Gheondea Cristina

2301 HE

Proiect HIDROLOGIE
Gheondea Cristina
2301 HE
Profesor Coordonator: Vuță Liana

1
 Gheondea Cristina
2301 HE

Râul Neamț cu vărsare în amontele

confluenței cu râul Moldova

2
 Gheondea Cristina
2301 HE
Pentru bazinul hidrografic al râului Neamț cu secțiunea de închidere în amontele
confluenței cu râul Moldova, se vor determina:
1. Ordinul rețelei hidrografice
2. Lungimea rețelei hidrografice
3. Suprafața bazinului hidrografic și epura de variație a suprafeței bazinului
hidrografic
4. Densitatea hidrografică și de drenaj
5. Lungimea bazinului hidrografic
6. Lățimea medie a bazinului hidrografic
7. Lățimea maximă a bazinului hidrografic
8. Indicii de formă ai bazinului hidrografic: coeficientul de abatere de la formă
circulară, coeficientul de elongație, coeficientul de asimetrie
9. Să se traseze 10-15 curbe de nivel cu o echidistanță convenabilăpe suprafața
bazinului hidrografic și să se determine
a) Altitudinea medie a bazinului hidrografic
b) Curba hipsografică
c) Panta medie a bazinului hidrografic

1. Ordinul rețelei hidrografice

Reţeaua hidrografică (RH) a unui curs de apă reprezintă un sistem de văi afluente
direct sau indirect în cursul admis element principal al rețelei. Ordinul RH exprimă
modul de formare al acesteia. Conform sistemului de clasificare Horton-Strahler
care permite analiza comparative, RH de ordinul 1 definește cea mai mica
ramificație a rețelei hidrografice. După confluența a două ramificații având ordinul
i, respectiv j, ordinul cursului de apă din aval se obține după următoarea regulă:
i + 1, i = j
𝑖+𝑗={
max(i, j), i ≠ j

Conform acestui sistem de clasificare, la confluența a două elemente de ordinul n

se formează un element de ordinul n+1. Ordinul cursului de apă se schimbă după
confluența a două ramuri de același ordin.

3
 Gheondea Cristina
2301 HE
Astfel, pentru râul Neamț se determină ordinul 3. Se iau ca exemple demonstrative
cele mai îndepărtate râuri si confluențe care alcătuiesc ordinul: la confluența
afluentului Tărățeni cu râul Pluton se obține ordinul 1, la confluența lui Pluton cu
Mihaet se obține râul Dolhești de ordin 2, iar la confluența lui Mihaet cu Neamț se
obține ordinul 3.

2. Lungimea rețelei hidrografice

Lungimea rețelei hidrografice (LRH) reprezintă suma tuturor ramificațiilor rețelei

hidrografice, măsurată în plan orizontal. Pentru rețeaua studiată, avem

LRH=LNeamț + LDolia + LTărățeni+ LPluton + LDolhești + LMihăet + LDomesnic + LGlodu Mare +

LSecu + LDrahura + LNemțișor = 120.44 km

Arie BH 398.7588 km2

Lungime
Lungime BH 41.67 km
afluenti: [m]
Perimetru
BH 123.786 km
Dolia 6.20424
Lungime
Neamt 42.83226 km
Tarateni 4.71636
Lungime RH 120.044 km
Pluton 3.77352
Factor
multiplicator 1.8 -
Dolhesti 4.63518
Mihaet 5.6502
Domesnic 9.87642
Glodu
Mare 4.49154
Secu 9.729
Drahura 6.8958
Nemtisor 21.23946

3. Suprafața bazinului hidrografic și epura de variație a suprafeței bazinului

hidrografic

Suprafața bazinului hidrografic ( F [km2] ) reprezintă suprafața în plan orizontal a

4
 Gheondea Cristina
2301 HE
acestuia și se determină prin planimetrarea ariei delimitate de cumpăna apelor.
Suprafața unui bazin hidrografic crește spre vărsare și trebuie asociată cu
secțiunea poziției de închidere sau cu denumirea postului hidrologic până la care
ne referim. Ținând seama de faptul că se cere și
trasarea epurei de variație a suprafeței bazinului hidrografic, la nivelul acestuia se
vor delimita subbazinele aferente afluenților de ordinul I și se va determina
suprafața acestora. Atât determinarea lungimilor cursurilor de apă cât și
determinarea suprafețelor se pot realiza fie în maniera clasică (prin transpunerea
de pe harți pe hârtie milimetrică, urmând apoi să se
efectueze măsurările de lungimi și planimetrarea suprafețelor), fie prin utilizarea
diferitelor programe pe calculator (spre exemplu utilizând programul AutoCAD,
în care se inserează o poză a hărții și apoi se desenează bazinul hidrografic și
rețeaua hidrografică). Pentru acest proiect am utilizat programul AutoCAD. Foarte
importantă este stabilirea factorului de scară, care permite transpunerea
rezultatelor referitoare la lungimi și
suprafețe (cm, cm2), indiferent de maniera în care au fost determinate, în valori
reale (km, km2).
Se ține seama și de care parte a cursului de apă sunt poziționate acestea, cele din
partea dreaptă având indice D, iar cele din stânga S. Valorile suprafețelor sunt
prezentate centralizat în tabelele atașate.

Arie
subbazine [km2]
Ssr1 11.07432
Ssr2 21.8052
Ssr3 17.496
Ssr4 7.7436
Ssr5 7.3548
Ssr6 2.8836
Ssr7 36.4176
Ss1 70.9884
Sdr1 7.5492
Sd1 12.7656
Sdr2 11.5344
Sd2 18.2088
Sd2.1 13.6728
Sd2.1.1 17.5608
Sd2.2 17.6256
Sdr3 11.988
Sd3 19.7964
Sdr4 5.6376
Sd4 16.8804
Sd4.1 12.5064

5
 Gheondea Cristina
2301 HE
Sdr5 11.1456
Sd5 11.2104
Sdr6 45.801

Suprafata [km2]
Suprafata totala a
bazinului 398.7588
Suprafata de dreapta 233.883
Suprafata de stanga 175.7635
Jumatate din suprafata 199.3794

Epura de variație a bazinului hidrografic reprezintă variația cumulativă a

suprafețelor, în lungul curgerii, în raport cu lungimea LNeamț a cursului de apă.
Pentru a construi epura de variație, se consideră ca secțiuni de control punctele de
confluență ale râului cu afluenții principali, notate cu C1-C8 și secțiunea de
închidere a bazinului hidrografic (în cazul de față corespunde confluenței C8). De
asemenea, este necesar să ținem seama pe ce parte se află afluenții, suprafața
respectivă se va regăsi între două puncte de confluență succesive, astfel se va
reprezenta grafic corect epura de variație. La fiecare punct de confluență, de partea
cealaltă a râului trebuie delimitată suprafața de bazin corespunzătoare cursului
principal până la confluența respectiva.
În tabelul de mai jos sunt precizate distanțele în kilometri de la izvor până în
punctele de confluență, iar epura de variație a suprafeței bazinului hidrografic este
prezentată la finalul proiectului.
Confluenta Distanta [km]
izvor 0
C1 6.984
C2 14.904
C3 20.556
C4 25.11
C5 29.61
C6 32.58
C7 41.292
C8 68.742

4. Densitatea rețelei hidrografice

Rețeaua hidrografică are rolul de a colecta cea mai mare parte din apele din
6
 Gheondea Cristina
2301 HE
precipitații și cele subterane, iar volumul de apă strâns este cu atât mai important
cu cât rețeaua are ramificații mai multe și mai lungi. Această capacitate se poate
aprecia prin raportul:

𝐿𝑅𝐻 𝑘𝑚
Dd = [ ]
𝐹 𝑘𝑚2

numit desime sau densitate a rețelei, în care 𝐿RH = lungimea rețelei hidrografice
[km] și F = suprafața bazinului hidrografic [km2]. Pentru cazul studiat:

120.044 𝑘𝑚
Dd = = 0.301[ ]
398.758 𝑘𝑚2

5. Lungimea bazinului hidrografic

Lungimea bazinului hidrografic (Lbh [km]), reprezintă lungimea măsurată pe hartă

de la gura de vărsare la punctul cel mai îndepărtat de pe cumpăna apelor.
Lungimea bazinului hidrografic al râului studiat măsurată de la secțiunea de
închidere (punctul de confluență C8) până în punctul cel mai îndepărtat, este 41,67
km.

6. Lățimea medie a bazinului hidrografic

Lățimea medie reprezintă o caracteristică hidrografică foarte importantă pentru

prevederea volumului si amplitudinii viiturii. Se calculează ca raport între
suprafața bazinului hidrografic și lungimea bazinului hidrografic:

𝐹 398.758
B= = = 9,56 km
𝐿𝐵𝐻 41.67

7. Lățimea maximă a bazinului hidrografic

Se măsoară direct pe hartă prin intermediul unei linii drepte trasată în secțiunea cea
mai lată a bazinului hidrografic.
𝐵max = 17.856 [𝑘𝑚]

7
 Gheondea Cristina
2301 HE

8. Indicii de forma a bazinului hidrografic: coeficientul de abatere de la forma

circulara, coeficientul de dezvoltare, coeficientul de elongație, coeficientul
de asimetrie

Coeficientul de abatere de la forma circulară (indicele Miller)

𝐹
𝛽 = 4𝜋 2 , unde λ = lungimea cumpenei apelor = perimetrul bazinului hidrografic;
λ
λ = 123.786 km

398.758
𝛽 = 4𝜋 = 0.327
123.786

Coeficientul de dezvoltare (indicele Horton)

𝐹
𝜑 = 𝐾H = <1
𝐿𝐵𝐻 2
398.758
𝜑 = 𝐾H = = 0.229 < 1
41.672

Coeficientul de elongație
𝑑
𝑒= , unde d = diametrul unui cerc, având suprafața egală cu cea a bazinului
𝐿𝐵𝐻
hidrografic [km]
𝐹
𝑑 2√𝜋 22.532
𝑒= = = = 0.54
𝐿𝐵𝐻 𝐿𝐵𝐻 41.67

Coeficientul de asimetrie
|𝐹𝑠𝑡 −𝐹𝑑𝑟 | |175.763−233.883|
𝑎= 𝐹 = 398.758 = 0.291
2 2

9. Să se traseze 10-15 curbe de nivel cu o echidistanță convenabilă pe suprafața

bazinului hidrografic și să se determine:
a) Altitudinea medie a bazinului hidrografic. Curbele de nivel sau izohipsele sunt
linii care unesc puncte cu aceeași altitudine. Ele rezultă din proiectarea în plan a
tuturor punctelor provenite din intersecția suprafeței terestre cu o serie de planuri
orizontale, paralele și echidistante.
Altitudinea medie este o caracteristică importantă pentru a evidenția
particularitățile genezei și ale regimului resurselor de apă, evapotranspirației și
coeficientului de scurgere. Se determină cu formula:

8
 Gheondea Cristina
2301 HE
1 𝑛
Hm = ∑𝑖=1 𝑓𝑖 ℎ𝑙,𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 , unde 𝑓𝑖 = suprafața parțială cuprinsă între două curbe de
𝐹
nivel vecine [km2 ], ℎ𝑙,𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 cota medie dintre curbele de nivel respective [mdM],
1
ℎ𝑙,𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 = (hi+1 + hi)
2

h mediu F
[mdM] [km2]
799.445 17.172
738.335 31.86
677.225 44.604
616.115 47.7
555.005 29.88
493.895 18
432.785 14.4
371.675 10.26
310.56 7.452

Hm = 337.7493 [m]

9
 Gheondea Cristina
2301 HE
900

800

700

600

500

400

300

200

100

0
17.172 31.86 44.604 47.7 29.88 18 14.4 10.26 7.452

b) Curba hidrografică
Curba hipsografică, denumită și curba hipsometrică, ne arată, pentru o valoare a
altitudinii precizate, ce procent din suprafața bazinului hidrografic are altitudinea
mai mare decât valoarea impusă. Curba se obține unind perechile de valori Hi,
𝑖
∑ 𝑓𝑗 , unde
𝑗=1

Hi = cota curbei de nivel i

H1 = cota cea mai înaltă de pe cumpăna apelor
Hn = cota cea mai joasă, corespunzătoare secțiunii de închidere a bazinului
𝑖
∑ 𝑓𝑗 = însumarea suprafețelor parțiale dintre cota H1 și Hi
𝑗=1

d) Panta medie

Panta medie a bazinului hidrografic se admite ca fiind o pantă medie pe ansamblul

bazinului hidrografic din amonte spre aval, pentru întreaga suprafață. O formulă
mai grosieră pentru estimarea acesteia este
𝐻1 −𝐻𝑛 830−280
im = = = 27.54%
√𝐹 √398.75
10
 Gheondea Cristina
2301 HE

Pentru rezultate mai exacte se poate aplica relația:

Δh m
Im = ∑𝑛𝑖=1 𝑙𝑖 [ ], unde:
𝐹 𝑘𝑚

𝑙𝑖 = lungimile curbelor de nivel pe suprafața BH [km]

𝛥ℎ = diferența dintre două[ curbe de nivel succesive = echidistanța curbelor de
nivel [m],
𝛥ℎ = 61.11 [𝑚]
Lungimile
Lungimea
curbelor
liniei de
de nivel
nivel la
pe
suprafața
suprafața
bazinului
BH [km]
1 0
2 12.15
3 13.68
4 17.19
5 16.74
6 8.1
7 3.24
8 5.544
9 3.87
10 0

61.11 m
Im = * 80.51 = 12.33 [ ]
398.75 𝑘𝑚

Concluzii:
Râul Neamț este dispus pe un relief în trepte, preponderent muntos și de podiș.

11