Sunteți pe pagina 1din 8

Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

Lucrarea 1

STABILIREA CURBEI DE DISTRIBUŢIE GRANULOMETRICĂ A

MATERIALELOR POLIGRANULARE

1. Introducere
În chimia şi tehnologia silicaţilor, indiferent de domeniu şi de tipul de
procesare (pe cale uscată sau umedă) materiile prime, unele amestecuri şi
prefabricate se prezintă sub formă pulverulentă sau granulară. În majoritatea
cazurilor ele reprezintă amestecuri poligranulare.
Caracterizarea granulometrică a acestor amestecuri se face - de la caz
la caz - prin analiză granulometrică (bazată pe operaţia de clasare) sau pe
baza unor funcţii teoretice de repartiţie granulometrică.
Distribuţia granulometrică reprezintă unul din factorii importanţi ce
determină în tehnologia cimentului, ceramicii şi refractarelor, indicii de
calitate ai semifabricatelor şi produselor finale.
De obicei, în practica industrială caracterizarea cantitativă a unui
amestec polidispers din punct de vedere granulometric se face prin valorile
reziduurilor pe una, eventual două site sau/şi prin valoarea suprafeţei
specifice. În anumite cazuri, cantitatea de informaţii este suficientă - pe baza
acestei metodologii. În acelaşi timp, în cele mai multe cazuri, acest mod
simplu de abordare nu poate furniza, calitativ şi cantitativ, informaţia
necesară unei procesări optimale a materiilor prime. Repercusiunea
negativă se poate resimţi - în cazul unui proces tehnologic tip - în operaţii de:
mărunţire-măcinare, omogenizare, transfer termic în strat filtrant,
fluidizat sau suspensie, presare.

2. Aspecte teoretice.

1
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

Distribuţia granulometrică a dispersiilor grosiere (caracterizate de

dimensiuni ale particulelor peste 1 m) se determină în funcţie de diametrul

particulelor prin clasare volumetrică sau gravimetrică (simptotică).

Clasarea poate avea ca scop:

 separarea granulelor care depăşesc o limită superioară sau care nu ating


o mărime limită (superioară sau inferioară);
 separarea în mai multe fracţii granulometrice pentru determinarea
suprafeţei specifice a materialului granular.
Distribuţia granulometrică a dispersiilor granulare se determină, în
funcţie de mărimea particulelor, cu ajutorul următoarelor metode de analiză:
 cernerea uscată sau umedă;
 separarea pneumatică în câmp gravitaţional şi în câmp centrifugal;
 levigarea;
 sedimentarea în câmp gravitaţional şi câmp centrifugal;
 determinarea la microscopul optic a ponderii diferitelor particule,
după dimensiuni;
 dispersia unui fascicol laser.
Din efectuarea multor analize granulometrice a rezultat că distribuţia
mărimii particulelor urmează destul de exact o lege simplă, denumită legea
distribuţiei granulometrice. Formularea cea mai comodă a acestei legi se
obţine, dacă se foloseşte modul cumulativ sau integral pentru exprimarea
granulometriei grosiere. În acest caz se indică totalitatea particulelor mai
mici sau mai mari decât ochiul sitei, spre deosebire de exprimarea
diferenţială care dă numai mărimea unei fracţiuni granulometrice dintre două
site consecutive.
Una din relaţiile matematice cele mai mult folosite pentru determinarea
distribuţiei granulometrice cumulative a dispersiilor grosiere este legea
Rosin-Rammler-Sperling (cunoscută ca legea R.R.S.):

2
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
n
x

R x  100  e
- ' 
x  [%] (1)

unde Rx = procentul granulelor mai mari decât x (reziduu cumulativ); x =


dimensiunea granulelor (mărimea ochiului sitei), prin normare nu contează
dacă se exprimă în mm sau m; n = parametru granulometric (indice de
uniformitate); x’ = dimensiunea (diametrul) caracteristică a particulelor
(indică gradul de fineţe a dispersiei). Când x = x’  Rx ia valori constante.
100
R x'   36,8 [%] (2)
e

Legea RRS poate fi reprezentată grafic în diagrama Bennet (Anexa


2). Prin logaritmare dublă a ecuaţiei (1) se obţine relaţia liniară:
 100 
ln ln   n  ln x  n  ln x ' (3)
 R x 

În figura 1 se prezintă grafic, în coordonate adecvate, dependenta R x -


x, în cazul ideal (diagrama RRS).
Suprafaţa specifică a unei dispersii se poate calcula cu relaţia:
6 R 100
R i
Ss 
100  
R 0 x mi [m2/Kg] (4)

unde  = densitatea materialului [Kg/m3]; Ri = cantitatea de particule între


două site consecutive, [%]; xmi = dimensiunea medie a particulelor unei clase
granulometrice, [m] (xmi = (xi + xi+1)/2)

3
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
Figura 1. Diagrama RRS în cazul ideal.

3. Obţinerea şi prezentarea rezultatelor.


În urma unor analize granulometrice s-au obţinut rezultatele,
prezentate în anexa 1. Fiecare student va alege câte o distribuţie
granulometrică măsurată, diferită. Pe baza acesteia va determina atât
valoarea Rxi, cât şi valoarea xmi.
După cum s-a arătat, ecuaţia (3) arată o dependenţă liniară între ln(ln
100/Rx) şi ln x, deci ecuaţia (3) se poate scrie :
Y  a X b (5)
unde s-a notat Y = între ln(ln 100/Rx); X = ln x, a = n şi b = - n.ln x’ .
Metoda regresiei liniare simple (cu o singură variabilă) permite
determinarea constantelor a şi b pe baza datelor experimentale
(măsurătorilor de distribuţie). Relaţiile de calcul ale regresiei liniare simple,
pentru determinarea constantelor a şi b, sunt :
N N
a Xi  b N   Yi
i 1 i 1
N N N (6)
a   X i2  b   X i   Yi  X i
i 1 i 1 i 1

în care N reprezintă numărul de date (măsurători) experimentale.


Pe baza distribuţiei alese, pentru utilizarea regresiei liniare simple, se completează următorul tabel:

Nr. xi Xi = ln xi X2i Rxi Yi=lnln100/Rxi Yi.Xi


1 . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
N . . . . . .
    
Pe baza sumelor calculate în tabel şi a relaţiilor (6), se calculează
constantele a şi b, din care apoi se determină (vezi notaţiile) n şi x’. Aceste
mărimi sunt constante şi determină univoc o anumită distribuţie măsurată
4
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
experimental.
Pe lângă această metodă analitică, se poate utiliza metoda grafică
pentru determinarea constantelor n şi x’. În acest scop datele experimentale
se reprezintă grafic (sub formă de puncte), în diagrama Bennet anexată. Se
trasează dreapta care interpolează cel mai bine punctele experimentale.
Apoi, după cum arată şi figura 1, se determină n şi x’ (n reprezintă panta
dreptei Y = a.X + b)
Cunoscând distribuţia RRS concretă, pentru materialul respectiv, se
poate determina, de exemplu, D80 ce reprezintă dimensiunea (diametrul
echivalent) al ochiului sitei pentru care trecerea este 80% (pentru materialul
alimentat într-un utilaj). Utilizând atât determinarea analitică, cât şi cea
grafică, se va calcula D80, iar datele obţinute, alături de n şi x’, se trec în
tabelul următor, însoţite de comentarii:

Parametru n x’ D80
Metoda [mm] [mm]
analitică
grafică

De asemenea, pe baza relaţiei (4) se calculează suprafaţa specifică S s


a materialului ales.

5
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
ANEXA 1

Nr Tip de Distribuţie granulometrică 


crt material [Kg/m3]
1. clasa gra- <2 2 4 46 69 9 12 1216 > 16
calcar 1 nulometrică 2.690
% grav. 2 11 21 28 22 12 4
2. clasa gra- <2 2 4 46 69 9 12 1216 > 16
calcar 2 nulometrică 2.690
% grav. 3 10 20 29 23 12 3
4. clasa gra- <3 35 59 9  14 1419 1927 > 27
calcar 3 nulometrică 2.690
% grav. 6 11 20 27 22 11 3
6. clasa gra- <3 35 59 9  14 1419 1927 > 27
calcar 4 nulometrică 2.690
% grav. 4.5 8.5 19 28 24 12 4
8. clasa gra- <4 46 6  10 10  16 1620 2028 > 28
calcar 5 nulometrică 2.690
% grav. 5 9 18 24 24 16 4
10. clasa gra- <4 46 6  10 10  16 1620 2028 > 28
calcar 6 nulometrică 2.690
% grav. 4,5 8,5 19 28 24 12 4
12. clasa gra- <3 35 59 9  14 1419 1927 > 27
calcar 7 nulometrică 2.690
% grav. 7 13 18 22 21 15 4
14. clasa gra- < 0,5 0,5 2 25 59 9 15 1523 > 23
calcar 8 nulometrică 2.690
% grav. 7 11 17 22 23 15 5
16. clasa gra- < 0,5 0,5 2 25 59 9 15 1523 > 23
calcar 9 nulometrică 2.690
% grav. 5 17 22 25 20 10 1
18. clasa gra- <1 15 5  10 1018 1825 2533 > 33
calcar 10 nulometrică 2.690
% grav. 7 12 20 25 20 12 4
20. clasa gra- <1 15 5  10 1018 1825 2533 > 33
calcar 11 nulometrică 2.690
% grav. 5 11 18 26 21 13 6
22. clasa gra- < 0,5 0,5 2 25 59 9 15 1523 > 23
calcar 12 nulometrică 2.690
% grav. 7 12 17 19 21 16 8
24. clasa gra- <2 2 4 46 69 9 12 1216 > 16
calcar 13 nulometrică 2.690
% grav. 7 12 17 19 21 16 8
26. clasa gra- <2 2 4 46 69 9 12 1216 > 16
calcar 14 nulometrică 2.690
% grav. 4,5 8,5 19 28 24 12 4
28. clasa gra- <1 15 5  10 1018 1825 2533 > 33
calcar 15 nulometrică 2.690
% grav. 3 10 20 29 23 12 3
30. clasa gra- < 0,7 0,7 2,5 2,5  5 5  10 10 15 1524 > 24
calcar 16 nulometrică 2.690
% grav. 3 10 18 26 23 14 6
6
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
32. clasa gra- < 0,2 0,20, 5 0,5 1 13 35 5  10 > 10
argilă 1 nulometrică 2.230
% grav. 7 13 17 23 21 14 5
34. clasa gra- < 0,2 0,20, 5 0,5 1 13 35 5  10 > 10
argilă 2 nulometrică 2.230
% grav. 5 11 15 24 22 16 7
36. clasa gra- < 0,4 0,4 2 26 68 8  12 1216 > 16
argilă 3 nulometrică 2.230
% grav. 4 9 19 25 21 14 8
38. clasa gra- < 0,4 0,4  2 26 68 8  12 1216 > 16
argilă 4 nulometrică 2.230
% grav. 3 10 21 27 22 12 5
40. clasa gra- < 0,5 0,5  1 1  2,5 2,5  4 49 914 > 14
argilă 5 nulometrică 2.230
% grav. 8 12 16 19 20 16 9
42. clasa gra- < 0,5 0,5  1 1  2,5 2,5  4 49 914 > 14
argilă 6 nulometrică 2.230
% grav. 5 9 16 22 24 17 7
44. clasa gra- < 0,4 0,4 2 26 68 8  12 1216 > 16
argilă 7 nulometrică 2.230
% grav. 4 10 20 28 22 12 4
46. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 8 nulometrică 2.230
% grav. 7 12 19 24 21 12 5
48. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 9 nulometrică 2.230
% grav. 3 10 18 26 23 14 6
50. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 10 nulometrică 2.230
% grav. 2 9 20 27 24 13 5
52. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 11 nulometrică 2.230
% grav. 7 12 18 23 22 13 5
54. clasa gra- < 0,2 0,20, 5 0,5 1 13 35 5  10 > 10
argilă 12 nulometrică 2.230
% grav. 4 9 20 28 24 11 4
56. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 13 nulometrică 2.230
% grav. 4 9 19 25 21 14 8
58. clasa gra- < 0,1 0,10,4 0,40,8 0,81,4 1,42,4 2,43,6 > 3,6
argilă 14 nulometrică 2.230
% grav. 2 9 20 27 24 13 5
60. clasa gra- < 0,2 0,20, 5 0,5 1 13 35 5  10 > 10
argilă 15 nulometrică 2.230
% grav. 4 10 20 28 22 12 4
62. clasa gra- < 0,2 0,20, 5 0,5 1 13 35 5  10 > 10
argilă 16 nulometrică 2.230
% grav. 4 9 19 25 21 14 8

7
Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa
ANEXA 2