P(0) R(1) optimă mai slabă
1. Greutatea (kg) 1050 1000 900 1200 80
2. Viteza de tricotat (rând/minut) 90 96 110 80 90
2
3. Randament (m /oră) 5 5,7 7 4 100
4. Grad de asigurare cu piese de Satisfăcător Bun - - -
schimb
5. Grad de finisare Satisfăcător Bun - - -
Primele trei caracteristici din tabel sunt „caracteristici numerice”, iar ultimele două sunt „caracteristici nenumerice”

N1 = 1200 piese (reprezintă numărul pieselor de schimb existente efectiv)

N0 = 2000 piese (reprezintă numărul pieselor de schimb necesare)

G1 = 8 (reprezintă numărul total de goluri constatate)

G0 = 2 (reprezintă numărul de goluri admisibil din corpul produsului)

Aprecierea caracteristicilor nenumerice:

- Nesatisfăcător 0 puncte
- Satisfăcător 2 puncte
- Bun 4 puncte
- Foarte bun 6 puncte

Valoarea optimă a Guoptimj=0,70.

Entitatea economică fabrică două produse care nu se clasifică pe clase de calitate. Acest produs deţine o pondere de 20% în totalul
producţiei, iar celălalt produs (maşină de vopsit) deţine o pondere de 80% şi are un grad mediu al utilităţii de 0,5 în perioada P(0) şi de
0,4 în perioada R(1)
Rezolvare:
Pentru aprecierea nivelului calităţii acestui produs care nu se clasifică pe grupe de calitate, se utilizează metoda punctajelor, metodă
care presupune următoarele etape:
- stabilirea bazei de comparaţie (valoarea optimă a caracteristicii sau valoarea înregistrată de caracteristica analizată „i” în anul
precedent)
- determinarea elementelor necesare calculului indicatorilor (indicele caracteristicii „i”, punctajul acordat caracteristicii „i”)

1. Punctajul total al caracteristicilor numerice ale produselor (P t)

n
Pt   I ij  pij
i 1
Se calculează indicii caracteristicilor numerice ale sortimentului analizat. Indicii caracteristicilor de calitate „i” se determină prin
raportarea mărimii medii a acestora la mărimea lor maximă (dacă acestea se optimizează prin maxim), sau invers (dacă acestea se
optimizează prin minimizare).

- pentru caracteristica „Greutate” (se optimizează prin minimizare)

900 900
I G0   0,86 iar I G1   0,90
1050 1000
- pentru caracteristica „Viteza de tricotat” (se optimizează prin maxim)
90 96
I vt 0   0,82 iar I vt1   0,87
110 110
- pentru caracteristica „Randament” (se optimizează prin maxim)
5 5,7
I r 0   0,71 iar I r1   0,81
7 7
Pt0 = 0,86x80 + 0,82x90 + 0,71x100 = 213,6
Pt1 = 0,90x80 + 0,87x90 + 0,81x100 = 231,3

Se constată că Pt1 > Pt0, însemnând că în perioada R(1) faţă de perioada P(0) s-a îmbunătăţit calitatea produsului analizat

2. Indicele punctajului global al caracteristicilor numerice şi nenumerice (Ipg)

I pg 
 I ij  pij   I nij  pnij
 pij   pnij
Se calculează indicii caracteristicilor nenumerice ale sortimentului analizat.
 - pentru caracteristica „Grad de asigurare cu piese de schimb” (se optimizează prin maxim)
N 1200
I GAPS  1   0,60
N 0 2000
- pentru caracteristica „Grad de finisare” (se optimizează prin minimizare)
G 2
I Gf  0   0,25
G1 8

213,6  (0,6 x 2  0,25 x 2) 213,6  1,7 215,3

I pg 0     0,79
270  4 274 274
231,3  (0,6 x 4  0,25 x 4) 231,3  3,4 234,7
I pg 0     0,84
270  8 278 278

Se constată că IPg1 > IPg0, însemnând că în perioada R(1) faţă de perioada P(0) s-a îmbunătăţit calitatea produsului analizat pentru toate
caracteristicile (numerice şi nenumerice).

3. Gradul mediu al utilităţii produsului (Guj)

Guj 
u  p
ij i

p i

Pentru evaluarea utilităţii fiecărei caracteristici de calitate “i” a produsului “j” se va utiliza metoda “von Neumann-Morgenstern”, prin care
utilităţile se exprimă sub forma unei funcţii liniare astfel:
uij(x) = axij + b
Pornind de la această premisă se calculează parametrii a, b ai ecuaţiei astfel:
- pentru caracteristicile care se optimizează prin maximizare:
 1
a  x  x
ax max  b  1 
max min

 
 
ax  b  0 
 min   x min
b 
 x max  x min
- pentru caracteristicile care se optimizează prin minimizare:
 1
a  x  x
ax max  b  0 
min max

 
 
ax  b  1 
 min   x max
b 
 x min  x max
Calculul utilităţilor:

ANUL PRECEDENT P(0) ANUL ANALIZAT R(1)

Caracteristica „Greutate” (se optimizează prin minimizare)
1 1  x max  1200 Valorile parametrilor a şi b rămân aceleaşi
a   0,003 , b   4
x min  x max 900  1200 x min  x max 900  1200
uG1 = -0,003x1000 + 4 = 1
uG0 = -0,003x1050 + 4 = 0,85
Caracteristica „Viteza de tricotat” (se optimizează prin maximizare)
1 1  x min  80 Valorile parametrilor a şi b rămân aceleaşi
a   0,033 b    2,66
x max  x min 110  80 x max  x min 110  80
uvt1 = 0,033x96 – 2,66 = 0,51
uvt0 = 0,033x90 – 2,66 = 0,31
Caracteristica „Randament” (se optimizează prin maximizare)
1 1  x min 4 Valorile parametrilor a şi b rămân aceleaşi
a   0,333 , b    1,333
x max  x min 7  4 x max  x min 7  4
ur1 = 0,333x5.7 – 1,333 = 0,57
ur0 = 0,333x5 – 1,333 = 0,33

Gu 0 j 
 uij 0  pi  0,85 x80  0,31x90  0,33x100  0,48 Gu1 j 
 uij1  pi  1x80  0,51x90  0,57 x100  0,68
 pi 270  pi 270

Se observă că Gu1 j  Gu 0 j , ceea ce înseamnă că s-a îmbunătăţit calitatea produsului, dar mai există încă rezerve pe linia îmbunătăţirii
acestui produs deoarece Gu1 j  Gu 0 ptimj .
Pentru reflectarea nivelului calitativ al întregii producţii care nu se clasifică pe grupe de calitate se utilizează indicatorul:

4. Coeficientul mediu generalizat al utilităţii întregii game sortimentale

k gu 
 s Gj uj

s j

unde: sj – reprezintă structura sortimentală sau ponderea produsului ‘j” în totalul producţiei

Entitatea analizată fabrică două produse care nu se clasifică pe grupe de calitate (tricoteză şi maşină de vopsit). Primul produs
(tricoteza) deţine o pondere de 20% în totalul producţiei, iar celălalt produs (maşină de vopsit) deţine o pondere de 80% şi are un grad
mediu al utilităţii de 0,5 în perioada P(0) şi de 0,4 în perioada R(1), astfel că:

k gu 0 
s G
j0 uj 0

20%  0,48  80%  0,50
 0,496 iar k gu1 
s G
j1 uj1

20%  0,68  80%  0,40
 0,456
s j0 100% s j1 100%

Datorită faptului că produsul „Maşină de vopsit” deţine ponderea cea mai mare în totalul producţiei (80%), iar la nivelul acestui produs,
de la un an la altul, a scăzut nivelul calitativ (gradul mediu al utilităţii scade de la 0,5 la 0,4), pe întreaga gamă sortimentală se
înregistrează o scădere a nivelului calităţii, aşa cum se observă şi din valorile „Coeficientului mediu generalizat al utilităţii întregii
game sortimentale” ( k gu1 < k gu 0 ).