Sunteți pe pagina 1din 116

INTRODUCERE

Lucrarea de fata vine sa revizuaiasca si sa completeze cartea Dalia Simona


Miron si Constantin Mircioiu: SEMINARII DE MATEMATICI APLICATE IN
FARMACIE, editura Tehnoplast, Bucuresti 2000.
Aceasta editie extinde in primul rand volumul exercitiilor rezolvate si propuse
pentru rezolvare la fiecare capitol in parte.
O schimbare esentiala o reprezinta adaugarea unor capitole noi, de matematici
aplicate in farmacie, in conformitate cu programa actualizata a cursului tinut studentilor
anul I.
Capitolele adaugate noi sunt legate de analiza datelor de eliberare a substantelor
farmaceutic active din formularile farmaceutice, deci de domeniul biofarmaciei (Spatii
de curbe experimentale. Modelarea datelor de dizolvare. Criterii de comparare a
modelelor. Aplicarea criteriilor matematice in selectia modelelor de dizolvare. Metrici de
dizolvare) si de analiza farmacocinetica (Determinarea parametrilor farmacocinetici.
Modelul farmacocinetic monocompartimental, cazul administrarii extravasculare.
Calculul valorilor de echilibru ale concentratiei dupa administrari repetate intr-un model
monocompartimental, in cazul administrarii i.v.).
Aceste capitole au accentuat caracterul aplicativ al cursului si au dat o interpretare
cantitativa unitara a unor aspecte de biofarmacie prezentate pe parcursul anilor la
discipline separate, cu notatii si interpretari calitative diferite, care permit cu greu
aplicarea acestor notiuni la evaluarea de laborator a medicamentelor, la monitorizarea
clinica a tratamentelor medicamentoase. Extinderea mult mai mare a acestor metode este
prezentata in anul IV la cursul de biostatistica.
Cartea se adreseaza in egala masura si masteranzilor si doctoranzilor prin
prezentarea metodelor fundamentale de evaluare cantitativa a medicamentelor si
tratamentelor medicamentoase.
Uram succes tuturor celor care vor cauta in aceasta carticica exemple de abordari
cantitative riguroase in farmacie si medicina.

AUTORII

Bucuresti, octombrie 2010

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


SPATII DE CURBE EXPERIMENTALE

MODELAREA DATELOR DE DIZOLVARE

Cinetica de dizolvare modele

O dreapta este definita de ecuatia de forma Y = bX + a, unde a reprezint


interceptul lui Y (valoarea lui Y cnd X = 0) i b este panta. b = (Y2 Y1) / (X2 X1)
pentru oricare dou puncte de pe dreapt.
Se pune problema determinrii dreptei care descrie cel mai bine aceast
dependena liniara a unor puncte (date). O soluie a acestei probleme o constituie dreapta
prin cele mai mici ptrate, dreapta pentru care suma ptratelor distanelor de la ea la
punctele experimentale este minim.
Valorile lui a i b care minimizeaz suma ptratelor erorilor sunt soluiile sistemului

SS SS
a 0 a 2 yi a bxi 0

SS 0 SS 2 y a bx x 0
i i i
b b

Aplicand regula lui Cramer se obine:

a
2
Yi xi xi xi y i
i b
n xi yi xi y i

x x y y
i i
2 2 2
n xi2 xi n xi2 xi x y
i

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Aplicatii.

1. FORMULAREA 1

Consideram datele experimentale obtinute la cedarea metoprololului dintr-o formulare cu


cedare prelungita

t(ore) Rexp%
2 30
4 45
6 58
8 64

Legea lui Higuchi: R(%) k t Rexp = R% t xi


R (%) yi
Determinarea automata in excel: t R (%) xi yi

t(ore) t Rexp t Rexp 70.00


y = 24.447x - 3.7262
60.00
2 1.41 30.81 43.57 R2 = 0.9942
50.00
4 2.00 44.49 88.99
40.00
6 2.45 57.77 141.50
R%

30.00
8 2.83 64.52 182.50
20.00
20 8.69 197.59 456.56 10.00

0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)

R% = 24.4 t

y bx a

x y n
xi yi
2

b
i i
; a
y x x x y
i i i i i b = 24.447
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2. FORMULAREA 2

Legea lui Higuchi: R (%) k t Rexp = R%

t(ore) Rexp t Rexp


t 70.00
60.00
y = 22.977x - 0.9811
2 1.41 30.99 43.82 50.00
2
R = 0.9897

R(%)
4 2.00 44.99 89.97 40.00
30.00
6 2.45 57.25 140.22
20.00
8 2.83 62.58 177.00 10.00

20 8.69 195.80 451.02


0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

sqr(t)

y bx a

x y n
xi yi
2 b = 22.977
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i

3. FORMULAREA 3

Legea lui Higuchi: R (%) k t Rexp = R%


t xi
R (%) yi
t R (%) xi yi
t(ore) t Rexp t Rexp 90.00
y = 31.578x - 7.0831
80.00
2 1.41 39.07 55.26 70.00 R2 = 0.9882
60.00
4 2.00 54.41 108.81
R(%)

50.00
6 2.45 68.32 167.35 40.00
30.00
8 2.83 84.35 238.57 20.00

20 8.69 246.14 569.99


10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqr(t)

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


y bx a

x y n
xi yi
2 b = 31.578
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i

4. FORMULAREA 4 t xi

Legea lui Higuchi: Rexp = R% R (%) yi


R (%) k t
t R (%) xi yi

t(ore) t Rexp t Rexp 50.00


y = 17.848x - 8.1529
40.00
2
2 1.41 17.68 25.00 R(%) 30.00
R = 0.9953
4 2.00 26.75 53.51 20.00

10.00
6 2.45 35.07 85.91 0.00

8 2.83 43.01 121.66 0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

sqr(t)
20 8.69 122.52 286.09

y bx a

x y n
xi yi
2 b = 17.848
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i

5. FORMULAREA 5 t xi
Legea lui Higuchi: Rexp = R% R (%) yi
R (%) k t
t R (%) xi yi

t(ore) t Rexp t Rexp 80.00


70.00 y = 36.964x - 30.562
2 1.41 20.64 29.19 60.00
2
R = 0.9925
R(%)

50.00
4 2.00 44.12 88.23 40.00
30.00
6 2.45 62.35 152.72 20.00
10.00
8 2.83 71.94 203.48 0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
20 8.69 199.04 473.62 sqr(t)

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


y bx a

x y n
xi yi
2 b = 36.964
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x i
2
i
x n i

6. FORMULAREA 6 t xi
Legea lui Higuchi: Rexp = R% R (%) yi
R (%) k t
t R (%) xi yi

t(ore) t Rexp t Rexp 90.00


80.00
2 1.41 59.86 84.65 70.00
60.00
4 2.00 80.03 160.06
R(%)

50.00
6 2.45 78.61 192.55 40.00
y = 11.64x + 48.583
30.00
8 2.83 77.01 217.83 20.00 2
R = 0.5648
10.00
20 8.69 295.51 655.09 0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

sqr(t)

y bx a

x y n
xi yi
2

b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
b = 11.64

90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
y =12.74x + 54.924
30.00
R2 =0.6598
20.00
10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50

l nt

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


7. FORMULAREA 7

Legea lui Higuchi: R(%) k t Rexp = R%

t(ore) t Rexp t Rexp


2 1.41 5 7.07 t xi
4 2.00 10 20.00 R (%) yi
6 2.45 25 61.24
8 2.83 35 98.99 t R (%) xi yi
20 8.69 75 187.30

40
35 y = 21.881x - 28.799
2
30 R = 0.9359

25
R(%)

20
15
10
5
0
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)

y bx a

x y n
xi yi b = 21.881
b
i i
; a
yi xi2 xi xi yi
2 2
x
2 i n xi2 xi
x n i

8. FORMULAREA 8

Legea lui Higuchi: R (%) k t Rexp = R%

t(ore) t Rexp t Rexp


4 2 10 20
t xi
16 4 20 80 R (%) yi
36 6 30 180
64 8 40 320 t R (%) xi yi
20 100
120 600

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


45
y = 5x
40
R2 = 1
35
30
25

R(%)
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
sqrt(t)

y bx a

x y n
xi yi
2 b=5
b
i i
; a
y x x x y i i i i i
2 2
x 2 i n x x i
2
i
x n i

9. FORMULAREA 9

t xi
R (%) yi
Legea lui Higuchi: R (%) k t Rexp = R%
t R (%) xi yi

t(ore) Rexp t Rexp


t 30
y = 2x + 8
4 2 12 24 25
R2 = 1

16 4 16 64 20
R(%)

15
36 6 20 120
10
64 8 24 192 5

120 20 72 400 0
0 2 4 6 8 10
sqrt(t)

y bx a

x y n
xi yi
2 b=2
b
i i
; a
y x x x yi i i i i
2 2
x
2 i n x x i
2
i
x n i

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


CRITERII DE COMPARARE A MODELELOR

Criteriul Akaike (AIC)

- ne permite sa determinam care dintre modele este mai adecvat si cuantifica cu cat
este mai adecvat.
- ne permite sa comparam atat modelele cu clasificare in trepte cat si pe cele fara
clasificare in trepte.
- combina teoria probabilitatilor, teoria informatiei si conceptul de entropia
informatiei.
Folosind criteriul Akaike calculele sunt mai simple. Daca se accepta ipotezele uzuale
pentru regresia nonliniara (ca imprastierea punctelor in apropierea curbei urmeaza o
distributie gaussiana), criteriul Akaike este definit de ecuatia de mai jos:

AIC n ln WSS 2 p
unde:
- n este numarul de puncte experimentale,
- p este numarul de parametri
- WSS este suma patratelor distantelor de la punctele experimentale la curba, masurate
pe verticala

O valoare obtinuta cu criteriul /testul Akaike are semnificatie relativa la diferenta a doua
modele; indicele pentru un singur model nu ne spune nimic.

Criteriul Schwarz (SC)


Criteriul lui Schwarz, desi diferit de criteriul lui Akaike se bazeaza ca si acesta pe suma
erorilor corectata printr-o penalizare proportionala cu numarul de parametri (p) ai
modelului:

AIC n ln WSS 2 p (1)


SC n ln WSS p ln n (2)
in care WSS este suma patratelor deviatiilor modelului cu p parametri definita ca
n 2

WSS wi Rth Rexp (3)


i 1

unde wi este ponderea punctelor.


Modelul ecuatiei cu cea mai mica valoare AIC si/sau SC este cea mai buna
modelare a evolutiei in timp a modelului.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Aplicarea criteriilor matematice in selectia modelelor de dizolvare

Consideram in continuare date experimentale privind cedarea din formulari farmaceutice


cu cedare prelungita pe baza de metoprolol (I Prasacu, C Mircioiu, R Sandulovici, F
Enache; Eliberarea metoprololului din forme farmaceutice solide. Alegerea si validarea
unui model teoretic, Farmacia, 2009, vol. LVII, (1), 89-98 )

1. FORMULAREA 1

Modelarea folosind legea lui Higuchi

Legea lui Higuchi: R(%) k t

70
y = 24.447x - 3.7262
60
R2 = 0.9942
t(ore) t Rexp= R% 50
40
R%

2 1.41 30.81 30
4 2.00 44.49 20
10
6 2.45 57.77
0
8 2.83 64.52 0 1 sqrt(t) 2 3

Unul din parametrii comuni la orice evaluare a performantelor modelelor este suma
patratelor abaterilor datelor experimentale de la datele prezise de model numita si suma
erorilor. Notam suma cu WSS de la denumirea din limba engleza weighted sum of
squares suma ponderata a patratelor erorilor:

WSS wi ( Rteoretic Rexp erimental ) 2

WSS calculat fara ponderile wi

Rt Rexp (Rt - Rexp)2


Rt = 24.447 t -3.7262= 30.8
30.85 1 0.001
44.4
45.17 9 0.456
57.7
56.16 7 2.597
64.5
Dupa cum se vede din grafic, dreapta care 65.42 2 0.808
exprima cel mai bine dependenta cantitatii WSS= (%) 3.86
cedate de radicalul timpului este Rt = 24.447 t -3.7262 = 30.85.
Suma patratelor distantelor de la date la dreapta WSS este calculata in tabelul de mai sus.

10

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Calculul indicilor AIC (Akaike), SC (Schwarz)

index AKAIKE: AIC = n*lnWSS+2p = 4*lnWSS+2*1 = 7.40

CRIT. SCHWARZ: SC = n*lnWSS + p*ln(n) = 4*ln3.86+ 1*ln4 = 6.79

2. FORMULAREA 2

Legea lui Higuchi: R (%) k t

- WSS wi ( Rteoretic Rexp erimental ) 2


t(ore) t Rexp
2 1.41 30.99
4 2.00 44.99
ycalc 48.95
6 2.45 57.25
8 2.83 62.58

- ycalc este media datelor experimentale Rexp.

70.00
y = 22.977x - 0.9811
60.00
R2 = 0.9897
50.00
40.00
R%

30.00
20.00
10.00
0.00
0.00 1.00 2.00 3.00
sqrt(t)

WSS calculat fara ponderile wi WSS ( Rteoretic Rexp erimental )2

2
R teoretic= 22.977* t - 0.9811= Rt Rexp (Rt -Rexp)
31.51 30.99 0.28
44.97 44.99 0.00
55.30 57.25 3.79
64.01 62.58 2.04
WSS= 6.10
index
AKAIKE=n*lnWSS+2p=4*lnWSS+2*1=9.235

CRIT. SCHWARZ: SC = n*lnWSS + p*ln(n) = 4*ln6.10+ 1*ln4=8.621

11

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


3. FORMULAREA 3

Legea lui Higuchi: R (%) k t

- WSS wi ( Rteoretic Rexp erimental ) 2


t(ore) t Rexp
2 1.41 39.07
4 2.00 54.41
ycalc 61.54
6 2.45 68.32
8 2.83 84.35

-
- ycalc este media datelor experimentale Rexp.

90.00
y = 31.578x - 7.0831
80.00
2
70.00
R = 0.9882
60.00
50.00
R%

40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)

WSS calculat fara ponderile wi WSS ( Rteoretic Rexp erimental )2

2
R teoretic= 31.587* t - 7.0831= Rt Rexp (Rt -Rexp)
31.51 39.07 2.24
44.97 54.41 2.78
55.30 68.32 3.79
64.01 84.35 4.47
WSS= 13.29

index AKAIKE=n*lnWSS+2p=4*lnWSS+2*1=12.348

CRIT. SCHWARZ: SC = n*lnWSS + p*ln(n) = 4*ln13.29+ 1*ln4=11.734

12

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


4. FORMULAREA 4

Legea lui Higuchi: R (%) k t


- WSS wi ( Rteoretic Rexp erimental ) 2
t(ore) t Rexp
2 1.41 17.68
4 2.00 26.75
ycalc 30.63
6 2.45 35.07
8 2.83 43.01

- ycalc este media datelor experimentale Rexp.

50.00
y = 17.848x - 8.1529
40.00
R2 = 0.9953
30.00

20.00

10.00

0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

sq r t ( t )

WSS calculat fara ponderile wi WSS ( Rteoretic Rexp erimental )2

R teoretic= 17.848* t -8.1529= Rt Rexp (Rt -Rexp)2


17.09 17.68 0.35
27.54 26.75 0.62
35.57 35.07 0.24
42.33 43.01 0.47
WSS= 1.69

index AKAIKE = n*lnWSS+2p=4*lnWSS+2*1= 4.095

CRIT. SCHWARZ: SC = n*lnWSS + p*ln(n) = 4*ln1.69+ 1*ln4=3.481

13

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Metrici de dizolvare

Consideram ca doua produse sub forma de tablete ( testat T si referinta R)


contin aceeasi substanta activa, in aceeasi concentratie si ca am obtinut urmatoarele
rezultate in ceea ce priveste cedarea:

timp Cantitatea eliberata %


(min.) X Ti X Ri Cantitatea de s.a.(%) dizolvata in timp

0 0 0 100

Cantitatea de s.a. (%)


10 15 5 80
90

20 20 10 60 85
60
30 40 25 40 50
40 20
45 60 50 15 25
20
60 90 85 5
10
0 0
0 10 20 30 40 50
Tim p (min.)
Testat Referinta

Sa se calculeze distantele f1, f2, , s, , w intre profilele de dizolvare.

Rezolvare:

Metricile sunt functii de diferente si/sau de patratele acestora :

X Ti X Ri X Ri X Ti ( X Ri - X Ti )2
0 0 0 0
15 5 10 100
20 10 10 100
40 25 15 225
60 50 10 100
90 85 5 25

f1 =
X X Ri Ti

X Ri

0 10 10 15 10 5 50
Deci f1 = = 0.285
0 5 10 25 50 85 175

14

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Factorul
100
f2 = 50*lg
n

X X Ti
2
Ri
i 1
1
n

100 100 100


f2 = 50*lg 50*lg = 50*lg =
100 100 225 100 25 550 111
1 1
n 5
50*0.98 <50

Facem observatia ca in cazul factorului f2 este stabilita prin recomandari ale


autoritatilor de reglementare, o bariera intre similaritate si non-similaritate intre
curbe, si anume valoarea de 50. Un factor mai mare de 50 justifica decizia de
similaritate
Se admite ca profilele de dizolvare sunt similare si in cazul in care f2 < 50, cu
conditia ca ambele produse sa elibereze peste 85% din substanta activa in primele 15
minute.

Distantele , s sunt: =

2
X Ti X Ri X Ri X Ti ( X Ri - X Ti ) X Ri + X Ti
0 0 0 0 0
15 5 10 100 20
20 10 10 100 30
40 25 15 225 65
60 50 10 100 110
90 85 5 25 175

10 10 15 10 5 50 1 1
=2* = 2* = 2* = 0.25
20 30 65 110 175 400 8 4

100 100 225 100 25 550 550


s =4* = 4* 5.50
20 30 65 110 175 400 100

X Ri X Ti
Distantele , w (weighted, fiecare punct i fiind poderat cu ) sunt:
X Ri X Ti
1 X X
= max RI , Ti
n X Ti X Ri
15

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


X X
X Ri X Ti max Ri , Ti
w =
1 X Ti X Ri
n
X Ri X Ti

X Ti X Ri X Ri + X Ti Timp 10 20 30 45 60
X X
max Ti , Ri
X Ri X Ti comprimat
0 0 0 1 10 10 30 50 80
15 5 3 20 2 20 30 40 60 90
20 10 2 30 3 15 20 40 70 86
40 25 40/25=1.6 65 4 20 30 50 70 100
60 50 60/50=1.2 110 5 10 20 30 50 84
90 85 90/85=1.06 175 6 15 10 50 60 100
X Ti 15 20 40 60 90

1 1
= * 3 2 1.6 1.2 1.06 * 8.86 1.76
5 5
1 20*3 30* 2 65*1.6 110*1.2 175*1.6
w *
5 20 30 65 110 175
1 60 60 104 132 280 636
* 1.59
5 400 400

Pentru normele de tipul , nu exista reglementari care sa stabileasca limitele intre


similaritate si non-imilaritate. Norma de siguranta dc provenita din norma cubica
dc(R,T) = max Ri Ti va da in acest caz:
dc(R,T) = 15
Deci curbele nu difera in nici un punct cu mai mult de 15%.

Timp 10 20 30 45 60
comprimat
1 5 10 20 65 80
2 3 5 15 40 75
3 10 15 20 35 86
4 4 13 30 40 90
5 3 20 25 75 84
6 5 7 30 45 95
X Ri 5 10 25 50 85

16

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


FUNCTII DIFERENTIABILE
DERIVATE, DIFERENTIALE

Derivate partiale de ordin I ale unei functii de mai multe variabile.

Fie f : E R3 R o functie reala de trei variabile. Derivata partiala a lui f este


derivata ordinara a functiei in raport cu x, in raport cu y, respectiv in raport cu z, si se
f f f
noteaza astfel: f x , f y , respectiv f z
x y z

Derivate partiale de ordin II ale unei functii de mai multe variabile.

Fie f : E R2 R o functie reala de doua variabile. Derivatele partiale de ordin II ale


functiei f(x,y) se noteaza:

2 f f
f x2 2

x x x

2 f f
f y2 2

y y y

2 f f
f xy
xy y x

2 f f
f yx
yx x y

f f f
Diferentiala unei functii de mai multe variabile f(x, y, z): df = dx + dy + dz .
x y z
Reguli de diferentiere:

a. Diferentiala unei sume:

Din relatia f = u + v, unde u si v sunt functii de x, avem


df u ' v'dx u ' dx v' dx df du dv

b. Diferentiala unui produs:

Fie u si v doua functii de x. Din relatia f = uv avem


df u ' v uv'dx vu ' dx u v' dx df vdu udv

17

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


c. Diferentiala functiei-cat:
u u vdu udv
Daca f , atunci df d
v v v2

Derivata dupa o directie data , a unei functii de trei variabile u = f(x, y, z)

u u u u
cos cos cos unde , , sunt unghiurile dintre
x y z
directia si axele corespunzatoare.

Determinantul functional (jacobianul):

f f f
x y z

g g g
D ( f , g , h)
J(x, y, z) = x y z
D( x, y, z )
h h h
x y z

Exercitii:

Sa se calculeze derivatele partiale ale functiilor:

1. f ( x, y, z ) x 3 y 2 z 2 x 3 y z 5

Solutie:
f f f
3x 2 y 2 z 2 ; 2 x 3 yz 3 ; x3 y 2 1
x y z

2. f ( x, y, z ) x 2 y 3 3 yz z 2

Solutie:
f f f
2x ; 3 y 2 3z ; 3 y 2z
x y z

3. f ( x, y, z ) sin xy cos( x z )

18

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Solutie:
f f f
y cos xy z sin( x z ) ; x cos xy ; x sin( x z )
x y z

x y
4. f ( x, y )
x y

5. f ( x, y ) ln x x 2 y 2
z
6. f ( x, y, z ) ( xy)
7. f ( x, y, z ) ln xy 5 x 4 z 3
8. f ( x, y) ln x 2 5 y 4
2

9. f ( x, y) e 5 x (sin 3 y 1)
x
10. f ( x, y )
2
x y
1
11. f ( x, y ) tgx tg 3 x
3
12. f ( x, y ) x ln y x 3 y

II. Sa se calculeze diferentiala totala a functiei:

1. f ( x, y) x 2 y 2
Solutie:
f x f y
;
x x2 y2 y x2 y2
x y
df = dx + dy
2 2
x y x y2
2

2. f ( x, y ) x 3 y 3 3 xy

3. f ( x, y ) ln x 2 y 2
4. f ( x, y ) xyz
5. f ( x, y, z ) x 2 y 2 z 2
6. f ( x, y, z ) xyz z 2 x 5 y 3 x 5
7. f ( x, y, z ) e( x 2 z 3 1)arctg z

III. Sa se calculeze diferentialele totale de ordinul I si II pentru functiile urmatoare:

1. f ( x, y) 2 x 2 3xy y 2

Solutie:
Metoda 1:
Se calculeaza derivatele de ordinul I ale functiei:

19

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


f f
4x 3 y ; 3x 2 y .
x y
f f
Diferentiala de ordinul I este: df = dx + dy = 4 x 3 y dx + 3x 2 y dy .
x y
Derivatele de ordin II sunt:

2 f 2 f 2 f
4 ; 2 ; 3
x 2 y 2 xy
Diferentiala de ordinul II este:
2 f 2 2 f 2 f 2
d2 f = dx + 2 dxdy + dy = 4dx 2 6dxdy 2 dy 2 .
x 2 xy y 2

Metoda 2:
Prin diferentiere se obtine:

df = 4 xdx 3 ydx xdy 2 ydy 4 x 3 y dx 3x 2 y dy .

Diferentiind inca o data si tinand cont ca dx si dy nu depind de x si y se obtine:

d 2 f = 4dx 3dy dx 3dx 2 y dy 4dx 2 6dxdy 2dy 2


2. f ( x, y) ln x 2 y
3. f ( x, y ) 2 xy y 3

IV. Sa se calculeze cu aproximatie:

1. 1.02
3.01

Solutie:
Se considera functia f ( x, y ) x y .
Numarul ce trebuie calculat poate fi considerat ca o crestere a acestei functii cand x
= 1, y = 3,
x = 0.02 si y = 0.01.
Valoarea initiala a functiei este f = 13 = 1
f df yx y 1 dx x y ln xdy yx y 1 x x y ln xy 3 12 0.02 ln 1 0.01 0.06
Atunci 1.02 3.01 1 0.06 1.06

2. 1.02
3

3. 0.93
2

4. 4.052 2.932
5. 1.023 1.973
6. Inaltimea unui con este H = 30 cm si raza R = 10 cm. Cum se va modifica volumul
conului daca inaltimea creste cu 3mm iar raza scade cu 1mm?

20

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Solutie:
1
Volumul conului este V R 2 H
3
Modificarea volumului poate fi aproximata prin diferentiala:
1
V dV 2 RHdR R 2 dH
3
1
3

2 10 30 0.01 10 2 0.03 10 31.4 cm 3

7. Cu cat trebuie sa creasca raza astfel incat aria sectorului sa ramana neschimbata
cand unghiul scade cu un grad? (R = 15 cm, = 60o).

Solutie:

Aria sectorului de cerc este S o
R 2 este o functie de doua variabile, R si .
360
Daca aria ramane neschimbata, diferentiala functiei este zero.


dS o
2 RdR R 2 d
360

dS S o
2 RR R 2
360
R 15 1
S 0 2 RR R 2 0 R 1.25 [cm]
2 2 60

8. O latura a unui dreptunghi este a = 10 cm, iar cealalta este b = 4 cm. cum se
modifica diagonala dreptunghiului daca a creste cu 4 mm, iar b scade cu 1 mm?

V. Sa se calculeze cresterea si diferentiala functiei

1. y 3x 2 x , pentru x = 1 si x 0.01

Solutie:

y 3 x x x x 3 x 2 x 6 x 1x 3x 5 0.01 3 0.012 0.0503


2 2

dy = ydx = (6x - 1)dx 6 x 1x 5 0.01 0.05

2. y 5 x x 3 , pentru x = 2 si x 0.001
2
3. y , pentru x = 9 si x 0.01
x

2 f 2 f 2 f
VI. 1. Sa se rezolve ecuatia 2 0 facand substitutia u = x si v = x
x 2 xy y 2
+ y.
Solutie:
Consideram functia f ca fiind dependenta de variabilele u si v, f u x, y , v x. y . .

21

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


u u
u=x 1 si 0
x y

v v
v=x+y 1 si 1
x y
Se calculeaza derivatele partiale de ordin I:

f f u f v f f f f
1 1
x u x v x u v u v

f f u f v f f f
0 1
y u y v y u v v

Se calculeaza derivatele partiale de ordin II:

2 f f f f f f

x 2
x x x u v x u x v

f f u f v 2 f 2 f

x u u u x u v x u 2 u v

f f u f v 2 f 2 f

x v v u x v v x u v u 2
Se obtine

2 f 2 f 2 f 2 f
2
x 2 u 2 u v v 2

2 f f z f u f v 2 f

y 2 y y y v v u y v v y v 2

2 f f z f u f v 2 f 2 f
2
vx x y x v v u x v v x u v v

Inlocuind in ecuatie se obtine:

2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f
2 2 2
u 2 u v v 2

x 2 yx y 2 u2 u v v 2
2
f f f
2
0 0 constant f C1 u C 2 , unde C1 si
u u u u
C 2 sunt functii numai de v.

22

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


x 2u 2u
2. Sa se arate ca functia u arctg satisface ecuatia Laplace: 2 2 0.
y x y
Solutie:
Se calculeaza mai intai derivatele partiale de ordinul I:

u 1 1 y
2
x x y x y2
2
1 2
y
u 1 x x
2 2
y x2 y x y2
1 2
y
Se calculeaza si derivatele partiale de ordinul II:

2u y 2 xy
2
2
x 2
x x y x2 y2 2

2u x 2 xy
2
2
y 2
y x y x 2 y 2 2

Prin insumarea ultimelor doua relatii se obtine

2u 2u 2 xy 2 xy
2 + 0 , deci este satisfacuta ecuatia
x 2
y x2 y2
2
x 2
y2
2

Laplace.

VII. Sa se calculeze Jacobianul in cazul urmatoarelor transformari de


coordonate:

1. sferice:

x sin cos , y sin sin , z cos

Solutie:
sin cos cos cos sin sin
D x, y , z
sin sin cos sin sin cos 2 sin
D , ,
cos sin 0

2. polare:

x r cos , y r sin , unde r 0, [0,2 ]

Solutie:

23

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


D x, y cos r sin
r
Dr , sin r cos

3. cilindrice:

x r cos , y r sin , z r unde r 0, [ 0, 2 ] .

VIII. Sa se afle derivata functiei z 2 x 2 3 y 2 in punctul P(1,0) pe directia ce


face un unghi de 1200 cu axa Ox.

Solutie:
z z
4x 4
x x P (1, 0 )

z z
6 y 0
y y P (1, 0 )

cos cos120 0 1 / 2 ; sin sin 120 0 3 / 2

z z z 1 3
cos sin 4 0 2
x y 2 2

24

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


OPERATORI DIFERENTIALI


, , i j k , ( - nabla)
x y z x y z
Prin aplicarea operatorului diferential unei functii scalare , se obtine un
vector, gradientul campului scalar:


grad = , , = i j k
x y z x y z
Prin aplicarea produsului scalar intre operatorul diferential si o functie
vectoriala u se obtine divergenta campului vectorial

u1 u 2 u 3
u
x y z

Prin aplicarea produsului vectorial intre operatorul diferential si o functie


vectoriala u se obtine rotorul campului vectorial

x u rot u
Rotorul campului vectorial se calculeaza prin dezvoltarea formala a
determinantului

i j k
u u u u u u
x u= i 3 2 j 3 1 k 2 1
x y z y z x z x y
u1 u2 u3

Aplicatii:

1. Sa se calculeze grad in punctul P(1,0,0) unde x 2 y 2 z 2 .


Solutie:
Se calculeaza derivatele partiale si valorile lor in punctul P(1,0,0):


2x 2
x x P (1, 0, 0 )

25

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)



2y 0
y y P (1, 0, 0 )


2 z 0
z y P (1, 0 , 0 )

Atunci, grad = 2i sau grad = (2,0,0)

2. Se dau x y z si xy xz yz . Sa se calculeze v grad x grad .

Solutie:


, , 1,1,1
x y z

, , y z , x z, x y
x y z
i j k
v grad x grad 1 1 1 i ( y z ) j ( x z ) k ( x y)
yz xz x y

3. Sa se verifice urmatoarele reguli:

a. div( grad ) = ( )

Solutie:


( ) = , , = , , , , =
x y z x y z x y z
2 2 2

x 2 y 2 z 2

b. div( rot u ) = ( x u ) 0

Solutie:

u u u u u u
( x u ) , , 3 2 , 1 3 , 2 1 =
x y z y z z x x y
2 2 2 2 2 2
u 3 u 2 u1 u 3 u 2 u1
0
xy xz yz xy xz yz

4. Daca r ( x, y, z ) este vectorul de pozitie in coordonate carteziene, sa se


calculeze:

26

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


div r ( x, y, z ), grad r , rot r , unde r x 2 y 2 z 2

Solutie:

r r r
div r r = , , (x, y, z) =1 + 1+ 1 = 3
x y z


grad r r = , , r
x y z
r 2x x

x 2
2 x y z2 2 r
r 2y y

y 2 x2 y2 z2 r
r 2z z

z 2
2 x y z 2 2 r
x y z r
r = , ,

r r r r

i j k

rot r x u = 0
x y z
x y z

5. Sa se calculeze gradientul functiei ( x, y, z ) 5 x 2 y 2 z


6. Fie u ( x, y, z ) (5 x 3 y 2 )i (3xz y 3 ) j (3z 4 2 xyz)k . Sa se calculeze

divu .

27

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


SERII TAYLOR

Fie f o functie reala derivabila de n ori pe intervalul [a,b]. Se considera x0 si x doua


puncte distincte, x0 , x [ a, b ] .
Seria de puteri
f ( x0 ) f ( x0 ) 2 f ( x0 ) 3 f ( n ) ( x0 ) n
f ( x0 x) f ( x0 ) x x x ... x ...
1! 2! 3! n!
Se numeste seria Taylor a functiei f(x) in vecinatatea punctului x0 . Deseori se
dezvolta in serie in jurul originii, x0 = 0, iar seria astfel obtinuta se numeste serie
MacLaurin:

f (0) f (0) 2 f (0) 2 f ( n ) (0 ) n


f (0 ) f (0 ) x x x ... x ... .
1! 2! 3! n!
Se noteaza cu Rn (x) suma tuturor termenilor seriei Taylor de la termenul de rang
(n+1) pana la . Acesta este restul de ordin n al dezvoltarii:

f ( k ) ( x0 ) k
n
Rn ( x ) f ( x )
x
k 1 k!
Formula lui Lagrange pentru evaluarea restului:

x n 1
Rn ( x ) f ( n1) ( ) , unde ( x0 , x )
(n 1) !

Aplicatii

Sa se dezvolte in serie MacLaurin seriile:

1. f : R [-1,1], f(x) = sinx

Solutie:

Dezvoltarea in serie MacLaurin a unei functii este:

f (0) f (0) 2 f (0) 3 f ( n ) (0 ) n


f ( x) f (0) x x x ... x ... .
1! 2! 3! n!
Calculam derivatele functiei f(x) = sinx:

f ( x) sin x f (0) 0

f ( x) cos x f (0) 1

f ( x) sin x f (0) 0

f ( x) cos x f (0) 1
.............................................
28

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Dezvoltarea in serie MacLaurin a functiei sinus este:
1 1 1 1
sin x = x x 3 x 5 ... (1) x 2 n1 ...
1! 3! 5! (2n 1) !

2. f : R [-1,1], f(x) = cosx

Solutie:

Dezvoltarea in serie MacLaurin a unei functii este:

f (0) f (0) 2 f (0) 3 f ( n ) (0 ) n


f ( x) f (0) x x x ... x ... .
1! 2! 3! n!
Calculam derivatele functiei f(x) = sinx:

f ( x) cos x f (0) 1

f ( x) sin x f (0) 0

f ( x) cos x f (0) 1

f ( x) sin x f (0) 0
...............................................

Dezvoltarea in serie MacLaurin a functiei cosinus este:


1 1 1
cos x = 1 x 2 x 4 ... (1) n x 2 n ...
2! 4! ( 2n) !

3. f : R R, f(x) = e x

Solutie:

Calculam derivatele functiei f(x) = e x

f ( x ) e x f (0 ) 1

f ( x) e x f (0) 1

f ( x) e x f (0) 1

f ( x) e x f (0) 1
.............................................

(n)
f ( x ) e x f (0 ) 1

29

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Dezvoltarea in serie MacLaurin a unei functii este:

f (0) f (0) 2 f (0) 3 f ( n ) (0 ) n


f ( x) f (0) x x x ... x ... .
1! 2! 3! n!

Dezvoltarea in serie MacLaurin a functiei e x este:

1 1 1 1
ex 1 x x 2 x 3 ... x n ... .
1! 2! 3! n!

Pentru x = 1 se obtine dezvoltarea in serie pentru e:

1 1 1 1
e 1 ... ... .
1! 2 ! 3! n!

4. f : R R, f(x) = e x

Solutie:

Dezvoltarea in serie pentru aceasta functie se poate obtine direct, inlocuindu-l pe x cu


x in seria MacLaurin a lui e x . Se obtine:

1 1 1 1
e x 1 x x 2 x 3 ... (1) n1 x n ... .
1! 2! 3! n!

e x e x
5. sh : R R, sh x , (sinus hiperbolic)
2

e x e x
ch : R R, ch x , (cosinus hiperbolic)
2

Solutie:

Folosind dezvoltarile in serie ale functiilor e x si e x se obtine:

1 1 1 1
ex 1 x x 2 x 3 ... x n ... .
1! 2! 3! n!

1 1 1 1
e x 1 x x 2 x 3 ... (1) n1 x n ... .
1! 2! 3! n!

30

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1 1 1
e x + e x = 21 x 2 x 4 ... x 2 n ...
2! 4! ( 2n) !

e x e x 1 1 1
1 x 2 x 4 ... x 2n ...
2 2! 4! ( 2 n) !

1 2 1 4 1
ch x 1 x x ... x 2n ...
2! 4! (2 n ) !

1 1 1 1
e x - e x = 2 x x 3 x 5 ... x 2 n1 ...
1! 3! 5! (2n 1) !

e x ex 1 1 1 1
x x 3 x 5 ... x 2n 1 ...
2 1! 3! 5! (2n 1)!

1 1 1 1
sh x x x 3 x 5 ... x 2n 1 ...
1! 3! 5! (2n 1)!

6. Formulele Euler

e ix e ix e ix e ix
sin x , cos x
2 2

Solutie:

Formulele Euler se obtin plecand de la seria MacLaurin a lui e x


1 1 1 1
e x 1 x x 2 x 3 ... x n ...
1! 2! 3! n!
si inlocuindu-l pe x cu ix si respectiv cu ix se obtine:

1 1 2 1 3 1 n
e ix 1 ix ix ix ... ix ... =
1! 2! 3! n!

1 1 1 1 1
1 x 2 x 4 ... i x x 3 x 5 ... = cos x i sin x
2! 4! 1! 3! 5!
ix
e = cos x i sin x rel. (1)

1
e ix 1 ix 1 ix 2 1 ix 3 ... 1 ix n ... =
1! 2! 3! n!
1 1 1 1 1
1 x 2 x 4 ... i x x 3 x 5 ... = cos x i sin x
2! 4! 1! 3! 5!

31

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


e ix = cos x i sin x rel. (2)

Adunand relatiille (1) si (2) se obtin formulele lui Euler.

e ix e ix 1 ix 1 1
sin x
2 2
2

e e ix = e ix e ix =
2
1 1 1 1 1
1 ix ix ix ... ix ...
2 3 n

2 1! 2! 3! n!
1 1 1 1 1
1 ix ix ix ... ix ...
2 3 n

2 1! 2! 3! n!

1 1 1 1
= i x x 3 x 5 ... x 2 n1 ...
1! 3! 5! ( 2n 1) !

e ix e ix
Analog se procedeaza pentru calcularea lui cos x
2

1 x
7. Sa se dezvolte in serie MacLaurin functiile: ln(1 + x), ln(1 - x), ln
1 x

Solutie:

1
Se observa ca ln 1 x
1 x
Pentru x 1 , suma seriei geometrice cu ratia (-x) este:
1
1 x x 2 x 3 x 4 ...
1 x
Prin integrare termen cu termen se poate obtine seria cautata fara a calcula derivatele
succesive necesare dezvoltarii in serie:
x2 x3 x4
ln(1 x) x ... (1)
2 3 4

1
ln 1 x 1 x x 2 x 3 x 4 ...
1 x

Prin integrare termen cu termen rezulta:

x 2 x3 x 4
ln(1 x) x ... (2)
2 3 4

1 x
Stiind ca ln(1 x) ln(1 x) ln si scazand relatiile (1) si (2) se obtine:
1 x

32

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1 x x3 x5
ln 2 x ...
1 x 3 5
Folosind aceste dezvoltari in serie se pot calcula, cu aproximatie, logaritmii
numerelor.

Sa se calculeze: ln 0,9; ln 1,1; ln 12

0,12 0,13 0,14


ln 0,9 ln(1 0,1) 0,1 ... 0,10535
2 3 4

0,12 0,13 0,14


ln 1,1 ln(1 0,1) 0,1 ... 0,09527
2 3 4

1 x 1 x 11
ln12 = ln 12 x 1
1 x 1 x 13

11 1 11 3 1 11 5
ln 12 2 ... 2.48487
13 3 13 5 13

8. Seria binomiala


Fie functia f : R R, f(x) = 1 x , R. Se cere dezvoltarea in serie MacLaurin
a functiei.

Solutie:


f(x) = 1 x f (0) 1

1
f x 1 x f (0)

2
f x 11 x f (0) 1
.

n
f n x 1 ... n 11 x f n (0) 1 ... n 1

f
n
f 0 f 0 0 x n ...
f x f 0 x x 2 ...
1! 2! n!

Inlocuind in formula se obtine:

1 2 1 ... n 1 n
1 x 1 x x ... x ...
1! 2! n!

33

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Pentru N, se obtine formula lui Newton:


1 x 1 C1 x C2 x 2 ... Cn x n ...

Cu ajutorul seriei binomiale se poate calcula cu aproximatie radicalul unui numar.

Aplicatii

3
Sa se calculeze: 1.01, 3 10, 11

Solutie:

1/ 3
3 1 1 1
a) 1.01 1 x ,
100 100 3

Dupa inlocuire se obtine:

1 11 11 1
1/ 3 1 2 1 ... n 1 n
1 1 3 3 1 33 3 1 ...
3
1.01 1 1 3 ...
100 1! 100 2! 100 n! 100

10 1/ 3 1 1
b) 3
10 3 8 2 3 1.25 2 1 0.25 x 0.25 ,
8 4 3

1 11 11 1
1/ 3 1 1 2 1 ... n 1 1 n
1 1
3 3 3 3 3 ...
3
10 2 1 1 3 ...
4 1! 4 2! 4 n! 4

9. Sa se dezvolte in serie functia arctg x. Sa se calculeze arctg 1.

Solutie:

Se observa ca:

1 1
arctg x 1 x 2 x 4 x 6 x8 ...
1 x2 1 x2

Prin integrare termen cu termen se obtine:

x3 x5 x7
arctg x x ...
3 5 7
1 1 1
arctg 1 1 ... 0.72714
3 5 7

34

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)



Dar arctg 1 si se poate calcula cu aproximatie .
4
2
10. Sa se calculeze integrala e x dx
Solutie:
x2 2 1 4 x3 1 x5 1 x 7
e dx 1 x x ... dx x ...
2 3 2! 5 3! 7

11. Sa se determine functiile ale caror dezvoltari sunt urmatoarele:


x
a) x x 3 x5 ... R:
1 x2
x3
b) x 3 x6 x9 ... R:
1 x3
1
c) 1 2 x 4 x 2 ... R:
1 2x
1 1 1 1
d) 2 3 ... R:
x x x x 1
2 2 2 2 x
e) 2 3 ... R: 1
3 3 3 3 1 1
3

12. Sa se calculeze derivata de ordin n pentru 1 2 x 3 x 2 ... in punctul x = 0

R: n 1!

35

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


EXTREME ALE FUNCTIILOR DE MAI MULTE VARIABILE

Punctele de minim si de maxim ale unei functii se numesc puncte de extrem. Pentru
functiile de o singura variabila derivata functiei se anuleaza in punctele de extreme. In
cazul functiilor de doua variabile, punctele in care se anuleaza derivata functiei se
numesc puncte critice si o parte din ele sunt si puncte de extrem.

Fie f(x,y) o functie reala de doua variabile f : E R2 R

Definitie: Un punct (a,b) E se numeste punct stationar al lui f(x,y) daca functia f
este diferentiabila in punctul (a,b) si daca diferentiala sa este nula in acest punct,

f f
df(a,b) = 0 ( a, b ) 0 & ( a , b) 0
x y

Teorema: Daca (a,b) este punct stationar al functiei f(x,y) si daca functia f(x,y) are
derivate partiale de ordin doi continue intr-o vecinatate V a lui (a,b), atunci:
2
2 f 2 f 2 f
1. < 0, derivatele partiale fiind calculate in (a,b),
xy x 2 y 2
atunci (a,b) este punct de extrem local al functiei f(x,y) si anume:
2 f
Daca (a,b) > 0 (a,b) este punct de minim
x 2
2 f
Daca (a,b) < 0 (a,b) este punct de maxim
x 2
2
2 f 2 f 2 f
2. > 0, atunci (a,b) nu este punct de extrem local al
xy x 2 y 2
functiei f(x,y).

Puncte de extrem cu legaturi ale functiei f(x,y) cu conditia f(x,y)

Cand se da o relatie de legatura intre variabilele unei functii, extremele acesteia se


numesc extreme conditionate sau extreme cu legaturi
Pentru a afla punctele de extrem cu legaturi se scrie functia lui Lagrange:

F(x,y) = f(x,y) + f(x,y), unde este un multiplicator


nedeterminat.

Punctele de extrem legat se obtin prin rezolvarea urmatorului sistem de trei ecuatii cu
trei necunoscute:

36

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


F f
x x x 0


F f
0
y y y


( x, y ) 0


Extremele functiilor de n variabile

Fie f : E Rn R, f ( x1 , x 2 , x3 ...x n ) o functie de n variabil; fie


x 0 ( x10 , x 20 , x30 ,..., x n0 ) punct stationar.
f
x ( x1 , x 2 ,...., x n ) 0
1
f
( x , x ,......x n ) 0
x2 1 2
...................................
f
( x1 , x2 ,.....x n ) 0
x n
2 f
Se noteaza cu a ij ; i, j 1,2,..., n derivatele partiale de ordin 2 calculate
xi x j P
pentru punctul stationar. Se scriu urmatorii determinanti:
D1 a11
a11 a12
D2 ;
a21 a22
a11 a12 a13
D3 a21 a22 a23 ;
a31 a32 a33
.................................................
a11 a12 ... a1n
a21 a22 ... a2 n
Dn
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann

Daca:
1. determinantii D1 0, D2 0, D3 0, ...., Dn 0, atunci functia f are un punct de
minim in punctul stationar x 0 ( x10 , x 20 , x30 ,..., x n0 )
2. determinantii Di* ( 1) Di 0 , atunci functia f are punct de maxim in punctul
stationar x 0 ( x10 , x 20 , x30 ,..., x n0 )

37

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Exercitii rezolvate

I. Sa se gaseasca punctele de extrem ale functiilor:

1. f(x,y) = x 3+ y3 3xy

Solutie:

Se calculeaza intai derivatele partiale de ordinul I si se rezolva urmatorul sistem:


f
x 0 3 x 2 3 y 0 x 2 y 0
f 2 2
0 3 y 3 x 0 y x 0
y
x 0 x 1
Se obtin urmatoarele solutii: 1 si 2 P1(0,0) si P2(1,1) sunt
y1 0 y2 1
puncte critice. Se verifica daca aceste doua puncte sunt sau nu puncte de extrem:
- se calculeaza derivatele partiale de ordinul II si se verifica relatia 1. din
teorema enuntata mai sus.

2 f
2

x

3x 2 3 y 6 x
x
2 f
2

y

3 y 2 3x 6 y
y
2 f f

xy x y x

3 y 2 3 x 3
2
2 f 2 f 2 f
Calculam 2
2 = (-32) 6 x 6 y = 9 36xy.
xy x y
x 0
Pentru 1 se obtine = 9 36 0 0 9 >0 P1(0,0) nu este punct de
y1 0
extrem.
x 1
Pentru 2 se obtine = 9 36 1 1 9 36 27 < 0 P2(1,1) este
y2 1
punct de extrem.

2 f
6x 6 0 P2(1,1) este punct de minim.
x 2 P2 (1,1) P2 (1,1)

2. f(x,y) = x 3+ 3xy2 15x- 12y

38

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Solutie:

Se calculeaza intai derivatele partiale de ordinul I si se rezolva urmatorul sistem:

f
x 0 3 x 2 3 y 2 15 x 2 y 2 5
f
0 6 xy 12 0 xy 2
y

( x 2 2 xy y 2 ) 2 xy 5 ( x y ) 2 2 xy 5 ( x y ) 2 9 x y 3 .
Rezulta urmatoarele doua sisteme:

x y 3 x y 3
si
xy 2 xy 2
din rezolvarea carora se obtin punctele P1(1,2), P2(2,1), P3(-1,-2), P4(-2,-1).

2 f
2

x

3x 2 3 y 2 15 6 x
x
2 f
2
6 xy 12 6 x
y y
2 f f
6 xy 12 6 y
xy x y x

Calculam = (6y)2 6 x 6 x = 36(y2 - x2)

Se calculeaza pentru fiecare din cele patru puncte:


x 1
Pentru 1 se obtine = 36(4 - 1) = 108 > 0 P1(0,0) nu este
y1 2
punct de extrem.
x 2
Pentru 2 se obtine = 36(- 4 + 1) = -108 < 0 P2(2,1) este punct
y2 1
de extrem.

2 f
6x 6 2 12 0 P2(2,1) este punct de minim.
x 2 P2 ( 2,1) P2 ( 2,1)

Analog pentru celelalte doua puncte P3(-1,-2), P4(-2,-1) :


- P3(-1,-2) nu este punct de extrem
- P4(-2,-1) punct de maxim.

3. f(x,y) = sinx + siny + sin(x+y); x, y [0, /2]

Solutie:

39

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Se calculeaza derivatele partiale de ordinul I si se rezolva urmatorul sistem:

f
x 0 cos x cos( x y ) 0 cos x cos( x y ) 0
f
0 cos y cos( x y ) 0 (1) cos x cos( x y ) 0
y
Adunand cele doua ecuatii ale sistemului se va obtine:
cos x cos y 0 cos x cos y x y .
Rezultatul obtinut se introduce in prima ecuatie a sistemului si se obtine:
cos x cos 2 x 0 cos x ( 2 cos 2 x 1) 0 2 cos 2 x cos x 1 0
Notam cos x = t si inlocuind in ultima ecuatie aceasta devine:
2t2 + t -1 = 0 t1 = -2 cos x 1
x 2 / 3 y 2 P2 ( x 2 , y 2 ) x1 y1 P1 ( x1 , y1 )
t2 = 1 cos x = 1/2

2 f
sin x sin( x y )
x 2
2 f
sin y sin( x y )
y 2
2 f
sin( x y )
xy

Calculam = sin 2 ( x y ) sin x sin( x y ) sin y sin( x y )


2 sin 2 ( x y) sin y sin( x y ) sin x sin( x y ) sin x sin y

Pentru x = y = / 3 = -9/4 < 0 P2 , punct de extrem.
3 3
2 f
3 0 P2 punct de maxim.
x 2 P2 ,
3 3

Pentru x = y = = 0 nu se poate afirma nimic despre punctul P1 , .

II. Sa se gaseasca punctele de extrem conditionat ale functiilor:

1. f(x,y) = 6 - 4x 3y stiind ca variabilele x si y satisfac ecuatia x2 + y2 = 1

Solutie:

Se noteaza ( x, y ) = ( x 2 y 2 1) = 0.
Se scrie functia lui Lagrange:
F ( x, y ) = f ( x, y ) + ( x, y ) F ( x, y ) = 6 4 x 3 y + ( x 2 y 2 1)

40

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


F
x 0
2
x
F 4 2x 0
0 3
y 3 2 x 0 y
x2 y2 1 2 2
2
x y 1
( x, y) 0



Inlocuind in ultima ecuatie a sistemului se obtine:
2 2
2 3 5 5
1 1 si 2
2 2 2

4
5 x1 5 4 3
Pentru 1 se obtine P1 ;
2 3 5 5
y1
5

4
5 x2 5 4 3
Pentru 2 se obtine P2 ;
2 3 5 5
y2
5

2F 2F 2F
2 ; 2 ; 0 = - 4 2 < 0 exista puncte de
x 2 y 2 xy
extrem.

2F 5
2 P
4 3 2 4 3 21 2 5 0
x 1 , P1 , 2
5 5 5 5
4 3
P1 ; punct de maxim
5 5

2F 5 4 3
2 P
4 3 2 4 3 2 2 2 5 0 P2 ; punct de minim
x 2 , P2 , 2 5 5
5 5 5 5

x y
2. f(x,y) = x2 + y2 stiind ca ( x, y ) = 1
a b

41

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Solutie:

x y
F ( x, y ) = f ( x, y ) + ( x, y ) F ( x, y ) = x2 + y2 + 1
a b

F
x 0

2 x a 0 x 2a
F
0
y 2 0 y Inlocuind in ultima ecuatie a
b 2b
x
1y x y
1
( x, y ) 0 a b a b



sistemului se obtine:

2a 2 b 2
1 b 2 a 2 2a 2 b 2 2
2a 2b a b2

ab 2 a 2b
x si y
a2 b2 a2 b2

2F 2F
2
2x 2 ; 2
2y 2 ;
x x a y y a
2F F
2 y 0
xy x y x a

ab 2 a 2b
= - 4 < 0 P 2 2
; 2 2
punct de extrem.
a b a b

2F ab 2 a 2b
2 0 P ;
a2 b2 a2 b2 punct de minim
x 2

3. f(x,y,z) = xyz stiind ca ( x, y, z ) = xy + yz + xz a = 0

Solutie:

Se scrie functia lui Lagrange:


F ( x, y, z ) = f ( x, y, z ) + ( x, y, z ) F ( x, y, z ) = xyz + ( xy + yz + xz a).
Se rezolva urmatorul sistem:

42

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


F
x yz ( y z ) 0
F
xz ( x z ) 0
y
F
xy ( x y) 0
z
xy xz yz a 0
Se inmulteste prima ecuatie cu x, a doua cu y si a treia cu z; se aduna cele trei
3 xyz
ecuatii si, tinand cont de cea de-a patra ecuatie, se obtine: . Se
2a
inlocuieste in sistemul de mai sus rezultand urmatorul sistem:
3x
yz 1 2 a ( y z ) 0

3y
xz 1 ( x z ) 0
2a
3 z
xy 1 2a ( x y ) 0

3x 2a
2a ( y z ) 1 x( y z ) 3
3 y 2a
Deoarece x,y,z 0 ( x z ) 1 y ( x z )
2a 3
3 z
( x y) 1 z ( x y) a
2
2a 3
a
x yz care pot fi puncte de maxim sau de minim.
3

Exercitii propuse:

1. f(x,y) = x2 xy + y2 + 3x 2y +1
2. f(x,y) = x4 + y4 4xy
3. f(x,y) = x + y - x2 2y2 -4xy
4. f(x,y) = x3 + 3xy2 - 15x 12y
5. f(x,y) = 6 4x 3y, x2 + y2 = 1
6. f(x,y,z) = x2 + y2 -xy + x + y 1, x2 + y2 5 = 0
7. f(x,y,z) = xy + yz + xz, xyz = 1
8. f(x,y,z) = x2 - y2 + z2 2x , x + 2y - z = 0
9. f(x,y,z) = x - 2y + 2z, x2 + y2 + z2 = 1
10. f(x,y,z) = x2 + y2 + z2 +12xy + 2z

43

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


SERII NUMERICE, SIRURI SI SERII DE FUNCTII,
SERII DE PUTERI

SERII NUMERICE

Se numeste serie un sir de numere despartite intre ele prin semnul + si se noteaza:

a
n 1
n a1 a2 a3 .... an ...

unde a1 , a2 , a3 ,...., an ,... se numesc termenii seriei.


an se numeste termen general al seriei.

Sumele partiale ale seriei:


s1 a1
s2 a1 a2
s3 a1 a2 a3
...........................
sn a1 a2 a3 .... an

s1 , s2 ,..., sn formeaza sirul sumelor partiale notat (sn).

Def. (serie convergenta)



Seria a
n 1
n a1 a2 a3 .... an ... este convergenta daca sirul sumelor partiale

(sn) este convergent.

Daca S este limita sirului sumelor partiale (sn), vom spune ca S este suma seriei si
vom scrie:
n
S an lim ak lim sn
n n
n 1 k 1


Daca S lim sn sau limita nu exista vom spune ca seria
n
a
n 1
n este divergenta.

Studiul unei serii cuprinde doua etape:


1. se stabileste natura seriei (seria este convergenta sau divergenta);
2. daca seria este convergenta, se afla suma seriei.

Proprietati ale sirului termenilor si ale sumelor partiale

1. daca an , sirul sumelor partiale este marginit.


Reciproca nu este adevarata. Exemplu: seria 1 1 + 1 1 + este divergenta desi
sirul sumelor partiale 1, 0, 1, 0, este marginit.
44

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2. daca a n este formata din termeni pozitivi iar sirul sumelor partiale este
marginit, seria este convergenta.

3. daca a n an 0

4. daca an nu este convergent catre 0, seria a n este divergenta

CRITERII DE CONVERGENTA

I. Criteriul comparatiei (Weierstrass)

1. daca an cn pentru n n0 , unde n0 fixat, n0 si daca cn


a n
2. daca an d n 0 pentru n n0 , unde n0 fixat, n0 si
daca d n divergenta a n divergenta.

II. Criteriul radacinii (Cauchy)

Fie seria an si l lim n an .


n

1. daca l 1 a n
2. daca l 1 a n divergenta

III. Criteriul raportului (DAlembert)

an1
Fie seria an si l lim .
n an
1. daca l 1 a n
2. daca l 1 a n divergenta

In cazul in care prin aplicarea criterului radacinii si al raportului se obtine l = 1 seria


poate fi convergenta sau divergenta.

Daca an an 0 .

Daca an 0 an divergenta.

1
Seria Riemann n
n 1
este convergenta pentru 1 si divergenta pentru 1 .

45

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Serii de functii
Fie (f n) un sir de functii definit pe o multime E si presupunem ca sirul fn(x) este
convergent pentru orice x E .

Se defineste functia: f ( x) lim f n ( x) , unde f se numeste limita punctuala (simpla) a


n
lui (fn) pe multimea E. Se spune ca sirul (fn) converge punctual la f pe multimea E.

Criteriul lui Cauchy pentru convergenta uniforma:

Fie un sir de functii fn : E R si o functie f : E R. Atunci


(fn)
u
f 0 p Z astfel incat n, m p si x E f n ( x) f m ( x) .

Exercitii

I. Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii:


4. Seria geometrica cu ratia r: r n 1 r r 2 r 3 ... r n ...
n 1
Solutie:

Sumele partiale ale seriei sunt:

S1 1
S2 1 r
S3 1 r r 2
...........................
S n 1 r r 2 ... r n
Pentru a afla suma S se calculeaza
1 r n 1 1 r n 1
S n (1 r ) 1 r n1 S n .
1 r 1 r 1 r
1 r n1 1
Rezulta ca S lim S n lim . Pentru r (0,1), S seria este
n n 1 r 1 r 1 r

convergenta. In rest, seria este divergenta.


1 1 1 1 1
5. Seria armonica n 1 2 3 4 ... n ...
n 1
Solutie:

an 1 n 1
Aplicand criteriul raportului se obtine lim lim 1 nu se poate
n an n n
stabili natura seriei.

46

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1
Aplicand criteriul radicalului se obtine lim an lim 1 nu se poate
n n n
stabili natura seriei.

Daca se considera seria Riemann (seria armonica generalizata)


1 1 1 1 1
n
n 1
1
2
... ... ,
3 4 n

pentru 1 se obtine ca seria armonica este divergenta.


1 1 1 1 1
6. Seria armonica n
n 1
2
1 2
2 2 ... 2 ...
2 3 4 n
Solutie:

Se aplica criteriul radicalului si se obtine:

1 1
lim an lim 2
lim 2 / n 0 1 seria este divergenta.
n n n n n


2n n!
7.
n 1 n
n

Solutie:

Se aplica criteriul raportului si se obtine:


n
an1 n 1! 2n 1 n n n 1 2
s
lim lim n 1
n
lim 2 2 lim n
1
n a
n
n
n 1 n! 2 n
n 1 n
1 e
1
n
eria este convergenta.

1
8. n!
n 1

Solutie:

Se aplica criteriul raportului si se obtine:

an1 1
lim lim 0 1 seria este convergenta.
n an n n 1

47

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


a
9. n sin n
n 1

Solutie:
a a
sin sin
a n lim n a 1 a a 0 seria este divergenta.
lim an lim n sin lim
n n n n a 1 n a

n a n


1
10. 4
n 1 n n

Solutie:

Se aplica criteriul comparatiei si se obtine:


1 1 1
4

4

n 1 n
2
n 1 n n n 1 n


1 1
Cum
n 1 n
2
este serie convergenta seria este convergenta.
n 1 n4 n


cos nx
11. n(n 1)
n 1

Solutie:

Se aplica criteriul comparatiei si se obtine:


cos nx 1 1 1
n(n 1) n(n 1) n n 1
n 1 n 1 n 1

Se noteaza cu
n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sn ...
k 1 k k 1 1 1 1 2 2 1 3 3 1 n n 1

1 1 1 1 1 1 n
1 ...
2 2 3 3 n n 1 n 1


n 1
lim S n lim
n n n 1
1 seria n(n 1)
n 1
este convergenta seria

cos nx

n 1 n( n 1)
este

convergenta.

48

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


n2
1 n
12. n
n 1 3 n 1

Solutie:

Aplicand criteriul radicalului se obtine:

n2 n
1 n 1 n 1
lim an lim n lim 1 seria este convergenta.
n n 3 n 1 n 3 n 1
3e

II. Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii:

1 1 1 1
1. 1 2
3 4 ... n ... (R: convergenta)
2 3 4 n


2. sin 2n
n 1
(R: divergenta)

3.
n 1
n n 1 (R: divergenta)

1
4. n
n 1 n 1
(R: convergenta)

n!
5. n
n 1
2n
(R: convergenta)

cos ak
6.
k 0 2k
(R: convergenta)

n ln n
n3
7. (R: convergenta)
n 1 2n 1

n
x
8. n !
n 1 n
1 1
R: aplicand criteriul raportului se obtine ca seria convergenta pe ,
e e

49

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


sin nx
9.
n 1 n2
sin nx 1
R: seria este uniform convergenta deoarece
n 1 n 2
2
n 1 n

x
10. 1 n x
n 1
4 2

R: seria este uniform convergenta pentru


x (0, )
x x 1
4 2
n 1 1 n x
sup(0, )
n 1
4 2
1 n x
2
n

SERII FOURIER

Seria trigonometrica este o serie de forma:


a0 a
a1 cos x b1 sin x a2 cos 2 x b2 sin 2 x ... 0 ak cos kx bk sin kx
2 2 k 1
Constantele a0 , ak , bk sunt coeficientii seriei trigonometrice. Daca seria este
convergenta, atunci suma sa este o functie periodica cu perioada 2 deoarece cos nx
si sin nx sunt functii periodice cu perioada 2 .

Determinarea coeficientilor seriei Fourier

O functie periodica cu perioada 2 poate fi reprezentata ca o functie trigonometrica


ai carei coeficienti sunt:


1
a0 f ( x)dx


1
ak f ( x)cos kx dx


1
bk f ( x)sin kx dx

50

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Seria Fourier a unei functii pare sau impare

Daca f(t) este o functie para (f(-t) = f(t)) si integrabila pe intervalul [-1, 1], atunci

n n

f (t ) dt 2 f (t ) dt , iar seria sa Fourier este a0 ak cos k t , cu coeficientii


n 0 k 1

T /2 T /2
2 4
a0 0 f (t ) dt si ak 0 f (t )cos k t dt , unde T- perioada, - pulsatia
T T

Daca f(t) este o functie impara (f(-t) = -f(t)) si integrabila pe intervalul [-1, 1], atunci

f (t ) dt 0 , iar seria sa Fourier este b


k 1
k sin k t , cu coeficientii
n

T /2
4 2
bk 0 f (t )sin k t dt , unde T - perioada, - pulsatia
T

Aplicatii:

Sa se dezvolte ca serii Fourier urmatoarele functii:

1. functia periodica f(x) cu perioada 2 definita astfel: f(x) = x, x

Solutie:


1 1 x2
a0 xdx 0
2


1 1 sin kx 1
ak x cos kx dx x sin kx dx 0
k k


1 1 cos kx 1 2
bk x sin kx dx x co s kx dx (1)k 1
k k k

Functia este reprezentata de seria:

sin x sin 2 x sin 3 x sin kx


f x 2 ...(1) k 1 ...
1 2 3 k

51

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2. functia periodica f(x) cu perioada 2 definita astfel:

x, pentru x 0
f ( x)
x, pentru 0 x

Solutie:

0
1
a0 ( x)dx xdx
0
0
1
ak ( x)cos kx dx x cos kx dx
0
0
1 sin kx 0 1 sin kx 1
x sin kx dx x sin kx dx
k k k 0 k0

1 cos kx 0 cos kx 2
2 cos k 1
k k k 0 k

0, pentru k par

4
k 2 , pentru k impar

Functia este reprezentata de seria:

4 cos x cos 3 x cos 5 x cos(2 p 1) x


f x 2 2
2
... 2
...
2 1 3 5 (2 p 1)

3. functia periodica f(x) cu perioada 2 definita astfel:

1, pentru x 0
f ( x)
1, pentru 0 x

Solutie:

Se determina coeficientii seriei Fourier:

0
1
a0 (1)dx dx 0
0

0
1 1 sin kx 0 sin kx
ak (1)cos kx dx cos kx dx 0
0 k k 0

52

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


0
1 1 cos kx 0 cos kx 2
bk (1)sin kx dx sin kx dx 1 cos k
0
k k 0 k

0, pentru k par

4
k , pentru k impar

Functia este reprezentata de seria:

4 sin x sin 3 x sin 5 x sin(2 p 1)


f x ... ...
1 3 5 (2 p 1)

4. functia periodica f(x) cu perioada 2 definita astfel:

f(x) = x 2 , x

Solutie:

Se determina coeficientii seriei Fourier:


1 1 x 3 2 2
a0 x 2 dx
3 3


1 2 1 x 2 sin kx 2
ak x cos kx dx x sin kx dx
k k


2 cos kx 1 4
x cos kx dx 2 cos k
k k k k

4
k 2 , pentru k par

4 , pentru k impar
k 2

1 2 1 2 cos kx 2
bk x sin kx dx xco s kx dx
k k
x

2 sin kx 1
x sin kx dx 0

k k k

53

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Functia este reprezentata de seria:

2 cos x cos 2 x cos 3 x


f x 4 2 2
2 ...
3 1 2 3

5. functia periodica f(x) cu perioada 2 definita astfel:

0, pentru x 0
f ( x)
x, pentru 0 x

Solutie:

Se determina coeficientii seriei Fourier:

0
1 1 2
a0 0dx xdx
0
2 2


1 1 sin kx 1 1 cos kx
ak x cos kx dx x sin kx dx
0 k 0 k0 k k 0

0, pentru k par

2
k 2 , pentru k impar


1 1 x cos kx 1 1
bk x sin kx dx cos kx dx cos k cos k
0 k 0 k0 k k

1
k , pentru k par

1 , pentru k impar
k

Functia este reprezentata de seria:

2 cos x cos3x cos 5 x sin x sin 2 x sin 3 x


f x 2 2
2
... + ...
4 1 3 5 1 2 3

6. Sa se reprezinte printr-o serie Fourier functia f t sin t .


Solutie:

54

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2
f t sin t este functie para, periodica, de perioada T 2
T

Se determina coeficientii seriei Fourier:

/2
2 2
a0 0 sin t dt

/2 /2
4 2
ak 0 sin t cos 2kt dt 0 sin 1 2k t sin 1 2k dt =

2 cos(1 2k )t cos(1 2k )t / 2 1
=
(1 2k ) (1 2k ) 0 4 (1 2 k )(2k 1)

bk 0

1 cos 2t cos 4t cos 6t


f t ...
4 2 1 3 35 57

55

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Integrale improprii. Integrale duble pe domenii din R2.
Integrale curbilinii

Fie f o functie definita pe [a,b] si integrabila pe [a,b]

Daca limita
b

f ( x) dx lim f ( x) dx .
b
a a

este finita, integrala este convergenta sau functia f(x) este integrabila pe [a, ] . Daca
limita este infinita sau nu exista, integrala este divergenta. Analog se introduc
integralele:
b b

f ( x )dx lim f ( x)dx


a
a

b 0 N

f ( x)dx lim f ( x)dx sau f ( x) dx lim f ( x) dx lim f ( x) dx


a N N
b a N 0

Integrale improprii

Aplicatii:

Sa se calculeze:


1
1. 1 x 2
dx
0

b
1 1 b
0 1 x 2 dx lim 2
dx lim arctg x 0 lim arctg N
b 1 x b N 2
0


1
2. x dx
1

b
1 1 b
1 x dx lim dx lim ln x 1 lim ln b ln1 lim ln b 0 integrala nu
b
1
x b N N

este convergenta.


x
3. 1 x 4
dx

56

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


0 b
x x x 1 1
1 x 4 dx alim dx lim dx lim arctg a 2 lim arctg b 2
1 x 4 b 1 x 4 2 a 2 b
a 0

1 1
0
2 2 2 2


x
4. e dx
0

N
x x x N
e dx lim e dx lim (e ) 1 i spunem c integrala este convergent.
N N 0
0 0


x
5. e dx
0
o
x x x 0
e dx lim e dx lim (e )
0
N
N
N N
1 ,deci integrala este convergent.


x2
6. 2xe dx
0

a a N
2 2 2 2 2

2xe x dx 2xe x dx 2xe x dx lim x x


2xe dx lim 2xe dx
N N
a N a
2
a 2
N 2 2 2 2
lim (e x ) lim (e x ) lim (e a e t ) lim(e t e a ) 0
N N N a N t

integrala este convergent

Exercitii propuse:
0
x 1 1 x
a. a dx ; b. 1 x 2 dx ; c. 1 x 1 x dx ; d. 0 1 x 2 dx ; e. 0 cos xdx
0

f. e ax sin bxdx ; g. e ax cos bxdx
0 0

57

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Integrale duble pe R2

b d

D f ( x , y ) dxdy a c f ( x, y)dy dx, a x b, c x d
In conditii asemanatoare, cand se schimba rolul variabilelor x prin y, se obtine:
d b

D f ( x , y ) dxdy c a f ( x, y)dx dy, a x b, c x d

Aplicatii:

Sa se calculeze:

1. ( x 2 y)dxdy 1 x 4, 2 x 5
D
4
5 4
5
4
5
D ( x 2 y)dxdy 1 2 ( x 2 y)dy dx 1 xy y
2
2
dx 5 x 25 2 x 4 2 dx
1
4
171
3 x 21 dx .
1
2

2. ln( x y)dxdy , unde D este x [0,1], y [1, 2]


D

1 1
2
ln( x y )dxdy ( x y ) ln( x y) y 1 dx ( x 2) ln( x 2) ( x 1) ln( x 1) 1dx
D 0 0

9 3
ln 3 4ln 2 .
2 2

2
3. ( x y )dxdy 3 x 4, 3 x 4
D

4. ( x y)dxdy , unde D este domeniul marginit de dreptele


D
y x, y 2 x
si de paralelele la Oy cu ecuatiile x 1, x 3
2x
3
2 x 3
y2
3
2 2 2 x2
3
5x2
D ( x y ) dxdy 1 x x y dy dx 1 xy 2 x 2 x x dx 1 2 dx
2 x 1

2

3
5 x3 65

2 3 1 3
1
5. x y dxdy 3 x 4, 3 x 4
D

58

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


x2 1
6. dxdy 1 x 2, y x, y
D
y2 x
7. ( x
2
y 2 )dxdy . x2 y 2 a2 , x y 3 , y x 3
D

Integrale curbilinii de speta I

b
2 2 2
f ( x, y, z )ds f x(t ), y (t ), z (t ) x '(t ) y '(t ) z '(t ) dt
C a

Aplicatii:

x 3cos t
1. 3
x 2 y 2 ds C : x 2 y 2 9 ec. cercului , t [0, 2 ]
C y 3sin t

2
2 2 2 2

D
3
x 2 y 2 ds 3cos t 3sin t 3sin t ' 3cos t '
0
3

2 2 2
2
3
9(cos 2 t sin 2 t ) (3cos t ) 2 3sin t dt 3
9 9 cos 2 t 9sin 2 tdt 3
9 3dt
0 0 0

2
3 9 3t 0 3 9 3 2 0 6 3 9

2. xyds C : x t, y t 2 t [1,1]
C

1
3 2
R.: t 1 2t dt 0 intrucat functia este simetrica fata de origine
1

x x ln(1 t 2 )
3. ye ds C : t [0,1]
C y 2arctgt t

1
R.: I 2 arctgt t e

ln 1 t 2
dt ...
0

x a cos t
4. xyds C : t 0,
C y a sin t 2

59

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


ab a 2 ab b 2
R.: I
3 a b

Integrale curbilinii de speta a II-a

b b
x f (t )
P( x, y)dx Q( x, y )dy Pdf Qdg daca C : , t [ a, b]
C a a y g (t )

Aplicatii:

2 x t2
1. xydx y dy C : 3
t [0,1]
C y t

1 1 2 1 1 1 1
t8 t9 7
2
xydx y dy t
2 3
t 2tdt t
3 2 7 8
3t dt 2 t dt 3 t dt 2
80
3
9 0 12
C 0 0 0 0

x cos t
2. 1 x 2 dx xdy C : t ,
C y 2sin t 2 2

x et
3. xdy C : t
t [0, ln 2]
C y ln(1 e )

x x ln(1 e 2 )
4. ye dx C : t [0,1]
C y 2arctgt t

60

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


TRANSFORMATA LAPLACE

Functia F ( p ) f (t ) e pt dt se numeste transformata Laplace a functiei f(t).
0
Proprietati ale transformatei Laplace:

este o transformare liniara: [f(t) + g(t)] = [f(t)] + [g(t)] (1)

1 p
teorema asemanarii: [f( t)]= F

teorema intarzierii: [f(t - )] e p [f(t)]

teorema deplasarii: F(p q) = [ eq f(t)]

derivarea originalului: [ f (t ) ] pF ( p) f (0)

[ f (t ) ] p 2 F ( p) pf (0) f (0)

Aplicatii:

I. Sa se determine imaginile functiilor:

1. f(t) = 1
Solutie:

pt pt 1 1
F ( p ) f (t ) e dt = e dt e pt
0 0 p 0
p
1
imaginea functiei unitate este .
p
2. f(t) = e t

Solutie:

F ( p ) f (t ) e pt dt =
0

pt 1 1
= e e t
dt e ( p )t
dt e pt
0 0 p 0
p
1
imaginea functiei e t este .
p

3. sin t , cos t ,s h t , ch t

Solutie:

61

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Functiile sin t , cos t , s h t , ch t (unde este o constanta reala sau
complexa) pot fi exprimate prin combinatii liniare de exponentiale:

1 i t 1 i t
sin t
2i

e ei t cos t
2

e e i t
1 1
s h t e t e t ch t e t e t
2 2
t 1
Stiind ca [ e ] si folosind proprietatea de liniaritate se obtine:
p

1 1 1 1
sin t
2i

ei t e i t
2 i p i p i p2 2
(2)

1 1 1 1 p
cos t
2

ei t + ei t 2
2 p i p i p 2
(3)

1 1 1 1
s h t
2

e t e t 2
2 p p p 2

1 1 1 1 p
ch t
2

e t + e t 2
2 p p p 2
.

4. f (t ) 3sin 4 t 2 cos5 t

Solutie:

Cu ajutorul relatiilor (1), (2) si (3) se obtine:

4 p 12 2p
[f(t)] = 3 2
2 2 2 2
p 16 p 25 p 16 p 25

II. Sa se determine functia original a carei imagine este:

5 20 p
1. F(p) = 2
2
p 4 p 9

Solutie:

Functia F(p) poate fi scrisa sub forma:

5 2 p
F(p) = 2 20 2
2 p 4 p 9
5
Tinand cont de relatiile (1), (2) si (3) se obtine: f (t ) sin 2 t 20cos 3 t
2
62

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1
2. F(p) =

p p a2
2

Solutie:

Functia se descompune astfel:

1 A Bp C
2

p p a 2 2

p p a2
1 1 1 1 1 1
Se obtine: A 2
, B 2 , C 0 2 2
a a p( p a ) a p p a 2
2 2

Functia original este:

1 1 1
p ( p 2 a 2 ) a 2 1 cos a t .

1 1 1
3. Sa se calculeze originalele functiilor urmatoare: , 2, 3
p p p
n
1

p

Solutie:
1
Se cere calculul functiei f(t) stiind ca [ f(t)] = F ( p) .
p

1
1 n
4. Sa se calculeze
p 1

III. Sa se rezolve ecuatiile cu conditiile initiale precizate :

1. c "(t ) 2c '(t ) c(t ) 1 cu conditiile c (0) 0 si c '(t ) 1

Solutie:

Stiind ca
[ f (t ) ] pF ( p) f (0)
[ f (t ) ] p 2 F ( p ) pf (0) f (0)
not
F ( p ) [ f (t )] f ( p ) f

63

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


obtinem relatiile de mai jos
[ c(t ) ] pc ( p) c(0) pc 0 pc
[ c(t ) ] p 2c ( p) pc(0) c(0) pc p 0 (1) pc 1

Dupa aplicarea transformatei Laplace ecuatia initiala devine


1
p 2c 1 2 pc c
p

1 p 1 1 A B
c ( p 2 2 p 1) 1 c ( p 1) 2 c
p p p ( p 1) p p 1

1 1
Astfel, prin identificarea coeficientilor se obtine A 1 si B 1 si c
p p 1
Tinand cont de relatiile urmatoare

not 1 1 1
[ c (t ) ] c ; [1] = ; [ e t ] = [ e t ] =
p p 1 p 1

se obtine [ c (t ) ] = 1 - [ e t ] c(t ) 1 et

2. c "(t ) 2c '(t ) c(t ) 1 cu conditiile c (0) 0 si c '(t ) 1

Functiile Euler (gamma) si (beta)

Functia (gamma) sau functia Euler de speta a doua:


a e x x a1dx, a 0
0

Functia (beta) sau functia Euler de prima speta:

1
b 1
a, b x a 1 1 x dx, a , b 0
0

Aplicatii:

1. Sa se verifice ca a 1 a a si n 1 n !
2. Sa se calculeze cu ajutorul functiei integralele

64

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1
x2n
a) dx
0
3
x(1 x 2 )
1 4
x
b) (1 x ) 2
dx
0


a 1
3. Sa se arate ca e x dx 1
0 a

65

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Modelul monocompartimental, administrare extravasculara

Se considera un medicament administrat extravascular (intramuscular,


subcutan, rectal sau oral) care se distribuie numai in compartimentul central, apos,
intra si extracelular. Intre sange si apa intra si extracelulara se stabileste foarte rapid
echilibrul si se poate aproxima ca medicamentul urmeaza un model farmacocinetic
monocompartimental, reprezentat in fig. 1.

C1

ka

C2

ke

Fig. 1

De la locul administrarii substanta activa, pentru a ajunge in plasma, sufera un proces


de absorbtie. Se considera ca este un proces de ordinul I si viteza lui este exprimata
prin constanta aparenta de absorbtie, ka. Aceasta constanta, ka, exprima viteza cu care
substanta activa este indepartata din depozitul creat la locul de administrare si
totodata viteza cu care ea apare in plasma.
Se considera ca la locul administrarii concentratia initiala este c0, iar in sange,
fiind la prima administrare concentratia initiala este 0.
c1 (o) c0 c2 ( o ) 0
Conform axiomelor farmacocineticii liniare, cantitatea de substanta activa ce
paraseste un compartiment este proportionala cu cantitatea existenta in acel
compartiment si deci variatia concentratiei in timp poate fi descrisa de urmatoarele
ecuatii diferentiale :
dc1
dt k a c1
(1)
dc2 k c k c
dt a 1 e 2

Sistemul va fi rezolvat prin metoda transformatei Laplace.
Definitia transformatei Laplace este:

L f t f t e pt dt F ( p )
0

66

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Deoarece functia cu care lucram este concentratia c(t) iar c si C sunt mai greu de
distins ( cel putin in prezentarile scrise de mana) vom schimba notatia uzuala si vom
scrie in continuare L f t f p f
Aplicand direct definitia se verifica doua proprietati de care avem nevoie in
rezolvarea ecuatiilor farmacocineticii si anume:
transformata unei functii derivate este
Lc' t pc c0
iar transformata unei functii exponentiale este
1
L(e t )
p
Aplicand transformata Laplace sistemului (1) se obtine:
pc1 c0 ka c1 p ka c1 c0

pc2 ka c1 ke c2 ka c1 p ke c2 0
c0
Din prima ecuatie rezulta c1 .
p ka
Stiind ce 1/(p+) este transformata Laplace a functiei e -t se obtine
c1 (t ) c0e ka t
adica la locul administrarii concentratia scade exponential.
Pentru a afla c 2 se rezolva sistemul cu regula lui Cramer
p ka c0
ka 0 ka c0
c2
p ka 0 p ka p ke
ka p ke
Pentru a afla functia original se cauta o descompunere de forma
A B
c2
p k a p ke
k a c0 A B
deci
p k a p k e p k a p k e
Aducand la acelasi numitor si egaland numaratorii se obtine identitatea
p k a c0 A p k e B p k a
Dand in particular lui p valoarea -ka se obtine imediat valoarea lui A
k c
A a 0
ke k a
k c
Similar pentru p = -ke rezulta B a 0 A si deci am obtinut
ke k a
A B k c 1 1
Deci c2 a 0
p k a p k e ke ka p k a p k
e
1
Si , deoarece este transformata lui e t
p
k a c0
c 2 t
ke k a

e ka t e ket
.
67

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Reprezentarea grafica (fig.2) a acestei functii duce la o curba care porneste din 0,
creste pana la o valoare maxima, apoi scade exponential spre 0, curba numita in
practica farmacocinetica curba absorbtie eliminare.

Solutia obtinuta, desi este derivata in conditii foarte restrictive ( in fond foarte putine
medicamente urmeaza un model monocompartimental) este foarte des aplicata in
practica si constituie baza pentru aproape toate calculele de individualizarea
tratamentului medicamentos in functie de parametrii farmacocinetici individuali in
cadrul serviciilor de farmacie clinica.

Ajustarea ratei de perfuzie a medicamentelor

I. Sa se scrie si sa se rezolve ecuatiile farmacocinetice asociate cu


administrarea in perfuzie a unui medicament

R0

ke

se va lua c(0) 0
R0 R0 Cl / Vd t R0
Indicatie: rezultatul este c(t ) e
Cl Cl

Cl

1 e k et unde R0 este rata de
administrare iar Cl este clearance-ul

68

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Rezolvare

dm
R0 Cl c
dt
dc
Vd R0 Cl c
dt
1
Vd pc 0 R0 Cl c
p
1
pVd Cl c R0
p

R0 A B A BN d Cl not
c ke
pVd Cl p pVd Cl p p Cl Vd
Vd
Cl B R
A p p 0
Vd Vd Vd

R0
pentru p = 0 A
Cl
Cl R RV
pentru p = B 0 0 d
Vd Cl Cl

Vd

R0 R0 Cl / Vd t R0
c (t ) e
Cl Cl

Cl

1 e k et

Metoda 2

dm
R0 Cl c
dt
dc
Vd R0 Cl c
dt

dc R0
ke c
dt Vd

c'
ke
c

c(t ) e ket

69

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


R0
c '(t ) ' e ket ke e ket ke e ket
Vd
R0 ket
' e
Vd

R0 eket
(t )
Vd ke

R eket R
(t ) 0 e ket 0 e ket R0
Vd ke Vd ke
Vd k e
c(0) 0

R0 R R
c (t ) 0 e ket 0 1 e ket
Vd ke Vd ke Vd ke

R0
c (t )
Vd ke

1 e ket

Vd ke Cl
R0
c (t )
Cl

1 e ket
Cl
ke
Vd

II. Probleme
1. Nafcilina este administrata in rata de infuzie constanta de 20 mg/h.
Calculati concentratia de nafcilina in sange la 8 h dupa administrare.

Property or characteristic Nafcillin Tocainide Cyclosporine


Polarity of un-ionized form Polar Non-polar Non-polar
pKa 3.0 (weak (amine) Not an acid or a
acid) base
Usual dose (mg) 250 400-600 350
Volume of distribution (L) 25 210 245
Fraction unbound (fu) 0.1 0.9 0.06
Half-life (hr) 1 14 8
Fraction excreted unchanged 0.27 0.14 <0.01
(fe)

Solutie:
R

c t 0 1 e k et
Cl

Datele de farmacocinetica nafcilinei sunt:
Doza uzuala: 250 mg
70

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Volumul de distributie (L): 25 L
fu 0,1
t1 2 1 h
Deci,
0, 693 1
ke h
1
Cl ke *Vd 0, 693 h1 * 25 L
20 mg / h 80
c 8h
0,693* 25 L / h
1 e0,693*8
69
mg / L 1 0, 004 1, 2 g / ml

Disease State / Half life (h) Central volume of Volume of


Condition distribution (Vc) distribution for
(L/kg) entire body
(Varea) (L/kg)
Adult, normal liver 1,5 (range, 1-2) 0,5 (range, 0,4-0,6) 1,5 (range, 1-2)
function
Adult, hepatic 5 0,6 2,6
disease (liver
cirrhosis or acute
hepatitis)
Adult, heart failure 2 0,3 1
Adult, 4 0,5 1,5
postmyocardial
infarction (<12h)
Adult, obese Acording to other Acording to other Acording to other
(>30% over ideal disease states or disease states or disease states or
body weight) conditions that conditions that conditions that
affect lidocaine affect lidocaine affect lidocaine
pharmacokinetics pharmacokinetics pharmacokinetics

2. Un pacient de 50 ani, 75 kg, 1.78 m, barbat cu tahicardie ventriculara are


nevoie de lidocaina i.v.
Sugerati un regim initial de administrare astfel incat sa se ajunga la o doza de
echilibru de 3 g / ml .
Solutie:
R R

c t 0 1 e ket , Css 0 R0 Cl * Css dar Cl ke *Vdtot
Cl Cl
Datele de farmacocinetica din literatura sunt:
t1/2 1,5 h pentru un adult cu functia hepatica normala
Volumul de distributie Vdtot 1,5 L / kg
Deci,
0, 693 1
ke h 0, 46h1
1,5

71

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Vdtot 1,5 L / kg *75kg 113L
R0 3mg / L *0, 46h 1 *113 L 156 mg / h 2, 6 mg / min
Doza de incarcare va fi LD Css *Vdc 3mg / L *0,5 L / Kg *75 Kg 114mg 100mg
Timpul pana la stabilirea echilibrului: T 5* t1/2 7,5h

3. Un pacient de 60 ani, 85 kg, 1.85 m, cu fibrilatie ventriculara necesita


tratament. El este bolnav de ciroza hepatica (Child Pugh surse 11).
Sugerati un regim de administrare pentru a ajunge la o concentratie de
echilibru de 4 g / ml .
Solutie:
Timpul de injumatatire este t1/2 1,5 h
ln 2 0, 693 1
Constanta de eliminare va fi ke h 0,139h 1
5h 5
Pacientul nu este obez astfel incat volumul de distributie central Vdc si
volumul total Vdtot se pot calcula pornind de la greutatea efectiva:
Vdc 0, 6 L / Kg *85kg 51L
Vdtot 2, 6 L / Kg *85kg 221L
Clearance-ul va fi Cl Vdtot * ke 221L *0,139h 1 31L / h
Doza de incarcare este:
LD Css *Vdc 4mg / L *51L 204 mg 200 mg
Rata de administrare va fi:
R0 Css * Cl 4 mg / L *31 L / h 124 mg / h 2,1 mg / min

Modelul bicompartimental deschis


cu administrare extravasculara

Considerarea organismului ca un singur compartiment reprezinta o


simplificare drastica. Astfel, pentru a se absorbi bine, substantele medicamentoase ar
trebui sa fie solubile in membranele celulare si deci lipofile, iar pentru a ramane in
sange in concentratii mai mari, ar trebui sa fie hidrofile. Practic toate medicamentele
sunt amfifile, avand o parte hidrofila si o parte lipofila. Ca urmare a caracterului
partial lipofil, ele se vor repartiza si in lipidele organismului si nu vor mai respecta
modelul monocompartimental. Se considera un medicament administrat
extravascular care se distribuie in doua compartimente, pe care le vom numi generic
sange si lipide .

72

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Schema modelului bicompartimental este prezentata in fig.3.

(locul administrarii) (sange) (lipide)


K23
C1 Ka C2 C3
K32
K
e

Se noteaza cu c1 concentratia substantei active la locul administrarii, cu c2


concentratia substantei active in sange si cu c3 concentratia in lipide.

Conditii initiale :
Se considera ca la locul administrarii concentratia initiala este c0, iar in sange si in
lipide concentratiile initiale sunt 0 ( consideram cazul primei administrari).
c1(0) = c0 , c2(0) = 0, c3(0) = 0.
Conform axiomelor farmacocineticii liniare, variatia concentratiei in timp se exprima
prin urmatoarele ecuatii diferentiale :
dc1
dt k a c1

dc2
k a c1 k e k 23 c 2 k 32 c3 (2)
dt
dc3
dt k 23 c 2 k 32 c3

Dupa aplicarea transformatei Laplace se obtine sistemul:
pc1 c0 ka c1 p ka c1 c0

pc2 ka c1 ke k23 c2 k32 c3 k a c1 p ke k32 c2 k32 c3 0

pc3 k23 c2 k32 c3 k23 c2 p k32 c3 0
c0
Din prima ecuatie rezulta c1 c1(t) = c0 e-kat
p ka
adica la locul administrarii concentratia substantei active scade exponential.
Prin rezolvarea sistemului cu regula lui Cramer se obtine :

73

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


p ka c0 0
ka 0 k32
2 0 0 p k32 ka c0 p k32
c2
p ka 0 0 p p p
ka p ke k32 k32
0 k23 p k32
Pentru a afla functia original se cauta o descompunere de forma
A B C
c2 al carei original este cunoscut
p p p
c2 t Ae t Be t Ce t

Se determina constantele A, B, C din identitatea obtinuta prin aducerea la acelasi


numitor si identificarea numaratorilor, valabila pentru p,
- k a c0 p k 32 A p p B p p C p p
k a c0 k 32
Atunci, pentru p = - A

k a c0 k 32
pentru p = - B

k a c0 k 32
pentru p = - C

ka c0 k32 k a c0 k32 ka c0 k32
Deci, c2 t e t e t e t

p ka c0 0
ka 0 k32
3 0 k23 0 ka c0 k23
c3
p ka 0 0 p p p
ka p ke k32 k32
0 k23 p k32
unde , si sunt respectiv radacinile ecuatiei 0 .
Pentru a afla functia original se cauta o descompunere de forma
A' B' C'
c3
p p p
c3 t A ' e t B ' e t C ' e t
Se determina constantele A, B, C din identitatea valabila pentru p,
- k a c0 p k 32 A p p B p p C p p
k a c0 k 23
Atunci, pentru p = - A'

k a c0 k 23
pentru p = - B'

74

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


k a c0 k 23
pentru p = - C '

1
Si , deoarece este transformata lui e t
p
k a c0 k 23 k a c0 k 23 k a c0 k 23
c3 t e t e t e t

Trebuie mentionat faptul foarte important ca, daca in cazul modelului
monocompartimental valorile , si se puteau calcula ca functii de
parametrii farmacocinetici de transfer care au o semnificatie fizicochimica si
fiziologica, valorile , si nu se mai au o semnificatie
fenomenologica directa. In cazul solutiei obtinute, daca obtinem din analiza datelor
experimentale parametrii , si si valorilor coeficientilor A, B si C ,
se pot calcula, in functie de acestia, constantele fenomenologice k ij care pot fi
validate si prin modele in vitro, mult mai accesibile experimental. Aceasta validare
se impune im primul rand din motivul ca solutiile obtinute pentru parametrii
fenomenologici plecand de la cei empirici de regula nu sunt solutii unice.

Modelul tricompartimental deschis


cu administrare extravasculara

Modelul tricompartimental se utilizeaza in cazul medicamentelor cu indice


terapeutic scazut (exemplu: digoxina)
Reprezentarea grafica a modelului tricompartimental este prezentata in figura
de mai jos:

Conditii initiale:
C1(0) = C0
C2(0) = 0
C3(0) = 0
k21 k13
C2 C1 C3

k12 k31

ke

Conditii initiale:
c1(0) = c0 , c2(0) = 0, c3(0) = 0.
Variatia concentratiei substantei active in cele trei compartimente este redata de
urmatoarele ecuatii diferentiale:

75

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


dc1
dt k12 ke k13 c1 k21c2 k31c3

dc2
k12c1 k21c2 (2)
dt
dc3
dt k13c1 k31c3

Dupa aplicarea transformatei Laplace se obtine sistemul:


pc1 c0 k12 ke k13 c1 k21 c2 k31 c3

pc2 k12 c1 k21 c2

pc k c k c
3 13 1 31 3

Prin rezolvarea sistemului cu regula lui Cramer se obtine :


c0 k21 k31
0 p k21 0
0 0 p k31 c p k31 p k21
c1 1 0
p k12 ke k13 k21 k31 p p p
k12 p k21 0
k31 0 p k31
Pentru a afla functia original se cauta o descompunere de forma
A B C
c1 al carei original este cunoscut
p p p
c1 t Ae t Be t Ce t
Determinarea constantelor A, B, C:
- c0 p k31 p k21 A p p B p p C p p
c0 k31 k21
Pentru p = - A

c k k21
Pentru p = - B 0 31

c k k21
pentru p = - C 0 31

Deci,

c0 k31 k 21 c0 k31 k21


c1 t e t e t

c k k 21 t
0 31 e

76

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


p k12 ke k13 c0 k31
k12 0 0
k31 0 p k31 c0 k12 p k31
c2 2
p k12 ke k13 k21 k31 p p p
k12 p k21 0
k31 0 p k31
unde , si sunt respectiv radacinile ecuatiei 0 .
Pentru a afla functia original se cauta o descompunere de forma
A' B' C'
c2
p p p
c2 t A ' e t B ' e t C ' e t
Se determina constantele A, B, C din identitatea valabila pentru p,
- c0 k12 p k31 A ' p p B ' p p C ' p p
c0 k12 k31
Atunci, pentru p = - A '

c0 k12 k31
pentru p = - B '

c k k
pentru p = - C ' 0 12 31

c0 k12 k31 c0 k12 k31 c0 k12 k31
c2 t e t e t e t

p k12 ke k13 k21 c0


k12 p k21 0
k31 0 0
c3 3
p k12 ke k13 k21 k31
k12 p k21 0
k31 0 p k31

c0 k13 p k21 A '' B '' C ''



p p p p p p
A '' B '' C ''
c3 t
p p p
Determinarea constantelor A, B si C:
c0 k13 p k21 A " p p B " p p C " p p
c0 k13 k21
Pentru p = - A "

77

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


c0 k13 k21
pentru p = - B "

c k k
pentru p = - C " 0 13 21

c0 k13 k21 c0 k13 k 21 c0 k13 k21
c3 t e t e t e t

DETERMINAREA PARAMETRILOR FARMACOCINETICI


CALCULUL VALORILOR DE ECHILIBRUALE CONCENTRATIEI DUPA
ADMINISTRARI REPETATE

Determinarea parametrilor farmacocinetici

I. Cazul administrarii intravenoase (i.v.), in bolus model


farmacocinetic monocompartimental

Doza D
V,C ke
la t = 0

I.1 Determinarea C0 si k e

Variatia concentratiei in timp este descrisa de functia

C (t ) C0e ket (1)


unde:
- C0 - concentratia plasmatica a substantei active la momentul t = 0 [mg/L]
- ke constanta de eliminare (exprimata de obicei in minute -1)
- t timp (minute)

Prin logaritmarea expresiei (1) se obtine:

ln C ln C0 ket

78

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


lnC
C

lnC0
C0

C0/2

t/2 t t

Reprezentarea grafica a lui ln C in functie de timp este o dreapta (care se determina


prin metoda celor mai mici patrate) cu panta ke si ordonata la origine ln C0 .
Determinarea constantei de eliminare se poate face prin determinarea pantei dreptei
ce trece prin doua puncte experimentale date (t1, C1) si (t2, C2).

ln C1 ln C0 ket1 ln C1 ln C2
ke
ln C2 ln C1 ke t2 t2 t1

lnC

lnC1

lnC2

t1 t2 t

79

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


I.2 Determinarea timpului de injumatatire

Timpul de injumatatire t1/2 este intervalul de timp in care concentratia substantei


active ajunge la jumatate fata de concentratia initiala.
C1
C1 ln C
ln 1
C1 ln C1 ln C2 C2 2 ln 2
Considerand C2 si t1/2 t2 t1 ke
2 t2 t1 t2 t1 t1/2 t1/2

ln 2
t1/ 2
ke

II. Modelul farmacocinetic monocompartimental, cazul administrarii


extravasculare

ke ka

C1

II.1 Determinarea ka si ke prin metoda rezidualelor

Se considera, in particular, expresia concentratiei ca functie de timp in cazul unui


model monocompartimental, in cazul administrarii extravasculare este

ka C0
C (t )
ka ke

e ket e kat
- ke constanta de eliminare
- ka constanta de absorbtie

Considerand k a ke pentru un t suficient de mare


kat ket kat ket e kat e ket si se poate aproxima ca

kaC0 ket
C (t ) e Ae ket
k a ke

Prin logaritmare se obtine ln C ln A ket a carei reprezentare grafica este o dreapta


cu panta ke si ordonata la origine A.

80

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Revenind la expresia lui C
kaC0 ket kaC0 kat
C (t ) e e
k a ke ka ke

se noteaza
ka C0 kat kC
C1 (t ) e a 0 e ket C (t )
k a ke ka ke
C1 (t ) Ae kat

Prin logaritmarea lui C1 se obtine ln C1 (t ) ln A kat .


Daca se reprezinta grafic ln C1 (t ) , panta dreptei obtinute este chiar ka. Se obtin
k
rezultate satisfacatoare pentru a 5 .
ke

Exemplu
Fie cazul unui medicament cu urmatoarele constante farmacocinetice: ka=0.3,
ke=0.03 min-1 si , in urma administrarii orale sa presupunem ca s-a realizat in intestin o
concentratie initiala c0=10 g/ml .
In ipoteza unui model monocompartimental concentratia in sange va fi data de formula
c0 ka
c (t ) (e ket e kat )
k a ke

Inlocuind constantele si concentratia initiala in formula se obtin concentratiile din tabelul de


mai jos.
Pornim mai departe de la concentratiile in sange, aplicam metoda rezidualelor si incercam sa
regasim constantele.

t c(t) lnC c1(t) ln(-C1) ,


1 5.1 -5.64 1.73
5 7.7 -1.91 0.65
15 7.0 1.9 -0.08 -2.56
30 4.5 1.5 0.00
60 1.8 0.6 0.00
120 0.3 -1.2 0.00

81

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Reprezentand datele logaritmate pe coada se obtine o dreapta a carei panta ( calculata
de programul EXCEL prin metoda celor mai mici patrate este 0.03, deci o valoare
egala cu valoarea reala ( 0.03 ).

c(t) c(t)

10.0
8.0
t lnC
6.0
30 1.5
4.0
60 0.6 2.0
120 -1.2 0.0
0 50 100 150

lnC - t

2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
-0.5 0 50 100 150

-1.0
y = -0.03x + 2.4078
-1.5

Calculand mai departe, asa cum s-a aratat mai sus C1 (t) si reprezentand lnC1 in
functie de t pentru primele puncte de aceasta data se obtine o dreapta a carei panta
este 0.3093, dci o valoare appropiata de valoarea reala ( 0.3 ).

ln(-C1) - t

3.00

2.00

1.00

0.00
0 2 4 6 8 10 12 14 16
-1.00

-2.00
y = -0.3093x + 2.1037
-3.00

Deci aplicand metoda rezidualelor este posibil sa se regaseasca valori apropiate de


constantele adevarate.

82

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


II.2 Determinarea tmax

In cazul functiei
ka C0
e ket e kat
C (t )
ka ke

se calculeaza timpul concentratiei maxime tmax.
tmax se obtine ca timpul pentru care se anuleaza derivate.
dC
0
dt
dC kC

a 0 ke e ketmax ka e kat max 0 ke e ketmax ka e ka tmax
dt ka ke
ke k ln ke ln ka
e a e max ln e ke ka tmax tmax
k k t

ka ka ke k a

II.3 Determinarea ariei de sub curba (ASC)

Determinarea ASC prin metoda trapezelor.

ASC0

Ci Ci1 ti ti 1
i 0 2
ASC0 ASC0 ASC

ASC C (t ) dt


Ci Ci 1 ti ti 1
Deci, ASC0 C (t )dt
i 0 2


kC

kC e ket e ka t
ASC
k ke

C (t )dt a 0 ke e ket ka e kat dt a 0
k a ke

ke

ka


a
k e ka
kaC0 e e

k a ke k e ka

83

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Calculul valorilor de echilibru ale concentratiei dupa administrari repetate intr-
un model monocompartimental, in cazul administrarii i.v.

Se considera ca se administreaza i.v. o cantitate D dintr-o substanta activa.


Concentratia substantei active la momentul initial este
D
C0 la t 0 (Vd = volumul de distributie)
Vd
Concentratia substantei active la un moment t este C (t ) C0e ket
Se noteaza cu intervalul dintre doua administrari. Inainte de a doua administrare, in
organism se ajunge la o concentratie minima a substantei active: C ( ) C0 e ke .
Imediat dupa a doua administrare (aceeasi cantitate D din substanta activa),
concentratia substantei active devine:

C ( ) C0 C0e ke C0 (1 e ke )

In cazul celei de a treia administrari, la momentul 2 , concentratiile substantei active


inainte si dupa administrare vor fi:
C (2 ) C ( )e ket C0 (1 e ke )e ket C0 (e ket e 2 ke )
C (2 ) C0 C (2 ) C0 (1 e ket e2 ke )
La momentul n , concentratiile substantei active inainte si dupa administrare sunt:
nke
ke ( n 1) ke ke t ke t 1 e
C (n ) C0 (1 e ... e )e C0e
1 e ke
1 e ( n1) ke
C (n ) C0 C (n ) C0 (1 e ke ... e nke )e ket C0
1 e ke
Pentru n (in cazul unui numar foarte mare de administrari) e nke
In aceste conditii, expresiile concentratiilor minima si maxima sunt:
e ke
Cmin C0 (1)
1 e ke
C0
Cmax (2)
1 e ke

84

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Daca se considera ca a doua administrare se face cand concentratia substantei active
este o fractie q din concentratia initiala C0 C ( ) qC0 si cum C ( ) C0e ke ,
rezulta ca e ke q .
C0 C
Concentratia maxima atinsa in sange la echilibru va fi: Cmax ke
0 . Pentru
1 e 1 q

q 0 Cmax C0
Pentru a afla dupa cate administrari se atinge cu aproximatie starea de echilibru, se
calculeaza raportul intre concentratia maxima dupa n administrari si concentratia
maxima dupa un numar foarte mare de administrari ( ):
1 q n1
n C0
Cmax 1 q

1 q n1
Cmax C0
1 q

Probleme propuse

1. Se administreaza unui subiect uman 1 mg digoxina, i.v. (in bolus).


Determinand radioimunologic concentratia digoxinei in sange, intr-un interval
de 2 ore se obtin urmatoarele date experimentale:

t(min) C(ng/ml) lnC


1 19 2.94
5 16.8 2.82
15 12.5 2.52
60 3.4 1.22
120 0.54 -0.6

3.5 lnC
Linear (lnC)
3
2.5
y = -0.0297x + 2.9726
2
1.5
lnC

1
0.5
0
0 20 40 60 80 100 120 140
-0.5
-1
t(m in)

Dat fiind ca distributia digoxinei in compartimentul lipidic si in muschiul cardiac este


o distributie lenta, in primele doua ore modelul aplicabil poate fi aproximat ca
monocompartimental. In aceasta ipoteza, sa se determine concentratia initiala C0,
constanta de eliminare ke , timpul de injumatatire t1/2, si aria de sub curba AUC0-2h.
(R: ke =0.0294min-1, t1/2 = 23.5 min, AUC0-2h = 653 ng min/ml)

85

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2. Un voluntar primeste oral un comprimat X. Se considera ca medicamentul
urmeaza in organism un model monocompartimental. Determinand
concentratia medicamentului in sange la diferite intervale de timp se obtin
urmatoarele date experimentale:

t(min) C(ng/ml) lnC


1 5.1 1.63
5 14.16 2.65
15 14.5 2.75
60 3.55 1.27
120 0.6 -0.5
240 0.016 -4.1

Utilizand metoda rezidualelor, sa se determine constantele de absorbtie si eliminare


ale medicamentului, concentratia maxima teoretica Cmax si timpul acesteia ( Tmax),
timpul de injumatatire precum si aria de sub curba . Presupunem ca avem ka > ke.

Indicatie: Solutia unui model monocompartimental cu administrare orala este


ka
C (t ) C 0
k a ke

e ket e ka t . Aflarea constantelor ka si ke este posibila numai prin

simplificarea solutiei la forma C (t ) Ae ket Be kat . Deoarece ka > ke, dupa un timp
ka t >> ket -ka t << - ket si e kat e ket . Deci, pe coada (t suficient de mare)

C (t ) Ae ket ln C (t ) ln A ket
Reprezentand grafic punctele de la 15 la 240 min observam ca intradevar lnC depinde
liniar de t. Din panta dreptei deducem ke ; ordonata la origine este lnA.
Se obtine ke =0.029min-1 , ka 0.38min-1, t1/2 = 24 min, AUC0-4h = 638 ng min/ml,
Tmax=7,48 min, Cmax=14.9 ng /ml
Mai departe, pentru aflarea constantei de absorbtie, se calculeaza
kC
C1 (ti ) a 0 e keti C (ti ) Ae keti C (ti )
ka k e
C1 (ti ) Ae kati
Logaritmand si deteminand panta dreptei, similar ca mai sus , se obtine
ka 0.38min-1,
AUC0-4h = 638 g min/ml, Tmax=7,48 min

3. Unui bolnav i se administreaza i.v. (in bolus) un medicament X


a) Presupunand ca a doua administrare se face cand concentratia plasmatica este
jumatate din concentratia initiala C0, sa se stabileasca care este concentratia
maxima de echilibru si dupa cate administrari se ajunge la 99% din
concentratia de echilibru.
b) Presupunand ca a doua administrare se face cand concentratia plasmatica este
o treime din concentratia initiala C0, sa se stabileasca care este concentratia
maxima de echilibru si dupa cate administrari se atinge practice starea de
echilibru.

86

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


4. Sa se calculeze raportul concentratiilor la echilibru in cazul unui medicament
administrat intravenous, in bolus, intervalul dintre doua administrari fiind egal
cu timpul de injumatatire al medicamentului in organism.

ln 2
Solutie: Cunoscand expresia constantei de eliminare k si substituind pe cu
t1/ 2
t1/ 2 in relatiile 1 si 2 se obtine raportul concentratiilor la echilibru:
C0
ln 2
t1 / 2
Css max t1/ 2
1 e ln 2
2
Css min
t1/ 2
t1 / 2
C0 e
ln 2
t1 / 2
t1/ 2
1 e

Se observa ca, daca intervalul dintre doua administrari este egal cu timpul de
injumatatire al medicamentului in organism., atunci concentratia maxima este dublul
concentratiei minime de echilibru si cantitatea de medicament din organism variaza
intre o doza si doua doze. Pentruun astfel de model farmacocinetic se poate considera
ca schema de tratament ca doza initiala sa fie de doua ori mai mare decat doza de
intretinere.

5. Un pacient primeste un tratament cu un antibiotic. Cunoscand ecuatia de


variatie a concentratiei de echilibru a medicamentului sa se determine tmax
concentratiile de echilibru maxima si minima stiind ca intervalul dintre doua
doze este 6 ore Css ( ng / ml ) 185e 0.17425t 121e1.0455t (3)

Solutie: Concentratia minima de echilibru se obtine pentru t = 6


Css min 185e 0.17425 6 121e1.0455 6 64.8(ng / ml )
Pentru a determina tmax se anuleaza derivata ecuatiei (3) in raport cu timpul
dCss
(0.17425)185e0.17425tmax ( 1.0455)121e1.0455tmax 0
dt

0.17425 tmax 1.0455tmax e0.17425tmax 126.5


32.24e 126.5e 0 3.924
e 1.0455tmax 32.24

Dupa logaritmare rezulta:


e0.17425tmax 126.5
32.24e 0.17425 tmax 126.5e1.0455tmax 0 3.924
e 1.0455tmax 32.24
0.17425 1.0455 tmax ln 3.924 tmax 1,57(ore)
Cunoscand tmax se poate afla si concentratia maxima de echilibru inlocuind tmax in
relatia (3):
Css max 185e 0.17425 1.57 121e 1.0455 1.57 118(ng / ml )
doza de atac 118
Raportul concentratiilor de echilibru: 1.69
doza de int retinere 64.8

87

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


ECUATII DIFERENTIALE

O ecuatie diferentiala este o ecuatie care contine variabila independenta x, o functie


necunoscuta y = f(x) si derivatele sale y, y,..., y ( n ) . Solutia sau integrala unei ecuatii
diferentiale este orice functie y = f(x) care prin inlocuire in ecuatie duce la obtinerea
unei identitati.

Ecuatii diferentiale de ordinul I

O ecuatie diferentiala de ordinul I este o relatie de forma:

F ( x, y, y) 0

Solutia generala a ecuatiei diferentiale de ordinul I este o functie

y ( x, C ) , C - constanta

Solutia particulara a ecuatiei diferentiale de ordinul I este o functie

y ( x, C0 )

care se obtine din solutia generala a ecuatiei prin inlocuirea constantei arbitrare C cu
o valoare definita C0 C

1. Ecuatii diferentiale de ordinul I cu variabile separate.

O ecuatie diferentiala de forma:


dy
f1 ( x) f 2 ( y ) (1)
dx
unde f1 este o functie dependenta numai de x si f2 este o functie dependenta numai de y
se numeste ecuatie cu variabile separate.
Pentru f 2 ( y) 0 , ecuatia poate fi scrisa sub forma
1
dy f1 ( x)dx
f2 ( y)
Prin integrarea ecuatiei in stanga in raport cu y iar in dreapta in raport cu x se obtine:

1
f dy f1 ( x)dx C
2 ( y)

2. Ecuatii diferentiale de ordinul I cu variabile separabile.

O ecuatie de forma

M 1 ( x) N1 ( y )dx M 2 ( x ) N 2 ( y) dy 0 (2)

88

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


se numeste ecuatie cu variabile separabile deoarece poate fi redusa la o ecuatie cu
variabile separate prin impartirea ambilor termeni ai ecuatiei prin M 2 ( x) N1 ( y ) . Asfel
se obtine:

M 1 ( x) N1 ( y ) M ( x) N 2 ( y ) M ( x) N ( y)
dx 2 dy 0 1 dx 2 dy 0 ,
M 2 ( x) N1 ( y ) M 2 ( x) N1 ( y) M 2 ( x) N1 ( y )

ecuatie asemanatoare cu ecuatia (1).

3. Ecuatii diferentiale de ordinul I, liniare.

O ecuatie liniara de ordinul I cuprinde o functie necunoscuta si derivata sa in forma


dy
P( x) y Q( x) (3)
dx
unde P(x) si Q(x) sunt functii continue de x.
Se cauta o solutie sub forma unui produs de doua functii de x:

y u ( x) v( x) (4)

Prin diferentiere se obtine:

dy dv du
u v .
dx dx dx

Daca se inlocuieste ultima expresie obtinuta in (3) rezulta:

dv du dv du
u v Puv Q u P v v Q (5)
dx dx dx dx

Se considera o functie v astfel incat:


dv
Pv 0 (6)
dx
dv
Separand diferentialele in ecuatia diferentiala (4) Pdx.
v
Prin integrare se obtine:
Pdx
ln C1 ln v Pdx v C1e , unde C1 este o constanta.
Pdx
Se considera v ( x) e . Cu aceasta valoarea pentru v ( x) , ecuatia (5) se reduce la:

du du Q( x) Q( x)
v ( x) Q ( x) u dx C
dx dx v ( x) v( x)

Substituind in (4) se obtine in final:


Q( x) Q( x)
y v( x) dx C y v( x) dx Cv( x) (7)
v( x) v( x)

89

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Q( x)
Daca se noteaza v( x) dx ( x) atunci expresia (7) va fi scrisa:
y v( x) ( x) C v ( x ) (8)

Valoarea C se determina din ecuatia (8) care trebuie sa satisfaca conditiile initiale:

y0 v ( x0 ) ( x0 )
y( x0 ) y0 y0 v ( x0 ) ( x0 ) Cv ( x0 ) C
v ( x0 )

4. Ecuatia Bernoulli

Se considera o ecuatie de forma

dy
P( x) y Q ( x) y n (9)
dx

unde P si Q sunt functii continue, iar n 2 .


Impartind toti termenii ecuatiei la y n se obtine:

1 dy P( x) y dy P( x)
Q ( x) y n Q ( x)
y n dx yn dx y n 1
(10)
dy n n 1
y P( x) y Q( x)
dx
dz dz
Se face substitutia z y n1 ( n 1) y n si inlocuind in ecuatia (10) se
dx dx
ajunge la forma

dz
( n 1) P( x) z (n 1)Q( x) (11)
dx

care este o ecuatie liniara de tipul anterior.

5. Ecuatii liniare diferentiale de ordinul n, cu coeficienti constanti.

Se considera ecuatia liniara omogena de ordinul n, cu coeficienti constanti:

a0 y (n ) a1 y (n 1) ... an 2 y an 1 y an y 0

Se cauta o solutie de forma:


y( x) e x y( x) e x

y( x) 2e x

90

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


y( x) 3e x
..
y ( n ) ( x ) y n e x

Inlocuind in ecuatie se obtine:


e x a0 n a1 n 1 ... an 2 2 an1 an 0
Deoarece e x nu poate fi nul

a0 n a1 n 1 ... an 2 2 an 1 an 0 (ecuatia caracteristica).

Se calculeaza radacinile ecuatiei caracteristice: 1 , 2 ,..., n . In functie de caracterul


radacinilor se scriu solutiile particulare ale ecuatiei:

Pentru fiecare radacina reala a ecuatiei caracteristice, i , exista o solutie


x
particulara e i
Pentru perechile de radacini conjugate complexe i avem doua
solutii particulare independente: e x cos x si e x sin x

Daca y1 , y2 ,..., yn sunt solutiile particulare independente ale ecuatiei atunci solutia
generala a ecuatiei este:

y C1 y1 C2 y2 ... Cn yn ,

unde C1, C2, , Cn sunt constante arbitrare.

In cazul ecuatiilor neomogene


e x a0 n a1 n 1 ... an 2 2 an1 an f ( x) ,

se rezolva mai intai ecuatia omogena si apoi se cauta o solutie particulara yp(x) de
aceeasi forma cu termenul liber. Solutia ecuatiei neomogene este:

y ( x ) yo ( x ) y p ( x ) ,

unde yo ( x) este solutia ecuatiei omogene si y p ( x) este solutia particulara.

Exercitii rezolvate

I. Sa se rezolve urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separate si separabile:

13. xdx + ydy = 0

91

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Solutie:

x 2 y2
Prin integrare xdx ydy C1 C1 x 2 y 2 2C1
2 2
Se va nota 2C1 C 2 x 2 y 2 C 2 aceasta este ecuatia unei familii de cercuri
concentrice cu centrul in origine si raza C.

dy y
14.
dx x

Solutie:

Se separa variabilele si se integreaza:

dy dx 1 1
y dy x dx C 1 ln y ln x C1
y x

C
Daca notam C1 ln C ln y ln x ln C ln y ln . Solutia
x
C
generala a ecuatiei este y .
x

15. 1 x ydx 1 y xdy 0

Solutie:

Dupa separarea variabilelor si integrare se obtine:

1 x 1 y 1 1
dx dy 0 1 x dx y 1 dy C
1
x y

x ln x ln y y C1 ln xy x y C1

dy xy
16. 2
dx x 1

Solutie:

Separand variabilele se obtine:


dy xdx 1 x 1
2 dy 2 dx C1 ln y ln x 2 1 C1
y x 1 y x 1 2

Notam
1
C1 ln C ln y ln x 2 1 ln C ln y ln x 2 1 ln C
2
92

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


ln y ln C x 2 1 y C x2 1 y C x 2 1 , unde C este o
constanta pozitiva arbitrara

17. y 2 1 x dy x 2 1 y dx 0 R : arc tgy arc tgx C


Solutie:
Se imparte cu 1 x 1 y si se obtine o ecuatie cu variabile separate care prin
integrare duce la solutia
1 y 1 2
ln ( y x 2 ) ( y x) C
1 x 2

y2
18. e x dx ydy 0 R : e x
C
2
19. 1 x dy 1 y dx 0
2 2

20. xy cos y sin y 0

Solutie:

1
xy cos y sin y 0 xy cos y sin y
cos y
xdy
xy tg y tg y
dx
Separand variabilele se obtine:

dy dx 1 1
tg y dy x dx C 1
tg y x
1
ctg y dy x dx C 1 ln sin y ln x C1

Notam C1 ln C ln sin y ln x ln C
C C
ln sin y ln sin y x sin y C
x x

xdx ydy y 2 y 3 x 2 x3
21. R: C
1 y 1 x 2 3 2 3

dy e x

10. 1 e x
dx y
R :
y 2 2 ln 1 e x C

93

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)



11. 1 y 2 dx xdy R : y tg ln Cx

12. xy 2 x 2 1 y 0 R : y C x e x
2

II. Sa se rezolve urmatoarele ecuatii diferentiale de ordinul I, liniare:

dy
1. ay b , a si b constante
dx

Solutie:

Separand variabilele
dy 1
dy (ay b )dx dx ln ay b x C1
ay b a
ln ay b ( ax aC1 ) ln ay b ( ax C2 )
1 b
ay b e ( ax C2 ) ay e (axC2 ) b y e ax eC2
a a
1 b
Se noteaza C e C2 y e axC
a a

dy 2
2. y ( x 1)3
dx x 1

Solutie:

dy 2 2
y ( x 1)3 y y ( x 1)3
dx x 1 x 1

Pasul I: se rezolva ecuatia omogena:


2 2 y 2
y y 0 y y
x 1 x 1 y x 1
Prin integrare se obtine:

1
ln y 2 dx ln C (am notat cu lnC constanta de integrare)
x 1

y y 2
ln 2 ln x 1 ln ln x 1
C C

y 2 2
x 1 y C x 1
C

Pasul II: se cauta o solutie a ecuatiei neomogene


2
y y ( x 1)3
x 1

94

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


de aceeasi forma cu solutia ecuatiei omogene in care vom considera constanta C ca o
functie de x, C = C(x):

2
y x C x x 1 (1)
2
y x C x x 1 2C x x 1
2
Vom scrie mai simplu: y C x 1 2C x 1

Inlocuind in ecuatia initiala se obtine:


2 2 2 3
C x 1 2C x 1 C x 1 x 1
x 1

2 3
C x 1 2C x 1 2C x 1 x 1
2 3
C x 1 x 1

2 2

C x 1 C
x 1 C1 C x
x 1 C1
2 2

Inlocuind pe C(x) in relatia (1) se obtine:

x 1 2 2
y x C1 x 1
2

3. y 2 xy 2 xe x
2
R : y C x e 2 x2

4. xy ny x n 1e x R : y x (C e x
n

a
5. y
x 1
y e x x 1
a
R : y e x
C x 1a

IV. Sa se rezolve ecuatiile diferentiale de ordin n cu coeficienti constanti:

1. y (4) 1 0

Solutie:

Se formeaza ecuatia caracteristica: 4 1 0

Radacinile ecuatiei sunt: 1 1 , 2 1 , 3 i , 4 i .

Solutia ecuatiei: y C1e 2 C2e x C3 cos x C4 sin x

95

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


2. y 6 y 11y 6 y 0

Solutie:
Ecuatia caracteristica: 3 6 2 11 6 0

Radacinile ecuatiei caracteristice sunt: 1 1 , 2 2 , 3 3 .

Solutia generala a ecuatiei: y C1 e x C2 e 2 x C3e 3 x

3. y 3 y 9 y 13 y 0

Solutie:
Ecuatia caracteristica: 3 3 2 9 13 0 are radacinile

1 1 , 2 2 3i , 3 2 3i .

Solutia generala a ecuatiei: y C1 e x e2 x C2 cos 3 x C3 sin 3 x

4. y (5) 2 y (4) 16 y 32 y 0

Solutie:
Ecuatia caracteristica: 5 2 4 16 32 0 are radacinile

1 2 , 2 3 2 , 4 2i , 5 2i

Solutia generala a ecuatiei: y C1 e 2 x C2 C3 x e2 x C4 cos 2 x C5 sin 2 x

5. y 4 y 3 y x

Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 4 y 3 y 0

Se scrie ecuatia caracteristica: 2 4 3 0


Se calculeaza discriminantul ecuatiei caracteristice

1 x 2 x
16 12 4 0 yo C1 e C2 e

unde 1 1 , 2 3 sunt radacinile ecuatiei caracteristice.

Se obtine solutia ecuatiei omogene: yo C1 e x C2 e3 x


Se cauta o solutie particulara de aceeasi forma ca cel de-al doilea membru al ecuatiei
(ecuatie de gradul I):

96

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


y p Ax B yp A yp 0
Inlocuind aceste expresii in ecuatia initiala

4 A 3( Ax B ) x 3 Ax 4 A 3B x

Conform metodei coeficientilor nedeterminati se obtine:

3A 1

4 A 3B 0
A 1/ 3
Prin rezolvarea sistemului se obtin valorile:
B 4 / 9

1 4
Solutia particulara a ecuatiei: y p x
3 9

1 4
Solutia ecuatiei este: y y0 y p C1 e x C2 e 3 x x
3 9

6. y 2 y 5 y 2 cos x

Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 2 y 5 y 0

Se scrie ecuatia caracteristica: 2 2 5 0

Se calculeaza discriminantul ecuatiei caracteristice

4 20 16 0 yo e x (C1 cos x C2 sin x )

(Solutia ecuatiei caracteristice cand 0 este i )

unde 1 1 2i , 2 1 2i sunt radacinile ecuatiei caracteristice

1, 2

Se obtine solutia ecuatiei omogene:

yo e x (C1 cos 2 x C2 sin 2 x)

Se cauta o solutie particulara de aceeasi forma cu al doilea membru al ecuatiei:

y p A cos x B sin x y p A sin x B cos x y p A cos x B sin x

Inlocuind aceste expresii in ecuatia initiala


97

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


A cos x B sin x 2 A sin x B cos x 5 A cos x B sin x 2cos x
4 A 2 B cos x 2 A 4 B sin x 2 cos x
Conform metodei coeficientilor nedeterminati
4 A 2B 2

2 A 4 B 0
A 2 / 5
Prin rezolvarea sistemului se obtin valorile:
B 1/ 5

2 1
Solutia particulara a ecuatiei: y p cos x sin x
5 5

2 1
Solutia ecuatiei este: y y0 y p e x (C1 cos 2 x C2 sin 2 x) cos x sin x
5 5

7. y 4 y cos 2 x

Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 4 y 0

Se scrie ecuatia caracteristica: 2 4 0

Se calculeaza discriminantul ecuatiei caracteristice

16 0 yo e x (C1 cos x C2 sin x)

(Solutia ecuatiei caracteristice cand 0 este i )

unde 1 2i , 2 2i sunt radacinile ecuatiei caracteristice

0, 2

Solutia ecuatiei omogene:

yo C1 cos 2 x C2 sin 2 x

Se cauta o solutie particulara de aceeasi forma cu al doilea membru al ecuatiei:

y p A cos x B sin x yp A sin x B cos x yp A cos x B sin x

Inlocuind aceste expresii in ecuatia initiala

98

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


A cos x B sin x 2 A sin x B cos x 5 A cos x B sin x 2cos x
4 A 2 B cos x 2 A 4 B sin x 2 cos x
Conform metodei coeficientilor nedeterminati
4 A 2B 2

2 A 4 B 0
A 2 / 5
Prin rezolvarea sistemului se obtin valorile:
B 1/ 5

2 1
Solutia particulara a ecuatiei: y p cos x sin x
5 5

2 1
Solutia ecuatiei este: y y0 y p e x (C1 cos 2 x C2 sin 2 x) cos x sin x
5 5

2x x x 5
8. y 3 y 2 y x 1 R : y C1e C2e
2 4

9. y y 2e x R : y xe x C1e x C2e x
10. y 4 y cos 2 x

99

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


ALGEBRA LINIARA

VECTORI SI VALORI PROPRII AI UNEI TRANSFORMARI LINIARE

Definitii:

Un vector u (u1 , u2 , u3 ) diferit de zero a carui imagine printr-o transformare liniara A


este un vector coliniar cu el se numeste vector propriu al transformarii A.

Un scalar se numeste se numeste valoare proprie pentru aplicatia A daca exista cel
putin un vector nenul u astfel incat Au = u.

Pentru determinarea vectorilor si valorilor proprii pentru o aplicatie liniara A se


rescrie definitia Au = u sub forma
(A - E)u = 0, (1)
unde E este matricea unitate.
Relatia (1) reprezinta scrierea matriceala a unui sistem omogen. Coordonatele
vectorului propriu u 0 sunt solutiile sistemului omogen (1). Deoarece vectorii
proprii sunt diferiti de zero, pentru ca sistemul (1) sa aiba solutii nebanale pentru ,
determinantul sistemului trebuie sa fie zero:

P( ) = det(A - E) = 0

Polinomul P( ) se numeste polinomul caracteristic asociat aplicatiei liniare A, iar


ecuatia P( ) = 0 se numeste ecuatia caracteristica asociata aplicatiei liniare A.

a11 a12 ... a1n 1 0 ... 0



a
A = 21
a22 ... a2n
; E= 0 1 ... 0
.... ... ... ... .... ... ... ...

an1 an 2 ... ann 0 0 ... 1

a11 a12 ... a1n 1 0 ... 0



det(A - E) = 0 det a21 a22 ... a2n 0
-
1 ... 0 =0
.... ... ... ... .... ... ... ...

an1 an 2 ... ann 0 0 ... 1

a11 a12 ... a1n


a21 a22 ... a2 n
0
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann

100

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Aplicatii.

Sa se determine vectorii si valorile proprii ale urmatoarelor matrici:

1 1 2
3 2 3 1
1. A = ; 2. A = ; 3. A = 3 3 6
4 1 2 1 2 2 4

Solutie:

1. Ecuatia caracteristica este:

3 2
det(A - E) = 0 =0 2 4 5 0 valorile proprii
4 1
ale

matricii sunt 1 1 si 2 5

Determinarea vectorilor proprii:

3 2 u1 0
(A - E)u = 0 4 1 u 0
2

4 2 u1 0
Pentru 1 1
4 2 u 2 0

Se obtine sistemul :
4u1 2u2 0 2u1 u2 0 u2 2u1

4u1 2u2 0 2u1 u2 0 u2 2u1

vectorul u (u1 , u2 ) poate fi scris u (u1 , 2u1 ) .


Asadar , un vector propriu al matricii este (1, 2).

2 2 u1 0
Pentru 2 5
4 4 u2 0

Se obtine sistemul :
2u1 2u2 0 u1 u2 0 u1 u2

4u1 4u2 0 u1 u2 0 u1 u2

vectorul u (u1 , u2 ) poate fi scris u (u1 , 2u1 ) .


Asadar , un vector propriu al matricii este (1, 2).

101

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1 1 2
3. A E 0 3 3 6 0
2 2 4

1 1 2 1 2 1 1 2
3 3 6 c1 c2 3 6 1 3 6 l1 l2
2 2 4 0 2 4 0 2 4

1 1 2
l1 l2 0 2 4 2 4 8 2 2
0 2 4

2 2 = 0 valorile proprii ale matricii sunt: 1 2 0 si 3 2

Deteminarea vectorilor proprii.

Pentru 1 2 0

1 1 2 u1 0 u1 u2 2u3 0 u1 u2 2u3 0
3 3 6 u 0
2 3u1 3u2 6u3 0 u1 u2 2u3 0
2 2 4 u 0 2u 2u 4u 0 u u 2u 0
3 1 2 3 1 2 3

Ecuatia u1 u2 2u3 0 admite ca solutii, in particular, urmatorii vectori: (1, 1, 0)T;


(2, 0, -1)T; (0, 2, 1)T.

1 1 2 u1 0
Pentru 3 2 3 5 6 u2 0
2 2 2 u 0
3

u1 u2 2u3 0 u2 u1 u3

3u1 5u2 6u3 0 u3 2u1
2u 2u 2u 0 u 2u
1 2 3 2 1

T T
Vectorul u1 , u2 , u3 poate fi scris u1 ,3u1 , 2u1 un vector propriu al matricii
este (1, 3, 2)T.

102

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


7 2 0
4. A 2 6 2
0 2 5

Solutie :
5 2 3
A E 0 2 1 0 0 2 5 14 0
3 0 1

Valorile proprii ale matricii sunt: 1 0 , 2 2 si 3 7

Vectorii proprii sunt : (1, 2, -3)T; (3, 2, 9)T; (-24, 8, 9)T.

5 2 3
5. A 2 1 0
3 0 1

Solutie :
5 2 3
A E 0 2 1 0 0 2 5 14 0
3 0 1

Valorile proprii ale matricii sunt: 1 0 , 2 2 si 3 7

Vectorii proprii sunt : (1, 2, -3)T; (3, 2, 9)T; (-24, 8, 9)T.

4 0 0
6. A 0 1 3
0 3 1

Solutie :

Polinomul caracteristic : P( ) = det(A - E) = 0

4 0 0
2
A E 0 0 1 3 0 4 2 0
0 3 1

Valorile proprii ale ecuatiei sunt: 1 2 4 si 3 2

Deteminarea vectorilor proprii.

Pentru 1 2 4

103

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1 1 2 u1 0 u1 u2 2u3 0 u1 u2 2u3 0
3 3 6 u 0
2 3u1 3u2 6u3 0 u1 u2 2u3 0
2 2 4 u 0 2u 2u 4u 0 u u 2u 0
3 1 2 3 1 2 3

ELEMENTE DE GEOMETRIE DIFERENTIALA

Triedrul Frenet

Triedrul mobil este un sistem ortonormat asociat unui punct de pe o curba.


Este considerat ca fiind legat rigid in fiecare punct al curbei si de aici, forma curbei
poate fi complet caracterizata prin descrierea miscarii triedrului in spatiu, in
momentul cand originea lui se deplaseaza de-a lungul curbei.
Daca o curba este data ca functie de un parametru t, se obtin vectorii tangent,
binormal si normal, ai caror versori formeaza triedrul mobil.

Tangenta

d r
tangenta: T ,
dt

T
versorul tangentei: ;
T
x x0 y y0 z z0
ecuatia tangentei:
Tx Ty Tz

Binormala

d r d 2 r
binormala: B 2
dt dt

B
versorul binormalei: ;
B
x x0 y y0 z z0
ecuatia binormalei:
Bx By Bz

Normala
normala: N B T
N
versorul normalei: ;
N
x x0 y y0 z z0
ecuatia normalei:
Nx Ny Nz

104

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Normala si binormala formeaza planul normal, a carui ecuatie este:

Tx x x0 Ty y y0 Tz z z0 0

Normala si tangenta formeaza planul osculator a carui ecuatie este:

Bx x x0 B y y y0 Bz z z0 0

Tangenta si binormala formeaza planul rectificator, a carui ecuatie este:

N x x x0 N y y y0 N z z z0 0

Normala la suprafata
dr dr
Considerand o suprafata r r u , v , vectorul normal la suprafata este N .
du dv
Daca o suprafata este data prin ecuatia F(x,y,z) = 0 atunci:

F F F
normala este: N i j k
x y z
x x0 y y0 z z0
ecuatia normalei:
F F F
x y z
F F F
ecuatia planului tangent: x x0 y y0 z z0 0
x y z

Aplicatii:

I. Sa se scrie ecuatiile tangentei, normalei si binormalei precum si ecuatiile planelor


normal, osculator si rectificator pentru urmatoarele curbe:

1. x t , y t 2 , z t 3 in punctul t = 1

Solutie:


r t , t 2 , t 3 1,1,1

d r
Tangenta: T 1, 2t ,3t 2 1, 2,3
dt

Versorul tangentei:
T

1, 2,3 1 , 2 , 3
T
1 2 2 32 14 14 14
2

105

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


x x0 y y0 z z0 x 1 y 1 z 1
Ecuatia tangentei:
Tx Ty Tz 1 2 3

d2r
0, 2, 6t 0, 2, 6
dt 2

i j k
d r d 2 r
Binormala: B 1 2 3 (6, 6, 2) 2 (3, 3,1)
dt dt 2
0 2 6

B (3, 3,1) 3 3 1
Versorul binormalei: , ,
B 32 (3)2 12 19 19 19

x x0 y y0 z z0 x 1 y 1 z 1
Ecuatia binormalei:
Bx By Bz 3 3 1
i j k

Normala: N B T 3 3 1 (11, 8,9)
2 3 1

N ( 11, 8,9) 11 8 9
Versorul normalei: , ,
N 2
11 (8) 2 92 226 226 226

x x0 y y0 z z0 x 1 y 1 z 1
Ecuatia normalei:
Nx Ny Nz 11 8 9

Ecuatia planului normal este:


Tx x x0 Ty y y0 Tz z z0 0 1 x 1 2 y 1 3 z 1 0

Ecuatia planului osculator este:


Bx x x0 B y y y0 Bz z z0 0 3 x 1 (3) y 1 1 z 1 0

Ecuatia planului rectificator este:


N x x x0 N y y y0 N z z z0 0 (11) x 1 (8) y 1 9 z 1 0


2. x a cos t , y a sin t , z bt , pentru t =
4

Solutie:
a 2 a 2 b
r a cos t , b sin t , bt , ,
2 2 4

106

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)



d r a 2 a 2
Tangenta: T a sin t , a cos t , b , , b
dt 2 2
Versorul tangentei:
a 2 a 2
, ,b
T 2 2 a a b
, ,
T 2 2 2(a 2 b 2 ) 2(a 2 b 2 ) 2( a 2 b 2 )
a 2 a 2 2
b
2 2
a 2 a 2 b
x y z
x x0 y y0 z z0 2 2 4
Ecuatia tangentei:
Tx Ty Tz a 2 a 2 b

2 2
2

d r a 2 a 2
2
a cos t , a sin t , 0 , ,0
dt 2 2

i j k

d r d 2 r a 2 a 2 ab 2 ab 2 2
Binormala: B 2 b , , a
dt dt 2 2 2 2
a 2 a 2
0
2 2

Versorul binormalei:

ab 2 ab 2 2
, ,a
B 2 2

B 2
ab 2 ab 2
2
4
a
2 2
ab ab a
, ,
2a 2 ( a 2 b 2 ) 2a 2 ( a 2 b 2 ) 2a 2 ( a 2 b 2 )

a 2 a 2 b
x x0 y y0 z z0 x y z
Ecuatia binormalei: 2 2 4
2
Bx By Bz ab 2 ab 2 a
2 2

107

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


i j k
ab 2 ab 2 a 2 2 a 2 2 2 2
Normala: N B T b 2 (b a 2 ), (a b ), a b
2 2 2 2
a 2 a 2
b
2 2
a 2 2 a 2 2 2 2
(b a 2 ), (a b ), a b
Versorul normalei:
N
2 2
N a 2 2
2
a 2 2 2
2
2
(b a 2 ) (a b ) a 2b
2 2

a 2 2 a 2 2 2
(b a 2 ) (a b )
2 2 a 2b
, ,

a b2 a 2 a 4b 2

a b 2 a 2 a 4b 2
a b 2 a 2 a 4b 2

Ecuatia normalei:
a 2 a 2 b
x x0 y y0 z z0 x y z
2 2 24
Nx Ny Nz a 2 2 a 2 2 2 ab
2
b a 2

2

(a b )

Ecuatia planului normal este:


a 2 a 2
Tx x x0 Ty y y0 Tz z z0 0 x
2
2
a 2 a 2 b
y b z 0
2 2 4

Ecuatia planului osculator este:


ab 2 a 2
Bx x x0 By y y0 Bz z z0 0 x
2 2
ab 2 a 2 2 b
y
a z
0
2 2 4

Ecuatia planului rectificator este:


N x x x0 N y y y0 N z z z0 0


a b2 a2 2 a 2 ab 2 2 2

2
x

2 2
a b y a 2 2 a b z 4b 0
2

108

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


t2 2t 3 t4 1 2 1
3. x ,y ,z , in punctul M , ,
2 3 2 2 3 2
2

4. Se da curba: c(t) 2t , t , ln t , t 0 . Sa se arate ca aceasta curba trece prin
punctele P(2, 1, 0) si Q(4, 4, ln2). Sa se scrie ecuatiile muchiilor si fetelor
triedrului Frenet in punctul P.

Solutie:
2 2 1 2 1 2 1 2 2
P c(1), Q c(2), T , , , B , , , N , ,
3 3 3 3 3 3 3 3 3
5. Sa se scrie ecuatia planului tangent la
t
curba x t sin t , y 1 cos t , z 4sin si cosinusurile unghiurilor pe
2
care le formeaza cu axele de coordonate.

Solutie:
x x0 y y0 z z0

t0 t0 t
sin cos cos 0
2 2 2
t0 1 t
cos sin , cos sin t0 , cos cos 0
2 2 2

II. Sa se scrie ecuatiile normalei si planului tangent pentru urmatoarele suprafete:

1. sfera x 2 y 2 z 2 14 in punctul P(1,2,3)

Solutie:
F(x, y, z) = x 2 y 2 z 2 14 0
F F F
2 x 2; 2 y 4; 2z 6
x x 1 y y 2
z z 3

x 1 y 2 z 3 x 1 y 2 z 3
Ecuatiile normalei sunt: sau
2 4 6 1 2 3

Ecuatia planului tangent: 2 x 1 4 y 2 6 z 3 0

2. paraboloid x 2 y 2 z
Solutie:
N 2 x, 2 y,1

3. Sa se gaseasca ecuatia planului tangent la suprafata: z 2 x 2 4 y 2 in


punctul M(1, 2, 12)

Solutie:
8x + 8y z = 12
109

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


x2 y 2 z 2
4. Sa se scrie ecuatia planului tangent la hiperboloidul: 1
a 2 b2 c 2
in punctul x1 , y1 , z1

Solutie:
xx1 yy1 zz 1
2 1
a 2 b2 c

5. Sa se scrie ecuatia normalei la suprafata: x 2 4 y 2 2 z 2 6 in punctul


M(2, 2, 3)

Solutie:
y + 4x = 10 si 3x z = 3

ELEMENTE DE ANALIZA NUMERICA

Metoda aproximatiilor succesive

Iteratia este o aplicatie repetata a unei functii, xn 1 f xn ,obtinandu-se un


sir recurent. Pentru rezolvarea unor ecuatii neliniare, aplicand metoda aproximatiilor
successive, se ajunge din ce in ce mai aproape de solutie.
Se alege un puct de plecare x0 si se aplica algoritmul recursiv:
x1 f x0
x2 f x1

xn 1 f xn

Considerand functia f continua si presupunand ca sirul este covergent,


xn n x*, unde x * este solutia ecuatiei.
Metoda (tangentei) lui Newton

Pentru rezolvarea ecuatiei f x 0 se parcurg mai multe etape:


1. se alege un punct de plecare x0
2. se calculeaza valoarea functiei in punctul x0 , f x0
3. se scrie ecutia tangentei in punctul x 0 , f x0 :
y f x0 f ' x0 x x0

110

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


4. se intersecteaza tangenta cu axa Ox si se noteaza punctul de intersectie x1 :
f x0
x1 x 0
f ' x0
5. se calculeaza in continuare tangenta in punctul x1 , apoi se inersecteaza
f x1
tangenta cu axa Ox si se noteaza punctul de intersectie x2 : x2 x1 si
f ' x1
f xn
asa mai departe xn 1 xn
f ' xn

Exercitii rezolvate:

1. f xn cos x

Solutie:

x1 cos x0
x2 cos x1
x3 cos x2 cos cos cos x0
..
xn 1 cos xn f ( x0 )
n 1

Se considera x0 = 1. In acest caz se obtin valorile successive: x1 0,54 , x2 0,86 ,


.
x12 0, 75 , x13 0,7391 , x14 0, 74 , , x29 0, 7391 , x30 0,7391

Considerand functia f continua si presupunand ca sirul este covergent,


xn n x*, unde x * = 0,7391 si mai mult, toate sirurile converg mai repede sau
mai incet, in functie de valoarea de start x0 la aceeasi limita.

2. Sa se studieze existenta punctelor stationare pentru functia f ( x) x 2

Solutie:

Se considera punctual de plecare x0 si se aplica algoritmul recursive:


x1 x02
2
x2 x12 x02 x04
..
xn 1 x02 n

1
Pornind de la x0 , xn 0 .
2

111

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Pornind de la x0 2 , xn .
Pornind de la x0 1 , xn 1 .

0, pentru x0 1
2n
lim x 1, pentru x0 1,1
0
n
, pentru x 1
0

punctele fixe sunt 0 si 1, bazinul lui 0 este intervalul (-1,1), iar bazinul lui 1 este
multimea 1,1

3. Sa se rezolve ecuatia 2x cosx = 0 facand alegeri dferite pentru c.

Solutie:

1 1
Solutia se gaseste in apropiere de . Se considera x0 si trei valori diferite
2 2
pentru c:

1 1
x0 0,5 ; c = 1; c , cn
f '( x0 ) f '( xn )

x1 0,38 0,45063 0,45062


x2 0,55 0,45019 0,45018
x3 0,30 0,45018 0,45108

Se observa ca pentru c = 1, algoritnul este divergent.


1 1
Sirurile corespunzatoare pentru c , cn , sunt convergente, dar
f '( x0 ) f '( xn )
pentru c ales conform metodei lui Newton convergenta este mai rapida .

4. Sa se calculeze solutia ecuatiei f(x) = x2 - b.

Solutie:

f(x) = x2 b, x* b
f xn
Se aplica metoda tangentei xn 1 xn si se obtine:
f ' xn

xn2 b 1 b
xn 1 xn xn
2 xn 2 xn

1 b
F(x) = x
2 x

112

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


1 b
F(x) = x 2
2 x

F(x) = 0, ceea ce ne asigura de o convergena rapida a algoritmului.


Pentru b = 4, f ( x) x 2 4
Daca se considera x0 1 se obtin urmatoarele valori: x1 2, 05 , x2 2, 0006 etc.

1
5. Sa se rezolve ecuatia a 0 prin metoda lui Newton.
x

Solutie:

1
Derivata functiei este f '( x) . Aplicand regula lui Newton se obtine:
x2
1
a
xn
xn 1 xn 2 xn axn2
1
2
xn
1
In particular, pentru a = 2, solutia este x* .
2

1
Scazand din ambii membri se obtine eroarea:
2
2
1 1
xn 1 2 xn
2 2
1
Daca punctul de plecare este departe de , eroarea devine din ce in ce mai mare.
2

6. Sa se calculeze cu doua zecimale radacina ecuatiei 2x- lnx -4 = 0 cuprinsa intre 2


si 3, atat prin metoda iterative cat si prin cea a lui Newton .

Solutie:

f(x) = x2 b, x* b
Se calculeaza radacina ecuatiei prin metoda iterativa.
1
Ecuatia poate fi rescrisa sub forma: x 2 ln x . Se alege ca punct de
2
pornire x0 2, 5 si se calculeaza:
1 1
x1 2 ln x0 2 ln 2,5 2, 458
2 2
1 1
x2 2 ln x1 2 ln 2, 458 2, 450
2 2
1 1
x3 2 ln x2 2 ln 2, 45 2, 448
2 2
1 1
x4 2 ln x3 2 ln 2, 448 2, 448
2 2
113

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Calculul poate fi oprit aici deoarece a treia zecimala a ramas neschimbata.
Calculul radacinii prin metoda lui Newton:
1
Se noteaza f(x) = 2x- lnx -4 f '( x) 2
x
Se alege ca punct de pornire x0 3 .

f xn 2 xn ln xn 4
xn1 xn xn
f ' xn 2
1
xn

2 x0 ln x0 4 2 3 ln 3 4
x1 x0 3 2, 4592
1 1
2 2
x0 3

2 x1 ln x1 4 2 2, 4592 ln 2, 4592 4
x2 x1 2, 4592 2, 4481
1 1
2 2
x1 2, 4592

2 x2 ln x2 4 2 2, 4481 ln 2, 4481 4
x3 x2 2, 4481 2, 4477
1 1
2 2
x2 2, 4481

2 x3 ln x3 4 2 2, 4477 ln 2, 4477 4
x4 x3 2, 4477 2, 4475
1 1
2 2
x3 2, 4477

Calculul se poate opri aici deoarece rezultatul nu difera la a treia zecimala.


Radacina ecuatiei este 2, 45 .

7. Sa se calculeze o radacina a ecuatiei x 3 x 2 x 1 0 in intervalul 1, 6; 2 .

Solutie:

Ecuatia data poate fi scrisa sub forma:


1 1
x 1 2
x x

Conditia de convergenta este indeplinita pe intervalul dat, 1, 6; 2 .


Relatia de recurenta este:

1 1
xk 1 1
xk xk2

114

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Se considera ca punct de pornire x0 1, 6 si se obtine sirul de iteratii:

x1 = 2,015; x2 = 1,740; x3 = 1,904; x4 = 1,900.


Solutia ecuatiei din intervalul mentionatt este x = 1,90.

Exercitii propuse

Sa se calculeze radacinile reale ale ecuatiilor de mai jos:

1. x 4 0.5 x 1.55 0 in intervalul (0,2) R : x 1.01


2. 2 x 4 x in intervalul (0,5) R : x 0.31 si x 4
3. 4 x 7 sin x 0 in intervalul (-1,2) R : x 0 si x 1.73
5
4. x x 2 0 in intervalul (1,2) R : x 1.27
5. e x e 3 x 4 0 in intervalul (0,2) R : x 1.38
3
6. x 3x 1 0 in intervalele (-2,0) , (0,1) si (1,3) R : 1.88; 0.35;1.53
7. 4 x cos x in intervalul (0,2) R : x 0.24
8. x 3 3x 0.5 0 in intervalul (0,1) R : x 0.165
9. x 4 x 2 2 x 2 0 in intervalele (-1,1) si (1,2)

R : x 0.67 si x 1.31

115

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


CUPRINS

FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILE


Spatii de curbe experimentale. Modelarea datelor de dizolvare 2
Aplicatii 3
Criterii de comparare a modelelor 9
Aplicarea criteriilor matematice in selectia modelelor de dizolvare 10
Metrici de dizolvare 14
Functii diferentiabile. Derivate, diferentiale 17
Operatori diferentiali 23
Serii Taylor 28
Extreme ale functiilor de mai multe variabile.
Puncte de extrem cu legaturi ale functiei f(x,y) cu conditia f(x,y) 34
ANALIZA ARMONICA
Serii numerice 44
Serii de functii 46
Serii Fourier 50
CALCUL INTEGRAL
Integrale improprii 56
Integrale duble pe domenii din R2. 58
Integrale curbilinii 59
Transformata Laplace 61
Functiile Euler (gamma) si (beta) 64
ECUATIILE FARMACOCINETICII
Modelul monocompartimental, administrare extravasculara 66
Ajustarea ratei de perfuzie a medicamentelor 68

Modelul bicompartimental deschis cu administrare extravasculara 72


75
Modelul tricompartimental deschis cu administrare extravasculara

Determinarea parametrilor farmacocinetici 78


80
Modelul farmacocinetic monocompartimental, cazul administrarii
extravasculare
Calculul valorilor de echilibru ale concentratiei dupa administrari
84
repetate intr-un model monocompartimental, in cazul administrarii i.v.
ECUATII DIFERENTIALE
Ecuatii diferentiale 88
MATEMATICI SPECIALE
Vectori si valori proprii ai unei transformari liniare 100
Elemente de geometrie diferentiala 104
Elemente de analiza numerica. Metoda aproximatiilor succesive. 110
Metoda (tangentei) lui Newton

116

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)