IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ

STUDIU GHIDAT DE PROFESOR

LA UNITATEA DE CURS ”ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ”

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE ”ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCȚIE ȘI

COMERCIALIZARE”

Realizat:Cuhtițchi Maria
eleva grupei:FB1709G

Verificat:Prigalo Elena, grad didactic superior

Chișinău 2020
Cuprins:

1.Teorie:...................................................................................................................3

1.1. Analiza îndeplinirii programului de producţie după

calitate.......3,4,5

1.2.Analiza îndeplinirii programului de producţie după structură..........5

2.Situația-problemă 1R .......................................................................................5,6

3. Situația-problemă
2...........................................................................................7,8

4.Test.........................................................................................................................8

5.Creativitate....................................................................................................8,9,10

2
1.Teorie:

1.1.Analiza îndeplinirii programului de producţie după calitate

În condiţiile economiei de piaţă un rol semnificativ îl joacă calitatea şi

competitivitatea producţiei fabricate. Piaţa de desfacere reglementează cerinţele
prioritare faţă de calitatea produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de
calitate pe fiecare produs în parte, precum şi prin stimularea producătorului cu un
preţ avantajos de vânzare.

Prin calitatea producţiei se subînţeleg proprietăţile particulare ale fiecărui

produs fabricat care corespund unor cerinţe strict determinate de piaţa de desfacere
sau satisfac anumite necesităţi ale consumatorului (cumpărătorului).

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori ce caracterizează

calitatea produselor care depinde de particularităţile sectorului economiei naţionale
din care face parte entitatea analizată, precum şi de parametrii specifici ai
produselor fabricate şi posibilităţile reale de măsurarea a calităţii acestor produse:

• indicatorii tehnico-economici, specifici fiecărei ramuri (randamentul

maşinilor, viteza de lucru, consumul de materii prime în procesul de exploatare,
conţinutul cu substanţă utilă, puterea calorică, durabilitatea, comoditatea la prestare,
gradul de finisare etc.);

• dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor, folosind ponderea produselor

refuzate în totalul producţiei livrate sau numărul refuzurilor ce revin la 1000 lei
livrări;

• dinamica reclamaţiilor din partea beneficiarilor, folosindu-se numărul de

reclamaţii, valoarea produselor reclamate sau numărul de reclamaţii ce revin la
1000 lei livrări;

• dinamica cheltuielilor cu remedierile în termen de garanţie, exprimată ca

sumă absolută sau ca nivel ce revine la 1000 lei producţie.

O deosebită importanţă prezintă analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase

de calitate (sorturi).

Pentru a efectua analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase de calitate se

pot utiliza următoarele procedee:

3
 • prin intermediul preţului mediu ponderat, care se determină ca raportul dintre
valoarea totală a produsului fabricat şi cantitatea lui în unităţi naturale:
Σ(qxp )
P= Σq ,

unde:

P – preţul mediu ponderat (în lei);

q – cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate;

p – preţul de vânzare (lei/bucata) din fiecare clasă de calitate.

Apoi se calculează procentul îndeplinirii programului după calitate la

produsul respectiv ca raportul dintre preţul mediu efectiv şi cel programat.

La etapa următoare a analizei se calculează influenţa următorilor doi factori

care au contribuit la modificarea totală a valorii produsului, ţinând cont de
calitatea respectivă a acestui produs, şi anume:

1) modificarea cantităţii totale a produsului fabricat:

∆VPV = [(qef. – qpr.) x Ppr.];........∆ R f 1

2) modificarea preţului mediu ponderat al produsului:

∆VPV = [(Pef. – Ppr.) x qef.]............ ∆ R f 2.

• prin intermediul coeficientului mediu de calitate, care se determină conform

relaţiei:
Σ(qxp )
Kc = Σ(qxp max) ,

unde:

pmax – preţul de vânzare (lei/bucata) din clasa de calitate superioară.

Procentul îndeplinirii programului după calitate se calculează ca raportul

dintre coeficientul mediu de calitate programat şi cel efectiv.

Influenţa modificării calităţii producţiei asupra modificării valorii totale a

produsului se determină conform relaţiei:

∆VPV = [(Kcpr. – Kcef.) x qef. x Pmax..].

4
 Principalele căi de îmbunătăţire a calităţii producţiei trebuie să vizeze:

 asimilarea de noi produse cu nivel tehnic-calitativ superior celor existente şi

solicitate pe piaţă;

 reproiectarea şi modernizarea prin introducerea progresului tehnic la nivel

mondial;

 aprovizionarea cu materii prime, materiale de calitate superioară;

 executarea reparaţiilor capitale de calitate şi respectarea programului privind

reviziile periodice şi al reparaţiilor curente;

 ridicarea calificării forţei de muncă;

 controlul procesului formării şi realizării calităţii, privit ca un proces unitar,

avându-se în vedere subsistemele: concepţie, execuţie şi exploatare.

1.2.Analiza îndeplinirii programului de producţie după structură

Prin structura producţiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau

grup de produse) în volumul total al producţiei fabricate. Respectarea sau
nerespectarea structurii programate influenţează direct rezultatele activităţii
desfăşurate. Sarcina principală a analizei structurii producţiei constă în determinarea
gradului de respectare a structurii programate şi a consecinţelor care pot apărea în
urma nerespectării acesteia. În cele mai dese cazuri aprecierea îndeplinirii
programului de producţie după structură se efectuează în baza coeficientului mediu
de structură (Kst) care se determină ca raportul dintre volumul producţiei fabricate
efectiv în limita structurii programate şi volumul producţiei fabricate efectiv după
structura programată.

2.Situația-problemă 1R .

Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție pe calitate în baza

datelor entității ”Studiu X”. Să se formuleze concluziile de rigoare.
Tab.1
Date inițiale pentru analiză
Calitatea Unitatea de Preţ unitar, Cantitatea, unități
produselor măsură lei program realizat
Calitatea super. buc. 75,00 300 350
Calitatea I m 60,00 280 250
Calitatea II l 50,00 250 250
Calitatea III kg 20,00 - 80

5
 Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după calitate

Calitatea Preț Volumul producției fabricate

producției Unitatea unitar, Programat Programat Realizat Realizat
de lei (Q) (𝛴) (Q) (𝛴)
măsură Mii lei Mii lei
Calitatea Buc. 75,00 300 22,5 350 26,25
superioară
Calitatea I m 60,00 280 16,8 250 15
Calitatea l 50,00 250 12,5 250 12,5
II
Calitatea kg 20,00 - - 80 1,6
III
Total X 205,00 830 51,8 930 55,35

P0
P1
% îndepl. PP după calitate
Abaterea abs.
modificarea cantităţii totale ∆VPV = (qef. – qpr.) x Ppr
a produsului fabricat - ∆ R f 1
modificarea preţului mediu ∆VPV = (Pef. – Ppr.) x qef
ponderat al produsului - ∆ R f 2
BIF
Concluzii:

3.Situația-problemă 2.

Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție după structură în

baza datelor entității ”Studiu X”. Să se formuleze concluziile de rigoare.
Tab.2
Date inițiale pentru analiză
Feluri de produse Volumul producției fabricate, unități
anul anul curent
precedent
А 1 2
«А» 26020 26840
«B» 18450 18450
«C» 9535 9200
«D» 840 880
6
 «E» 1620 1900
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură

Feluri de Volumul producţiei fabricate Îndeplinirea Producţia Curent în

programului curentă după lim. structurii
produse
Precedent Curent de producţie, structura precedente,
% precedentă,
suma, pon- suma, pon- mii lei
derea, mii lei
mii lei mii lei derea,
%
%
A 1 2 3 4 5 6* 7**
“A” 26020 46.08 26840 46.86 103.15 26390 26390
„B” 18450 32.67 18450 32.22 100.00 18710 18450
„C” 9535 16.89 9200 16.06 96.49 9673 9200
„D” 840 1.49 880 1.54 104.76 853 853
„E” 1620 2.87 1900 3.32 117.28 1644 1644
Total 56465 100 57270 100 101.43 57270 56537
În baza datelor din tabel se calculează coeficientul mediu de structură. În cazul
în care el este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de pe urma
nerespectării structurii programate ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din
formula de calcul.

57270¿
56537¿ ¿
Kstr. = ¿ x 100 = 98.72%

∆VPF = 56537 – 57270 = - 733 mii lei.

Concluzie:

În baza datelor din tabelul 2 se poate constata că la entitatea analizată

programul de producţie după structură a respectat numai la nivelul de 98,72%, ceea
ce a contribuit la reducerea VPF cu 733 mii lei. Suma producţiei pierdute poate fi
considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.

Test

1. Calculați cota-parte a entității pe piața internă, dacă:

1) vânzările producătorilor autohtoni alcătuiesc 80 mln.lei, inclusiv în RM – 50
mln.lei;
7
 2) vânzările entității alcătuiesc 8 mln.lei, inclusiv în RM – 6 mln.lei.
Alegeți prin încercuire varianta corectă.
a) 7,5%; b) 12%; c) 75%.
2. Dacă volumul producției fabricate efectiv alcătuiește 42 550 mii lei, iar cel
programat – 43800 mii lei, atunci modificarea acestuia va influența asupra
veniturilor din vânzări cu:
a) -1250 mii lei; b) +1 250 mii lei.
Rezolvare:
VPFef.=42 550 mii lei
VPF pr.=43 800 mii lei
VV=VPFef.-VPFpr.=42550-43800=-1250 mii lei.
3. Dacă volumul producției fabricate programat este de 98 260 mii lei, realizat
în limita programului – de 92 850 mii lei, iar efectiv – de 105 400 mii lei,
atunci coeficientul ritmicității va fi egal cu 94,49% (indicați modul de calcul
al acestuia).
Rezolvare:
Krt.=VPFlim./VPFpr.*100=92850/98260*100=94,49%
Creativitate:
Alege-ți cuvintele corecte conform întrebărilor din toată tema “Analiza
programului de producție și comercializare”, pentru a obține pe verticală cuvântul
“Comercializare”.

1.Cum se numește corespunderea produsului fabricat cerințelor pieței de

desfacere?
2.Cum se numește proprietatea particulară ale fiecărui produs fabricat,care
corespunde unor cerințe strict determinate de piața de desfacere sau satisfac
anumitor necesități ale consumatorului?
3.Enumerarea completă a produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor
sau clasificarea lor pe grupe omogene mari,este?
4.Prin ce se subânțelege pretențiile primite de la clienți cu privire la produsele
vândute?
5.Prin......... se subânțelege îndeplinirea programului de producție conform
graficului stabilit.
6.Graficul de ritmicitate poate fi îndeplinit pe diferite perioade de timp, unul din
aceste perioade este în limita...?
7.Este un concept care se utilizează în domeniile vieții economice și sociale, însă
care prezintă un caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru
domenii de sectoare, functiuni sau obiecte specifice?
8.Ce se numește ponderea fiecărui fel de produs în volumul total al producției
fabricate?

8
9.Cum este numită practica analitică care utilizează în cele mai dese cazuri formula
generală de calcul, ce reflectă legătura reciprocă dintre indicatori?
10.Prin ce se determină ca raport între valoarea producției executate în limitele
programului și valoarea producției programate?
11.Este cedarea a unui bun în schimbul unei sume de bani, se numește..?
12.Există mai multe metode de apreciere a programului de producție după
ritmicitate, una dintre care este metoda de....?
13.Prin intermediul cui...., se determină ca raport dintre valoarea totală a
produsului fabricat și cantitatea lui în unități naturale?
14.Ce se obține din desfășurarea unei activități din plasarea unei sume de bani sau a
unui câștig este..?

Rezolvarea rebusului:

9
10