Seminar nr.

2 : Măsurarea nivelului calităţii; Indicatori ai calităţii

Calitatea produselor preocupa factorii responsabili din toate statele lumii.

Managementul, ingineria si controlul calitatii au merite deosebite in toate statele
puternic industrializate (Japonia, SUA, Germania etc.)
Calitatea reprezinta expresia gradului de utilitate sociala a produsului –
masura in care – prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico – functionale, psiho –
senzoriale si al parametrilor economici satisface nevoia pentru care a fost creat si
respecta restrictiile impuse de interese generale ale societatii privind eficienta social
economica, protectia mediului natural si social.
Managementul calitatii reprezinta in mod sintetic procesul de identificare si
administrare a activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor in domeniul calitatii
unei firme. Conform SR ISO 8402/95 managementul calitatii reprezinta ansamblul
activitatilor functiei generate de management care determina politica domeniului
calitatii, obiectivele si responsabilitatile in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum
ar fi: obiectivele si responsabilitatilr in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum ar
fi: planificarea, controlul si imbunatatirea.
Nivelul calitatii poate fi definit ca o functie a caracteristicilor de caliatte privite
in corespondenta cu parametrii de identificare a nevoii sociale. Masurarea si
cuantificarea calitatii produselor se face cu ajutorul unei ramuri noi a stiintei, numita
calimetrie.
In practica, pentru masurarea nivelului calitatii produsului se folosesc cu
precadere metode experimentale, expertize sociale si statistice.

Indicatorii calitatii produselor (constituie expresii cantitative ale

caracteristicilor acestora)

a) indicatori analitici (simpli)

- principali – reflecta caracteristicile principale

- secundari – reflecta caracteristicile secundare
Se utilizeaza indicatori analitici ai caracteristicilor tehnice, economice, de
exploatare sau utilizare (exprimati numeric), sociale (exprimati numeric sau prin
calificative), si estetice (exprimati numai prin calificative).
k kb
K ix  bi sau K ix  i
ki ki
i  1, 2,....n - caracteristicile de calitate
K ix - valoarea relativa a indicatorului de calitate
ki - marimea indicatorului simplu al caracteristicii „i” a produsului
kib - marimea indicatorului de baza (de comparare) al caracteristicii „i” a produsului
kix  1 - nivelul caracteristicii i a produsului analizate este superior nivelului luat ca
baza de apreciere
kix  1 - nivelul caracteristicii i a produsului analizate este inferior nivelului luat ca
baza de apreciere
kix  1 - nivelul caracteristicii i a produsului analizate este egal nivelului luat ca baza
de apreciere
b) indicatori sintetici

1. Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice ( I es ) se obtine ca:

1 r ni  nota acordata caracteristicilor estetice
I es   ni
r i 1 r  numarul de caracteristici estetice

2. Indicatorul sintetic al caracteristicilor economice ( I ec )

C C  C c  Cd  C p
I ec  tcp  pa
E E
Ctcp  coctl total al calitatii
E - efectul util al produsului
C pa  costul de prevenire a deficientelor si asigurarea calitatii
Ca  costul controlului de calitate
Cd  costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
C p  costul pierderilor datorita lipsei de calitate

3. Indicatorul sintetic al caracteristicilor sociale ( I s ) poate fi calculat

utilizand principiul utilitatii in sens Newmann – Magenstern conform caruia
caracteristicile sociale se transforma in utilitati care se insumeaza fie direct, fie cu
ajutorul coeficientilor de importanta:
1 n 1 n
I s   ui sau I s  n  ui ki
n i 1
 ki i 1
i 1

ui  este utilitatea caracteristicii sociale "i"

ki  coeficientul de importanta acordat caracteristicii sociale "i"
n  numarul de caracteristici sociale

4. Indicatorul sintetic al caracteristicilor de exploatare este indicatorul

de disponibilitate.

c) Indicatorul complex (integral)

Acest indicator exprima corespondenta dintre caracteristicile efective ale
produsului si parametrii de identificare ai nevoii sociale pentru care a fost creat.
Valoarea lui exprima raportul dintre efectul util obtinut (E) si cheltuielile facute
(cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuieli de exploatare Ce ).
- pentru produsele a caror durata de functionare este sub un an
E C  Ce
I sau I  r
Cr  Ce E
- pentru produsele a caror durata de functionare este mai mare de un an
n
E1   1  kn 
t

E  t
I  t 1
Cr  Ce n
C0  1  kn   C1   1  kn 
t t

t 1
 C0  cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1  cheltuieli anuale de exploatare
E1  efectul util obtinut pe timp de un an de utilizare a produsului
kn  coeficient normativ de eficienta economica  kn  0,15 

E1
In final se obtine: I  .
C0 f  t   C1

Aceasta consta in calcularea indicatorului complex atat pentru produsul nou

cat si pentru cel de baza si apoi compararea acestora.

APLICATIE privind indicatorul complex (integral)

Dispunem de uramatoarele date in legatura cu caracteristicile de calitate a

doua produse (unul nou, iar celalalt considerat drept mostra de baza)

Tabelul 1
Marimea indicatorilor
Nr. Indicatori simpli de calitate Produs Mostra de
crt. nou baza
1. Productia anuala (mii de piese) 180 170
2. Cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului 650 630
(mii lei)
3. Cheltuieli anuale pentru reparatii (mii lei) 13 12
4. Alte cheltuieli anuale de exploatare (mii lei) 320 310
5. Durate de functionare (ani) 8 8

Indicatorul complex pentru:

 1  0,15 
8

f  t   f  8   0,19378
- produsul nou 8

  1  0,15
t

t 1

180
- I  0,392
 650  0,19378   320  13
- Pentru mostra de baza
170
- I  0,382
 630  0,19378   310  12 

Concluzie: Intrucat indicatorul complex de calitate pentru produsul nou este

mai mare decat cel pentru mostra de baza, consideram ca noul produs este mai
convenabil.
 Alti indicatori de calitate

1. Coeficientul mediu de calitate ( k ) se obtine ca medie aritmetica a

coeficientilor pe clase de calitati ( k ) ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe
clase de calitati ( q ):

kq
k .
q

k – coeficientul pe clase de calitati (calitatea extra are valoarea zero, calitatea I are
valoarea 1, calitatea II are valoarea 2 etc.)
q – cantitatea de produse din diferite clase de calitate daca se lucreaza cu ponderea
sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia de calcul devine:

k  kq * ,
q
In care q* 
q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica cu atat reflecta o situatie mai
favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Daca prticularizam expresia lui k pentru perioade diferite de raportare,
respectiv pentru perioada luata ca baza de comparatie folosind indicele zero, pentru
perioada de plan folosind indicele „pl”, iar pentru perioada curenta (decada, luna,
trimestru semestru, an etc.) folosim indicele „1”, obtinem relatiile:

kq0
k0  sau k0  kq0 * - coeficientul mediu de calitate pentru perioada de baza
q0
kq pl
k pl  sau k pl  kq pl *- coeficientul mediu al calitatii planificate
q pl
kq1
k1  sau k1  kq1 *- coeficientul mediu al calitatii efectiv realizate
q1

Prin raportarea coeficientilor medii ai calitatii calculate pentru perioade

distincte se obtine indicele coeficientului mediu de calitate care arata:

- sarcina de plan in domeniul calitatii

k kq pl kq0
I k pl / 0  pl  :
k0 q pl q0

- indeplinirea planului
k kq1 kq pl
I k1/ 0  1  :
k pl q1 q pl

- dinamica calitatii
k kq1 kq0
I k1/ 0  1  :
k0 q1 q0
APLICATIE (privind coeficientul mediu de calitate):
 Din evidenta unei intreprinderi comerciale se cunosc urmatoarele date
referitoare la volumul desfacerilor realizat si planificat pentru luna martie 1999 la
produsul A pe clase de calitate (tab. 2). Pe baza acestor date sa se calculeze
calitatea medie planificata, calitatea medie relizata si indicele de indeplinire a planului
privitor la calitatea produsului

Tabelul 2.
Clase de calitate Cantitati livrate (mii tone)
Perioada de plan Perioada curenta
EXTRA 800 1000
I 150 200
II 50 0
TOTAL q pl  1000 q1  1200

- calitatea medie planificata

kq pl 800  0  150 1  50  2
k pl    0, 250
q pl 1000

- calitatea medie realizata

kq1 1000  0  200 1
k1    0,166
q1 1200

- indicele indeplinirii planului

k 1 0,166
I k1/ pl    0, 664
k pl 0, 250

Concluzie:Rezulta ca a existat o depasire a indicelui sarcinii de plan cu privire

la calitatea medie a 100% - 66,4% = 33,6%, deci s-au satisfacut intr-o masura mai
mare exigentele clientilor.

EXEMPLU PROPUS.
Se cunosc din darea de seamă periodică, datele centralizate in
tabelul 1.4 referitoare la realizarea calităţii in două perioade diferite, la o
organizatie industrială pentru produsul D.

Tabelul 1.4. Volumul producţiei pe clase

de calitate
2
Clase de calitate Cantităţi livrate (mii m )
Perioada de plan Perioada curentă
I 1000 1500
II-a 300 500
III-a 200 0
TOTAL 1500 2000

Se cere să se calculeze calitatea medie a produselor în cele două perioade şi

dinamica calităţii (Rezultatul este: k0 = 1, 466 ; k1 = 1, 25 şi I= 0, 8526 ).
2. Coeficientul mediu de calitate generalizat ( k ) este un indicator sintetic
de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (
k ) ponderati cu valoarea produselor ( qp ):

 k i  qi  pi
k sau
qi  pi

k   k i  vi *

qi  pi
In care: vi * 
qi  pi
qi  pi - valoarea produsului „i”
vi * - greutatea specifica a valorii fiecarui produs in totalul productiei
i  1,...r - produsele analizate
Se determina valoarea coeficientului generalizat al calitatii pentru toate
perioadele posibile de raportare.
- coeficientul mediu generalizat al calitatii relaizate in perioada de baza:

k i0  qi0  pi r
k0  i 1
r
sau k 0   k i0 vi0 *
q i 1
i0  pi i 1

- coeficientul mediu generalizat al calitatii planificate

k i pl  qi pl  pi r
k pl  i 1
r
sau k pl   k i pl vi pl *
q i 1
i pl  pi i 1

- coeficientul mediu generalizat al calitatii efectiv realizate:

r

k i1  qi1  pi r
k1  i 1
r
sau k pl   k i1 vi1 *
q
i 1
i1  pi i 1

Prin raportarea coeficientilor medii generalizati ai calitatii calculati pentru

perioade distincte se obtine indicele coeficientului mediu generalizat al calitatii
(planificat, al dinamicii, al sarcinii de plan).
De exemplu, dimanica calitatii se determina raportand coeficientul mediu
generalizat al perioadei curente ( k1 ) la coeficientul mediu generalizat al perioadei
luate ca baza de comparare ( k0 ):
 r r r

 k i1 qi1 pi  k i0 qi0 pi k v *
i1 i
1

Ik  i 1
r
: i 1
r
 i 1
r

q q k
1/ 0

i1 pi i0 pi v *
i0 i
0
i 1 i 1 i 1

Modificarea calitatii se poate evidentia si in marimi absolute cu ajutorul

diferentei coeficientilor medii generalizati (indicator absolut):

r r
 k  k 1  k 0   k i1 vi1 *   k i0 vi0 *
i 1 i 1

Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:

a) modificarea calitatii produselor
r

 k k* k i1  vi0 *
Ik   i 1
r
k0
k
i 1
i0  vi0 *

In care:
k * - arata care ar fi fost calitatea medie generalizata in conditiile calitatii medii
individuale din perioada curenta dar la structura perioadei de baza.
b) Schimbarile structurale:
r

 v* k1 k i1  vi1 *
Ik   i 1
r
k*
k
i 1
i1  vi0 *

APLICAŢIE (pr4ivind coeficientul mediu de calitate generalizat)

Se cunosc datele referitoare la calitatea medie si valoarea productiei realizate

in doua perioade diferite la o intreprindere (tab. 3), pentru trei din produsele care
formeaza obiectul activitatii acesteia.

Tabelul 3.
Produsul Cost mediu al Valoarea Structura
calitatii productiei (mii lei) productiei (%)
k i0 k i1 qi0 pi qi1 pi vi0 * vi1 *
A 0,55 0,50 800 1000 72,73 66,67
B 1,50 1,50 200 100 18,18 6,67
C 1,25 0,75 100 400 9,09 26,66
TOTAL - - 1100 1500 100,00 100,00

Se cere determinare calitatii medii a grupei celor trei produse in cele doua
perioade analizate, factorii de influenta si dinamica, atat in marimi relative cat si in
marimi absolute.
Calculam:
 3
k 0   k i0 vi0 *  0,55x0,7273+1,5x0,1818+1,25x0,0909=0,78634
i 1

3
k 1   k i1 vi1 *  0,50x0,6667+1,5x0,0667+0,75x0,2666=0,63335
i 1

3
k *   k i1 vi0 *  0,50x0,7273+1,5x0,1818+0,75x0,0909=0,704525
i 1

Dinamica imbunatatirii calitatii:

k1 0,63335
I k1/ 0    0,80544  80,544  % 
k0 0,78634

Valoarea indicatorului in marimi relative ne indica o imbunatatire a calitatii

productiei cu 100% - 80,54% = 19,46%, iar in marimi absolute:
 k  k 1  k 0  0, 63335  0, 78634  0,15299
Ne intereseaza sa stabilim care din cei doi factori influenteaza si in ce masura
si-au adus contributia la obtinerea acestor rezultate.

k* 0, 704525
I k k     0,895955 sau 89, 60  % 
k0 0, 78634

Pentru determinarea efectului schimbarilor structurale:

k1 0, 63335
I k v*    0,89897  89,90  %  .
k* 0, 704525