Seminar I

Analiza produselor neconforme

I. Stabilirea parametrilor statistici

II. Stabilirea proportiei de produse necorespunzatoare

Stabilirea parametrilor statistici

1.Parametrii de tendință (concentrare)

̅, X   i i
Xn
Media, X
n
Mediana, Me, reprezintă valoarea centrală a caracteristicii urmărite din șirul valorilor
ordonate crescător sau descrescător.
Modul, M0, este valoarea caracteristicii cu frecvența cea mai mare din șirul statistic
examinat. M 0  X  3   X  M e 
Valoarea centrală, Xc, are următoarea relație de calcul:
𝑋𝑚𝑖𝑛+𝑋𝑚𝑎𝑥
Xc = 2

2.Parametrii de împrăștiere (variabilitatea)

Amplitudinea, R, reprezintă diferența dintre valoarea cea mai mare și cea mai mică a
caracteristicii măsurate și este dată de relația: R = 𝑋𝑚𝑎𝑥 − 𝑋𝑚𝑖𝑛
Abaterea medie pătrată, , sau abaterea standard - măsurare a variabilității, mai

1 
ales când numărul alternativelor este mare.  
N
( X 1  X )2

Asimetria este coeficientul care descrie asimetria poligonului frecvențelor relative și a

X  M0
histogramei. Asimetria are următoarea relație de calcul: A 

Coeficientul de variație sau de omogenitate a unui set de date se definește ca fiind
raportul dintre valoarea deviației standard și valoarea mediei. Relația de calcul este:

CV 
X

1
 Dispersia măsoară gradul de împrăștiere a valorilor unei populații în jurul valorii medii

și are următoarea relație de calcul: D  

2

Stabilirea proportiei de produse necorespunzatoare, funcției de repartiție Laplace:


XX
Z
0,84

Exemplul 1. Examinarea structurii unui lot de suc de fructe (conținutul în substanță

solubilă, exprimat în grade refractometrice).
- se presupune că s-a examinat conținutul în substanțe solubile, exprimat în grade
refractometrice, cunoscând că prin actul normativ se prevede o toleranță de 20 3 grade
refractometrice.
- s-a extras un eșantion în mărime 40 și s-a examinat din punct de vedere al caracteristicii
menționate
- datele obținute se vor așează în ordine crescătoare (șir statistic); se determină conținutul
minim (17grade ref.) și conținutul maxim (23grade ref.) apoi se va stabili frecvența fiecărei
caracteristici de mai jos:

Xi Frecvența absolută Frecvența relativă

ni pi
17 1 0,025
18 6 0,15
19 9 0,225
20 12 0,3
21 8 0,2
22 3 0,075
23 1 0,025

Total 40 1
Se poate construi histograma conținutului de substanță solubilă(ni – Xi ).

Se cere:
-Sa se calculeze parametrii statistici si sa se construiasca histograma frecventelor
absolute pentru valorile masurate.

2
 -Sa se analizeze daca în lotul verificat sunt produse cu valori ale conținutului de
substanță uscată sub 17grade și în ce proporție
- Sa se analizeze daca în lotul verificat sunt produse cu valori ale conținutului de substanță
uscată între 18 și 22 grade refractometrice.

Rezolvare
I.Parametrii statistici

a. Parametrii de tendinta
În tabelul de mai jos, se prezintă parametrii de tendinta pentru datele obținute.
Xi ni Xini (Xi – X-)2
17 1 17 (17-19.85)2= 8,1225
18 6 108 3,4225
19 9 171 0,7225
20 12 240 0,0225
21 8 168 1,3225
22 3 66 4,6225
23 1 23 9,9225
Total 40 793 28,1575

MEDIA (X)- X 
X n i i
, X 
793
 19,85
n 40
MEDIANA (Me) –
Me = 20 grade refractometrice
MODUL (M0) - valoarea caracteristicii care are frecvența cea mai mare din șirul
statistic examinat.
M 0  X  3  X  M e 

M 0  19,85  3  19,85  20   20,3gradere.ref

X min  X max 17  23
VALOAREA CENTRALA X C    20
2 2

b. Parametrii de împraștiere (variabilitatea)

AMPLITUDINEA (R)-
R  X max  X min  23  17  6

3
 ABATEREA MEDIE PATRATĂ ()

1  28,1575 

N
(X 1  X )2 
39
0,7039  0,84

Unde N= n-1

ASIMETRIA
X  M 0 19,85  20 0,15
A    0,18
0,84 0,84 0,84
COEFICIENTUL DE VARIAțIE
 0.84
CV    0,042
X 19,85
DISPERSIA- măsoară gradul de împrăștiere a valorilor populației în jurul valorii
medii: D   2 ,084 2  0,71

Parametrii de împraștiere (variabilitatea)

Amplitudinea, Abaterea medie Dispersia, Coeficient de
(R) pătratică, () (D) variație, (Cv)
6 0,84 0,71 0,042

II. Stabilirea proportiei de produse necorespunzatoare

a) - Se examinează dacă în lotul verificat există produse sub 17grade și în ce proporție.
Această verificare se face cu ajutorul distribuției normale, folosind doi parametrii statistici
de bază: media X și abaterea medie patrată, pentru care s-au obținut valorile X=19,85 si = 0,84.
Prin reprezentarea curbei de distribuție normale și cunoscând că jumătate de sub curba este
egala cu 0,5 se determină cu ajutorul tabelului suprafața cuprinsă între 17 și 19,85 iar prin
diferență se poate stabili proporția din lot cu un conținut de solubile mai mic de 17 grade, limita
prevazută de actul normativ.
Stabilirea suprafeței cuprinse între 17 și 19,85 se face cu ajutorul funcției de repartiție
Laplace, folosind relația:

4
 
XX
Z
0,84

17  19,85  2,85
Z   3,39
0,84 0,84
Valoarea corepunzatoare lui Z (din tabel) este 0,4997.

Pentru a afla proporția de borcane necorespunzătoare (sub 17 grade ref.) se află diferența
între jumătatea porțiunii de sub curbă și valoarea suprafeței cuprinse între 17 și 19,85;
Valoarea centrala imparte curba Gauss (1) in doua parti egale (0,500):
0,500-0,4997 = 0,0003
Rezultă că 0,03% din lot este necorespunzător. Considerând că lotul este constituit din
10000, produse, rezultă că 3 sticle de suc sunt sub limita 17 grade refractometrice.

În mod identic se pot determina produsele din lot aflate peste limita legală admisă, de
peste 23 grade refractometrice.
b) - Se analizează în lotul verificat proporția de produse cu valori ale conținutului de
substanță uscată între 18 și 22 grade refractometrice.
Cu ajutorul funcției de repartiție Laplace, se calculeză valorile lui Z:


XX 18  19,85  1,85
Z1      2,20
 0,84 0,84

5
 
XX 22  19,85 2,15
Z2     2,55
 0,84 0,84

Valoarea corepunzatoare lui Z1și Z2 (functia de repartitie Laplace) sunt T (tabel) t= 0,4861
și 0,4946, adică 0,9807.
Cunoscand modul de exprimare probabilistic, aceasta valoare corespunde la 98,07%, adică
98,07% din produsele examinate se află între 18 și 22 grade ref. Știind că lotul este constituit din
10000 produse, rezultă că 9870 se situează între 18 și 22 grade refractometrice .
O asemenea analiză detailată poate folosi la:
- Cunoașterea nivelului calitativ a unei producții în curs de desfășurare și luarea
măsurilor de corecție, dacă aceasta de impune.
- Posibilitatea de a oferi beneficiarilor produse cu caracteristici de calitate bine
definite
- Efectuarea unor expertize legate de realizarea consumurilor specifice.