APLICAŢIA nr.

ANALIZA RITMICITĂŢII PRODUCŢIEI

Fie următoarele date de analiză (coloanele 1,2,3 şi 5):

Valoarea producţiei (qj*pj) (lei) Producţia Producţia

Indicele efectivă la efectivă în
Nr. Subdiviziuni P(0) gtj0 R(1) gtj1 realizării ritmicitatea limita
crt. de timp „i” producţiei programată ritmicităţii
r
qti0.pti0 (%) qti1.pti0 (%) (Q1 ) sau programate
(Iqti) [qti1(gti0).pti0] (Qt’)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
1. Trimestrul I 2.368,7 2.524,7
2. Trimestrul II 2.593,1 2.536,0
3. Trimestrul III 2.682,5 3.033,0
4. Trimestrul IV 3.251,2 3.202,5
5. TOTAL 10.895,5 11.296,2

qti1  pti 0
1. Se determină indicii la nivelul subdiviziunilor de timp „i” (trimestre) ( I qt   100) şi pe total producţie anuală
qti 0  pti 0

( IQ 
q ti1  pti 0
 100 )
q ti 0  pti 0

2. Se calculează greutăţile specifice (ponderile) pe subdiviziuni de timp „i”

q p
g ti  ti ti  100
 qti  pti
3. Indicele general al aritmicităţii (indicele lui Adamov) caracterizează starea de neritmicitate pozitivă (Iap), starea de neritmicitate
negativă (Ian) şi starea de ritmicitate generală (Iag), astfel:

- indicele aritmicităţii pozitive

q p 
I ap    ti1 ti 0  1, pentru perioadele in care q ti1  p ti 0  qti 0  pti 0
 q ti 0  pti 0 

- indicele aritmicităţii negative

 q p 
I an   1  ti1 ti 0 , pentru perioadele in care qti 0  p ti 0  qti1  pti 0
 q ti 0  pti 0 

- indicele aritmicităţii generale

qti1  pti 0
I ag   1 
qti 0  p ti 0
sau
Iag = Iap + Ian
4. Indicele coeficientului de variaţie a lui Pearson (ICV)

 q 2
ti  pti  qti  pti g ti

CV 
g ti
, qti  pti 
q ti  pti
qti  pti n
 1, stare de neritmicitate prin depasirea planului

CV1  1, stare de ritmicitate perfecta
I CV  
CV0  0, stare de uniformitate
 1, stare de neritmicitate prin nerealizarea planului
5. Coeficientul mediu al ritmicităţii ( K t ), se determină în două modalităţi:

- ca abatere faţă de 100% a sumei abaterilor absolute a greutăţilor specifice (a ponderilor) pe

subdiviziuni de timp „i”

qti  pti
Kt  100%   gti , undegti  gti1  gti0 , iar gti  100
qti  pti

- prin compararea valorii producţiei efective în limita ritmicităţii programate, la valoarea producţiei
efective recalculată în funcţie de ritmicitatea programată

Qt' Qt'
KT   , 0  K t  1, cu conditia K t  1
Q1r  qti1 ( g ti 0 )  pti 0

Qt'   min q ti1 ( g ti1 )  p tio ; q ti1 ( g ti 0 )  p pti 0 
Producţia efectivă la ritmicitatea programată ( Q1r =  qti1 ( g ti 0 )  pti 0 ) se obţine distribuind producţia efectivă
după ritmicităţile perioadei precedente. La nivelul subdiviziunilor de timp „i”, această producţie se obţine
aplicând „regula de 3 simplă”.

Producţia efectivă în limita ritmicităţii programate ( Q t'   min q ti1 ( g ti1 )  p tio ; q ti1 ( g ti 0 )  p ti 0 ) se obţine
însumând minimele care rezultă din compararea producţiei efective cu producţia efectivă după ritmicităţile
perioadei precedente.
6. Energia informaţională (Et) evidenţiază modificările care s-au produs în starea de ritmicitate prin concentrarea realizărilor în jurul
unei singure subdiviziuni de timp.
 g ti1  g ti 0 , stare de neritmicitate prin depasirea planului
2
Et   g ti  g ti1  g ti 0 , stare de ritmicitate
 g  g , stare de neritmicitate prin nerealizarea planului
 ti1 ti 0

cu conditia  g ti  1 ( sau 100%)

Et0 = (0,2174)2 + (0,2380)2 + (0,2462)2 + (0,2984)2 = 0,253564

Et1 = (0,2235)2 + (0,2245)2 + (0,2685)2 + (0,2835)2 = 0,252817

Atât Et0 cât şi Et1 au valoarea îndepărtată de 1 (→1/n), ceea ce înseamnă că producţia anuală este repartizată relativ uniform pe
subdiviziuni de timp (pe trimestre, în cazul exemplului). Faptul că scade uşor valoarea energiei informaţionale (Et1 < Eto), rezultă că
ritmicitatea s-a modificat în defavoarea unor subdiviziuni de timp care deţin ponderi mai ridicate în totalul producţiei şi înregistrează o
scădere în perioada următoare (în cazul exemplului de faţă, în defavoarea trimestrului IV) respectiv, ponderea pe subdiviziuni de
timp s-a modificat în favoarea unor subdiviziuni de timp care dețin ponderi mai mici în total (în cazul exemplului de faţă, în favoarea
trimestrului I).

7. Coeficientul energiei informaţionale (CE)

CE 
g ti1  g ti 0

0,2174 x0,2235  0,238x0,2245  0,2462 x0,2685  0,2984 x0,2835
 0,9981
E j1  E j 0 0,253564 x0,252817
Valoarea apropiată de 1 a coeficientului energiei informaţionale arată că modificările în ritmicitatea producţiei de la o perioadă la alta
nu sunt semnificative (adică creşterile şi scăderile ponderilor nu sunt în valoare mare, de ex. pentru trimestrul I ritmicitatea se
modifică de la 21,74% la 22,35%, adică cu 0,61%, pentru trimestrul II ritmicitatea se modifică de la 23,80% la 22,45%, adică cu –
1,35% etc.).
SEZONALITATEA constituie o caracteristică a activităţii unor întreprinderi de producţie şi/sau de distribuţie cu implicaţii asupra
modului de organizare a aprovizionării şi gestiunii stocurilor, asupra sistemului de distribuţie şi a rezutatelor economico-financiare.
Măsurarea sensului şi intensităţii sezonalităţii activităţii poate fi efectuată cu ajutorul următorilor indicatori:
8. Coeficientul de sezonalitate ( K Sma ) calculat cu ajutorul mediei aritmetice:

CA 
K Sma  1

CA
unde: CA – reprezintă cifra de afaceri medie lunară
CA – reprezintă media lunară (trimestrială, anuală) generală a cifrei de afaceri
Cu cât valoarea acestui coeficient se îndepărtează de 1, cu atât caracterul sezonier al fenomenului este mai pronunţat şi, invers, cu
cât se apropie de 1, cu atât sezonalitatea se atenuează.
9. Coeficientul de concentrare sezonieră (G) se utilizează pentru măsurarea intensităţii şi tendinţei sezonalităţii:

n g ti2  1
G
n 1
unde: gti – reprezintă ponderea cifrei de afaceri pe diviziuni de timp (lună, trimestru) în cifra de afaceri
n – reprezintă numărul de termeni ai seriei.
Coeficientul de concentrare sezonieră poate lua valori cuprinse între 0 şi 1. Apropierea de 0 semnifică o distribuţie uniformă a
vânzărilor pe diviziuni de timp, iar apropierea de 1, arată o concentare a vânzărilor pe anumite perioade ale anului.

EXEMPLU:

Fie următoarele date de analiză, care reprezintă cifra de afaceri a unei entităţi economice pe o perioadă de doi ani. Evoluţia lunară a
vânzărilor la nivelul entităţii economice pe cei doi ani se prezintă astfel:

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total
Anul
tn (0) 14.000 16.000 25.000 47.000 51.000 61.000 73.000 67.000 59.000 12.000 19.000 17.870 461.870
tn+1 (1) 24.500 26.200 36.000 38.000 42.000 52.500 63.000 58.000 49.500 32.500 30.000 28.120 480.320
CA 19.250 21.100 30.500 42.500 46.500 56.750 68.000 62.500 54.250 22.250 24.500 22.995
39.257,9
CA
K Sma 0,49 0,537 0,777 1,083 1,184 1,446 1,732 1,592 1,382 0,567 0,624 0,586
Exemplificarea modului de calcul a coeficientului de sezonalitate:
14.000  24.500
CA Ianuarie   19.250 lei
2
19.250  21.100  30.500  42.500  46.500  56.750  68.000  62.500  54.250  22.250  24.500  22.995 471.095
CA    39.257,9
12 12

19.250
K SmaIanuarie 
 0,49
39.257,9
Observăm că cererea creşte în mod continuu din luna ianuarie până în luna iulie când înregistrează intensitatea maximă, după care
scade până la sfârşitul anului. Luna ianuarie reprezintă perioada în care cererea se manifestă cu intensitate minimă.

Exemplificarea modului de calcul a coeficientului de concentrare sezonieră (G):

Luna Ponderi Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.
Anul pe
subdiv.
de timp
tn (0) gti0 0,0303 0,0347 0,0541 0,1018 0,1104 0,1321 0,1511 0,1451 0,1277 0,0259 0,0411 0,0387
2
gti0 0,000918 0,001204 0,002926 0,010363 0,012188 0,01745 0,021995 0,021054 0,016307 0,000670 0,001689 0,001497
tn+1 (1) gti1 0,051 0,0545 0,0750 0,791 0,0874 0,1093 0,1312 0,1208 0,1030 0,0677 0,0625 0,0585
gti12 0,002601 0,002970 0,005625 0,006257 0,007639 0,011946 0,017213 0,014593 0,010609 0,004583 0,003906 0,003422

Valoarea coeficientului de concentrare sezonieră semnifică o distribuţie relativ uniformă a vânzărilor lunare în timpul anului. Ca
tendinţă se înregistrează o atenuare a sezonalităţii, evidenţiată de scăderea coeficientului de concentrare sezonieră de la 17,46% la
9,36%.