HIDROLOGIE

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 1

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR HIDROLOGICE ALE UNUI BAZIN

HIDROGRAFIC (b.h)

I. Definiţie
Bazinul hidrografic (b.h) se defineste drept suprafaţa de pe care un râu şi afuenţii săi işi
colectează apele. Pentru acelaşi râu exista un bazin hidrografic superficial si altul subteran. Limitele
acestor bazine in general coincid excepţie făcând zonele de carst.

II. Conţinutul lucrării practice:

Pentru bazinul hidrografic al râului R reprezentat pe harta cu curbe de nivel la scara 1:20 000
se cere determinarea următorilor parametrii:

A) Parametrii geometrici:
1. Suprafaţa bazinului hidrografic, notat Sbh (ha, km²,m2).
Suprafaţa bazinului hidrografic se determina planimetrând suprafaţa închisa de linia de
cumpăna a apelor de pe harta cu curbe de nivel. Planimetrul este un aparat cu ajutorul caruia
putem determina cu multa precizie suprafata bazinului hidrografic. Dintre planimetre mai
cunoscute sunt tipurile : Otto-Kemtes, Maho, Reiss si Amsler.
Se poate determina suprafaţa bazinului hidrografic folosind o altă metodă, denumită metoda
micilor pătrate respectând coeficientul de scară al harţii. De asemenea, se poate determina
suprafaţa bazinului cu ajutorul programelor de tip CAD.
Linia de cumpănă a apelor se poate defini ca fiind linia care uneşte punctele de intersecţie a
doi versanţi de la care apele se scurg în mod diferit.

Sbh  K  S harta
(1)
In care: K=coeficient de scara al harţii pentru suprafaţa

Exemplu de calcul:
Fie scara 1:20 000
Rezultă: 1cm hartă = 20000 cm teren
= 200 m teren= 0,2 km teren
1cm2 hartă = 1*404m2teren = 4 ha = 0,04 km2 teren

2. Trasarea epurei de creştere a suprafeţei bazinului hidrografic :

Prin epură de creştere a suprafeţei bazinului hidrografic se înţelege graficul care indică
aportul suprafeţelor ocupate de fiecare afluent la creşterea suprafeţei bazinului hidrografic al râului
principal. Pentru trasarea epurei, se delimitează pe hartă suprafeţele bazinelor hidrografice ale
fiecarui afluent, precum şi suprafeţele libere dintre afluenţi si se masoară prin metoda micilor
patrate (transformate în prealabil la scara planului şi exprimate în ha). Aceste valori se pun in
abscisa unui sistem de de axe rectangulare. In ordonata sistemului trec: lungimea râului principal
de la izvor şi până la vărsare şi punctele de confluenta ale raului principal cu afluentii lui (exprimate
în kilometri). Distanta se poate masura cu ajutorul curbimetrului, iar în lipsa acestuia prin metoda
lănţişorului sau prin programe de tip CAD (AUTOCAD).

1
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

3.Coeficientii de formă ai bazinului hidrografic: Aceştia dau forma bazinului hidrografic.

Coeficienţii de formă se grupează după cum urmează:
3.1 Coeficientul de alungire: se notează „A” şi se determină ca raport între lungimea medie
a bazinului hidrografic (km) şi suprafaţa bazinului hidrografic (km 2).
Lbh
A 
Bbh

(2)
În care: Lbh = lungimea bazinului hidrografic (km); Lbh = Liv (km)
Bbh = lăţimea bazinului hidrografic, determinată ca raport între
suprafaţa b.h (km2) şi lungimea b.h (km)

Sbh
Bbh  (3)
Lbh
Se pot întâlni trei situaţii distincte:
o Cazul 1: A>1 =>bazin hidrografic alungit
o Cazul 2: A<1 =>bazin hidrografic aplatizat
o Cazul 3: A=1 => bazin hidrografic aproximativ circular

3.2 Coeficientul de asimetrie:

n m

S   Si
st dr
i
(4)
a i 1 i 1
Sbh

Se pot întâlni de asemenea, trei cazuri distincte:

o Cazul 1 : a>0 =>bazin hidrografic asimetric dezvoltat pe partea stanga
o Cazul 2: a<0 =>bazin hidrografic asimetric dezvoltat pe partea dreapta
o Cazul 3: a=0 =>bazin hidrografic simetric dezvoltat

3.3 Coeficientul de dezvoltare a cumpenei apelor: Se notează „m” şi indică abaterea forma
bazinului hidrografic studiat de la forma circulară. Se calculează conform relaţiei următoare:

Lca
m (5)
2   Sbh

Şi aici putem întâlni, trei situaţii diferite:

o Cazul I: m>1 =>bazin hidrografic alungit
o Cazul II: m<1 =>bazin hidrografic aplatizat
o Cazul III:m=1 =>bazin hidrografic aproximativ circular
Ca o concluzie a punctului 3, se poate spune că forma bazinului hidrografic reprezintă un
parametru care se reflectă direct în formarea scurgerii de suprafaţă.

4. Curba hipsografica:
Prin curbă hipsografică (hipsometrică) se înţelege curba de dependenta între altitudinea
bazinului hidrografic si suprafata acestuia. Curba hipsografică se notează H(s). Pentru trasarea ei
se vor calcula suprafeţele cuprinse între 2 curbe de nivel consecutive si se cumulează deasupra
fiecarei curbe suprafeţele cu altitudine superioară cotei curbei respective.

2
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

5.Altitudinea medie a bazinului hidrografic H (m) este definită prin următoarea relaţie de

calcul:

1
Sbh Sbh
H   H ( S )  dS (6)

În care: H = izohipsele bazinului hidrografic (liniile de egal nivel) (m)

S = suprafaţa bazinului hidrografic (ha)

5.1 Determinarea altitudinii medii utilizând harta cu curbe de nivel:

m
1
H n
  H i  Si
(7)
 S
i 1
i
i 1

Unde: H i - reprezintă valoarea medie a altitudinii bazinului aferentă

elementului de suprafaţă ΔSi calculată prin:

H i 1  H i
Hi  (8)
2
5.2 Determinarea altitudinii medii utilizând curba hipsografica:
Relaţia de calcul pentru altitudianea medie se poate scrie sub forma următoare în condiţiile
existenţei graficului privind curba hipsografică.

  H ( s)ds
Sbh

(9)

H  H min  k (10)
Sbh

Unde: k = coeficient de scara al suprafetei 

Ω = H(S)dS reprezintă suprafaţa închisă de curba hipsografică şi axele de coordonate
Trebuie menţionat faptul că, forma bazinului hidrografic şi implicit curba hipsografică H(S)
indică modul în care este concentrată apa provenită din precipitaţiiprecum şi timpul de propagare a
undelor de viitură în albia colectoare principală.

6. Panta medie a bazinului hidrografic I(%)

Teoretic, panta medie a bazinului hidrografic se determină conform expresiei:

1
I 
Sbh S bh
 I ( s)ds (11)

Formula generala a pantei cand curbele de nivel nu sunt echidistante:

1 n l l
I    H i 1  H i   i i 1 (12)
Sbh i 1 2
În cazul particular în care curbele de nivel sunt echidistante, relaţia de calcul pentru panta
medie a b.h. va fi:

H  lo  ln 
I   l1  .....  ln 1  (13)
Sbh  2 

3
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

B)Parametrii fizico-geografici:
În această categorie se includ:
1. Relieful bazinului hidrografic
2. Structura geologică a bazinului hidrografic
3. Caracteristicile climatice ale bazinului hidrografic:
a) Temperatura medie pe suprafaţa bazinului hidrografic
b) Precipitaţiile medii pe suprafaţa bazinului hidrografic

Dintre parametrii enumeraţi, interesează precipitaţiile medii pe suprafaţa bazinului

hidrografic. Acestea se notează h(mm) şi se determină pe baza măsurătorilor precipitaţiilor la
staţiile meteo din diversele puncte ale bazinului hidrografic prin două metode:

1.Metoda izohietelor
Izohietele se definesc ca fiind curbele care unesc puncte de egala valoare a precipitaţiilor
medii temporale pe suprafaţa bazinului hidrografic.
Vom admite alura izohietelor identica cu cea a curbelor de nivel. In acest caz suprafeţele
dintre 2 izohiete consecutive din interiorul bazinului hidrografic sunt identice cu suprafeţele dintre
curbele de nivel.
Valorile precipitaţiilor pe fiecare izohietă le vom admite egale (cifric) cu cotele curbelor de
nivel impartite cu 100.

1 n
h   hi  Si (14)
Sbh i 1
hi  hi 1
h (15)
2
Unde: h = precipitaţiile medii pe suprafaţa b.h (mm)
hi = valoarea precipaţiilor pe izohiete (mm)

2.Metoda poligoanelor Thiessen:

Această metodă este o metodă geometrică şi se bazează pe trasarea poligoanelor
Thiessen pe suprafaţa bazinului hidrografic. Cunoscând poziţia staţiilor meteo pe suprafaţa b.h se
unesc acestea cu o reţea de triunghiuri. Se duc mediatoarele laturilor din jurul fiecărei staţii , după
care, prin unire acestea formează un poligon a cărei suprafaţă S i se determină pe hartă fie prin
metoda micilor pătrate, fie cu ajutorul programelor de tip CAD. Se recomandă acoperirea întregii
suprafeţe a bazinului hidrografic cu astfel de poligoane.
Relaţia de calcul pentru precipitaţiile medii obţinute prin această metodă se prezintă sub
forma:
n
1
h n
  hi  Si
(16)
S
i 1
i
i 1

Unde: h = precipitaţiile medii pe suprafaţa b.h (mm)

hi = valoarea precipaţiilor pe izohiete (mm)

4
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

C) Parametrii reţelei hidrografice din interiorul bazinului hidrografic:

Prin reţea hidrografică înţelegem totalitatea cursurilor de apă din interiorul unui bazin
hidrografic. Aceste cursuri de apă pot i afluenţi de diferite ordine ale râului principal, râu ce
denumeşte bazinul hidrografic studiat. Aceste cursuri de apă pot fi permanente sau temporare.
Caracteristicile studiate în cadrul acestui capitol sunt:

1. Coeficientul de sinuozitate al râului principal:

Se determină ca raport între lungimea râului măsurată în linie dreaptă de la punctul care
reprezintă izvorul (I) până la punctul de vărsare (V) (km) şi lungimea râului măsurată pe cursul de
apă (km).

Lreala iv

Llinie dreapta
(17)

2. Densitatea retelei hidrografice:

Densitatea reţelei hidrografice se determină ca raport între lungimea cursurilor de apă de pe
un bazin hidrografic studiat (km) şi suprafaţa acestuia (km 2).

Lrh
D
Sbh
(18)
Unde : Lrh=lungimea reţelei hidrografice, determinată ca suma dintre lungimea râului
principal şi lungimile afluenţilor de diferite ordine. L rh = Liv+Laf (km)

3. Profilul longitudinal al raului principal H(L):

Prin profil longitudinal al râului se înţelege relaţia de dependenţă între altitudinea bazinului
hidrografic şi lungimea râului principal.
Pentru reprezentarea grafică a acestei dependenţe, se parcurg următoarele etape:
a) Se citesc pe hartă valorile curbelor de nivel (m)
b) Se măsoară distanţele parţiale D p (Km) între curbele de intersecţie ale râului
principal şi curbele de nivel, dar şi distanţe parţiale între punctele de confluenţă şi
curbele de nivel
c) Se calculează distanţele cumulate D c (Km) astfel încât la punctul de vărsare
distanţa totală cumulată să fie egală cu lungimea râului de la izvor la vărsare.

Exemplu:

Nr. Punct 1 2 ...............n-1....................n

H (m) 100 130.............135...................Y
Dist. parţială Dp (Km) 20 60 30
Dist. Cumulată Dc (Km) 0 20 80 110

5
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

III. APLICAŢIA NR. 1

Pentru bazinul hidrografic al râului R reprezentat pe schiţa prezentată mai jos la

scara 1:20 000 se cere determinarea parametrilor enumeraţi anterior.

BAZINUL HIDROGRAFIC AL RAULUI R

SCARA 1:_________________/ GRUPA____________

S1st

S1dr S2st

S2dr 230 + N

S3st
S4st

S3dr 220 + N

S5st

210 + N
C

200 + N LEGENDA:
Raul principal si afluentii sai

190 + N Linia de cumpana a apelor ce

delimiteaza suprafetele ocupate
180 + N de afluenti
V 170 + N
160 + N Linia de cumpana a apelor ce
delimiteaza suprafata b.h

Curbele de nivel

6
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

REZOLVARE:

1. Determinarea suprafeţei bazinului hidrografic:

S bh  K  S harta
= _____________ cm2 = _____________ ha = __________ km2

In care: K=coeficient de scara al harţii pentru suprafaţa, determinat conform exemplului de calcul

2. Trasarea epurei de creştere a bazinului hidrografic:

Pentru trasarea epurei de creştere a suprafeţei bazinului hidrografic, datele sunt

centralizate tabelar, după cum urmează:

Nr. Suprafeţe din stanga b.h Suprafeţe din dreapta b.h

Suprafaţă
cm2 ha cm2 ha

4 0 0

5 0 0

TOTAL ΣSist= ΣSist= ΣSidr= ΣSidr=

* Verificare: ΣSist + ΣSidr = Sbh unde Sbh reprezintă suprafaţa determinată la punctul 1.

Tot pentru trasarea epurei de creştere a suprafeţei b.h. se vor centraliza şi lungimile,
astfel:

o LI-V = ___________ cm =___________ km

o LI-A = ___________ cm =___________ km

o LA-B = ___________ cm =___________ km

o LB-C = ___________ cm =___________ km

o LC-V = ___________ cm =___________ km

Cu datele centralizate se reprezintă grafic, la scară epura:

L (Km)
Suprafata ocupata
de afluentul A I

Suprafata ocupata
A de afluentul B

Suprafata ocupata
de afluentul C B

Sst(ha) S5st S4st S3st S2st S1st S1dr S2dr S3dr Sdr(ha)
7
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

3. Stabilirea coeficienţilor de formă ai bazinului hidrografic:

3.1 Coeficientul de alungire:

Lbh
A 
Bbh

În care: Lbh = lungimea bazinului hidrografic (km); Lbh = Liv (km)

Bbh =lăţimea bazinului hidrografic, determinată ca raport între suprafaţa b.h
(km2) şi lungimea b.h (km)

Sbh
Bbh  = ___________ km
Lbh

Rezultă: A = _______ Deci, b.h studiat este ________ - cazul ___

3.2 Coeficientul de asimetrie:

n m

 Si   Si
st dr

= _____ rezultă b.h. simetric dezvoltat pe partea

a i 1 i 1
Sbh
_________ *Pentru determinarea coeficientului de asimetrie se vor utiliza datele centralizate în tabelul
pentru reprezentarea epurei de creştere a suprafeţei bazinului hidrografic.

3.3 Coeficientul de dezvoltare a cumpenei apelor:

Lca
m = ________ rezultă b.h ________
2   Sbh

4. Trasarea curbei hipsografice H(S):

Pentru reprezentarea curbei hipsografice datele sunt centralizate şi calculate tabelar, dupa
cum urmează:

Trepte de altitudine ΔS i Peste altitudinea de

 ΔS i
% Sbh

cm2 ha (ha)
(240+N)-(230+N)=_____________ (240+N)=_____________ 0 0
(230+N)-(220+N)=_____________ (230+N)=_____________

(220+N)-(210+N)=_____________ (220+N)=_____________

(210+N)-(200+N)=_____________ (210+N)=_____________

(200+N)-(190+N)=_____________ (200+N)=_____________

(190+N)-(180+N)=_____________ (190+N)=_____________

(180+N)-(170+N)=_____________ (180+N)=_____________

(170+N)-(160+N)=_____________ (170+N)=_____________

TOTAL ΣSi= ΣSi= ΣSi= 100%

8
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

Se reprezintă grafic la scară, dependenţa altitudinii funcţie de suprafaţă:

Curba hipsograf ica H(S)

150

140

130

120
Altitudinea (m)

110

100

90

80

70

60

0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00 120,00 140,00 160,00 180,00 200,00 220,00 240,00 260,00

Suprafata (ha)

* Exemplu de reprezentare grafică a curbei hipsografice

5. Determinarea altitudinii medii a bazinului hidrografic H (m)

5.1 Determinarea altitudinii medii utilizând harta pe care sunt trasate curbele de nivel:

m
1
H n
  H i  Si
 S
i 1
i
i 1

Unde: Hi - reprezintă valoarea medie a altitudinii bazinului aferentă elementului de suprafaţă ΔS i

calculată prin:

H i 1  H i
Hi 
2
Calculele se fac tabelar, conform modelului:

Cotele curbelor de nivel

Hi (m) ΔS i (ha) Hi ΔS i
Hi (m)
(240+N)=_____________
(230+N)=_____________
(220+N)=_____________
(210+N)=_____________
(200+N)=_____________
(190+N)=_____________
(180+N)=_____________
(170+N)=_____________

ΣSi=  Hi ΔSi =

 (240  N)  (230  N) 
*Exemplu: H1    = ______________
 2 

Rezultă:
9
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

 Hi ΔSi
H = __________ (m)
 ΔSi

6. Panta medie a bazinului hidrografic

1 n   H i 1  H i   (li  li 1 ) 
I 
S bh i 1 2
În care: li = lungimea curbelor de nivel (m)

Hi = valoarea curbelor de nivel consecutive (m)

Se măsoară folosind metoda lănţişorului sau programele de tip CAD lungimile curbelor de
nivel consecutive şi se exprimă, conform coeficienului de scară în metri.

Rezultă:

1  ( H  H 1 )(l1  l 2 ) ( H  H 8 )(l8  l9 ) 
I  2  .........  9 
S bh  2 2 

I = _____________

7. Determinarea precipitaţiilor medii prin metoda izohietelor

Vom admite alura izohietelor identica cu cea a curbelor de nivel. In acest caz suprafeţele
dintre 2 izohiete consecutive din interiorul bazinului hidrografic sunt identice cu suprafeţele dintre
curbele de nivel.
Valorile precipitaţiilor pe fiecare izohietă le vom admite egale (cifric) cu cotele curbelor de
nivel impartite cu 100.

1 n hi  hi 1
h   hi  Si ; h
Sbh i 1 2
Principiul de calcul este acelaşi cu cel folosit la punctul 5. Vom obţine:

Valoarea izohietelor
hi (mm) ΔS i (ha) hi ΔS i
hi (mm)
(240+N)=_____________
(230+N)=_____________
(220+N)=_____________
(210+N)=_____________
(200+N)=_____________
(190+N)=_____________
(180+N)=_____________
(170+N)=_____________

ΣSi=  hi ΔSi =

 (240  N)  (230  N) 
*Exemplu: h1    = ______________
 2 

Rezultă:

h
h ΔS i i
= __________ (mm)
 ΔS i

10
Selecţie lucrări practice
 HIDROLOGIE

8. Coeficientul de sinuozitate al râului principal

Se determină ca raport între lungimea râului măsurată în linie dreaptă de la punctul care
reprezintă izvorul (I) până la punctul de vărsare (V) (km) şi lungimea râului măsurată pe cursul de
apă (km).

Lreala iv
 = ________
Llinie dreapta

9. Densitatea retelei hidrografice:

Densitatea reţelei hidrografice se determină ca raport între lungimea cursurilor de apă de pe
un bazin hidrografic studiat (km) şi suprafaţa acestuia (km 2).

Lrh
D
Sbh

Unde : Lrh=lungimea reţelei hidrografice, determinată ca suma dintre lungimea râului

principal şi lungimile afluenţilor de diferite ordine. L rh = Liv+Laf (km)

Lrh
Rezultă: D = ________
Sbh

10. Reprezentarea la scară a profilului longitudinal prin cursul de apă

*Exemplu de indicator pentru întocmirea profilului longitudinal prin cursul de apă principal
(Scara 1:1000; 1:100)

Nr. Punct 1 2 ...............n-1....................n

H (m) 100 130.............135...................Y
Dist. parţială Dp (Km) 20 60 30
Dist. Cumulată Dc (Km) 0 20 80 110

11
Selecţie lucrări practice