LUCRARI DE DRENAJ

ART.7 DRENURI IN SAPATURA

7.1 Generalitati
Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;
- coborarea nivelului panzei freatice cand aceasta poate influenta defavorabi, comportarea
corpului drumului sau cea a altor lucrari;
- consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor care pot afecta platforma drumurilor
sau alte lucrari;
- imbunatatirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a culeelor
podurilor si pasajelor.
Drenurile in sapatura deschisa se pot executa manual, in mod curent pana la adancimea de
6,0 m si mecanizat pana la adancimea de 3,0 m. Adancimile mai mari se justifica in proiecte.
Pentru a evita acumularea apei in spatele unei lucrari de sprijin si reducerea intervalului de
variatie a impingerii pamantului asupra acestora sub influenta factorilor externi, trebuie ca
intotdeauna sa se prevada in spate un sistem de drenaj cu functionare pe toata durata existentei
lucrarii.
Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura.
Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata:
- executia sapaturii;
- executia corpului drenului (radier, tub drenaj, puturi de aerisire, material geotextil);
- executia capului de dren;
- executia caminelor de vizitare.

13.2 Descrierea operatiunilor

13.2.1 Executia sapaturii
Sapatura se executa mecanizat sau manual in sensul dinspre aval spre amonte.
Panta longitudinalla a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse intre (0,210%) functie de
conditiile de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor in intervalul
(25%).
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in functie de conditiile de relief
si functionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate prevazute in
STAS 2916-87, pct. 22.
Inainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare;

- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;

- curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in zona de
lucru sau pe platforma;
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in vederea
stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina siguranta;
- trasarea lucrarilor;
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie de
50%.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
- sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau ingropate
precum si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate;
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare;
- zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, srijinirile si
starea terenului din jurul sapaturii pentru a se lua mnasurile ce se impun, pentru a evita eventualele
surpari si pericole de accidente.
Sapaturile se executa cu pereti verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in urmatoarele
conditii:
- terenul este stabil si cu umiditate naturala;
- terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor;
- sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi;
- in limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt constructii deosebite sau alte
incarcari ce pot constitui o suprasarcina;
- adancimea sapaturii este relativ mica, respectiv 1,0 m in pamanturi plastic vartoase si
nisipuri in stare indesata si 1,5 m in pamanturi de consistenta tare.

Cand sapatura se executa mecanizat si tehnologia realizarii umpluturii drenante nu impune

coborarea muncitorilor in sapatura, in conditiile mentionate mai sus, adancimea se poate mari pana
la cel mult 2,0 m.
Cand adancimea sapaturii depaseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, sapaturile se executa
taluzat fara sprijiniri pana la maximum 2,0 m adancime sau vertical, cu peretii sprijiniti pe toata
adancimea.
Sapaturile cu taluz vertical, in teren stabil si consistenta plastic vartoasa sau tare, se executa
la adapostul unor sprijiniri orizontale pe baza de proiect de executie care se adapteaza la conditiile
reale in teren.
In pamanturi: afectate de fenomene de instabilitate, pamanturi dificile (loess, argile
contractile, etc.) afanate, pamanturi cu infiltratii de apa sau conditii locale deosebite, indiferent de
adancime, sprijinirea se face pe baza de proiect de executie cu cadre si dulapi verticali (eventual
marciavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etans. Palplansele si maciavantele
se bat in avans (0,50,75 m) fata de nivelul sapaturii.
Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii iar materialele se vor
depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate in cazul sapaturilor pentru
drenuri de asanare, care, de regula, au adancimi sub 2,0 m.
In zonele in care sunt ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile se
executa cu atentie, cu respectarea instructiunilor date in scris, de unitatea tutelara a instalatiilor,
eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.
Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se opresc
imediat si se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se pot relua numai
dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii tutelaare.
Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 46 m lungime, din aval
catre amonte, asigurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera.

Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este
umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.
In cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat
sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se aplica de regula la
drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si balast,
eventual si filtru din geotextil.
In cazul drenurilor amplasate in spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se executa manual
sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul lucrarii de sprijinire, cu sau fara
sprijiniri functie de natura terenului si adancimea saparturii.
7.2.2 Executarea corpului drenurilor
Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei subterane
este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta si capac de inchdere. Corpul drenurilor de
evacuare cuprinde aceleasi componete cu deosebire ca umplutura drenanta poate fi realizata pe o
inaltime redusa.
Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.
Radierul rigid se realizeaza din beton clasa Bc 7,5 (B 100) cu rigola la mijloc, incastrat in
teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau practic
incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (25%) catre rigola.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu rader rigid se asigura gravitational prin rigole
acoperite cu capace seminaturale, zidarie uscata sau tuburi de drenaj.
Radierul elastic se realieaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului in cazul
drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte.
Colectarea si conducerera apelor in drenurile cu radier elastic se realizeaza prin tuburi de
drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza

sapaturii in cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor
imperfecte.
Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile sa fie suprapuse la margini pe 10 cm,
pentru ca pamantul sa nu patrunda in corpul drenant. Se recomanda ca la margini fasiile sa fie
cusute mecanic, in acest caz suprapunerea lui putand fi de numai (2-3 cm). In cazul in care nu se
coase suprapunerea geotextilului va fi de 2030 cm.
Coborarea materialelor in sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgeaburi. Balastul,
pietrisul si pamantul se poate cobori in sapatura si direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaza prin compactare, in straturi de (3040 cm) grosime in cazul
umpluturii din balast sau prin impanarea pietrei brute pentru a se preintampina tasari ale capacului.
Umplutura in capac se compacteaza in straturi de (1520 cm) grosime la un grad de
compactare de (9095%).
Capacul de inchidere a drenurilor poate fi din:
- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola sau
sant, pe pat de beton simplu clasa Bc 7,5 (B 100);
- pereu din dale de beton simplu Bc 15 (B 200) sau din dale prefabricate din beton simplu se
aceeasi clasa pe pat de beton simplu, clasa Bc 7,5 (B 100) avand rosturile colmatate cu mortar sau
mastic bituminos;
- dop de pamant argilos local, bine compactat, protejat cu pamant vegetal si insamantat.
Capacul de inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor
transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabila a drumului, deoarece au rolul de a
colecta si apa din fundatia drumului, in acest caz imbracamintea drumului constituind capacul de
inchidere al drenului.

In cazul drenurilor din spatele lucrarilor de sprijin executia corpului drenului prezinta cateva
particularitati:
- Evacuarea apei colectate in drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin
ventilatie se asigura prin barbacane realizate de regula, cu sectiune circulara cu diametrul de 110115
mm, dispuse pe cel putin doua randuri, cate doua pe fiecare rand, la fiecare tronson de zid de 5,0 m
lungime;
- Radierul cu rigole al drenului este prevazut cu contrapante care colecteaza apele spre
barbacane;
- In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate sa
zidarie de piatra, drenul din spatele zidului se executa concomitent cu ridicarea elevatiei.
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele
zidului se executa imediat dupa decofrare, inainte ca aceasta sa fie pus sub sarcina.
Accesul in spatiile inguste, in spatele zidului se poate admite numai la adapostul sprijinirilor
conform prevederilor din proiect.
Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executa umplutura din
spate pentru punerea sub sarcina.
Umplerea se executa in straturi orizontale, bine compactate, pentru a se aaigura valoarea
indicilor geotehnici avuti in vedere la dimensionarea zidului de sprijin si in orice caz la un gard de
compactare mai mare de (9095%).
Adancimea drenului se masoara de la coronamentul zidului sau muchia taluzului sapaturii
din satele zidului in cazurile in care aceasta este deasupra cotei coronamentului.
7.2.3 Camine de vizitare
Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si intretinere a
drenurilor pe traseul acestora se prevad 'camine de vizitare', amplasate la (5070 m) distanta intre ele.
De asemenea se prevad camine de vizitare la schimbari de directie si la intersectia a doua sau mai
multe drenuri.

La capatul superior caminele de vizitare sunt prevazute cu goluri pentru ventilatia naturala.
In caminul de vizitare capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel putin 10 cm
deasupra capatului tubului de drenaj - evacuare aval.
7.2.4 Puturi de aerisire
La capatul spre amonte al drenurilor se monteaza tuburi netede din PVC cu diametrul de 110
mm, prelucrate la capatul superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilatie naturala intrun radier din beton simplu Bc 7,5.
Puturile de aerisire, caminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaza si se realizeaza in
asa fel incat sa asigure functionalitatea atat a drenajului gravitational cat si a drenajului prin
ventilatie naturala.
7.2.5 Capul de dren
Fiecare dren de termina cu un 'cap de dren' care are rol de evacuare la zi a apelor colectate in
dren si asigura conditiile necesare pentru revizie si intretinere.
Capul de dren se executa dintr-un pereu de piatra bruta sau de rau pe un pat de beton simplu
Bc 7,5 conform proiectului.
13.3 Materiale utilizate - conditii de calitate
7.3.1 Pietris
In umplutura drenanta se foloseste pietris sort (740 mm) STAS 662-89 cu granulozitate
continua.
7.3.2 Piatra bruta
In umplutura drenanta se foloseste piatra bruta negeliva, dimensiuni max. 200 mm STAS
2917-79. De asemenea, se foloseste la pereul din capacele sde inchidere a drenurilor sau la zidaria
capului de evacuare a apelor din dren.
7.3.3 Balast

Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (STAS 662-89), sortul (0-71 mm) cu
granulozitate continua.

7.3.4 Geotextile
Ca filttru invers din geotextil se folosesc pentru drenuri cu o adancime de cel mult 2,0 m:
- Netesin 200
- Terasin 200.
Pentru drenurile cu o adancime mai mare de 2,0 m se foloseste ca filtru invers geotextil
Terasin 400.
7.3.5 Tuburi de drenaj
Tuburile riflate (NI 8500-80), perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametre de
(65120 mm) se folosesc la drenuri de captare a apelor se intind direct pe radier si se protejeaza cu
umplutura drenanta din balast sau pietris.
Accesul apei in tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm in numar care sa
realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de (2450 cmp) pe metru liniar de tub.
Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675-86), avand diametrul de (90110 mm)
pentru conducerea apelor in drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de aerisire.
7.3.6 Betonul simplu
Betonul simplu clasa Bc 7,5 (B 100) se foloseste pentru executarea radierului drenului si a
patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul
de evacuaare al drenului.
Betonul simplu clasa Bc 15 (B 200) pentru executarea dalelor prefabricate necesare
executarii capacului si capului de evacuare al drenului.
Betonul simplu clasa Bc 10 (B 150) pentru executarea boltarilor preabricati necesari la
zidaria caminelor de vizitare.
7.3.7 Tuburi prefabricate din beton
Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulara D = 1000 mm, STAS 816-80 se
folosesc pentru executia caminelor de vizitare.

7.3.8 Otelul
Pentru executarea scarilor de acces in caminele de vizitare se foloseste otelul beton OB 37,
STAS 431/1-89.
7.4 Verificarea calitatii
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul
executiei este oblligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie, dupa cum urmeaza:
7.4.1 Executia sapaturii
La aceasta faza controlul de calitate consta in:
- verificarea amplasamentului lucrarilor;
- receptia terenului de fundare a radierului;
- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului;
- verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute in proiect;
- verificarea lungimii tronsonului sapat.
7.4.2 Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului;
- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe radier;
- verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a suprapunerii
marginilor necusute, control care consta in:
. identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
. determinarea masei unitare;
. verificarea conditiilor de depozitare si manipulare
. verificarea asezarii geotextilului astfel incat sa se asigure continuitatea

(suprapunere sau coasere);

. protectia geotextilelor impotriva actiunii vantului;
. restrictiile de circulatie pe geotextil;

. verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca

perforatii ale materialului geotextil;
- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort de
max. 200 tone prin metoda verificarii 'de lot', urmarindu-se: granulozitatea, conditiile de filtru
invers, corpuri astraine, parti levigabile;
- verificarea compactarii umpluturii drenante.
7.4.3 Executarea capului de drem
Verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de (510) zile. Daca
debittul ramane aproximativ constant inseamna ca drenul a intrat intr-un regium de functionare
continuu.
In cazul in care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectata
sau nu mai este apa libera in pamant. Aceasta verificare este eficienta numai daca se monteaza
tuburi piezometrice pentru urmarirea variantei nivelului apelor subterane in zona activa a drenurilor.
7.4.4 Executarea caminelor de vizitare
La aceasta faza controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel putin 10 cm
dedasupra cotei capatului tubular de drenaj aval;
- verificarea functionalitatii drenului amonte.
ART.8. DRENURI FORATE ORIZONTAL
8.1 Generalitati
Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplica la asanarea si consolidarea terasamentelor si
versantilor.
Acest tip de drenuri se realizeaza prin forare pe una sau mai multe directii care sa asigure
evacuarea gravitationala a apelor colectate.
Daca terenul prezinta panta transversala accentuata, drenurile forate se prevad cu executia 'la
zi'.

Daca panta terenului sau conditiile hidrogologice nu asigura posibilitatea executarii

drenurilor forate 'la zi' se adopta solutia executarii drenurilor forate din chesoane circulare sau
trapezoidale.
Forarea se poate executa pe unul sau mai multe niveluri in functie de suprafata ce urmeaza a
fi asanata.
Lucrarea se masoara la metru liniar de dren.
Fazele de executie enumerate in continuare, prezinta particularitati functie de procedeul de
forare aplicat;
- executarea lucrarilor pregatitoare (platorma de lucru sau chesonul);
- executarea propriu-zisa a forajului (cu coloana de foraj, cu carotiera).
8.2 Descrierea operatiunilor
8.2.1 Executarea lucrarilor pregatitoare
Executarea drenurilor orizontale prin vibroforare este precedata de urmatoarele lucrari
pregatitoare, functie de procedeul de executie ales
- executarea puturilor colectoare (a chesoanelor circulare din beton armat) sau a sapaturilor
pentru anumite constructii de spriijn prevazute in proiect (ranforti drenanti, ziduri de sprijin, etc) din
care urmeaza sa se execute forarea orizontala si pozarea tuburilor filtrante ale drenurilor;
- executarea platformei de lucru pentru instalatia de forare;
- instalarea pe platforma de lucru a instalatiei de forare, axarea pe directia drenului si
asigurarea stabilitatii ei pe timpul lucrului;
- pregatirea instrumentelor de forare (conuri, carotiere, tije de foraj sau coloane de foraj);
- pregatirea tronsoanelor de tuburi filtrante si a elementelor de imbinare a acestora;
- amenajarea evacuarii apei din putrul colector pe timpul executarii drenurilor;

- asigurarea alimentarii cu energie electrica a instalatiei de forat si eventual a pompelor de

evacuare a apei;
- asigurarea posibilitatii de acoperire a putului colector si de iluminare a acestuia pentru a se
putea lucra in orice conditii atmosferice si daca e cazul si pe timp de noapte.
8.2.2 Procedee de executie
In functie de natura terenului (compozitia granolometrica, consistenta, etc.). in care se
executa si de specificul lucrarilor la care se folosesc drenurile orizontale vibroforate se pot realiza
prin urmatoarele procedee de executie:
8.2.2.1 Executarea forajului orizontal prin vibroforare (vibrostrapungere) cu con, in care,
dupa extragerea coloanei de foraj impreuna cu conul, se monteaza tubul filtrant al drenului.
Acest procedeu se poate aplica la executarea drenurilor orizontale prin vibroforare in terenuri
nisipios argiloase si nisipos prafoase de consistenta mai redusa (Ic < 0,5) la care stabilitatea peretilor
forajului se mentine pana la montarea tubului filtrant (aceste conditii de stratificatie se intalnesc de
regula la lucrari de stabilizare si de consolidare a terenurilor afectate de stabilitate).
Procedeul se poate aplica si la pozarea conductelor de evacuare respectiv de legatura dintre
puturile colectate.
8.2.2.2 Executarea forajului orizonatal prin vibroforare (vibrostrapungere) cu con, coloane
de foraj servind si de coloana de tubaj, in care se monteaza tubul filtrant al drenului; coloana de
tubaj se extrage iar conul si tubul filtrant raman in teren.
Procedeul se aplica la executarea drenurilor orizontale prin vibroforare folosite la captari de
apa radiale care se pozeaza la straturi acvifere necoezive (nisipuri) unde stabilitatea peretilor
forajului orizontal nu este asigurata.
8.2.2.3 Introducerea direct in teren a tubului filtrant al drenului prin vibropresare
(vibrostrapungere) cu con, procedeu aplicabil tot in cazul captarilor radiale de apa (atat cu rol de
surse de apa cat si ca mijloc de coborate a nivelului apei

subterane) mai ales atunci cand drenurile sunt pozate in straturi acvifere sub presiune si cu
compozitie granulometrica grosiera.
Tuburile filtrante ale drenurilor executate prin acest procedeu se executa numai din teava
metalica cu pereti grosi (5 mm).
8.2.2.4 Executarea forajului orizontal prin vibroforare cu carotiera (cu extragerea
pamantului, in care apoi se monteaza tubul filtrant al drenului).
Acest procedeu se aplica la executarea drenurilor orizontale vibroforate folosite la lucrari de
stabilizare si consolidare a ternurilor afectate de instabilitate, atunci cand drenurile sunt pozate in
straturi nisipos-argiloase si nisipos-prafoase de rezistenta si consistenta mai ridicate (Ic > 0,5).
Daca pe lungimea drenului se intalesc straturi de teren cu consistenta si coeziune diferite,
pentru fiecare strat se va aplica procedeul de vibroforare adecvat, in functie de caracteristicile
terenului si de conditiile de asigurare a continuitatii forarii si pozarii tubului filtrant.
La toate procedeele de executie mentionate anterior, cu exceptia celui care prevede
introdcerea direct in teren a tubului filtrant prin vibrosptrapungere cu con (14.2.2.3), diametrul
tubului filtrant este mai mic decat diametrul forajului cu (4050%), astfel ca, dupa motarea acestuia,
exista posibilitatea de prabusire si de afanare a pamantului din jurul lui (la cele necoezive imediat,
iar la cele cu o oarecare coeziune in timp).
In procesul de vibroforare gaura forata are tendita de curbare in jos, datorita greutatii proprii
a coloanei de foraj; de aceea se recomanda ca executarea forajului sa inceapa dupa o directie
inclinata in sus cu 2o3o fata de axa proiectata a drenului.
Dupa executia fiecarui dren orizontal vibroforat, spatiul barbacanei ramas neocupat de tubul
filtrant al drenului se etanseaza cu mortar de ciment.
In perioada de inceput a functionarii drenurilor, in mod obligatoriu trebuie sa se efectueze
spalari repetate ale acestora cu apa sub presiune, pentru a grabi procesul de formare a unui filtru
invers, natural in jurul tuburilor filtrante.

Debitul si presiunea de spalare trebuie evacuate in functie de diametril si rezistenta peretilor

tubului filtrant, diametrul orificiilor sau dimensiunilor fantelor si copmpozitia granulometrica a
terenului.
In cazul unor terenuri susceptibile fenomenul de lichefiere sub actiunea vibratiilor, nu este
indicata executarea prin vibroforare a drenurilor orizontale folosite la lucrarile de stabilizare si
consolidare a terenurilor afectate de instabilitate.
8.2.3 Tehnologii de executie a drenurilor orizontrale
8.2.3.1 Procedeul vibroforarii cu con
Tehnologia de executie corespunzatoare acestui procedeu cuprinde urmatoarele operatii de
lucru:
- montarea conului de vibroforare la primul tronson al coloanei de foraj care se prinde rigid
de vibrator; caruciorul impreuna cu vibratorul este deplasat in directia forajului cu ajutorul fortei
distative pana cand conul patrunde in teren (10.,..15 cm);
- se porneste vibratorul si cu ajutorul fortei statice dezvoltata de instalatia hidraulica,
respectiv prin reducerea fortelor de frecare sub efectul vibratiilor, se infige in teren pe toata
lungimea sa, primul tronson al coloanei de foraj;
- se opreste vibratorul si se detaseaza de el tronsonul de coloana introdus in teren, deplasand
inapoi pana la refuz vibratorul; in spatiul ramas liber se intercaleaza un nou tronson al coloanei de
foraj care se imbina prin insurubare cu cel introdus si se fixeaza rigid de vibrator;
- se porneste vibratorul din nou, continuandu-se infigerea pe lungimea celui de-al doilea
tronsonm al coloanei de foraj.
Acest ciclu de operatii se repeta pana la atingerea lungimii necesare a forajului orizontal,
dupa care incepe extragerea coloanei de foraj tronson cu tronson.
Se monteaza tubul filtrant in foraj, tronson cu tronson, la capatul primului tronson
montandu-se un con.
8.2.3.2 Procedeul vibroforarii cu con si coloana de tubaj

Tehnologia de executie cuprinde ciclul de operatii descrise la punctul 8.2.3.1

cu unele deosebiri in sensul ca intre coloane de foraj (cu rol si de tubaj) si conul de vibroforare
montat in capatul ei nu exista o legatura rigida ci o simpla impanare. In acest caz generatorul de
vibratii al instalatiei trebuie sa lucreze ca vibropercutor.
Coloana de foraj (tubaj) este alcatuita din tronsoane de tevi metalice cu pereti grosi 1015
mm. Diametrul interior al coloanei de foraj trebuie sa fie mai mare cu 2030 mm decat diametrul
exterior al tubului filtrant.
Dupa executarea forajului se introduce in interiorul coloanei de foraj tubul filtrant din
material plastic alcatuit din tronsoane imbinate prin mufare.
Se fixeaza tubul filtrant prin impanare (proptire) de peretele putului colector din partea opusa
forajului si se extrage coloana de foraj, conul ramanand in teren impreuna cu tubul filtrant.
8.2.3.3 Procedeul introducerii in teren a tubului filtrant prin vibropresare
Operatiile pe care le comporta tehnologia de executie in acest caz sunt identice cu cele
descrise la punctul 8.2.3.1 cu deosebirea ca tubul filtrant al drenului este si coloana de foraj, care
dupa introducere raane in pamant impreuna cu conul de foraj.
Tubul filtrant este alcatuit din tronsoane de tevi metalice imbinate prin mufare sau
insurubare.
8.2.3.4 Procedeul vibroforarii cu carotiera
Acest procedeu cuprinde urmatoarele operatii:
- se fixeaza rigid carotiera la generatorul de vibratii al instalatiei, deplasand apoi caruciorul
acestuia inspre inainte pana cand cutitul taietor al carotierei se infige in teren;
- se porneste generatorul de vibratii si prin forta statica aplicata in prezenta vibratiilor sau
vibropercutiilor se introduce carotiera in teren pe toata lungimea ei;
- se opreste generatorul de vibratii si se schimba sensul de actiune al fortei statice a instalatiei
pentru deplasarea inspre inapoi a caruciorului, extragand carotiera din teren impreuna cu pamantul
din ea;

- se demonteaza carotiera de la generatorul de vibratii si se curata de pamantul extras;

- se introduce carotiera prin presare statica in gaura forata iar in spatiul dintre capatul ei si
generatorul de vibratii se monteaza primul tronson al coloanei de foraj;
- se porneste generatorul de vibratii, introducand carotiera in terenul neforat pe o noua
distanta egala cu lungimea ei;
- se opreste din nou generatorul de vibratii si se extrage carotiera pentru curatirea de
pamantul forat;
- se prelungeste coloana de foraj cu inca un tronson si se continua vibroforarea.
Operatiile se repeta in aceasta ordine pana la atingerea lungimii proiectate a forajului
orizontal.
Dupa terminarea forajului, respectiv dupa ultima extragere a carotierei se introduce tubul
filtrant al drenului ca si la procedeul de la punctul 8.2.3.
8.3 Materiale utilizate - conditii de calitate
8.3.1 Tuburi riflate tip PVC
Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Bzau), de = 80,5 mm se folosesc lla drenurile
forate tubat.
Ele sunt invelite in geotextil recomandat prin proiect sau in lipsa acestor recomandari cu
TERASIN 200.
8.3.2 Tuburi rigide din PVC sau PE
Tuburile rigide cu fante, din PVC sau PE (STAS 6675/2-86 sau STAS 10617/2-84) de = 75
mm se folosesc la drenurile forate, netubate.
Tuburile rigide neperforate, din PVC sau PE (STAS 6675/2-86 sau STAS 10617/2-84), de =
110 mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor;

- la capetele de dren;
- intre chesoane.

8.4 Verificarea calitatii

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul
executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa cum urmeaza:
- verificarea amplasamentului lucrarilor;
- verificarea naturii terenului la saparea caminelor colectoare pentru stabilirea corecta a cotei
drenului forat in stratul de apa si a metodei de forare;
- verificarea naturii terenului in timpul forarii, drenului orizontal pentru eventualele
schimbari de tehnologii de forare pe lungimea drenului;
- verificarea imbinarii coloanei de foraj sau a carotei pentru realizarea pantei proiectate a
drenului;
- verificarea in cheson a cotei capetelor de dren amonte si aval;
- verificarea functionalitatii drenurilor.