Sistemul de drenaj orizontal

Sistemul de drenaj orizontal tubular este destinat de a evita, sau a stopa detormaiile active pe versani ca rezultat a amplasrii geologice a structurilor. n afara de aceasta sistemul de drenaj orizontal contribuie la: Creterea stabilitii versanilor la meninerea nivelului apelor subterane lai o cota de calcul; la Crearea condiiilor normale de exploatare a obiectelor, a reelelor inginereti sau a terenurilor agricole amplasate in localitatea data. Sistemele de drenaj orizontal folosite de se mpart in: Principale care au rol de a mari coeficientul de stabilitate a versantului pna la 3-5 ori. Auxiliare, care n combinaie cu alte sisteme (mecanice), contribuie la meninerea nivelurilor constante ale apelor subterane. Sistemul de drenaj orizontal se proiecteaz pe baza unui ir de date iniiale, investigaii i prospeciuni cum ar fi: Amplasarea geologica a terenului; Amplasarea grosimea lor; straturilor permiabile si impermiabile,

Proprietile de filtrare a solului; Compoziia granulometrica a stratului permiabil; Valoarea precipitaiilor atmosferice; Date hidrologice privind hidrograful; Prezena izvoarelor. Sistemul de drenaj orizontal folosit in prezent se mparte n:

1. Drenaj perfect, cinci

drenuri se aeaz direct pe stratul impermeabil.

Drenaj imperfect, cinci drenuri se afla mai sus de stratul impermeabil. Scheme de drenaj

Fig.1 Schema drenajului orizontal tubular 1 Filtru_ invers cir 2 straturi Conducta de drenaj. 2 3 Linia de depresie 4 Materialul filtrant

Fig. 2 Drenaj orizontal radial

1 2 3,4 5 6 7

Conductele de drenaj Nivelul apelor subterane Linia de depresie intre dou fntni colectoare Poziie de contact a suprafetelor predespuse spre alunecare Fntn colectoare 1. Filtru

Fig. 3 Schema de drenaj orizontal tubular

Conducta orizontala de drenaj 2 Nivelul apelor subterane pina la instalarea drenajului 3 Nivelul apelor subterane dup instalarea drenajului 4 Fntna de acumulare
1

Fig. 4 Schema de drenaj combinat. Drenaj tubular cu perete de rezisten.

1 2 3 4 5

perete de rezistenta conducta linia de depresie drenaj tubular suprafaa solului

Date iniiale pentru proiect

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Suprfaa bazinului. nlimea stratului de drenaj. Coeficient de filtratie a pamintuluL.

F =3,3 ha q = 9,0 nun/zi K f = 5,0 m/zi

Sarcina maxima efectiva. Hd = 4,7 m Tipul conductelor: de polietilena cu perforaii dreptunghiulare Coeficientul de filtratie a materialului. Kmat = 31 m/zi Grosimea stratului filtrant = 0.023 m Coefiicient de neomogenitate a materialului, n = 7.1 Valoarea. D50 = 1,19 Distanta de la axul drenului pina la impermiabil T= 1,65 m Distanta de la suprafaa libera, a apei la suprafaa solului. = 0,97 m Elemente

de proiectare a drenajului Materialele de drenaj si alegerea lor. Din punct de vedere constructiv drenajul subteran se poate realiza sub 2 metode: -prin forjare se execut drenuri verticale

-prin canale, galerii, conducte - SP.U tuburi rirenante se execut drenajul orizontal Un sistem de drenaj orizontal este alctuit din: Drenuri absorbante capteaz apa subteran an exces i o evacueaz n drenurile colectoare. Drenurile colecteaz apa i o transport. Ele sunt alctuite din tuburi drenate i material filtrant. Tubul drenat este prevzut cu orifcii pentru accesul apei. Drenuri colectoare primesc apa captat de drenurile absorbante i o transport la canalele de evacuare aceste drenuri sunt prevzute cu prefiri i deci ele pot capta, si ap Drenuri de intercepie capteaz apa subteran ,provenit de la surse nvecinate perimetrului drenant. Canale de evacure colecteaz apa de la drenurile colectoare n reeaua hidrografic. n agricultur drenajul orizontal se folosete pentru micorarea cotei apelor subterane n localitatea din apropierea cursului de ap n scopul folosirii acestor terenuri pentru cultivare. Calculul de filtraie se efectuiaz n baza legii principale a filtraiei laminare, legea Darcy, care este aplicabil la micorarea curenilor de filtraie prin porii pmntului, ct i legea filtraiei turbulente care sunt aplicabile la micarea curentului prin materialul filtrant. Determinarea distantei dintre drenajuri l . Drenaj imperfect

2. Drenaj perfect

q nlimea stratului de drenaj T distana de la axa drenului pn la stratul impermeabil. K coeficient de filtraie.

Schema de calcul pentru determinarea distanei Calculam distanta intra drenuri, B pentru drenaj perfect: 5 .0 = q 9.0 7.00 m n cazul cnd drenurile se afl aproape de stratul impermeabil distana se exprim prin formula lui S.Averianov: B = 2 Hd = 2 4.7 B=2 2K f H d T q ' = 2 2 5.0 4.7 1.65 ' = 9 .0 3,61 kf

' =

= 1 1 + (2T b) [2.94 lg ] sin ( D 2T ) 0,38

1 + H d 2T

b = H d + = 4.7+0.97=5.67 n cazul cnd stratul impermeabil se afl la adncimi mari (B/T<3) se folosete o alt formul a lui Averianov:

2b B = ( K f H d ) / q lg 2 H D d =7,26 m
Am folosit urmtoarele notaii: B Hd Kf T D Distana dintre drenuri, m Sarcina maxima efectiva. Distanta de la suprafaa libera a apei la suprafaa solului Coeficient de filtraie al pmntului Distana de la axul drenului impermeabil Diametrul exterior al drenajului, m pina la stratul

In cazul cnd avem cteva straturi cu permiabilitatea diferita, coeficientul de filtraie K se calculeaz astfel:
L l1 K1 + l2 K 2 + ... + ln K n unde: L1,l2,ln grosimea stratului, m L - distanta dintre suprafaa solului si stratul impermiabil K1,K2...Kn -coeficientul fiecrui strat K=

Determinarea debitului drenului Debitul liniar se calculeaz conform formulei

Qlin = 2 K f H d / 0 i = 2 5 4.7 / 453.6 0.654

0 = 4b / D = 4 5.67 / 0.05 = 453,6
unde 0 rezistena de filtraie a drenului ideal

=0.32 m3/zi

In cazul nostru avem a -dreptunghiulare

drenaj

din plastic cu perforaii b - circulare

Pentru conducte din polietilen cu perforaii dreptunghiulare avem: Kf Kf D + 2 S 2 SD i = 2.3 K 1 lg D + 4.6 K n l lg n l mat mat =0,654 Pentru conducte din polietilen cu perforaii circulare avem: Kf Kf 49.4 1.01 d 01.82 + 1 D + 2 i = 2.3 1 lg + K D K mat (n s) (0.0066 d 04.5 + 1.033 mat i creterea rezistenei de filtraie condiionat de filtru, parametrii lui i grosimea, configuraia tuburilor de drenaj.
Am folosit urmtoarele notaii D=0,05m Diametrul exterior al conductei de drenaj, m Grosimea filtrului, m = 0,023 S Pasul perforaiei = 0,15 m l lungimea = 0,05 m n numrul rndurilor perforaiei = 4 limea = 0,005 m N=n/s cantitatea de perforaii pentru 1 metru d0 Diametrul gurilor perforaiei = 0,005 m Kmat Coeficientul de filtraie a materialului

Unele caracteristici ale conductelor de drenaj din polietilen

Conducte de polietilen netede Diametrul exterior Diametrul interior Grosimea peretelui D,mm d, mm , mm 40 37,20 1,4+0,4 50 47,00 1,5+0,4 63 59,60 1,7+0,4 75 71,00 2,0+0,5 90 85,60 2,2+0,6 110 104,60 2,7+0,8 125 119,00 3,0+0,8 140 133,00 3,5+0,9

Fig. 6 Schema funcionarii hidraulice a drenajului orizontal.

1 Oglinda apelor 2 poziia superioara a curentului de filtratie 3 suprafaa pmntului

Distanta dintre drenajuri se calculeaz in baza datelor teoretice despre micarea apei in porii care se socoate uniforma si staionara. In acest caz avem fltratie laminara cu alimentare de suprafaa; q, grania superioara a schemei de filtratie este suprafaa solului, cea inferioara este stratul impermiabil.

Materiale pentru Execuia Drenului La executarea sistemului de drenaj orizontal se folosete o gama larg de materiale de construcie (ciment, otel. beton, confecii metalice, lemn), ponderea cea mai mare avand-o materialele specifice acestor lucrri, tuburile de drenaj si filtrele. De alegerea corecta a materialelor de drenaj depinde in mod hotaritor. att parametrii proiectai cit si durata funcionarii. Tuburile de drenaj pot avea diferite lungimi si parametri ca exemplu cele din ceramica au 0.3 - O.S m. lungime, cele din plastic l - 6. Forma seciunii transversale poate fi cilindric poliedrica, ovala. Ultimii 20 de ani au cptat o raspindire mare tuburile de mase plastice, datorita duratei mari de funcionare (policlorura de ventil, polietilena de mare densitate) Avantajele tuburilor de drenaj sunt: Capacitatea de transport cu masa 20...30% mai mare decit a celei din ceramica, datorita rugozitii mici. Sistemul orizontal de drenaj Tuburile de plastic sunt mai puin influenate de tasri, micri ale scoarei. Posibilitatea mecanizrii lucrrilor. Gradul de mecanizare. Masa materialului transportat de 40 de ori mic, iar cheltuielile de 46 ori.

Calculul hidraulic al sistemului de drenaj orizontal tubular In dependenta de date hidrologice si factorii climaterici , condiiile de lucru a drenajului tubular orizontal se schimb att anual cit si in decursul a mai multor ani. In cazul aciunii atmosferice adic dup topirea zpezilor, vnturile de primvar, ploile intensive de toamna, drenajul lucreaz nentrerupt. In aceste perioade nivelul apei granulare aproape coincide cu nivelul pmntului. Astfel sarcina drenajului este maximal. Debitul drenajului si viteza micrii apei in tuburi la fel maximal. Calculul hidraulic ai sistemul de drenaj orizontal tubular consta in determinarea diametrului drenului, adncimea umplerii cu ap si cercetarea vitezei de micare. Valoarea Q(m3/s) cu suprafaa bazinului F, care trec in canalul colector sunt legate prin relaia: Q = q*F Pentru calcularea debitului unui drenaj Qd (m3/zi) se utilizeaz relaia :

Qd = Qlin ld = 0,32 m/zi*Eld

Dac drenurile sunt aranjate la distana B una de alta, atunci suma debitului pe toate drenurile este:

Qsum = Qlin l d = 0.32 5 =

n =1

1.6

Qsum = 1.6

ld
n =1

- suma lungimii tuturor drenurilor (5 drenuri)

Diametrul interior d, a drenului se calculeaz dup formula:

V=0,7 m/s

d=

4 Qd = V 0.76

n cazul cnd in apropierea drenului lipsete cminul de vizitare, se instaleaz canal, cel mai des trapezoidal Forma canalului prismatic de evacuare

Calculul se efectuiaz n baza ecuaiei lui Ghezy A -aria seciunii C - coeficientul Iui Chezy R -raza hidraulic I - panta piezometric A=h(b+mh) C=1/n*R1/6 R=A/P I=0.0001

Q = AC RI

P = b + 2h 1 + m 2 P - perimetrul udat n rugozitatea n=0.025 m=2 b=6.1 Nr. h(m) b(m) A (m2) P (m) R (m) C 1 0,5 0,6 0,8 2,8361 0,2821 49,393 2 1,0 0,7 2,7 5,1721 0,522 44,577 3 1,5 0,8 5,7 7,5082 0,7592 41,88 4 2,0 0,9 9,8 9,8443 0,9955 40,03 Se construete graficul dependentei h de Q h(Q)

Q (m3/s) 0,2099 0,8696 2,0799 3,9141

2,5 2 1,5 1 0,5 0 0 1

Dependena h de Q

h (m)

2 Q (m3/s)

Guri de evacuare In cazul colectoarelor de tip deschis drenurile absorbante pot fi descrcate direct pe guri de evacuare. Tot prin guri de evacuare dar de diametrul mai mari descarc si drenuri colectoare. Fig. 7. Guri prefabricate pentru evacuarea drenului

1 2 3 4

gura prefabricat din beton tub record mufa pentru record. drenaj ceramic

n terenurile instabile in care taluzurile colectoare deschise au tendina de degradare prin alunecri ce au loc ndeosebi primvara, gurile de descrcare ale drenului trebuie bine consolidate, astfel mrind costul Alegerea i calculul filtrului: Filtrele drenajului tubular se mpart n: 1. 2. Din materiale locale (materiale granulare): Din materiale plastice (pinza sticata)

Principala condiie dictat fa de materialul filtrant este permeabilitatea nalt a lui cu respectarea urmtoarelor condiii Alegerea filtrului se reduce la determinarea compozitei granulometrice care satisface condiia de neptrundere a particulelor de pmnt prin filtru .Condiia de neptrundere a particulelor de pmnt prin filtru

a) Dup valoarea lui se calculeaz: D60%=(0,4 - 0,8)=0.6*0.005=0.003 b) Coeficientul de neomogenitate granular trebuie s fie:

10
c) Calculm diametrul mediu:

D10 =
d)

D60 D60 = 10

=0.0003

Diametrul maximal al granulelor materialului filtrant

Dmax=(3 - 5)= 4 0.005 =0.02 D50=(8 12)d50=10 1.19 =11.9

e)

Determinam viteza de filtratie a materialului filtrant:

2

2 Vmatf=1000 K mat ( d50 D50 ) = 1000 31 (1.19 11.9 )

Vmat=31

0Funciile i necesitile filtrului Necesitatea filtrului este o problema mult discutat de specialiti. Pentru a o putea aborda trebuie mai nti de precizat care sunt funciile filtrului. Filtrul drenului are 2 funcii importante, I funcie const in reducerea rezistentei hidraulice la curgerea apei spre drenaj absorbante rezistente datorita curbrii si concentrri i liniilor da curent (Fig.8 a) n apropierea drenului unde seciunea de curgere se micoreaz foarte mult. Prin aezarea ntre tub i solul de drenaj, unui material cu permeabilitate mai mare ca apa, crete seciunea de filtraie i corespunztor se reduce curbarea i concentrarea liniilor de curent (Fig.8 b) n aproprierea drenului seciunea de curgere se micoreaz foarte mult. Fig.8 Spectrul hidraulic n procesul apropiat drenurii. b) Dren fr filtru Dren prevzut cu filtru de fltraie a apei n zona

1 2 3 4

Linii de egal presiune. Linii de curent Filtru. Orificii pentru intrarea apei

A II funcie protejarea drenului mpotriva calmatrii fizice i biochimice, asigurnd astfel pstrarea n timp a parametrilor de baz a drenului.