Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUTORII
SS SS
a 0 a 2 yi a bxi 0
SS 0 SS 2 y a bx x 0
i i i
b b
a
2
Yi xi xi xi y i
i b
n xi yi xi y i
x x y y
i i
2 2 2
n xi2 xi n xi2 xi x y
i
1. FORMULAREA 1
t(ore) Rexp%
2 30
4 45
6 58
8 64
30.00
8 2.83 64.52 182.50
20.00
20 8.69 197.59 456.56 10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)
R% = 24.4 t
y bx a
x y n
xi yi
2
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i b = 24.447
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
R(%)
4 2.00 44.99 89.97 40.00
30.00
6 2.45 57.25 140.22
20.00
8 2.83 62.58 177.00 10.00
sqr(t)
y bx a
x y n
xi yi
2 b = 22.977
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
3. FORMULAREA 3
50.00
6 2.45 68.32 167.35 40.00
30.00
8 2.83 84.35 238.57 20.00
x y n
xi yi
2 b = 31.578
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
4. FORMULAREA 4 t xi
10.00
6 2.45 35.07 85.91 0.00
8 2.83 43.01 121.66 0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqr(t)
20 8.69 122.52 286.09
y bx a
x y n
xi yi
2 b = 17.848
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
5. FORMULAREA 5 t xi
Legea lui Higuchi: Rexp = R% R (%) yi
R (%) k t
t R (%) xi yi
50.00
4 2.00 44.12 88.23 40.00
30.00
6 2.45 62.35 152.72 20.00
10.00
8 2.83 71.94 203.48 0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
20 8.69 199.04 473.62 sqr(t)
x y n
xi yi
2 b = 36.964
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x i
2
i
x n i
6. FORMULAREA 6 t xi
Legea lui Higuchi: Rexp = R% R (%) yi
R (%) k t
t R (%) xi yi
50.00
6 2.45 78.61 192.55 40.00
y = 11.64x + 48.583
30.00
8 2.83 77.01 217.83 20.00 2
R = 0.5648
10.00
20 8.69 295.51 655.09 0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqr(t)
y bx a
x y n
xi yi
2
b
i i
; a
y x x x y
i i i i i
2 2
x
2 i n x x
i
2
i
x n i
b = 11.64
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
y =12.74x + 54.924
30.00
R2 =0.6598
20.00
10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50
l nt
40
35 y = 21.881x - 28.799
2
30 R = 0.9359
25
R(%)
20
15
10
5
0
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)
y bx a
x y n
xi yi b = 21.881
b
i i
; a
yi xi2 xi xi yi
2 2
x
2 i n xi2 xi
x n i
8. FORMULAREA 8
R(%)
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
sqrt(t)
y bx a
x y n
xi yi
2 b=5
b
i i
; a
y x x x y i i i i i
2 2
x 2 i n x x i
2
i
x n i
9. FORMULAREA 9
t xi
R (%) yi
Legea lui Higuchi: R (%) k t Rexp = R%
t R (%) xi yi
16 4 16 64 20
R(%)
15
36 6 20 120
10
64 8 24 192 5
120 20 72 400 0
0 2 4 6 8 10
sqrt(t)
y bx a
x y n
xi yi
2 b=2
b
i i
; a
y x x x yi i i i i
2 2
x
2 i n x x i
2
i
x n i
- ne permite sa determinam care dintre modele este mai adecvat si cuantifica cu cat
este mai adecvat.
- ne permite sa comparam atat modelele cu clasificare in trepte cat si pe cele fara
clasificare in trepte.
- combina teoria probabilitatilor, teoria informatiei si conceptul de entropia
informatiei.
Folosind criteriul Akaike calculele sunt mai simple. Daca se accepta ipotezele uzuale
pentru regresia nonliniara (ca imprastierea punctelor in apropierea curbei urmeaza o
distributie gaussiana), criteriul Akaike este definit de ecuatia de mai jos:
AIC n ln WSS 2 p
unde:
- n este numarul de puncte experimentale,
- p este numarul de parametri
- WSS este suma patratelor distantelor de la punctele experimentale la curba, masurate
pe verticala
O valoare obtinuta cu criteriul /testul Akaike are semnificatie relativa la diferenta a doua
modele; indicele pentru un singur model nu ne spune nimic.
1. FORMULAREA 1
70
y = 24.447x - 3.7262
60
R2 = 0.9942
t(ore) t Rexp= R% 50
40
R%
2 1.41 30.81 30
4 2.00 44.49 20
10
6 2.45 57.77
0
8 2.83 64.52 0 1 sqrt(t) 2 3
Unul din parametrii comuni la orice evaluare a performantelor modelelor este suma
patratelor abaterilor datelor experimentale de la datele prezise de model numita si suma
erorilor. Notam suma cu WSS de la denumirea din limba engleza weighted sum of
squares suma ponderata a patratelor erorilor:
10
2. FORMULAREA 2
70.00
y = 22.977x - 0.9811
60.00
R2 = 0.9897
50.00
40.00
R%
30.00
20.00
10.00
0.00
0.00 1.00 2.00 3.00
sqrt(t)
2
R teoretic= 22.977* t - 0.9811= Rt Rexp (Rt -Rexp)
31.51 30.99 0.28
44.97 44.99 0.00
55.30 57.25 3.79
64.01 62.58 2.04
WSS= 6.10
index
AKAIKE=n*lnWSS+2p=4*lnWSS+2*1=9.235
11
-
- ycalc este media datelor experimentale Rexp.
90.00
y = 31.578x - 7.0831
80.00
2
70.00
R = 0.9882
60.00
50.00
R%
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sqrt(t)
2
R teoretic= 31.587* t - 7.0831= Rt Rexp (Rt -Rexp)
31.51 39.07 2.24
44.97 54.41 2.78
55.30 68.32 3.79
64.01 84.35 4.47
WSS= 13.29
index AKAIKE=n*lnWSS+2p=4*lnWSS+2*1=12.348
12
50.00
y = 17.848x - 8.1529
40.00
R2 = 0.9953
30.00
20.00
10.00
0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
sq r t ( t )
13
0 0 0 100
20 20 10 60 85
60
30 40 25 40 50
40 20
45 60 50 15 25
20
60 90 85 5
10
0 0
0 10 20 30 40 50
Tim p (min.)
Testat Referinta
Rezolvare:
X Ti X Ri X Ri X Ti ( X Ri - X Ti )2
0 0 0 0
15 5 10 100
20 10 10 100
40 25 15 225
60 50 10 100
90 85 5 25
f1 =
X X Ri Ti
X Ri
0 10 10 15 10 5 50
Deci f1 = = 0.285
0 5 10 25 50 85 175
14
X X Ti
2
Ri
i 1
1
n
Distantele , s sunt: =
2
X Ti X Ri X Ri X Ti ( X Ri - X Ti ) X Ri + X Ti
0 0 0 0 0
15 5 10 100 20
20 10 10 100 30
40 25 15 225 65
60 50 10 100 110
90 85 5 25 175
10 10 15 10 5 50 1 1
=2* = 2* = 2* = 0.25
20 30 65 110 175 400 8 4
X Ri X Ti
Distantele , w (weighted, fiecare punct i fiind poderat cu ) sunt:
X Ri X Ti
1 X X
= max RI , Ti
n X Ti X Ri
15
X Ti X Ri X Ri + X Ti Timp 10 20 30 45 60
X X
max Ti , Ri
X Ri X Ti comprimat
0 0 0 1 10 10 30 50 80
15 5 3 20 2 20 30 40 60 90
20 10 2 30 3 15 20 40 70 86
40 25 40/25=1.6 65 4 20 30 50 70 100
60 50 60/50=1.2 110 5 10 20 30 50 84
90 85 90/85=1.06 175 6 15 10 50 60 100
X Ti 15 20 40 60 90
1 1
= * 3 2 1.6 1.2 1.06 * 8.86 1.76
5 5
1 20*3 30* 2 65*1.6 110*1.2 175*1.6
w *
5 20 30 65 110 175
1 60 60 104 132 280 636
* 1.59
5 400 400
Timp 10 20 30 45 60
comprimat
1 5 10 20 65 80
2 3 5 15 40 75
3 10 15 20 35 86
4 4 13 30 40 90
5 3 20 25 75 84
6 5 7 30 45 95
X Ri 5 10 25 50 85
16
2 f f
f x2 2
x x x
2 f f
f y2 2
y y y
2 f f
f xy
xy y x
2 f f
f yx
yx x y
f f f
Diferentiala unei functii de mai multe variabile f(x, y, z): df = dx + dy + dz .
x y z
Reguli de diferentiere:
17
u u u u
cos cos cos unde , , sunt unghiurile dintre
x y z
directia si axele corespunzatoare.
f f f
x y z
g g g
D ( f , g , h)
J(x, y, z) = x y z
D( x, y, z )
h h h
x y z
Exercitii:
1. f ( x, y, z ) x 3 y 2 z 2 x 3 y z 5
Solutie:
f f f
3x 2 y 2 z 2 ; 2 x 3 yz 3 ; x3 y 2 1
x y z
2. f ( x, y, z ) x 2 y 3 3 yz z 2
Solutie:
f f f
2x ; 3 y 2 3z ; 3 y 2z
x y z
3. f ( x, y, z ) sin xy cos( x z )
18
x y
4. f ( x, y )
x y
5. f ( x, y ) ln x x 2 y 2
z
6. f ( x, y, z ) ( xy)
7. f ( x, y, z ) ln xy 5 x 4 z 3
8. f ( x, y) ln x 2 5 y 4
2
9. f ( x, y) e 5 x (sin 3 y 1)
x
10. f ( x, y )
2
x y
1
11. f ( x, y ) tgx tg 3 x
3
12. f ( x, y ) x ln y x 3 y
1. f ( x, y) x 2 y 2
Solutie:
f x f y
;
x x2 y2 y x2 y2
x y
df = dx + dy
2 2
x y x y2
2
2. f ( x, y ) x 3 y 3 3 xy
3. f ( x, y ) ln x 2 y 2
4. f ( x, y ) xyz
5. f ( x, y, z ) x 2 y 2 z 2
6. f ( x, y, z ) xyz z 2 x 5 y 3 x 5
7. f ( x, y, z ) e( x 2 z 3 1)arctg z
1. f ( x, y) 2 x 2 3xy y 2
Solutie:
Metoda 1:
Se calculeaza derivatele de ordinul I ale functiei:
19
2 f 2 f 2 f
4 ; 2 ; 3
x 2 y 2 xy
Diferentiala de ordinul II este:
2 f 2 2 f 2 f 2
d2 f = dx + 2 dxdy + dy = 4dx 2 6dxdy 2 dy 2 .
x 2 xy y 2
Metoda 2:
Prin diferentiere se obtine:
2. f ( x, y) ln x 2 y
3. f ( x, y ) 2 xy y 3
1. 1.02
3.01
Solutie:
Se considera functia f ( x, y ) x y .
Numarul ce trebuie calculat poate fi considerat ca o crestere a acestei functii cand x
= 1, y = 3,
x = 0.02 si y = 0.01.
Valoarea initiala a functiei este f = 13 = 1
f df yx y 1 dx x y ln xdy yx y 1 x x y ln xy 3 12 0.02 ln 1 0.01 0.06
Atunci 1.02 3.01 1 0.06 1.06
2. 1.02
3
3. 0.93
2
4. 4.052 2.932
5. 1.023 1.973
6. Inaltimea unui con este H = 30 cm si raza R = 10 cm. Cum se va modifica volumul
conului daca inaltimea creste cu 3mm iar raza scade cu 1mm?
20
7. Cu cat trebuie sa creasca raza astfel incat aria sectorului sa ramana neschimbata
cand unghiul scade cu un grad? (R = 15 cm, = 60o).
Solutie:
Aria sectorului de cerc este S o
R 2 este o functie de doua variabile, R si .
360
Daca aria ramane neschimbata, diferentiala functiei este zero.
dS o
2 RdR R 2 d
360
dS S o
2 RR R 2
360
R 15 1
S 0 2 RR R 2 0 R 1.25 [cm]
2 2 60
8. O latura a unui dreptunghi este a = 10 cm, iar cealalta este b = 4 cm. cum se
modifica diagonala dreptunghiului daca a creste cu 4 mm, iar b scade cu 1 mm?
1. y 3x 2 x , pentru x = 1 si x 0.01
Solutie:
2. y 5 x x 3 , pentru x = 2 si x 0.001
2
3. y , pentru x = 9 si x 0.01
x
2 f 2 f 2 f
VI. 1. Sa se rezolve ecuatia 2 0 facand substitutia u = x si v = x
x 2 xy y 2
+ y.
Solutie:
Consideram functia f ca fiind dependenta de variabilele u si v, f u x, y , v x. y . .
21
v v
v=x+y 1 si 1
x y
Se calculeaza derivatele partiale de ordin I:
f f u f v f f f f
1 1
x u x v x u v u v
f f u f v f f f
0 1
y u y v y u v v
2 f f f f f f
x 2
x x x u v x u x v
f f u f v 2 f 2 f
x u u u x u v x u 2 u v
f f u f v 2 f 2 f
x v v u x v v x u v u 2
Se obtine
2 f 2 f 2 f 2 f
2
x 2 u 2 u v v 2
2 f f z f u f v 2 f
y 2 y y y v v u y v v y v 2
2 f f z f u f v 2 f 2 f
2
vx x y x v v u x v v x u v v
2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f 2 f
2 2 2
u 2 u v v 2
x 2 yx y 2 u2 u v v 2
2
f f f
2
0 0 constant f C1 u C 2 , unde C1 si
u u u u
C 2 sunt functii numai de v.
22
u 1 1 y
2
x x y x y2
2
1 2
y
u 1 x x
2 2
y x2 y x y2
1 2
y
Se calculeaza si derivatele partiale de ordinul II:
2u y 2 xy
2
2
x 2
x x y x2 y2 2
2u x 2 xy
2
2
y 2
y x y x 2 y 2 2
2u 2u 2 xy 2 xy
2 + 0 , deci este satisfacuta ecuatia
x 2
y x2 y2
2
x 2
y2
2
Laplace.
1. sferice:
Solutie:
sin cos cos cos sin sin
D x, y , z
sin sin cos sin sin cos 2 sin
D , ,
cos sin 0
2. polare:
Solutie:
23
3. cilindrice:
Solutie:
z z
4x 4
x x P (1, 0 )
z z
6 y 0
y y P (1, 0 )
z z z 1 3
cos sin 4 0 2
x y 2 2
24
, , i j k , ( - nabla)
x y z x y z
Prin aplicarea operatorului diferential unei functii scalare , se obtine un
vector, gradientul campului scalar:
grad = , , = i j k
x y z x y z
Prin aplicarea produsului scalar intre operatorul diferential si o functie
vectoriala u se obtine divergenta campului vectorial
u1 u 2 u 3
u
x y z
x u rot u
Rotorul campului vectorial se calculeaza prin dezvoltarea formala a
determinantului
i j k
u u u u u u
x u= i 3 2 j 3 1 k 2 1
x y z y z x z x y
u1 u2 u3
Aplicatii:
2x 2
x x P (1, 0, 0 )
25
2 z 0
z y P (1, 0 , 0 )
Solutie:
, , 1,1,1
x y z
, , y z , x z, x y
x y z
i j k
v grad x grad 1 1 1 i ( y z ) j ( x z ) k ( x y)
yz xz x y
a. div( grad ) = ( )
Solutie:
( ) = , , = , , , , =
x y z x y z x y z
2 2 2
x 2 y 2 z 2
b. div( rot u ) = ( x u ) 0
Solutie:
u u u u u u
( x u ) , , 3 2 , 1 3 , 2 1 =
x y z y z z x x y
2 2 2 2 2 2
u 3 u 2 u1 u 3 u 2 u1
0
xy xz yz xy xz yz
26
Solutie:
r r r
div r r = , , (x, y, z) =1 + 1+ 1 = 3
x y z
grad r r = , , r
x y z
r 2x x
x 2
2 x y z2 2 r
r 2y y
y 2 x2 y2 z2 r
r 2z z
z 2
2 x y z 2 2 r
x y z r
r = , ,
r r r r
i j k
rot r x u = 0
x y z
x y z
6. Fie u ( x, y, z ) (5 x 3 y 2 )i (3xz y 3 ) j (3z 4 2 xyz)k . Sa se calculeze
divu .
27
f ( k ) ( x0 ) k
n
Rn ( x ) f ( x )
x
k 1 k!
Formula lui Lagrange pentru evaluarea restului:
x n 1
Rn ( x ) f ( n1) ( ) , unde ( x0 , x )
(n 1) !
Aplicatii
Solutie:
f ( x) sin x f (0) 0
f ( x) cos x f (0) 1
f ( x) sin x f (0) 0
f ( x) cos x f (0) 1
.............................................
28
Solutie:
f ( x) cos x f (0) 1
f ( x) sin x f (0) 0
f ( x) cos x f (0) 1
f ( x) sin x f (0) 0
...............................................
3. f : R R, f(x) = e x
Solutie:
f ( x ) e x f (0 ) 1
f ( x) e x f (0) 1
f ( x) e x f (0) 1
f ( x) e x f (0) 1
.............................................
(n)
f ( x ) e x f (0 ) 1
29
1 1 1 1
ex 1 x x 2 x 3 ... x n ... .
1! 2! 3! n!
1 1 1 1
e 1 ... ... .
1! 2 ! 3! n!
4. f : R R, f(x) = e x
Solutie:
1 1 1 1
e x 1 x x 2 x 3 ... (1) n1 x n ... .
1! 2! 3! n!
e x e x
5. sh : R R, sh x , (sinus hiperbolic)
2
e x e x
ch : R R, ch x , (cosinus hiperbolic)
2
Solutie:
1 1 1 1
ex 1 x x 2 x 3 ... x n ... .
1! 2! 3! n!
1 1 1 1
e x 1 x x 2 x 3 ... (1) n1 x n ... .
1! 2! 3! n!
30
e x e x 1 1 1
1 x 2 x 4 ... x 2n ...
2 2! 4! ( 2 n) !
1 2 1 4 1
ch x 1 x x ... x 2n ...
2! 4! (2 n ) !
1 1 1 1
e x - e x = 2 x x 3 x 5 ... x 2 n1 ...
1! 3! 5! (2n 1) !
e x ex 1 1 1 1
x x 3 x 5 ... x 2n 1 ...
2 1! 3! 5! (2n 1)!
1 1 1 1
sh x x x 3 x 5 ... x 2n 1 ...
1! 3! 5! (2n 1)!
6. Formulele Euler
e ix e ix e ix e ix
sin x , cos x
2 2
Solutie:
1 1 2 1 3 1 n
e ix 1 ix ix ix ... ix ... =
1! 2! 3! n!
1 1 1 1 1
1 x 2 x 4 ... i x x 3 x 5 ... = cos x i sin x
2! 4! 1! 3! 5!
ix
e = cos x i sin x rel. (1)
1
e ix 1 ix 1 ix 2 1 ix 3 ... 1 ix n ... =
1! 2! 3! n!
1 1 1 1 1
1 x 2 x 4 ... i x x 3 x 5 ... = cos x i sin x
2! 4! 1! 3! 5!
31
e ix e ix 1 ix 1 1
sin x
2 2
2
e e ix = e ix e ix =
2
1 1 1 1 1
1 ix ix ix ... ix ...
2 3 n
2 1! 2! 3! n!
1 1 1 1 1
1 ix ix ix ... ix ...
2 3 n
2 1! 2! 3! n!
1 1 1 1
= i x x 3 x 5 ... x 2 n1 ...
1! 3! 5! ( 2n 1) !
e ix e ix
Analog se procedeaza pentru calcularea lui cos x
2
1 x
7. Sa se dezvolte in serie MacLaurin functiile: ln(1 + x), ln(1 - x), ln
1 x
Solutie:
1
Se observa ca ln 1 x
1 x
Pentru x 1 , suma seriei geometrice cu ratia (-x) este:
1
1 x x 2 x 3 x 4 ...
1 x
Prin integrare termen cu termen se poate obtine seria cautata fara a calcula derivatele
succesive necesare dezvoltarii in serie:
x2 x3 x4
ln(1 x) x ... (1)
2 3 4
1
ln 1 x 1 x x 2 x 3 x 4 ...
1 x
x 2 x3 x 4
ln(1 x) x ... (2)
2 3 4
1 x
Stiind ca ln(1 x) ln(1 x) ln si scazand relatiile (1) si (2) se obtine:
1 x
32
1 x 1 x 11
ln12 = ln 12 x 1
1 x 1 x 13
11 1 11 3 1 11 5
ln 12 2 ... 2.48487
13 3 13 5 13
8. Seria binomiala
Fie functia f : R R, f(x) = 1 x , R. Se cere dezvoltarea in serie MacLaurin
a functiei.
Solutie:
f(x) = 1 x f (0) 1
1
f x 1 x f (0)
2
f x 11 x f (0) 1
.
n
f n x 1 ... n 11 x f n (0) 1 ... n 1
f
n
f 0 f 0 0 x n ...
f x f 0 x x 2 ...
1! 2! n!
1 2 1 ... n 1 n
1 x 1 x x ... x ...
1! 2! n!
33
1 x 1 C1 x C2 x 2 ... Cn x n ...
Aplicatii
3
Sa se calculeze: 1.01, 3 10, 11
Solutie:
1/ 3
3 1 1 1
a) 1.01 1 x ,
100 100 3
1 11 11 1
1/ 3 1 2 1 ... n 1 n
1 1 3 3 1 33 3 1 ...
3
1.01 1 1 3 ...
100 1! 100 2! 100 n! 100
10 1/ 3 1 1
b) 3
10 3 8 2 3 1.25 2 1 0.25 x 0.25 ,
8 4 3
1 11 11 1
1/ 3 1 1 2 1 ... n 1 1 n
1 1
3 3 3 3 3 ...
3
10 2 1 1 3 ...
4 1! 4 2! 4 n! 4
Solutie:
Se observa ca:
1 1
arctg x 1 x 2 x 4 x 6 x8 ...
1 x2 1 x2
x3 x5 x7
arctg x x ...
3 5 7
1 1 1
arctg 1 1 ... 0.72714
3 5 7
34
R: n 1!
35
Punctele de minim si de maxim ale unei functii se numesc puncte de extrem. Pentru
functiile de o singura variabila derivata functiei se anuleaza in punctele de extreme. In
cazul functiilor de doua variabile, punctele in care se anuleaza derivata functiei se
numesc puncte critice si o parte din ele sunt si puncte de extrem.
Definitie: Un punct (a,b) E se numeste punct stationar al lui f(x,y) daca functia f
este diferentiabila in punctul (a,b) si daca diferentiala sa este nula in acest punct,
f f
df(a,b) = 0 ( a, b ) 0 & ( a , b) 0
x y
Teorema: Daca (a,b) este punct stationar al functiei f(x,y) si daca functia f(x,y) are
derivate partiale de ordin doi continue intr-o vecinatate V a lui (a,b), atunci:
2
2 f 2 f 2 f
1. < 0, derivatele partiale fiind calculate in (a,b),
xy x 2 y 2
atunci (a,b) este punct de extrem local al functiei f(x,y) si anume:
2 f
Daca (a,b) > 0 (a,b) este punct de minim
x 2
2 f
Daca (a,b) < 0 (a,b) este punct de maxim
x 2
2
2 f 2 f 2 f
2. > 0, atunci (a,b) nu este punct de extrem local al
xy x 2 y 2
functiei f(x,y).
Punctele de extrem legat se obtin prin rezolvarea urmatorului sistem de trei ecuatii cu
trei necunoscute:
36
Daca:
1. determinantii D1 0, D2 0, D3 0, ...., Dn 0, atunci functia f are un punct de
minim in punctul stationar x 0 ( x10 , x 20 , x30 ,..., x n0 )
2. determinantii Di* ( 1) Di 0 , atunci functia f are punct de maxim in punctul
stationar x 0 ( x10 , x 20 , x30 ,..., x n0 )
37
1. f(x,y) = x 3+ y3 3xy
Solutie:
2 f
2
x
3x 2 3 y 6 x
x
2 f
2
y
3 y 2 3x 6 y
y
2 f f
xy x y x
3 y 2 3 x 3
2
2 f 2 f 2 f
Calculam 2
2 = (-32) 6 x 6 y = 9 36xy.
xy x y
x 0
Pentru 1 se obtine = 9 36 0 0 9 >0 P1(0,0) nu este punct de
y1 0
extrem.
x 1
Pentru 2 se obtine = 9 36 1 1 9 36 27 < 0 P2(1,1) este
y2 1
punct de extrem.
2 f
6x 6 0 P2(1,1) este punct de minim.
x 2 P2 (1,1) P2 (1,1)
38
f
x 0 3 x 2 3 y 2 15 x 2 y 2 5
f
0 6 xy 12 0 xy 2
y
( x 2 2 xy y 2 ) 2 xy 5 ( x y ) 2 2 xy 5 ( x y ) 2 9 x y 3 .
Rezulta urmatoarele doua sisteme:
x y 3 x y 3
si
xy 2 xy 2
din rezolvarea carora se obtin punctele P1(1,2), P2(2,1), P3(-1,-2), P4(-2,-1).
2 f
2
x
3x 2 3 y 2 15 6 x
x
2 f
2
6 xy 12 6 x
y y
2 f f
6 xy 12 6 y
xy x y x
2 f
6x 6 2 12 0 P2(2,1) este punct de minim.
x 2 P2 ( 2,1) P2 ( 2,1)
Solutie:
39
f
x 0 cos x cos( x y ) 0 cos x cos( x y ) 0
f
0 cos y cos( x y ) 0 (1) cos x cos( x y ) 0
y
Adunand cele doua ecuatii ale sistemului se va obtine:
cos x cos y 0 cos x cos y x y .
Rezultatul obtinut se introduce in prima ecuatie a sistemului si se obtine:
cos x cos 2 x 0 cos x ( 2 cos 2 x 1) 0 2 cos 2 x cos x 1 0
Notam cos x = t si inlocuind in ultima ecuatie aceasta devine:
2t2 + t -1 = 0 t1 = -2 cos x 1
x 2 / 3 y 2 P2 ( x 2 , y 2 ) x1 y1 P1 ( x1 , y1 )
t2 = 1 cos x = 1/2
2 f
sin x sin( x y )
x 2
2 f
sin y sin( x y )
y 2
2 f
sin( x y )
xy
Solutie:
Se noteaza ( x, y ) = ( x 2 y 2 1) = 0.
Se scrie functia lui Lagrange:
F ( x, y ) = f ( x, y ) + ( x, y ) F ( x, y ) = 6 4 x 3 y + ( x 2 y 2 1)
40
4
5 x1 5 4 3
Pentru 1 se obtine P1 ;
2 3 5 5
y1
5
4
5 x2 5 4 3
Pentru 2 se obtine P2 ;
2 3 5 5
y2
5
2F 2F 2F
2 ; 2 ; 0 = - 4 2 < 0 exista puncte de
x 2 y 2 xy
extrem.
2F 5
2 P
4 3 2 4 3 21 2 5 0
x 1 , P1 , 2
5 5 5 5
4 3
P1 ; punct de maxim
5 5
2F 5 4 3
2 P
4 3 2 4 3 2 2 2 5 0 P2 ; punct de minim
x 2 , P2 , 2 5 5
5 5 5 5
x y
2. f(x,y) = x2 + y2 stiind ca ( x, y ) = 1
a b
41
x y
F ( x, y ) = f ( x, y ) + ( x, y ) F ( x, y ) = x2 + y2 + 1
a b
F
x 0
2 x a 0 x 2a
F
0
y 2 0 y Inlocuind in ultima ecuatie a
b 2b
x
1y x y
1
( x, y ) 0 a b a b
sistemului se obtine:
2a 2 b 2
1 b 2 a 2 2a 2 b 2 2
2a 2b a b2
ab 2 a 2b
x si y
a2 b2 a2 b2
2F 2F
2
2x 2 ; 2
2y 2 ;
x x a y y a
2F F
2 y 0
xy x y x a
ab 2 a 2b
= - 4 < 0 P 2 2
; 2 2
punct de extrem.
a b a b
2F ab 2 a 2b
2 0 P ;
a2 b2 a2 b2 punct de minim
x 2
Solutie:
42
Exercitii propuse:
1. f(x,y) = x2 xy + y2 + 3x 2y +1
2. f(x,y) = x4 + y4 4xy
3. f(x,y) = x + y - x2 2y2 -4xy
4. f(x,y) = x3 + 3xy2 - 15x 12y
5. f(x,y) = 6 4x 3y, x2 + y2 = 1
6. f(x,y,z) = x2 + y2 -xy + x + y 1, x2 + y2 5 = 0
7. f(x,y,z) = xy + yz + xz, xyz = 1
8. f(x,y,z) = x2 - y2 + z2 2x , x + 2y - z = 0
9. f(x,y,z) = x - 2y + 2z, x2 + y2 + z2 = 1
10. f(x,y,z) = x2 + y2 + z2 +12xy + 2z
43
SERII NUMERICE
Se numeste serie un sir de numere despartite intre ele prin semnul + si se noteaza:
a
n 1
n a1 a2 a3 .... an ...
Daca S este limita sirului sumelor partiale (sn), vom spune ca S este suma seriei si
vom scrie:
n
S an lim ak lim sn
n n
n 1 k 1
Daca S lim sn sau limita nu exista vom spune ca seria
n
a
n 1
n este divergenta.
3. daca a n an 0
CRITERII DE CONVERGENTA
1. daca l 1 a n
2. daca l 1 a n divergenta
an1
Fie seria an si l lim .
n an
1. daca l 1 a n
2. daca l 1 a n divergenta
Daca an an 0 .
Daca an 0 an divergenta.
1
Seria Riemann n
n 1
este convergenta pentru 1 si divergenta pentru 1 .
45
Exercitii
4. Seria geometrica cu ratia r: r n 1 r r 2 r 3 ... r n ...
n 1
Solutie:
S1 1
S2 1 r
S3 1 r r 2
...........................
S n 1 r r 2 ... r n
Pentru a afla suma S se calculeaza
1 r n 1 1 r n 1
S n (1 r ) 1 r n1 S n .
1 r 1 r 1 r
1 r n1 1
Rezulta ca S lim S n lim . Pentru r (0,1), S seria este
n n 1 r 1 r 1 r
convergenta. In rest, seria este divergenta.
1 1 1 1 1
5. Seria armonica n 1 2 3 4 ... n ...
n 1
Solutie:
an 1 n 1
Aplicand criteriul raportului se obtine lim lim 1 nu se poate
n an n n
stabili natura seriei.
46
1 1 1 1 1
n
n 1
1
2
... ... ,
3 4 n
1 1 1 1 1
6. Seria armonica n
n 1
2
1 2
2 2 ... 2 ...
2 3 4 n
Solutie:
1 1
lim an lim 2
lim 2 / n 0 1 seria este divergenta.
n n n n n
2n n!
7.
n 1 n
n
Solutie:
1
8. n!
n 1
Solutie:
an1 1
lim lim 0 1 seria este convergenta.
n an n n 1
47
Solutie:
a a
sin sin
a n lim n a 1 a a 0 seria este divergenta.
lim an lim n sin lim
n n n n a 1 n a
n a n
1
10. 4
n 1 n n
Solutie:
1 1 1
4
4
n 1 n
2
n 1 n n n 1 n
1 1
Cum
n 1 n
2
este serie convergenta seria este convergenta.
n 1 n4 n
cos nx
11. n(n 1)
n 1
Solutie:
cos nx 1 1 1
n(n 1) n(n 1) n n 1
n 1 n 1 n 1
Se noteaza cu
n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sn ...
k 1 k k 1 1 1 1 2 2 1 3 3 1 n n 1
1 1 1 1 1 1 n
1 ...
2 2 3 3 n n 1 n 1
n 1
lim S n lim
n n n 1
1 seria n(n 1)
n 1
este convergenta seria
cos nx
n 1 n( n 1)
este
convergenta.
48
Solutie:
n2 n
1 n 1 n 1
lim an lim n lim 1 seria este convergenta.
n n 3 n 1 n 3 n 1
3e
1 1 1 1
1. 1 2
3 4 ... n ... (R: convergenta)
2 3 4 n
2. sin 2n
n 1
(R: divergenta)
3.
n 1
n n 1 (R: divergenta)
1
4. n
n 1 n 1
(R: convergenta)
n!
5. n
n 1
2n
(R: convergenta)
cos ak
6.
k 0 2k
(R: convergenta)
n ln n
n3
7. (R: convergenta)
n 1 2n 1
n
x
8. n !
n 1 n
1 1
R: aplicand criteriul raportului se obtine ca seria convergenta pe ,
e e
49
x
10. 1 n x
n 1
4 2
SERII FOURIER
a0 a
a1 cos x b1 sin x a2 cos 2 x b2 sin 2 x ... 0 ak cos kx bk sin kx
2 2 k 1
Constantele a0 , ak , bk sunt coeficientii seriei trigonometrice. Daca seria este
convergenta, atunci suma sa este o functie periodica cu perioada 2 deoarece cos nx
si sin nx sunt functii periodice cu perioada 2 .
1
a0 f ( x)dx
1
ak f ( x)cos kx dx
1
bk f ( x)sin kx dx
50
Daca f(t) este o functie para (f(-t) = f(t)) si integrabila pe intervalul [-1, 1], atunci
n n
T /2 T /2
2 4
a0 0 f (t ) dt si ak 0 f (t )cos k t dt , unde T- perioada, - pulsatia
T T
Daca f(t) este o functie impara (f(-t) = -f(t)) si integrabila pe intervalul [-1, 1], atunci
T /2
4 2
bk 0 f (t )sin k t dt , unde T - perioada, - pulsatia
T
Aplicatii:
Solutie:
1 1 x2
a0 xdx 0
2
1 1 sin kx 1
ak x cos kx dx x sin kx dx 0
k k
1 1 cos kx 1 2
bk x sin kx dx x co s kx dx (1)k 1
k k k
51
x, pentru x 0
f ( x)
x, pentru 0 x
Solutie:
0
1
a0 ( x)dx xdx
0
0
1
ak ( x)cos kx dx x cos kx dx
0
0
1 sin kx 0 1 sin kx 1
x sin kx dx x sin kx dx
k k k 0 k0
1 cos kx 0 cos kx 2
2 cos k 1
k k k 0 k
0, pentru k par
4
k 2 , pentru k impar
1, pentru x 0
f ( x)
1, pentru 0 x
Solutie:
0
1
a0 (1)dx dx 0
0
0
1 1 sin kx 0 sin kx
ak (1)cos kx dx cos kx dx 0
0 k k 0
52
0, pentru k par
4
k , pentru k impar
f(x) = x 2 , x
Solutie:
1 1 x 3 2 2
a0 x 2 dx
3 3
1 2 1 x 2 sin kx 2
ak x cos kx dx x sin kx dx
k k
2 cos kx 1 4
x cos kx dx 2 cos k
k k k k
4
k 2 , pentru k par
4 , pentru k impar
k 2
1 2 1 2 cos kx 2
bk x sin kx dx xco s kx dx
k k
x
2 sin kx 1
x sin kx dx 0
k k k
53
0, pentru x 0
f ( x)
x, pentru 0 x
Solutie:
0
1 1 2
a0 0dx xdx
0
2 2
1 1 sin kx 1 1 cos kx
ak x cos kx dx x sin kx dx
0 k 0 k0 k k 0
0, pentru k par
2
k 2 , pentru k impar
1 1 x cos kx 1 1
bk x sin kx dx cos kx dx cos k cos k
0 k 0 k0 k k
1
k , pentru k par
1 , pentru k impar
k
54
/2
2 2
a0 0 sin t dt
/2 /2
4 2
ak 0 sin t cos 2kt dt 0 sin 1 2k t sin 1 2k dt =
2 cos(1 2k )t cos(1 2k )t / 2 1
=
(1 2k ) (1 2k ) 0 4 (1 2 k )(2k 1)
bk 0
55
Daca limita
b
f ( x) dx lim f ( x) dx .
b
a a
este finita, integrala este convergenta sau functia f(x) este integrabila pe [a, ] . Daca
limita este infinita sau nu exista, integrala este divergenta. Analog se introduc
integralele:
b b
b 0 N
Integrale improprii
Aplicatii:
Sa se calculeze:
1
1. 1 x 2
dx
0
b
1 1 b
0 1 x 2 dx lim 2
dx lim arctg x 0 lim arctg N
b 1 x b N 2
0
1
2. x dx
1
b
1 1 b
1 x dx lim dx lim ln x 1 lim ln b ln1 lim ln b 0 integrala nu
b
1
x b N N
este convergenta.
x
3. 1 x 4
dx
56
1 1
0
2 2 2 2
x
4. e dx
0
N
x x x N
e dx lim e dx lim (e ) 1 i spunem c integrala este convergent.
N N 0
0 0
x
5. e dx
0
o
x x x 0
e dx lim e dx lim (e )
0
N
N
N N
1 ,deci integrala este convergent.
x2
6. 2xe dx
0
a a N
2 2 2 2 2
Exercitii propuse:
0
x 1 1 x
a. a dx ; b. 1 x 2 dx ; c. 1 x 1 x dx ; d. 0 1 x 2 dx ; e. 0 cos xdx
0
f. e ax sin bxdx ; g. e ax cos bxdx
0 0
57
b d
D f ( x , y ) dxdy a c f ( x, y)dy dx, a x b, c x d
In conditii asemanatoare, cand se schimba rolul variabilelor x prin y, se obtine:
d b
D f ( x , y ) dxdy c a f ( x, y)dx dy, a x b, c x d
Aplicatii:
Sa se calculeze:
1. ( x 2 y)dxdy 1 x 4, 2 x 5
D
4
5 4
5
4
5
D ( x 2 y)dxdy 1 2 ( x 2 y)dy dx 1 xy y
2
2
dx 5 x 25 2 x 4 2 dx
1
4
171
3 x 21 dx .
1
2
1 1
2
ln( x y )dxdy ( x y ) ln( x y) y 1 dx ( x 2) ln( x 2) ( x 1) ln( x 1) 1dx
D 0 0
9 3
ln 3 4ln 2 .
2 2
2
3. ( x y )dxdy 3 x 4, 3 x 4
D
3
5 x3 65
2 3 1 3
1
5. x y dxdy 3 x 4, 3 x 4
D
58
b
2 2 2
f ( x, y, z )ds f x(t ), y (t ), z (t ) x '(t ) y '(t ) z '(t ) dt
C a
Aplicatii:
x 3cos t
1. 3
x 2 y 2 ds C : x 2 y 2 9 ec. cercului , t [0, 2 ]
C y 3sin t
2
2 2 2 2
D
3
x 2 y 2 ds 3cos t 3sin t 3sin t ' 3cos t '
0
3
2 2 2
2
3
9(cos 2 t sin 2 t ) (3cos t ) 2 3sin t dt 3
9 9 cos 2 t 9sin 2 tdt 3
9 3dt
0 0 0
2
3 9 3t 0 3 9 3 2 0 6 3 9
2. xyds C : x t, y t 2 t [1,1]
C
1
3 2
R.: t 1 2t dt 0 intrucat functia este simetrica fata de origine
1
x x ln(1 t 2 )
3. ye ds C : t [0,1]
C y 2arctgt t
1
R.: I 2 arctgt t e
ln 1 t 2
dt ...
0
x a cos t
4. xyds C : t 0,
C y a sin t 2
59
b b
x f (t )
P( x, y)dx Q( x, y )dy Pdf Qdg daca C : , t [ a, b]
C a a y g (t )
Aplicatii:
2 x t2
1. xydx y dy C : 3
t [0,1]
C y t
1 1 2 1 1 1 1
t8 t9 7
2
xydx y dy t
2 3
t 2tdt t
3 2 7 8
3t dt 2 t dt 3 t dt 2
80
3
9 0 12
C 0 0 0 0
x cos t
2. 1 x 2 dx xdy C : t ,
C y 2sin t 2 2
x et
3. xdy C : t
t [0, ln 2]
C y ln(1 e )
x x ln(1 e 2 )
4. ye dx C : t [0,1]
C y 2arctgt t
60
1 p
teorema asemanarii: [f( t)]= F
[ f (t ) ] p 2 F ( p) pf (0) f (0)
Aplicatii:
1. f(t) = 1
Solutie:
pt pt 1 1
F ( p ) f (t ) e dt = e dt e pt
0 0 p 0
p
1
imaginea functiei unitate este .
p
2. f(t) = e t
Solutie:
F ( p ) f (t ) e pt dt =
0
pt 1 1
= e e t
dt e ( p )t
dt e pt
0 0 p 0
p
1
imaginea functiei e t este .
p
3. sin t , cos t ,s h t , ch t
Solutie:
61
1 i t 1 i t
sin t
2i
e ei t cos t
2
e e i t
1 1
s h t e t e t ch t e t e t
2 2
t 1
Stiind ca [ e ] si folosind proprietatea de liniaritate se obtine:
p
1 1 1 1
sin t
2i
ei t e i t
2 i p i p i p2 2
(2)
1 1 1 1 p
cos t
2
ei t + ei t 2
2 p i p i p 2
(3)
1 1 1 1
s h t
2
e t e t 2
2 p p p 2
1 1 1 1 p
ch t
2
e t + e t 2
2 p p p 2
.
4. f (t ) 3sin 4 t 2 cos5 t
Solutie:
4 p 12 2p
[f(t)] = 3 2
2 2 2 2
p 16 p 25 p 16 p 25
5 20 p
1. F(p) = 2
2
p 4 p 9
Solutie:
5 2 p
F(p) = 2 20 2
2 p 4 p 9
5
Tinand cont de relatiile (1), (2) si (3) se obtine: f (t ) sin 2 t 20cos 3 t
2
62
1 A Bp C
2
p p a 2 2
p p a2
1 1 1 1 1 1
Se obtine: A 2
, B 2 , C 0 2 2
a a p( p a ) a p p a 2
2 2
1 1 1
p ( p 2 a 2 ) a 2 1 cos a t .
1 1 1
3. Sa se calculeze originalele functiilor urmatoare: , 2, 3
p p p
n
1
p
Solutie:
1
Se cere calculul functiei f(t) stiind ca [ f(t)] = F ( p) .
p
1
1 n
4. Sa se calculeze
p 1
Solutie:
Stiind ca
[ f (t ) ] pF ( p) f (0)
[ f (t ) ] p 2 F ( p ) pf (0) f (0)
not
F ( p ) [ f (t )] f ( p ) f
63
1 p 1 1 A B
c ( p 2 2 p 1) 1 c ( p 1) 2 c
p p p ( p 1) p p 1
1 1
Astfel, prin identificarea coeficientilor se obtine A 1 si B 1 si c
p p 1
Tinand cont de relatiile urmatoare
not 1 1 1
[ c (t ) ] c ; [1] = ; [ e t ] = [ e t ] =
p p 1 p 1
se obtine [ c (t ) ] = 1 - [ e t ] c(t ) 1 et
a e x x a1dx, a 0
0
1
b 1
a, b x a 1 1 x dx, a , b 0
0
Aplicatii:
1. Sa se verifice ca a 1 a a si n 1 n !
2. Sa se calculeze cu ajutorul functiei integralele
64
a 1
3. Sa se arate ca e x dx 1
0 a
65
C1
ka
C2
ke
Fig. 1
66
Solutia obtinuta, desi este derivata in conditii foarte restrictive ( in fond foarte putine
medicamente urmeaza un model monocompartimental) este foarte des aplicata in
practica si constituie baza pentru aproape toate calculele de individualizarea
tratamentului medicamentos in functie de parametrii farmacocinetici individuali in
cadrul serviciilor de farmacie clinica.
R0
ke
se va lua c(0) 0
R0 R0 Cl / Vd t R0
Indicatie: rezultatul este c(t ) e
Cl Cl
Cl
1 e k et unde R0 este rata de
administrare iar Cl este clearance-ul
68
dm
R0 Cl c
dt
dc
Vd R0 Cl c
dt
1
Vd pc 0 R0 Cl c
p
1
pVd Cl c R0
p
R0 A B A BN d Cl not
c ke
pVd Cl p pVd Cl p p Cl Vd
Vd
Cl B R
A p p 0
Vd Vd Vd
R0
pentru p = 0 A
Cl
Cl R RV
pentru p = B 0 0 d
Vd Cl Cl
Vd
R0 R0 Cl / Vd t R0
c (t ) e
Cl Cl
Cl
1 e k et
Metoda 2
dm
R0 Cl c
dt
dc
Vd R0 Cl c
dt
dc R0
ke c
dt Vd
c'
ke
c
c(t ) e ket
69
R0 eket
(t )
Vd ke
R eket R
(t ) 0 e ket 0 e ket R0
Vd ke Vd ke
Vd k e
c(0) 0
R0 R R
c (t ) 0 e ket 0 1 e ket
Vd ke Vd ke Vd ke
R0
c (t )
Vd ke
1 e ket
Vd ke Cl
R0
c (t )
Cl
1 e ket
Cl
ke
Vd
II. Probleme
1. Nafcilina este administrata in rata de infuzie constanta de 20 mg/h.
Calculati concentratia de nafcilina in sange la 8 h dupa administrare.
Solutie:
R
c t 0 1 e k et
Cl
Datele de farmacocinetica nafcilinei sunt:
Doza uzuala: 250 mg
70
71
72
Conditii initiale :
Se considera ca la locul administrarii concentratia initiala este c0, iar in sange si in
lipide concentratiile initiale sunt 0 ( consideram cazul primei administrari).
c1(0) = c0 , c2(0) = 0, c3(0) = 0.
Conform axiomelor farmacocineticii liniare, variatia concentratiei in timp se exprima
prin urmatoarele ecuatii diferentiale :
dc1
dt k a c1
dc2
k a c1 k e k 23 c 2 k 32 c3 (2)
dt
dc3
dt k 23 c 2 k 32 c3
Dupa aplicarea transformatei Laplace se obtine sistemul:
pc1 c0 ka c1 p ka c1 c0
pc2 ka c1 ke k23 c2 k32 c3 k a c1 p ke k32 c2 k32 c3 0
pc3 k23 c2 k32 c3 k23 c2 p k32 c3 0
c0
Din prima ecuatie rezulta c1 c1(t) = c0 e-kat
p ka
adica la locul administrarii concentratia substantei active scade exponential.
Prin rezolvarea sistemului cu regula lui Cramer se obtine :
73
74
Conditii initiale:
C1(0) = C0
C2(0) = 0
C3(0) = 0
k21 k13
C2 C1 C3
k12 k31
ke
Conditii initiale:
c1(0) = c0 , c2(0) = 0, c3(0) = 0.
Variatia concentratiei substantei active in cele trei compartimente este redata de
urmatoarele ecuatii diferentiale:
75
76
77
Doza D
V,C ke
la t = 0
I.1 Determinarea C0 si k e
ln C ln C0 ket
78
lnC0
C0
C0/2
t/2 t t
ln C1 ln C0 ket1 ln C1 ln C2
ke
ln C2 ln C1 ke t2 t2 t1
lnC
lnC1
lnC2
t1 t2 t
79
ln 2
t1/ 2
ke
ke ka
C1
ka C0
C (t )
ka ke
e ket e kat
- ke constanta de eliminare
- ka constanta de absorbtie
kaC0 ket
C (t ) e Ae ket
k a ke
80
se noteaza
ka C0 kat kC
C1 (t ) e a 0 e ket C (t )
k a ke ka ke
C1 (t ) Ae kat
Exemplu
Fie cazul unui medicament cu urmatoarele constante farmacocinetice: ka=0.3,
ke=0.03 min-1 si , in urma administrarii orale sa presupunem ca s-a realizat in intestin o
concentratie initiala c0=10 g/ml .
In ipoteza unui model monocompartimental concentratia in sange va fi data de formula
c0 ka
c (t ) (e ket e kat )
k a ke
81
c(t) c(t)
10.0
8.0
t lnC
6.0
30 1.5
4.0
60 0.6 2.0
120 -1.2 0.0
0 50 100 150
lnC - t
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
-0.5 0 50 100 150
-1.0
y = -0.03x + 2.4078
-1.5
Calculand mai departe, asa cum s-a aratat mai sus C1 (t) si reprezentand lnC1 in
functie de t pentru primele puncte de aceasta data se obtine o dreapta a carei panta
este 0.3093, dci o valoare appropiata de valoarea reala ( 0.3 ).
ln(-C1) - t
3.00
2.00
1.00
0.00
0 2 4 6 8 10 12 14 16
-1.00
-2.00
y = -0.3093x + 2.1037
-3.00
82
In cazul functiei
ka C0
e ket e kat
C (t )
ka ke
se calculeaza timpul concentratiei maxime tmax.
tmax se obtine ca timpul pentru care se anuleaza derivate.
dC
0
dt
dC kC
a 0 ke e ketmax ka e kat max 0 ke e ketmax ka e ka tmax
dt ka ke
ke k ln ke ln ka
e a e max ln e ke ka tmax tmax
k k t
ka ka ke k a
ASC0
Ci Ci1 ti ti 1
i 0 2
ASC0 ASC0 ASC
ASC C (t ) dt
Ci Ci 1 ti ti 1
Deci, ASC0 C (t )dt
i 0 2
kC
kC e ket e ka t
ASC
k ke
C (t )dt a 0 ke e ket ka e kat dt a 0
k a ke
ke
ka
a
k e ka
kaC0 e e
k a ke k e ka
83
C ( ) C0 C0e ke C0 (1 e ke )
84
Probleme propuse
3.5 lnC
Linear (lnC)
3
2.5
y = -0.0297x + 2.9726
2
1.5
lnC
1
0.5
0
0 20 40 60 80 100 120 140
-0.5
-1
t(m in)
85
simplificarea solutiei la forma C (t ) Ae ket Be kat . Deoarece ka > ke, dupa un timp
ka t >> ket -ka t << - ket si e kat e ket . Deci, pe coada (t suficient de mare)
C (t ) Ae ket ln C (t ) ln A ket
Reprezentand grafic punctele de la 15 la 240 min observam ca intradevar lnC depinde
liniar de t. Din panta dreptei deducem ke ; ordonata la origine este lnA.
Se obtine ke =0.029min-1 , ka 0.38min-1, t1/2 = 24 min, AUC0-4h = 638 ng min/ml,
Tmax=7,48 min, Cmax=14.9 ng /ml
Mai departe, pentru aflarea constantei de absorbtie, se calculeaza
kC
C1 (ti ) a 0 e keti C (ti ) Ae keti C (ti )
ka k e
C1 (ti ) Ae kati
Logaritmand si deteminand panta dreptei, similar ca mai sus , se obtine
ka 0.38min-1,
AUC0-4h = 638 g min/ml, Tmax=7,48 min
86
ln 2
Solutie: Cunoscand expresia constantei de eliminare k si substituind pe cu
t1/ 2
t1/ 2 in relatiile 1 si 2 se obtine raportul concentratiilor la echilibru:
C0
ln 2
t1 / 2
Css max t1/ 2
1 e ln 2
2
Css min
t1/ 2
t1 / 2
C0 e
ln 2
t1 / 2
t1/ 2
1 e
Se observa ca, daca intervalul dintre doua administrari este egal cu timpul de
injumatatire al medicamentului in organism., atunci concentratia maxima este dublul
concentratiei minime de echilibru si cantitatea de medicament din organism variaza
intre o doza si doua doze. Pentruun astfel de model farmacocinetic se poate considera
ca schema de tratament ca doza initiala sa fie de doua ori mai mare decat doza de
intretinere.
87
F ( x, y, y) 0
y ( x, C ) , C - constanta
y ( x, C0 )
care se obtine din solutia generala a ecuatiei prin inlocuirea constantei arbitrare C cu
o valoare definita C0 C
1
f dy f1 ( x)dx C
2 ( y)
O ecuatie de forma
M 1 ( x) N1 ( y )dx M 2 ( x ) N 2 ( y) dy 0 (2)
88
M 1 ( x) N1 ( y ) M ( x) N 2 ( y ) M ( x) N ( y)
dx 2 dy 0 1 dx 2 dy 0 ,
M 2 ( x) N1 ( y ) M 2 ( x) N1 ( y) M 2 ( x) N1 ( y )
y u ( x) v( x) (4)
dy dv du
u v .
dx dx dx
dv du dv du
u v Puv Q u P v v Q (5)
dx dx dx dx
du du Q( x) Q( x)
v ( x) Q ( x) u dx C
dx dx v ( x) v( x)
89
Valoarea C se determina din ecuatia (8) care trebuie sa satisfaca conditiile initiale:
y0 v ( x0 ) ( x0 )
y( x0 ) y0 y0 v ( x0 ) ( x0 ) Cv ( x0 ) C
v ( x0 )
4. Ecuatia Bernoulli
dy
P( x) y Q ( x) y n (9)
dx
1 dy P( x) y dy P( x)
Q ( x) y n Q ( x)
y n dx yn dx y n 1
(10)
dy n n 1
y P( x) y Q( x)
dx
dz dz
Se face substitutia z y n1 ( n 1) y n si inlocuind in ecuatia (10) se
dx dx
ajunge la forma
dz
( n 1) P( x) z (n 1)Q( x) (11)
dx
a0 y (n ) a1 y (n 1) ... an 2 y an 1 y an y 0
y( x) 2e x
90
e x a0 n a1 n 1 ... an 2 2 an1 an 0
Deoarece e x nu poate fi nul
Daca y1 , y2 ,..., yn sunt solutiile particulare independente ale ecuatiei atunci solutia
generala a ecuatiei este:
y C1 y1 C2 y2 ... Cn yn ,
e x a0 n a1 n 1 ... an 2 2 an1 an f ( x) ,
se rezolva mai intai ecuatia omogena si apoi se cauta o solutie particulara yp(x) de
aceeasi forma cu termenul liber. Solutia ecuatiei neomogene este:
y ( x ) yo ( x ) y p ( x ) ,
Exercitii rezolvate
91
x 2 y2
Prin integrare xdx ydy C1 C1 x 2 y 2 2C1
2 2
Se va nota 2C1 C 2 x 2 y 2 C 2 aceasta este ecuatia unei familii de cercuri
concentrice cu centrul in origine si raza C.
dy y
14.
dx x
Solutie:
dy dx 1 1
y dy x dx C 1 ln y ln x C1
y x
C
Daca notam C1 ln C ln y ln x ln C ln y ln . Solutia
x
C
generala a ecuatiei este y .
x
Solutie:
1 x 1 y 1 1
dx dy 0 1 x dx y 1 dy C
1
x y
x ln x ln y y C1 ln xy x y C1
dy xy
16. 2
dx x 1
Solutie:
Notam
1
C1 ln C ln y ln x 2 1 ln C ln y ln x 2 1 ln C
2
92
y2
18. e x dx ydy 0 R : e x
C
2
19. 1 x dy 1 y dx 0
2 2
Solutie:
1
xy cos y sin y 0 xy cos y sin y
cos y
xdy
xy tg y tg y
dx
Separand variabilele se obtine:
dy dx 1 1
tg y dy x dx C 1
tg y x
1
ctg y dy x dx C 1 ln sin y ln x C1
Notam C1 ln C ln sin y ln x ln C
C C
ln sin y ln sin y x sin y C
x x
xdx ydy y 2 y 3 x 2 x3
21. R: C
1 y 1 x 2 3 2 3
dy e x
10. 1 e x
dx y
R :
y 2 2 ln 1 e x C
93
12. xy 2 x 2 1 y 0 R : y C x e x
2
II. Sa se rezolve urmatoarele ecuatii diferentiale de ordinul I, liniare:
dy
1. ay b , a si b constante
dx
Solutie:
Separand variabilele
dy 1
dy (ay b )dx dx ln ay b x C1
ay b a
ln ay b ( ax aC1 ) ln ay b ( ax C2 )
1 b
ay b e ( ax C2 ) ay e (axC2 ) b y e ax eC2
a a
1 b
Se noteaza C e C2 y e axC
a a
dy 2
2. y ( x 1)3
dx x 1
Solutie:
dy 2 2
y ( x 1)3 y y ( x 1)3
dx x 1 x 1
1
ln y 2 dx ln C (am notat cu lnC constanta de integrare)
x 1
y y 2
ln 2 ln x 1 ln ln x 1
C C
y 2 2
x 1 y C x 1
C
94
2
y x C x x 1 (1)
2
y x C x x 1 2C x x 1
2
Vom scrie mai simplu: y C x 1 2C x 1
2 3
C x 1 2C x 1 2C x 1 x 1
2 3
C x 1 x 1
2 2
C x 1 C
x 1 C1 C x
x 1 C1
2 2
x 1 2 2
y x C1 x 1
2
3. y 2 xy 2 xe x
2
R : y C x e 2 x2
4. xy ny x n 1e x R : y x (C e x
n
a
5. y
x 1
y e x x 1
a
R : y e x
C x 1a
1. y (4) 1 0
Solutie:
95
Solutie:
Ecuatia caracteristica: 3 6 2 11 6 0
3. y 3 y 9 y 13 y 0
Solutie:
Ecuatia caracteristica: 3 3 2 9 13 0 are radacinile
1 1 , 2 2 3i , 3 2 3i .
4. y (5) 2 y (4) 16 y 32 y 0
Solutie:
Ecuatia caracteristica: 5 2 4 16 32 0 are radacinile
1 2 , 2 3 2 , 4 2i , 5 2i
5. y 4 y 3 y x
Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 4 y 3 y 0
1 x 2 x
16 12 4 0 yo C1 e C2 e
96
4 A 3( Ax B ) x 3 Ax 4 A 3B x
3A 1
4 A 3B 0
A 1/ 3
Prin rezolvarea sistemului se obtin valorile:
B 4 / 9
1 4
Solutia particulara a ecuatiei: y p x
3 9
1 4
Solutia ecuatiei este: y y0 y p C1 e x C2 e 3 x x
3 9
6. y 2 y 5 y 2 cos x
Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 2 y 5 y 0
1, 2
2 1
Solutia particulara a ecuatiei: y p cos x sin x
5 5
2 1
Solutia ecuatiei este: y y0 y p e x (C1 cos 2 x C2 sin 2 x) cos x sin x
5 5
7. y 4 y cos 2 x
Solutie:
Se afla mai intai solutia ecuatia omogene: y 4 y 0
0, 2
yo C1 cos 2 x C2 sin 2 x
98
2 1
Solutia particulara a ecuatiei: y p cos x sin x
5 5
2 1
Solutia ecuatiei este: y y0 y p e x (C1 cos 2 x C2 sin 2 x) cos x sin x
5 5
2x x x 5
8. y 3 y 2 y x 1 R : y C1e C2e
2 4
9. y y 2e x R : y xe x C1e x C2e x
10. y 4 y cos 2 x
99
Definitii:
Un scalar se numeste se numeste valoare proprie pentru aplicatia A daca exista cel
putin un vector nenul u astfel incat Au = u.
P( ) = det(A - E) = 0
100
1 1 2
3 2 3 1
1. A = ; 2. A = ; 3. A = 3 3 6
4 1 2 1 2 2 4
Solutie:
3 2
det(A - E) = 0 =0 2 4 5 0 valorile proprii
4 1
ale
matricii sunt 1 1 si 2 5
3 2 u1 0
(A - E)u = 0 4 1 u 0
2
4 2 u1 0
Pentru 1 1
4 2 u 2 0
Se obtine sistemul :
4u1 2u2 0 2u1 u2 0 u2 2u1
4u1 2u2 0 2u1 u2 0 u2 2u1
2 2 u1 0
Pentru 2 5
4 4 u2 0
Se obtine sistemul :
2u1 2u2 0 u1 u2 0 u1 u2
4u1 4u2 0 u1 u2 0 u1 u2
101
1 1 2 1 2 1 1 2
3 3 6 c1 c2 3 6 1 3 6 l1 l2
2 2 4 0 2 4 0 2 4
1 1 2
l1 l2 0 2 4 2 4 8 2 2
0 2 4
Pentru 1 2 0
1 1 2 u1 0 u1 u2 2u3 0 u1 u2 2u3 0
3 3 6 u 0
2 3u1 3u2 6u3 0 u1 u2 2u3 0
2 2 4 u 0 2u 2u 4u 0 u u 2u 0
3 1 2 3 1 2 3
1 1 2 u1 0
Pentru 3 2 3 5 6 u2 0
2 2 2 u 0
3
u1 u2 2u3 0 u2 u1 u3
3u1 5u2 6u3 0 u3 2u1
2u 2u 2u 0 u 2u
1 2 3 2 1
T T
Vectorul u1 , u2 , u3 poate fi scris u1 ,3u1 , 2u1 un vector propriu al matricii
este (1, 3, 2)T.
102
Solutie :
5 2 3
A E 0 2 1 0 0 2 5 14 0
3 0 1
5 2 3
5. A 2 1 0
3 0 1
Solutie :
5 2 3
A E 0 2 1 0 0 2 5 14 0
3 0 1
4 0 0
6. A 0 1 3
0 3 1
Solutie :
4 0 0
2
A E 0 0 1 3 0 4 2 0
0 3 1
Pentru 1 2 4
103
Triedrul Frenet
Tangenta
d r
tangenta: T ,
dt
T
versorul tangentei: ;
T
x x0 y y0 z z0
ecuatia tangentei:
Tx Ty Tz
Binormala
d r d 2 r
binormala: B 2
dt dt
B
versorul binormalei: ;
B
x x0 y y0 z z0
ecuatia binormalei:
Bx By Bz
Normala
normala: N B T
N
versorul normalei: ;
N
x x0 y y0 z z0
ecuatia normalei:
Nx Ny Nz
104
Tx x x0 Ty y y0 Tz z z0 0
Bx x x0 B y y y0 Bz z z0 0
N x x x0 N y y y0 N z z z0 0
Normala la suprafata
dr dr
Considerand o suprafata r r u , v , vectorul normal la suprafata este N .
du dv
Daca o suprafata este data prin ecuatia F(x,y,z) = 0 atunci:
F F F
normala este: N i j k
x y z
x x0 y y0 z z0
ecuatia normalei:
F F F
x y z
F F F
ecuatia planului tangent: x x0 y y0 z z0 0
x y z
Aplicatii:
1. x t , y t 2 , z t 3 in punctul t = 1
Solutie:
r t , t 2 , t 3 1,1,1
d r
Tangenta: T 1, 2t ,3t 2 1, 2,3
dt
Versorul tangentei:
T
1, 2,3 1 , 2 , 3
T
1 2 2 32 14 14 14
2
105
i j k
d r d 2 r
Binormala: B 1 2 3 (6, 6, 2) 2 (3, 3,1)
dt dt 2
0 2 6
B (3, 3,1) 3 3 1
Versorul binormalei: , ,
B 32 (3)2 12 19 19 19
x x0 y y0 z z0 x 1 y 1 z 1
Ecuatia binormalei:
Bx By Bz 3 3 1
i j k
Normala: N B T 3 3 1 (11, 8,9)
2 3 1
N ( 11, 8,9) 11 8 9
Versorul normalei: , ,
N 2
11 (8) 2 92 226 226 226
x x0 y y0 z z0 x 1 y 1 z 1
Ecuatia normalei:
Nx Ny Nz 11 8 9
2. x a cos t , y a sin t , z bt , pentru t =
4
Solutie:
a 2 a 2 b
r a cos t , b sin t , bt , ,
2 2 4
106
i j k
d r d 2 r a 2 a 2 ab 2 ab 2 2
Binormala: B 2 b , , a
dt dt 2 2 2 2
a 2 a 2
0
2 2
Versorul binormalei:
ab 2 ab 2 2
, ,a
B 2 2
B 2
ab 2 ab 2
2
4
a
2 2
ab ab a
, ,
2a 2 ( a 2 b 2 ) 2a 2 ( a 2 b 2 ) 2a 2 ( a 2 b 2 )
a 2 a 2 b
x x0 y y0 z z0 x y z
Ecuatia binormalei: 2 2 4
2
Bx By Bz ab 2 ab 2 a
2 2
107
a 2 2 a 2 2 2
(b a 2 ) (a b )
2 2 a 2b
, ,
a b2 a 2 a 4b 2
a b 2 a 2 a 4b 2
a b 2 a 2 a 4b 2
Ecuatia normalei:
a 2 a 2 b
x x0 y y0 z z0 x y z
2 2 24
Nx Ny Nz a 2 2 a 2 2 2 ab
2
b a 2
2
(a b )
a b2 a2 2 a 2 ab 2 2 2
2
x
2 2
a b y a 2 2 a b z 4b 0
2
108
Solutie:
2 2 1 2 1 2 1 2 2
P c(1), Q c(2), T , , , B , , , N , ,
3 3 3 3 3 3 3 3 3
5. Sa se scrie ecuatia planului tangent la
t
curba x t sin t , y 1 cos t , z 4sin si cosinusurile unghiurilor pe
2
care le formeaza cu axele de coordonate.
Solutie:
x x0 y y0 z z0
t0 t0 t
sin cos cos 0
2 2 2
t0 1 t
cos sin , cos sin t0 , cos cos 0
2 2 2
Solutie:
F(x, y, z) = x 2 y 2 z 2 14 0
F F F
2 x 2; 2 y 4; 2z 6
x x 1 y y 2
z z 3
x 1 y 2 z 3 x 1 y 2 z 3
Ecuatiile normalei sunt: sau
2 4 6 1 2 3
2. paraboloid x 2 y 2 z
Solutie:
N 2 x, 2 y,1
Solutie:
8x + 8y z = 12
109
Solutie:
xx1 yy1 zz 1
2 1
a 2 b2 c
Solutie:
y + 4x = 10 si 3x z = 3
110
Exercitii rezolvate:
1. f xn cos x
Solutie:
x1 cos x0
x2 cos x1
x3 cos x2 cos cos cos x0
..
xn 1 cos xn f ( x0 )
n 1
Solutie:
1
Pornind de la x0 , xn 0 .
2
111
0, pentru x0 1
2n
lim x 1, pentru x0 1,1
0
n
, pentru x 1
0
punctele fixe sunt 0 si 1, bazinul lui 0 este intervalul (-1,1), iar bazinul lui 1 este
multimea 1,1
Solutie:
1 1
Solutia se gaseste in apropiere de . Se considera x0 si trei valori diferite
2 2
pentru c:
1 1
x0 0,5 ; c = 1; c , cn
f '( x0 ) f '( xn )
Solutie:
f(x) = x2 b, x* b
f xn
Se aplica metoda tangentei xn 1 xn si se obtine:
f ' xn
xn2 b 1 b
xn 1 xn xn
2 xn 2 xn
1 b
F(x) = x
2 x
112
1
5. Sa se rezolve ecuatia a 0 prin metoda lui Newton.
x
Solutie:
1
Derivata functiei este f '( x) . Aplicand regula lui Newton se obtine:
x2
1
a
xn
xn 1 xn 2 xn axn2
1
2
xn
1
In particular, pentru a = 2, solutia este x* .
2
1
Scazand din ambii membri se obtine eroarea:
2
2
1 1
xn 1 2 xn
2 2
1
Daca punctul de plecare este departe de , eroarea devine din ce in ce mai mare.
2
Solutie:
f(x) = x2 b, x* b
Se calculeaza radacina ecuatiei prin metoda iterativa.
1
Ecuatia poate fi rescrisa sub forma: x 2 ln x . Se alege ca punct de
2
pornire x0 2, 5 si se calculeaza:
1 1
x1 2 ln x0 2 ln 2,5 2, 458
2 2
1 1
x2 2 ln x1 2 ln 2, 458 2, 450
2 2
1 1
x3 2 ln x2 2 ln 2, 45 2, 448
2 2
1 1
x4 2 ln x3 2 ln 2, 448 2, 448
2 2
113
f xn 2 xn ln xn 4
xn1 xn xn
f ' xn 2
1
xn
2 x0 ln x0 4 2 3 ln 3 4
x1 x0 3 2, 4592
1 1
2 2
x0 3
2 x1 ln x1 4 2 2, 4592 ln 2, 4592 4
x2 x1 2, 4592 2, 4481
1 1
2 2
x1 2, 4592
2 x2 ln x2 4 2 2, 4481 ln 2, 4481 4
x3 x2 2, 4481 2, 4477
1 1
2 2
x2 2, 4481
2 x3 ln x3 4 2 2, 4477 ln 2, 4477 4
x4 x3 2, 4477 2, 4475
1 1
2 2
x3 2, 4477
Solutie:
1 1
xk 1 1
xk xk2
114
Exercitii propuse
R : x 0.67 si x 1.31
115
116