Sunteți pe pagina 1din 41

1

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI


FACULTATEA DE INGINERIE
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE
















PROIECT LA
AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE



















INDRUMATOR TIINIFIC, STUDENT
Dr. ing. Dan Dsclia

GRUPA ..




An univ. 2011 2012





2


CUPRINSUL PROIECTULUI

PARTEA I

CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CICLUL HIDROLOGIC SI
SCHEMELE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

1.1. Definiia si componentele ciclului hidrologic
1.2. Sistemul hidrologic
1.3. Bilanul hidric
1.4. Gospodrirea apelor la nivel de bazin hidrografic

CAPITOLUL 2. BAZINUL HIDROGRAFIC. DESCRIERI. DELIMITARI

CAPITOLUL 3. ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND DETERMINAREA
UNOR FACTORI FIZIOGRAFICI AI SCURGERII APELOR

3.1. Delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente din Romnia,
3.2. Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate din Romania
3.3. Numar bazinelor secundare
3.4. Topologia retelei hidrografice
3.5. Calculul patratului
3.6. Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate
3.7. Lungimea Retelei Hidrografice (RH)
3.8. Suprafaa Bazinului Hidrografic
3.9. Stabilirea epurei bazinului hidrografic
3.10. Coeficientul de sinuozitate
3.11. Coeficientul de ramificare
3.12. Densitatea reelei hidrografice
3.13. Profile longitudinale i longitudinale ale reelei hidrografice
3.14. Coeficientul de asimetrie
3.15. Lungimea bazinului hidrografic
3.16. Limea medie a bazinului hidrografic
3.17. Gradul de abatere de la forma circulara ()
3.18. Gradul de alungire al bazinului hidrografic ()

CAPITOLUL 4. STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZIOGRAFICE ALE
BAZINULUI HIDROGRAFIC TARCAU SI A DOUA SUBBAZINE COMPONENTE
(un subbazin de stanga si unul de pe partea dreapta)

4.1. Delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente din Romnia,
4.2. Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate din Romania
4.3. Numar bazinelor secundare
4.4. Topologia retelei hidrografice
4.5. Calculul patratului
4.6. Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate
4.7. Lungimea Retelei Hidrografice (RH)
4.8. Suprafaa Bazinului Hidrografic
4.9. Stabilirea epurei bazinului hidrografic
4.10. Coeficientul de sinuozitate
4.11. Coeficientul de ramificare
4.12. Densitatea reelei hidrografice
4.13. Profile longitudinale i longitudinale ale reelei hidrografice
4.14. Coeficientul de asimetrie
4.15. Lungimea bazinului hidrografic
4.16. Limea medie a bazinului hidrografic
4.17. Gradul de abatere de la forma circulara ()
4.18. Gradul de alungire al bazinului hidrografic ()


3

3
5
6
7


11


18

























31







3


PARTEA II

CAPITOLUL 5. STUDII DE SOLUTII PENTRU AMENAJAREA BAZINULUI
HIDROGRAFIC TARCU
5.1. Studii de soluii pentru realizarea a dou lucrri hidrotehnice de aprare mpotriva
inundaiilor amenajate n BH Tarcu
5.2. Studii de soluii pentru realizarea a dou lucrri de renaturare aplicate n subbazinele
hidrografice selectate
5.3. Studii de soluii pentru realizarea a dou lucrri hidrotehnice pentru alimentarea cu
ap
5.4. Studii de soluii pentru realizarea unor instalaii de prevenire i combatere a polurilor
accidentale n subbazinele hidrografice selectate

PARTEA III

CAPITOLUL 6. INTOCMIREA UNUI DEVIZ PRIVIND CHELTUIELILE EFECTUATE
N CAZUL PRODUCERII UNEI POLURI ACCIDENTALE PRODUSE N BAZINUL
HIDROGRAFIC TARCU
Cheltuieli pentru stoparea polurii
Cheltuieli pentru monitorizarea fenomenului de poluare
Cheltuieli efectuate de utilizatorii de ap afectai de producerea polurii
Cheltuieli efectuate postpoluare (ecologizarea zonei afectate, repopularea cu speciile de
faun i flor acvatic, etc.)

BIBLIOGRAFIE



CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CICLUL HIDROLOGIC SI
SCHEMELE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

1.1. DEFINIIA SI COMPONENTELE CICLULUI HIDROLOGIC

Ciclul hidrologic reprezint un model conceptual care descrie miscarea continu a apei ntre biosfer,
atmosfer, litosfer si hidrosfer. Apa de pe Pmnt este stocat n diferite tipuri de rezervoare: atmosfer,
oceane, lacuri, ruri, sol, gheari, ap subteran si suprafee acoperite cu zpad. Circulaia apei ntre aceste
rezervoare are loc prin procese de evaporare, condensare, precipitare, interceptive, siroire, topire, infiltraie,
percolatie,transpiraie, inmagazinare, scurgere de suprafa si scurgere subteran.
Circulaia apei n natur este determinat de urmtorii factori:
energia solar, care produce circulaia aerului n atmosfer datorit nclzirii inegale a
suprafeei terestre;
fora de atracie gravitaional care determin fenomenele de precipitare, scurgere, infiltraie;
forele de atracie solar si lunar, care se afl la originea mareelor si a curenilor marini;
presiunea atmosferic; diferenele de presiune determin apariia vntului prin deplasarea
maselor de aer pe orizontal;
forele intermoleculare din sol care determin fenomene capilare; acestea influeneaz
scurgerea apei n sol;
factorul uman, care intervine direct n procesele de micare si transformare ale apei.
Ciclul global al apei se subdivide n ciclurile oceanic i continental. Oceanele asigur cea mai mare
parte din apa evaporat n atmosfer, din care aproximativ 91% se rentoarce n oceane sub form de
precipitaii, restul fiind transportat ctre masele de aer deasupra uscatului, unde factorii meteorologici
declaneaz formarea precipitaiilor. Dezechilibrul dintre cantitile de ap evaporate deasupra oceanului si
continentului este corectat de scurgerea de suprafa si subteran prin care apele sunt dirijate napoi ctre
ocean.
Conform sursei: Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996, editata de S. H.
Schneider, Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-823, oceanele cantoneaz circa 96,5 % din
ntreaga cantitate de ap de pe Pmnt restul regsindu-se n gheari, ap subteran, lacuri, ruri, sol,
atmosfer si biosfer Ulterior in anul 2000 aceste informatii au fost completate prin noi studii si cercetari
situatia distributiei apei pe glob prezentata de Cosandey, Robinson, 2000 in anul 2000 se prezinta in tabelul
1.2.
4


Tabelul 1.1. Distribuia apei pe glob (estimare).
Sursa: Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996,
editata de S. H. Schneider, Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-823

Nr.
Crt.
Sursa de apa
Volumul apei
in km
3

Procentul din totalul
de apa dulce
(%)
Procentul din
totalul de apa
(%)
1 Oceane, mari si golfuri 1,338,000,000 - 96.5
2
Calote glaciare, ghetari si zapada
permanenta
24,064,000 68.7 1.74
3 Apa subterana 23,400,000 - 1.7
3.1. Dulce 10,530,000 30.1 0.76
3.2. Sarata 12,870,000 - 0.94
4 Umiditatea din sol 16,500 0.05 0.001
5 Gheata permanenta si
nepermanenta din sol
300,000 0.86 0.022
6 Lacuri 176,400 - 0.013
6.1. cu apa duce 91,000 0.26 0.007
6.2. cu apa sarata 85,400 - 0.006
7 Atmosfera 12,900 0.04 0.001
8 Apa din mlastini 11,470 0.03 0.0008
9 Rauri 2,120 0.006 0.0002
10 Apa biologica 1,120 0.003 0.0001
Total 1,386,000,000 - 100

Tabelul. 1.2 Distribuia apei pe glob (estimare conform sursei: Cosandey, Robinson,2000)

Volumele de apa disponibile de ap dulce pe locuitor i continente conform sursei Jones, 1998 se
prezinta in tabelul 1.3.
Tabelul 1.3.Volumul de ap scurs i disponibilul de ap dulce

Continentul
Volumul de ap scurs Populaia
Disponibilul de ap dulce
pe locuitor
km
3
/an % mii. loc. (1996) m /an
Asia 14410 30,7 3489 5743
America de Sud 11760 25,3 322 50256
America de Nord 8200 17,6 461 22222
Africa 4570 9,7 739 10020
Europa 2310 6,8 728 5302
Australia i Oceania 2348 5,0 29 106727
Antarctida 2310 4,9 - -
TOTAL 46848 100,0 5768 10804
Ghearii reprezint volume de ghea nsemnate aflate la latitudini mari (polare) sau n muni la
altitudini ridicate, acolo unde temperaturile pozitive se produc rar i nu determin topirea lor, iar
precipitaiile dominant solide le asigur creterea masei.
REZERVOR
VOLUM
(milioane km
3
)
%

Oceane 1370-1.338 94,22
Gheari 24 1,65
Ape subterane 23.4 1,61
Lacuri 0,18 0,012
Sol 0,082 0,0056
Atmosfer 0,0129-0,014 0,0009
Ape de suprafa 0,002 0,0001
biosfer 0,002 0,0001
TOTAL 1.454 mil.kmc-1.500 mil.kmc
5

Ghearii rezult prin acumularea i transformarea n timp a zpezii care persist de la un an la altul
pe suprafee slab nclinate sau n depresiuni cu dimensiuni variabile. Cderile anuale de zpad formeaz un
strat cu grosime variabil. La nceput este o zpad pufoas cu mult aer ntre cristalele de zpad. Cu timpul
datorit propriei greuti i a unor topiri pariale stratul de zpad sufer transformri care se concretizeaz n
tasri nsoite de micorarea pn la eliminare a golurilor cu aer i n modificarea formei cristalelor.
Ghearii se pot grupa dup criterii diferite:
-mediul n care se afl n:- gheari pe continente i gheari marini;
-zona climatic n care exist:- gheari polari, subpolari, din regiunile temperate, calde;
-form i dinamic:- gheari montani i gheari de calot.
Ghearii reprezint un nsemnat agent modelator al scoarei terestre. Masa de ghea ncrcat cu
grohotiuri, praf se deplaseaz cu viteze diferite n funcie de mrimea pantei, i grosime. Au loc trei procese -
eroziunea asupra suprafeei cu care intr n contact, transportul gheii i a materialelor cu care se ncarc i
acumularea materialelor n diferite sectoare unde ghearul se degradeaz. Ghearii se instaleaz pe un
paleorelief, l modeleaz schimbnd multe din caracteristicile sale i creeaz forme de relief care i aparin. Cu
ct durata aciunii ghearilor este mai mare cu att rezultatele modelrii lor sunt mai numeroase, iar dup
topirea complet a gheii, peisajul va fi dominat de acestea.
Cu ct un ghear are un bazin de alimentare mai larg i o acumulare mare de zpad care s se
transforme n ghea si cu ct aciunea lui este de durat i se desfoar la altitudini mari n raport cu zona de
topire, cu att morfologia creat este mai diversificat i are dimensiuni deosebite.
Ciclul hidrologic poate fi mprit n trei sisteme distincte:
Sistemul meteorologic;
Sistemul oceanologic;
Sistemul hidrologic.

1.2. SISTEMUL HIDROLOGIC
Sistemul hidrologic reprezint faza terestr a ciclului hidrologic si este considerat un sistem nchis,
n care diferena dintre volumele de ap intrate i ieite dintr-un spaiu hidrografic reprezint volumul de ap
acumulat n acesta. In cadrul sistemului hidrologic se produc permanent procese fizice determinate de o serie
complexa de intrari si iesiri prezentate schematic in figurile 1.1. si 1.2.
































VEGETATIE
SUPRAFATA
SOLULUI
PRECIPITATII
T
E
E E
Q
CORPURI DE
APA
SCURGERI IN
ALBII
SOL
NESATURAT
APA
SUBTERANA
infiltratii
Scurgere de suprafata
Scurgere
subterana
inundatii
Ascensiune
capilara
percolatie
Reincarcare
acvifer
Scurgere hipodermica
Ascensiune
capilara
Fig. 1.1. Schema proceselor fizice in sistemul hidrologic

6
























Fig. 1.2. Schema Intrrile i ieirile din sistemul hidrologic


n care: P, Z - precipitaiile czute sub form lichid (ploi), respectiv solid (zpad).
M totalitatea factorilor meteorologici (temperatura aerului, deficitul de umiditate, vntul
etc.).
E evaporaia, ET evapotranspiraia, F infiltraia,
PN precipitaia net (efectiv) , Q debitul de ap sau debitul solid (aluviuni).

1.3. BILANUL HIDRIC

Bilantul hidric reprezinta o metoda de calcul prin care se determina variatiile stocului resurselor de
apa acumulate intr-un anumit interval de timp la nivelul unui bazin hidrografic, corp de apa, sectiune de
calcul, etc.
Albia rului reprezint punctul de ntlnire al scurgerilor de suprafa, hipodermic si subteran si a
precipitaiei care cade direct pe suprafaa de ap. Prin urmare, debitul rezultant al rului reprezint debitul de
ieire din bazin hidrografic.

Precipitaiile pot cdea: pe vegetaie, direct pe suprafaa solului si pe corpurile de ap (ape
curgtoare, lacuri).
parte se rentoarce n atmosfer prin evaporaie (E) si prin transpiraia plantelor (T).
parte din apa aflat pe coronamentul vegetal cade pe pmnt - printre frunze sau se prelinge pe
tulpini, ramuri si trunchiurile copacilor - unde se unete cu precipitaia czut direct pe sol;
parte din apa care bltete pe sol se infiltreaz, n funcie de tipul de sol, tipul de acoperire a
solului, umiditatea anterioar si proprietile bazinului hidrografic.
- Apa infiltrat este acumulat temporar n primele straturi ale solului, n zona numit nesaturat
(aerat); de aici, o parte din ap se ridic la suprafaa solului, prin ascensiune capilar, proces
numit exfiltraie si o alt parte ptrunde vertical n pmnt, prin percolaie, pn la acviferul de
ap subteran. Apa ajuns aproape de suprafaa solului se mic orizontal dnd natere
scurgerii subsuperficiale numit si scurgere hipodermic (SH), ajungnd n cele din urm n
albia unui ru. O parte din apa subteran se rentoarce n albia rului sub forma scurgerii
subterane - o scurgere foarte lent - numit si scurgere de baz(SB). Apa care nici nu bltete
pe sol si nici nu se infiltreaz se scurge ctre albia rului formnd scurgerea de suprafa numit
i scurgere direct sau rapid (SR).



Integrarea
scurgerii si
transport prin albii
Formare scurgere pe
versanti
Factorul antropic
Topirea zapezii
M
Z
P
PN Q
E
ET
F
Aport de apa in bazin
7


Structura bilantului hidric cuprinde intrari si iesiri de resurse de apa, toate din perioada analizata si
exprimate in [mm], respective (Fig. 1.3.):
Precipitatii lichide si solide din perioada analizata (P);
Evapotranspiratia (ET) [mm];
Scurgerea de suprafata (SS) [mm];
Infiltratia (scurgerea in subteran, percolatie) , (I) [mm];
Interceptia (INT) [mm];
Stocaj in depresiuni de suprafata (SDS) [mm];
Variatia acumularii resurselor hidrice este data de ecuatiile:
INTRARI IESIRI = Variatia acumularii (A)
P+SS (ET+SDS+INT+I)=A


Fig. 1.3. Schema structurii bilantului hidricc pentru o acumulare de apa

1.5. GOSPODRIREA APELOR LA NIVEL DE BAZIN HIDROGRAFIC

Directiva Cadru in domeniul apelor, DCA, a lansat o serie de concepte noi, in domeniul apelor
referitoare la corpurile de apa si unitatile teritoriale pentru care se realizeaza planificarea, gestionarea,
valorificarea si implicit gospodrirea cantitativ si calitativ a apelor la nivel de bazin hidrografic, respectiv
pe baza pricipiului bazinal. In functie de asocierea mai multor bazine sau alt gen de unitti acvatice se poate
accepta conceptul de district hidrografic unitate teritorial ce se depseste cadrul unui bazin hidrografic.
Gospodrirea durabil a apelor este si realizarea starii bune a apei sunt obiectivele Directiva
Cadru pentru Ap si de Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundatii. Scopul definitoriu
al Directivei Cadru 2000/60/EEC este de a realiza toate actiunile si activittile stiintifice si practice, ca pan
la nivelul anului 2015 s se realizeze o stare bun a tuturor corpurilor de ap din Statele Membre ale
Uniunii Europene.
In contextul celor prezentate pentru a asigura starea bun a apelor s-au impus si derulat masuri
pentru reaspectarea urmtoarese principii:
Gospodrirea apelor pe bazine sau districte hidrografice respectiv principiul bazinal prin care se
realizeaza cooperarea (colaborarea) efectiv si eficient intre regiuni si state (nu neaprat membre
ale Uniunii Europene) situate in acelasi bazin sau district. In cadrul acestui concept se impune
respectarea unui principiu nou si deosebit de important - participarea publicului in luarea acelor
decizii ce privesc domeniul apelor;
Stabilirea tipurilor de ape de suprafat prin care un tip de ap de suprafat rau sau lac este
determinat de o anumit faun si flor acvatic care s-a dezvoltat in anumite copnditii naturale
abiotice, morfologice, geologice, hidrologice si climatologice date.

Conceptul de Schem directoare de Amenajare
Schema Directoare reprezinta instrumentul de planificare n domeniul apelor la nivel de bazin
hidrografic sau grupe de bazine hidrografice district, spatiu hidrografic).
Schemele Directoare sunt destinate stabilirii orientrilor fundamentale privind gospodrirea
durabil, unitar, echilibrat i complex a resurselor de ap i a ecosistemelor acvatice, precum i pentru
protejarea zonelor umede.
Scopul Schemelor Directoare este acela de a fixa ntr-o manier general i armonioas
obiectivele de calitate i cantitate a apelor urmnd s asigure:
a) o stare bun a apelor de suprafa sau, pentru corpurile de ap artificiale sau puternic modificate,
un bun potenial ecologic i o stare chimic bun a apelor de suprafa;
b) stare chimic bun i un echilibru ntre cantitatea prelevat i rencrcarea apelor pentru toate
resursele de ap subteran;
8

c) reducerea efectelor negative ale apelor datorate inundaiilor, secetelor i polurilor accidentale.
Pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea proteciei cantitative i calitative a apelor, aprarea
mpotriva aciunilor distructive a apelor, precum i valorificarea potenialului apelor n raport cu cerinele
dezvoltrii durabile a societii i n acord cu strategia i politicile de mediu incluznd dezvoltarea lucrrilor,
instalaiilor i amenajrilor de gospodrire a apelor, Administraia Naional Apele Romne, elaboreaz i
reactualizeaz planuri de msuri.
Schemele directoare i planuri de msuri sunt avizate de Comitetele de bazin i se aprob prin
Hotrre de Guvern.
n acest context, la nivelul fiecrei Direcii de Ap s-a nfiinat un compartiment pentru elaborarea
Planului de management bazinal, componenta de gospodrire calitativ a resurselor de ap i un colectiv
interdisciplinar care s colaboreze cu Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor la
elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic, componenta cantitativa de gospodrire a
apelor din cadrul Schemelor Directoare. De asemenea, la nivelul fiecrui bazin hidrografic, potrivit legii
107/1996 Legea Apelor art. 77, si HG 1212/29.11.2000, s-a nfiinat un Comitet de Bazin.
Obiectivele fundamentale care au stat la baza crerii Comitetului de Bazin au fost colaborarea
eficient a organismelor teritoriale de gospodrire a apelor cu organele administraiei publice locale,
utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor de gospodrire a apelor i a organizaiilor
neguvernamentale locale cu profil de protecie a mediului. Acest comitet i propune respectarea si
aplicarea principiilor gospodririi durabile a resurselor de ap i meninerea echilibrului ntre conservarea
si dezvoltarea durabil a resurselor de ap.
n conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, statele dunrene, printre care i Romnia,
trebuie s contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunrii. n
acest scop statele semnatare ale Conveniei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea au stabilit c
Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunrii s fie format din trei pri:

Partea A Planul general ce cuprinde problemele de importan bazinal cu efecte transfrontaliere i
se refer la:
- cursurile principale ale rurilor care au bazine hidrografice > 4000 kmp;
- lacurile cu suprafee > 100 kmp;
- acvifere transfrontaliere cu suprafa > 4000 kmp;
- Dunrea, Delta si ape costiere.
Prima variant a fost elaborat de Comisia Internaional pentru Protecia Fluviului Dunrea cu
contribuia rilor dunrene i aprobat de minitrii mediului din rile dunrene reunii in cadrul Conferinei
Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.12.2004. Noul Plan de Management al Districtului
Hidrografic al Dunrii a f ost finalizat la sfarsitul anului 2009.

Partea B - Planurile naionale de management ale rilor dunrene.
-Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaional (Tisa, Sava, Prut, Delta Dunrii).
Romnia contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin, inclusiv Planul
de Management al bazinului hidrografic al rului Tisa cu problemele de importan bazinal cu efecte
transfrontaliere , referindu-se la:
- cursurile principale ale rurilor care au bazine hidrografice > 1000 kmp;
- lacurile cu suprafee > 10 kmp;
- acvifere transfrontaliere cu suprafa > 1000 kmp;
Aa cum s-a precizat mai sus, exist iniiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul
altor sub-bazine internaionale cum ar fi Prut i Delta Dunrii mpreun cu Republica Moldova i Ucraina,
ns procesul de elaborare nu a nceput nc.
Partea C:
- Planurile de management la nivel de sub- bazine naionale;
- Planul Naional de Management al Apelor din Romnia este format din 11 Planuri de
Management Bazinale.
Planului de Management al Bazinului Hidrografic Siret este unul din cele 11.

Schema Directoare de Amenajare i Management este alctuit din:
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH), constituie componenta de gestionare
cantitativ a resurselor de ap pentru:
a) realizarea i meninerea echilibrului dintre cerinele de ap ale folosinelor i disponibilul de
ap la surse;
b) diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieii, bunurilor i activitilor
umane (inundaii, exces de umiditate, secet, eroziunea solului);
9

c) utilizarea potenialului apelor (producerea de energie hidromecanic si hidroelectric,
navigaie, extragerea de materiale de construcii, acvacultur, turism, agrement, estetic,
etc.);
d) determinarea cerinelor de mediu asupra resurselor de ap.
Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH), componenta de gestionare
calitativ a resurselor de ap urmrind:
a) atingerea i meninerea strii bune a apelor;
b) identificarea presiunilor antropice importante i al impactului activitilor umane asupra
strii apelor de suprafa;
c) diminuarea efectelor negative i reducerea surselor de poluare.
d) determinarea cerinelor de calitate asupra resurselor de ap.
1. Planul de management bazinal este in strns corelaie cu dezvoltarea socio-economic i
prezint punctul de plecare pentru msurile de management din toate ramurile economiei,
msurile de gospodrire a apelor la nivel bazinal i local i evideniaz factorii majori care
influeneaz gospodrirea apei ntr-un bazin hidrografic. De asemenea, prin Planul de
management se stabilesc deciziile necesare n economia apei i pentru dezvoltarea de obiective
pentru o gospodrire durabil, unitar, echilibrat i complex a resurselor de apa. Conform
prevederilor Directivei Cadru pentru Ap 60/2000/CE, gospodarirea apelor se realizeaza pe
bazine hidrografice (districte hidrografice) si in special pe bazine internationale la nivel
transfrotalier avand la baza Planului de Management structurat pe 13 capitole (Tabel 1.4.).

Tabelul 1.4. Continutul cadru al Planului de Management al Bazinului/Districtului Hidrografic
CONTINUTUL PLANULUI DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC

Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Prezentarea generala a bazinului/spatiului hidrografic
2.1. Delimitarea bazinului/spatiului hidrografic
2.2. Hidrografie
2.3. Relief
2.4. Utilizarea terenului
2.5. Geologie
2.6. Clima
2.7. Resurse de apa
Capitolul 3 Caracterizarea apelor de suprafata
3.1. Categorii de apa de suprafata
3.2. Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta
3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri
3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale
3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare
3.3. Delimitarea corpurilor de apa
3.4. Presiunile semnificative
3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative
3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de
utilizare al terenului
3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative
3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura
3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice
3.5. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu
3.5.1. Poluarea cu substante organice
3.5.2. Poluarea cu nutrienti
3.5.3. Poluarea cu substante periculoase
3.5.4. Presiuni hidromorfologice
Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane
4.1. Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana
4.2. Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de suprafata
sau cu ecosistemele terestre
4.3. Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa
4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul neatingerii
obiectivelor de mediu

10

Capitolul 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate
5.1. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii
5.2. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere
economic
5.3. Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau
imbunatatirea starii apei este un factor important
5.4. Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati
5.5. Zone pentru imbaiere
Capitolul 6 Monitorizarea si caracterizarea starii apelor
6.1. Retelele si programele de monitorizare
6.1.1. Ape de suprafata
6.1.2. Ape subterane
6.1.3. Zone protejate
6.2. Caracterizarea starii apelor
6.2.1. Ape de suprafata
6.2.2. Ape subterane
6.2.3. Zone protejate
6.3. Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale
Capitolul 7 Obiectivele de mediu
7.1. Ape de suprafata
7.2. Ape subterane
7.3. Zone protejate
Capitolul 8 Analiza economica
8.1. Analiza economica asupra utilizarii apei
8.2. Tendinte in evolutia cerintelor de apa
8.3. Mecanismul economico-financiar in domeniul serviciilor de apa. Evaluarea
nivelului actual al recuperarii costurilor pentru serviciile de apa
Capitolul 9 Programe de masuri
9.1. Masuri pentru implementarea legislatiei europene
9.2. Masurile si etapele pentru aplicarea principiuluirecuperarii costurilor
serviciilor de apa
9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate
pentru captarea apei destinate consumului uman
9.4. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte
9.5. Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte
activitati cu impact asupra starii apelor
9.6. Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost
autorizate
9.7. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare
9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale
9.9. Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu.
Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. Analiza Cost
Eficienta

9.10. Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine
Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu
10.1. Analiza Cost Beneficiu si Analiza de disproportionalitate
10.1.1. Analiza Cost Beneficiu
10.1.2 Analiza de disproportionalitate
10.2. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu
10.2.1 Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu
10.2.2. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa

Capitolul 11


Capitolul 12
Aspecte cantitative si schimbari climatice
11.1. Aspecte cantitative
11.2. Schimbari climatice
Informarea, consultarea si participarea publicului
12.1. Cadrul operational de informare si consultare a publicului
12.2. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a
Planului de Management al Spatiului Hidrografic
11

Planurile de management ale bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania sunt parte integrant a
Planului de management al Bazinului hidrografic al Dunrii.

2. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) are urmtoarele obiective:
a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de ap de suprafa i subteran;
b) determinarea situaiei actuale a utilizrii pe folosine a resurselor de ap;
c) identificarea amenajrilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse i a
principalilor parametri de performan;
d) determinarea cerinelor viitoare socio-economice i de mediu privind resursele de ap;
e) identificarea opiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse i
cerinele de ap ale folosinelor;
f) evaluarea preliminar a riscului potenial la inundaii pe bazinul hidrografic;
g) identificarea aciunilor, msurilor, soluiilor i lucrrilor necesare pentru:
atingerea gradului acceptat de protecie la inundaii a aezrilor umane si a bunurilor;
diminuarea efectelor secetelor, tendinelor de aridizare, excesului de umiditate i a
eroziunii solurilor;
utilizarea potenialului apelor;
satisfacerea cerinelor de mediu asupra resurselor de ap (cerine hidrologice,
hidraulice i ecologice).
h) identificarea constrngerilor, a conflictelor de interese i a soluiilor de rezolvare;
i) analiza de impact i evaluarea riscurilor induse de aciunile, msurile, soluiile i lucrrile
propuse n planul de amenajare al bazinului hidrografic.
Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic, n forma final, are 10 volume, este nsoit de
grafice, tabele, hri i planuri de situaie la scri adecvate. Toate hrile se realizeaza n sistem GIS
(Ordinul nr. 1258/2006).
Cele 10 volume cuprind:
Volumul 1: Situaia Actual a Gospodririi Apelor n Bazinul Hidrografic care cuprinde 6
capitole.
Volumul 2: Prevederi ale Planurilor de Dezvoltare Sectoriale
Volumul 3: Scenarii pentru Evoluia Cerinelor Viitoare de Apa ale Folosinelor
Volumul 4: Bilanul Apei n Seciuni Caracteristice
Volumul 5: Aciuni, Msuri Structurale i Nestructurale, Soluii i Lucrri Fezabile
Volumul 6: Managementul Riscului la Inundaii n Bazinul/Spaiul Hidrografic
Volumul 7: Estimarea Valoric a Prevederilor Planului de Amenajare
Volumul 8: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic - Concluzii
Volumul 9: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic - Sintez
Volumul 10: Schema Directoare de Amenajare i Mangement a Bazinului Hidrografic
Sintez
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) ntocmit n anul 2010 are ns 15 capitole
elaborate n contextul noilor cerine privind msurile necesare pentru amenajarea bazinelor hidrografice i
fenomenul schimbrilor climatice semnalat tot mai mult n ultimul timp.

PLANUL DE AMENAJ ARE A BAZI NULUI HI DROGRAFI C (PABH) 2010

CAP. 1. INTRODUCERE
CAP. 2. DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI DISTRICTULUI DE BAZIN HIDROGRAFIC
SIRET
CAP. 3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA
CAP. 4. RESURSELE DE APA
4.1. Resursele de apa de suprafata
4.2. Resursele de apa subterana
4.3. Resurse socio economice de apa, de suprafata si subterana

CAP. 5. SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA.
5.1. Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa
Capitolul 13
Capitolul 14
Probleme si incertitudini
Concluzii
Bibliografie
Anexe

12

5.2. Utilizarea potentialului hidroenergetic
5.2.1. Potentialul hidroenergetic al raurilor Romaniei
5.2.2. Situatia actuala a utilizarii potentialului hidroenergetic
5.2.3. Gradul de amenajare al potentialului hidroenergetic..
5.3. Micropotentialul hidroenergetic
5.4. Utilizarea potentialului navigabil al apelor
5.4.1. Situatia actuala a navigatiei fluviale in Romania
CAP. 6. AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR
CAP. 7. SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA
7.1. Factori care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor
7.2. Informatii necesare elaborarii scenariilorNTEZA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE A SCHEMELOR
7.3. Obiectivele tinta in domeniul accesului populatiei la infrastructura de apa potabila.
7.4. Obiective tinta in domeniul apei industriale, irigatiilor, zootehniei si acvaculturii
7.5. Obiective tinta in domeniul utilizarii potentialului apelor
7.6. Definirea scenariilor
7.6.1. Scenarii privind accesul populatiei la serviciile de apa in sistem regional
7.6.2. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa industriala
7.6.3. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa pentru irigatii
7.6.4. Scenarii asupra evolutiei viitoare a cerintelor de apapentru zootehnie
7.6.5. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura.
7.7. Cuantificarea / evaluarea scenariilor
CAP. 8. REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR
8.1. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie
8.2. Prognoza cerintelor de apa industrial
8.3. Prognoza cerintelor de pentru irigatii
8.4. Prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie
8.5. Prognoza cerin_ei de ap pentru acvacultur
8.6. Rezultatul final al prognozei cerin_elor de ap ale folosinelor.
CAP. 9. BILANTUL APEI
CAP. 10. ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE, SOLUTII SI LUCRARI
FEZABILE
10.1. Realizarea echilibrului disponibil la sursa cerinta de apa
10.1.1. Actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa
10.1.2. Actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor
10.2. Identificarea actiunilor, masurilor si solutiilor pentru
diminuarea efectelor secetelor
10.3. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor
necesare pentru combaterea eroziunii solurilor si diminuarea excesului de umiditate
10.4. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului hidroenergetic
10.5. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru utilizarea potentialului navigabil al
apelor
CAP. 11. MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII
11.1. Conceptul de management al risculuI la inundatii
11.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatii
11.3. Masuri nestructurale existente
11.4. Inundabilitatea teritoriului districtului de bazin hidrografic Siret
11.5. Vulnerabilitatea si riscul la inundatiiSINTEZA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE A INHGA 3
11.6. Rezultatul calculelor indicatorilor
11.7. Scara de vulnerabilitate
11.8. Actiuni, masuri si lucrari pentru asigurarea capacitatilor de curgere ale albiilor raurilor, protectia
populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor si punerea in siguranta a lucrarilor
CAP. 12. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE MEDIU ASUPRA RESURSELOR DE APA
CAP. 13. IDENTIFICAREA EVENTUALELOR CONSTRANGERI, CONFLICTE DE INTERESE INTRE
FOLOSINTELE DE APA SI A SOLUTIILOR DE REZOLVARE
CAP. 14. INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA GESTIONARII RESURSELOR DE
APA
CAP. 15. CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL GOSPODARIRII
APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE


13

CAPITOLUL 2. BAZINUL HIDROGRAFIC. DESCRIERI. DELIMITARI


Reeaua hidrografic (RH) este reprezentat de totalitatea cilor de concentrare a curenilor de ap de
suprafa ntr-un bazin dat. Este una din caracteristicile cele mai importante ale bazinului. Se definete ca
fiind ansamblul cursurilor de ap naturale sau artificiale, permanente sau temporare, care particip la curgere.
Reeaua temporar (periodic) este alctuit din totalitatea vilor, vlcelelor, torenilor, rpelor, anurilor
prin care se scurg apele dup ploi sau dup topirea zpezilor.
Reeaua hidrografic poate lua diferite forme: principalele:
a. dendritic caracterizat prin orientarea cursurilor mici spre cel principal, cu unghiuri de
confluen < 90, ca ramurile unui arbore. Este cel mai comun tip de structur de reea hidro;
b. rectangular cnd confluenele se fac n unghiuri apropiate de 90. Este o structur care apare
n cazul anumitor condiii geotectonice (fracturi): Ex. n lungul coastei Norvegiei;
c. radial n cazul unor boltiri tectonice sau conuri vulcanice;
d. centripet n situaia unor arii largi depresionare, n special n regiuni semiaride;
e. multibazinal complex, n regiuni deluroase i carstice;
f. zbrelit, sau n form de gratii cu unghiuri de confluen relativ drepte, n zone puternic
fracturate tectonic;
g. paralel specifice obcinelor bucovinene, motivat de dispoziia liniilor principale de relief;
i. inelar pe nlimi izolate: domuri, conuri;
j.deranjat n cazul interveniilor antropice masive (Podiul Moldovei, Podiul Transilvaniei);
k. contorsionat n structuri geologice complicate (Vrancea).
Diferenierea unei RH ia n considerare factorii geologici, climatici, antropici si panta terenului.
In fig. 2.1. se prezint 3 tipuri de reele de ruri (dentritic, rectangular i paralel).


Fig.2.1. Forme ale reelelor
hidrografice






1. Topologia reelei hidrografice
Prin topologie se nelege studiul structurii unei RH, care presupune numerotarea tronsoanelor
cursurilor de ap. Ordinul cursurilor de ap reprezint o clasificare care reflect ramificaia acestora.
Codificarea cursurilor de ap este utilizat pentru codificarea staiilor de msur (staii hidrometrice),
permind astfel o prelucrare automat a datelor (Pidwirny, 2006). Exist mai multe tipuri de clasificare a
tronsoanelor cursurilor de ap si anume:

a) Clasificarea Gravelius (1935) propune determinarea ordinului reelei pornind din aval ctre
amonte, astfel:
cursul de ap principal ordinul 1,
afluentul principal ordinul 2,
afluentul afluentului principal ordinul 3, etc.
n Romnia, conform Atlasului cadastrelor apelor din 1992, reeaua hidrografic este grupat si
codificat n 15 bazine de ordinul 1, cu considerarea afluenilor pn la ordinul 6 inclusiv. Sunt codificate
4864 de cursuri de ap, lungimea total a acestora fiind de 78905 km (Mustea, 2005).

b) Clasificarea Strahler (1957)
Permite descrierea dezvoltrii reelei de drenaj a unui bazin. Definete ordinul cursurilor de ap
printr-o regul simpl: orice curs de ap fr afluent este de ordinul 1.




14

2. BAZINUL HIDROGRAFIC
Bazinul hidrografic, bazinul de recepie sau bazinul colector, al unei reele hidrografice, reprezint
suprafaa teritoriului de pe care apele rezultate din precipitaii i cele subterane se scurg i ptrund n
ramificaiile reelei.
n spaiul bazinului hidrografic au loc toate procesele fizice, care determin scurgerile hidrologice,
de aici decurgnd i importana sa n studiile hidrologice. Suprafaa i subteranul bazinului hidrografic sunt
elementele care influeneaz distribuia precipitaiilor atmosferice n parametrii caracteristici ciclului
hidrologic.
Limita bazinului hidrografic se traseaz pe planurile de situaie n funcie de relieful reprezentat prin
curbele de nivel i este determinat de cumpna apelor sau perimetrul bazinului hidrografic; acesta se poate
defini ca locul geometric al punctelor de pe care apa rezultat din precipitaiile atmosferice se scurge
gravitaional spre reeaua hidrografic a bazinului.
Cumpna apelor unui bazin hidrografic trecnd prin punctele cele mai nalte (culmi de muni,
coline, dealuri) aparine i bazinelor nvecinate.
La un curs de ap se poate stabili bazinul hidrografic corespunztor profilului de nchidere (seciunea
de vrsare), ct i cel corespunztor unui profil oarecare de pe cursul respectiv, n care poate exista un post
hidrometric, o confluen, o captare de ap, o derivaie, un lac de acumulare etc. [Giurma I., .a., 1980].
Un bazin are ordinul n a celui mai mare dintre cursurile sale de ap sau ordinul cursului de ap
principal care ajunge la seciunea de ieire a bazinului. Ordinul n ofer indicaii privind gradul de
complexitate a RH si asupra formei BH.

Elemente referitoare la bazinului hidrografic

Trasarea cumpenei apelor
Linia care separ scurgerile de ap; linia care separ bazinele de recepie.
Aceasta se face pe linia celor mai mari nlimi delimitnd dou bazine hidrografice vecine,
traversnd perpendicular curbele de nivel.
Pentru separarea unui bazin hidrografic (BH) trebuie s urmrim cu mult atenie traseul curbelor de
nivel, distribuia reelei hidrografice i punctele cu cea mai mare altitudine.
Cumpna apelor reprezint linia de ntretiere a doi versani adiaceni de la care apele se scurg n
sensuri opuse; prin urmare este si linia celor mai nalte cote ale BH. Cumpna apelor este evident cnd este
format de culmi de muni sau dealuri si mai greu de definit n regiunile de cmpie.
Se consider izvor al rului (i) punctul n care rul apare iniial n mod clar sub form de curent de
suprafa. Vrsarea (V) este de obicei un punct mai bine precizat ca poziie geografic.
Cumpna principal de ape se traseaz cu o linie groas ntrerupt de culoare neagr sau roie
ncepnd cu gura de vrsare i se nchide tot la gura de vrsare. Cumpenele secundare se deseneaza cu o
culoare neagr ntrerupt i mai subire.
Reeaua hidrografic (totalitatea cursurilor de ap) va avea culoarea albastr, cea permanent cu o
linie continu i cea temporar cu o linie ntrerupt. Afluenii sunt delimitai prin cumpene de ape secundare.
Aplicatie:
Se va delimita cumpna apelor principal i cumpna apelor secundare ntr-un BH dat.
Se va calcula nlimea medie a cumpenei apelor att pentru malul drept, malul stng, ct i pentru
ntreaga cumpn de ape.

Calcularea suprafeei bazinelor secundare:
Msurarea suprafeelor pe hrile topografice la scar mare se poate face prin urmtoarele metode:
- numrarea ochiurilor reelei caroiajului rectangular (sferturile i jumtile de ochiuri se apreciaz);
- trasarea conturului suprafeei de msurat pe o hrtie milimetric i apoi numrarea centimetrilor i
milimetrilor ptrai;
- procedeul mecanic, cu planimetrul;
- metoda grafic descris la cursul de topografie
a) Metoda planimetrului - Planimetrul este un aparat cu ajutorul cruia putem determina cu mult
precizie suprafaa bazinului hidrografic. Dintre planimetre mai cunoscute sunt tipurile: Otto-Kemtes, Maho,
Reiss si Amsler. Cel mai simplu aparat si frecvent folosit este planimetrul cu roi sau planimetrul polar.
15

Planimetrul polar mecanic (fig.2.3) se compune din dou brae metalice: braul polar i braul
port crucior (bra trasor sau bra urmritor). Braul polar are o lungime fix, n timp ce braul port
crucior se lungete sau se scurteaz n funcie de scara la care se fac determinrile.
Braul polar este fixat ntr-un capt de greutatea polar, iar n cellalt capt de cruciorul
planimetrului. Greutatea polar se fixeaz ntr-un punct care trebuie s rmn fix pe toat durata
msurtorii, n timp ce cruciorul planimetrului se deplaseaz odat cu braul trasor i nregistreaz micarea
acestuia pe plan sau hart.
Braul trasor este prevzut la un capt cu un stilet (cilindru mic cu vrf ascuit) sau lup cu
indicator central cu ajutorul cruia se urmresc contururile suprafeelor de determinat, iar la cellalt capt
este fixat de crucior. Este divizat n milimetri sau prezint mai muli indici corespunztori scrilor uzuale.
Poziia braului trasor pe crucior pentru diversele scri este specificat ntr-un tabel care nsoete cutia
aparatului.
Cruciorul planimetrului (dispozitivul de nregistrare) se compune din urmtoarele pri:
- o roti nregistratoare (ruleta), divizat n 100 de pri egale, notate din 10 n 10;
- vernierul, cu zece diviziuni pentru citirea exact a gradaiilor de pe rulet;
- un nregistrator de ture (disc), gradat n zece pri egale, care nregistreaz numrul de ture pe care
l face ruleta.

Fig.2.3. Planimetrul mecanic













\


Fig. 2.4. Detaliu pentru citirea planimetrului (5725)
16


Numrul generator este format ntotdeauna din patru cifre:
prima cifr (miile de uniti), se citete pe nregistratorul de ture (disc), valoarea indicat de
reperul situat deasupra discului, valoare depit. Se observ n figura nr.2, c cifra 6 nu a trecut
de reper i atunci citim 5;
urmtoarele dou cifre (sutele i zecile de uniti) se citesc pe ruleta nregistratoare pn la
valoarea zero a vernierului. Privii valorile de pe rulet. Valori ntregi pn n dreptul valorii 0 de
pe vernier. Citim 72;
ultima cifr (unitile) se citete pe vernier i reprezint valoarea diviziunii de pe vernier, prima,
care are corespondent n prelungire cu o liniu de pe rulet (5).
Planimetrarea unei suprafee se face de cel puin dou ori. Dac ntre cele dou planimetrri exist o
diferen prea mare, se va face o a treia planimetrare.
Media dintre cele dou rezultate mai apropiate d numrul generator definitiv.
Dup delimitarea bazinului prin cumpna de ape principal si prin cumpenele secundare ale
afluenilor obinem numrul de bazine hidrografice si suprafeele acestora.
Prin metoda grafic
Pe aceeai hart calculm arealul fiecrui bazin n parte prin determinarea cm
2
plini si neplini care
nsumai si nmulii cu scara hrii vor da suprafaa respectiv.
Datele obinute le nscriem intr-un tabel centralizator.
Din datele redate in tabelul centralizator (din cele existente pe harta aleas) se trag concluziile
referitoare la:
numrul BH secundare;
suprafaa BH i suprafeele bazinelor secundare;
care ar fi debitul rezultat de pe acest BH n condiiile unei ploi de l/minut, n urmtoarea ipotez:
intensitatea ploii este aceeai pe ntreg BH;
durata ploii ore i minute;
se infiltreaz n solul BH l/mp.
Suprafeele bazinelor le numerotm cu cifre romane si suprafeele interbazinale cu cifre arabe.

APLICATIA 1
Pe harta hidrografica a Romaniei (Fig. 2.5.) se va executa urmatoarele etape:
- delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente, in conformitate cu Atlasul
cadastrului apelor din Romania intocmit in anul 1991.
- marcarea prin culori diferite a celor 15 bazine hidrografice.
- Inscrierea pe harta a legendei cu denumirea
bazinelor hidrografice insotite de linii (bare)
colorate corespunzatoare.

APLICATIA 2.
Se vor efectua descrieri ale principalelor
caracteristici pentru fiecre din cele 15 bazine hidrografice.
Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate
din Romania






Tabel 2.1. Bazinele Hidrografice din Romania
conform Atlasului cadastral al apelor din anul 1991
I B.H. Tisa
II B.H. Some Crasna
III B.H. Criuri
IV B.H. Mure- Aranca-Ier
V B.H. Bega-Timi-Cara
VI B.H. Nera-Cerna
VII B.H. Jiu
VIII B.H. Olt
IX B.H. Vedea
X B.H. Arge
XI B.H. Ialomia
XII B.H. Siret
XIII B.H. Prut
XIV B.H. Dunrea
XV B.H. Litoral
17


18


19


20



CAPITOLUL 3. ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND DETERMINAREA UNOR FACTORI
FIZIOGRAFICI AI SCURGERII APELOR

APLICATIA 3.
Aplicaia va analiza Bazinul Hidrografic al rului Tarcu, afluent de dreapta al rului Bistrita, respectiv
numar bazinelor sale secundare:
Etapele aplicatiei dupa primirea hartei cu BH Tarcau:

1. Se stabileste malul stang si malul drept al raului Tarcau:
2. Se numeroteaza cu numere impare afluentii malului de stang su cu numere pare afluentii malului dreapt;
3. Se identifica numarul de aflueni ai malului stang si numarul de afluenti ai malului drept si se prezinta in
tabelul cu urmatorul format:

Specificatii privind bazinele secundare
din BH Tarcau
Intervalul Nr. bazine
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 13
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 9
Numar total de bazine secundare 22


Specificatii privind bazinele secundare
din BH Bolovanis
Intervalul Nr. bazine
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 2
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 0
Numar total de bazine secundare 2



Specificatii privind bazinele secundare
din BH Cichivei
Intervalul Nr. bazine
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 1
Numar bazine secundare malul stang Izvor confluent 1
Numar total de bazine secundare 2




APLICATIA 4

Topologia retelei hidrografice

Un bazin are ordinul n a celui mai mare dintre cursurile sale de ap sau ordinul cursului de ap
principal care ajunge la seciunea de ieire a bazinului. Ordinul n ofer indicaii privind gradul de
complexitate a RH si asupra formei BH (ramificatia RH).

Etapele aplicatiei, prin utilizarea metodei Gravelius (1935):
1. Se determina ordinul cursului de apa principal studiat (analizat);
2. Se determina ordinul afluentilor principali de ordin inferior incepand din aval catre amonte si se
numeroteaza;
3. Se determina ordinul afluentilor secundari dinspre aval catre amonte si se numeroteaza;




21


APLICATIA 5

Calculul patratului

Etapele aplicatiei:
1. Cu ajutorul unui compas se traseaza un patrat pe harta BH Tarcau, cu latura de 5 cm, prin metoda
triunghiului echilateral;
2. Se pozitioneaza planimetrul intr-un punct al patratului, dupa ce a fost fixat in masa de lucru prin
intermediul unui ac si a unui element de fixare
3. Se efectueaza prima citire in urma caruia se determina o valoare initiala;
4. Se parcurge suprafata intregului patrat si se citeste valoarea determinata;
5. Se executa si a treia masuratoare si se citeste noua valoare;
6. Se executa diferentele intre masuratori
7. Se calculeaza numarul generator al suprafetei conturate prin realizarea mediei aritmetice a citirilor
efectuate apropiate ca valoare
Exemplu: Consideram ca cele trei masuratori au fost:
C1=4338
C2=4427
C3=4386
C3-C1=4386-4338=48 rezulta (48/1000)= 0,048 cm
C2-C3=4427-4386=41 rezulta (41/1000)= 0,041cm
Nmed = (0,048+0,041)/2=0,0445

C1=13 C2=19.9 C3=73
C3-C1=73-13=60rezulta(60/1000)=0,060cm
C2-C3=19.9-73=53.1rezulta(53.1/1000)=0.053cm
Nmed=(0.060+0.053)/2=0.0565


APLICATIA 6
Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate

Cumpna apelor se definete ca linia care separ bazinele de recepie.
Lungimea acestei linii reprezint perimetrul BH, Lp.
Cumpna apelor reprezint linia de ntretiere a doi versani adiaceni de la care apele se scurg n sensuri
opuse; prin urmare este si linia celor mai nalte cote ale BH; se determin pe harta topografic cu
ajutorul curbimetrului. Cumpna apelor este evident cnd este format de culmi de muni sau dealuri si
mai greu de definit n regiunile de cmpie.

Etapele aplicatiei:
1. Perimetrul BH Tarcau si a celor doua subbazine hidrografice studiate se determina cu ajutorul unei ate
umede sau cu o foaie de hartie pe care se marcheaza punctual toate curbele (meandrele), si suprapuse
peste linia cumpenei apelor bazinului hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine analizate.
2. Lungimile atei se masoara de fiecare data cu o rigla si apoi se multiplica cu scara hartei.

Perimetrul BH Tarcau si a celor doua subbazine hidrografice studiate se determina cu ajutorul unei ate
umede sau cu o foaie de hartie.Lungimea atei se masoara de fiecare data cu o rigla si apoi se ultiplica cu
scara hartei.
Lp=73km(Tarcau) Lp=19.9km(Bolovanis) Lp=13(Pascu)








22

APLICATIA 7
Lungimea Retelei Hidrografice (RH)

Lungimea total a unei reele hidrografice este format din lungimea cursului principal L
p
i
lungimea afluenilor l
i
.

=
+ =
n
i
i p totala
l L L
1
[km] (1.10)
L total=36,6+190,41=227,01 km (Tarcau)
L total=9,9+15,34=25,24 km (Bolovanis)
L total=6,7+8,05=14,75 km (Pascu)
Lungimea unui curs de ap (principal sau afluent) reprezint distana exprimat n km, msurat n plan
orizontal de la confluen spre izvor (fig. 3.1)..

Fig. 3.1. Schema hidrografic a unui curs de ap

Lungimea cursului de ap principal, L
p
, reprezint distana de la ieire pn la cumpna apelor, urmnd
tronsonul cu ordinul cel mai mare. Atunci cnd apare o confluen, dac cele dou tronsoane la confluen
sunt de acelai ordin, se consider acela care dreneaz cea mai mare suprafa.
Lungimea afluentilor se msoar prin distana desfurat n plan orizontal, n km, numerotai de la
confluen; se determin pe hri la diferite scri, funcie de gradul de precizie urmrit. Suma lungimilor
tuturor ramificaiilor formeaz lungimea RH :




Lungimea rurilor se poate determina pe hri (cu ajutorul curbimetrului, a unei ate umede suprapuse pe
cursurile de apa, sau a unui compas cu deschidere mic, ) sau direct n natur, pentru ruri mici sau n cazuri
speciale (prin msurtori topometrice). In lipsa curbimetrului, lungimile cursurilor de apa si a cumpenei
apelor (perimetrelor) se poate masura cu o ata umeda suprapusa pe liniile cursurilor de apa si a perimetrelor
sau cu o foaie de hartie pe care se marcheaza punctual toate curbele (meandrele), dupa care se masoara cu
rigla si se efectueaza multiplicarea cu scara hartii.
Lungimea msurat pe hart se nmulete cu factorul de scar S
L
:





n n
N
n n
N
i n
N
n
l l l l L
n

+ + + + + =


........ .... .....
1 1 1
1
1
1 1
1
| | | |
L
S cm L Km L - =
km 5
km 0
km 9 km 14 km 18
izvor
km 21,7
3+200 5+600
14+900
23

Etapele aplicatiei
3. Lungimea cursului principal si lungimea currsurilor de apa ale retelei hidrografice se determina cu
ajutorul unei ate umede sau cu o foaie de hartie pe care se marcheaza punctual toate curbele (meandrele),
si suprapuse peste linia cursului principal al bazinului hidrografic si a celorlalte cursuri de apa
componente a retelei hidrografice din BH Tarcau.
4. Lungimile atei se masoara de fiecare data cu o rigla si apoi se multiplica cu scara hartei.
5. Cursurile de ap se ordoneaz pentru fiecare ordin cadastral si pentru fiecare mal (drept si stang) separat.
Calculul se realizez astfel
Ruri de ordinul III ru Tarcu
R3=X masurat (cm) * scara
R3=36,5*2=73m
Ruri de ordinul IV

Mal drept Mal stang
R1=2*2=4 R2=0.5*2=10
R3=2.5*2=5 R4=2.3*2=4.6
R5=1.7*2=3.4 R6=1.7*2=3.4
R7=5.1*2=10.2 R8=2.7*2=5.4
R9=7.5*2=15 R10=1.9*2=3.8
R11=1.2*2=2.4 R12=3*2=6
R13=2.2*2=4.4 R14=2.5*2=5
R15=1.6*2=3.2 R16=2.8*2=5.6
R17=4.5*2=9 R18=1.5*2=3
R19=1*2=2
R21=2.5*2=5
R23=2.7*2=5.4
R25=5*2=10

Ruri de ordinul V

Mal drept Mal stang
R7.1=1.5*2=3 R7.1=2*2=4
R7.2=1.5*2=3 R7.2=1.9*2=3.8
R7.3=2*2=4 R9.1=1.5*2=3
R9.1=1.3*2=2.6 R9.2=1.9*2=3.8
R9.2=2*2=4 R9.3=2.2*2=4.4
R9.3=1.2*2=2.4 R17.1=1*2=2
R9.4=0.9*2=1.8 R17.2=0.6*2=1.2
R9.5=1.2*2=2.4 R25.1=1.5*2=3
R2.1=1.1*2=2.2 R25.2=1.5*2=3
R2.2=0.6*2=1.2 R2.1=0.9*2=1.8
R6.1=1.8*2=3.6 R6.1=1.5*2=3
R10.1=1*2=2 R10.1=1*2=2
R12.1=1.5*2=3 R12.1=2*2=4
R16.1=1.3*2=2.6 R12.2=1.5*2=3
R16.2=1*2=2

6. Se determina reeaua hidrografic din BH Tarcau prin totalizarea tuturor lungimilor cursurilor de apa
componente


Exemplu de calcul pentru scara 1:200000:
1cm pe harta 2 km pe teren
In cazul n care lungimea masurat pe harta este 8,2 rezult:
Lungimea cursului de apa = 8,2*2 km=16,4 km pe teren.
24



Lungimile ramificaiilor din Bazinul Hidrografic ...

Nr.
Crt.
Lungimea raului principal
(Tarcau ordin III)
Lungimea rurilor de ordin inferior raului
principal
(ordin IV)
Lungimea rurilor de ordin inferior ordinului IV
(ordin V)
Lungimea masurata cu
aa (foaia cu segmente)
pe harta
(cm)
Lungimea
transformat la
scara
(km)
Lungimea masurata cu aa
(foaia cu segmente) pe harta
(cm)
Lungimea transformat
la scara
(km)
Lungimea masurat cu aa (foaia
cu segmente) pe harta
(cm)
Lungimea
transformat la scara
(km)
cod drept stng drept stng Cod drept stng drept stng cod drept stng drept stng
1 Raul
Tarcau
15.5 31 R1 2.1 4.2 R2.1 1 2
2 R2 1.65 3.3 R2.3 0.7 1.4
3 R3 2.8 5.6 R7.1 1.5 3
4 R4 1.95 3.9 R7.2 1.85 3.7
5 R5 2 4 R7.3 1.5 3
6 R6 1.7 3.4 R7.4 1.87 3.74
7 R7 7.65 15.3 R7.5 1.45 2.9
8 R8 1.39 2.78 R9.1 1.91 3.82
9 R9 8.72 17.44 T9.2 1.6 3.2
10 R10 2.8 5.6 R9.3 3.08 6.16
11 R11 1.1 2.2 R9.4 1.4 2.8
12 R12 3.1 6.2 R9.5 1.1 2.2
13 R13 2 4 R9.7 0.95 1.9
14 R14 2.4 4.8 R9.9 1.19 2.38
15 R15 1.49 2.98 R10.2 0.8 1.6
16 R16 2.9 5.8 R12.1 1.09 2.18
17 R17 5.25 10.5 R12.2 1.9 3.8
18 R18 1.23 2.46 R12.4 1.48 2.96
19 R19 1.03 2.06 R16.1 1.05 2.1
20 R21 2.32 4.64 R16.3 0.9 1.8
21 R23 4.8 9.6 R17.2 1 2
22 R25 1.89 3.78 R17.4 0.7 1.4
23 R23.2 1.4 2.8
24 R23.4 1.45 2.9
Total 15.5 31 28.13 3414 56.26 68.28 16.15 17.53 32.3 35.06
25

APLICATIA 8
Suprafaa Bazinului Hidrografic

Suprafaa bazinului hidrografic (F) se determin pe hart prin planimetrarea ariei delimitat de
cumpna apelor; suprafaa astfel obinut se nmulete cu factorul de scar SF:

F [km
2
] = F [cm
2
] *S

Suprafaa BH creste pe msur ce pofilele de nchidere se situeaz ctre avalul cursului de ap.
Epura de variaie a suprafeei bazinului reprezint variaia cumulativ a suprafeelor, considerat de la
izvor spre vrsare, n raport cu lungimea cursului de ap.


















Fig. 3.1. Elemente fiziografice ale unui Bazin Hidrografic (BH)

Pentru trasarea epurei de variaie se determin suprafeele subbazinelor (corespunztoare afluenilor),
notate cu 1 6. (figura nr.3.1).
Se consider ca seciuni de control seciunile corespunztoare punctelor de confluen ale rului cu
afluenii si (C1 C6) si seciunea de nchidere a BH. La fiecare confluen se ine cont de poziia afluentului
(pe stnga sau pe dreapta), variaia suprafeei figurndu-se n mod corespunztor. ntre dou puncte de
confluen de pe aceeai parte a rului se admite o variaie liniar a suprafeei BH.

Etapele aplicatiei
Se planimetreaza conform metodologiei anterioare 3 suprafete;
1. Suprafaa BH Tarcu;
2. Suprafaa unui subbazin hidrografic din BH Tarcu de pe malul stang (la alegere);
3. Suprafata celui de al doilea subbazin hidrografic situat pe malul drept (la alegere);
4. Se multiplic toate suprafetele planimetrate cu scara planului.


BH Tarcau: -080.0 BH Bolovanis: -009.1 BH Pascu: -003.9
-082.8 -009.5 -004.1
-081.8 -009.7 -004.0
Nmed=081.0- F=324km
2
Nmed=009.43 F=37.73km
2
Nmed=004.0 F=16km
2








26




APLICATIA 9
Stabilirea epurei bazinului hidrografic
Epura bazinului hidrografic este o reprezentare grafic prin intermediul creia este redat variaia
mrimii suprafeei bazinului n raport cu lungimea cursului de ap principal.n bazinul hidrografic din
figura 3.2 se observ c suprafaa total a bazinului, F dat n km
2
, este mprit de cursul principal
ABCDE n dou:
- F
d
, suprafaa bazinului aflat pe dreapta cursului principal;
- F
s
, suprafaa bazinului aflat pe stnga cursului principal.
Pornind de la izvorul A al cursului principal pn la confluena din B, se determin suprafeele
pariale: F
1d
pe dreapta i F
1s
pe stnga. Suprafaa bazinului hidrografic aferent profilului situat imediat
amonte de confluena din B este: F
1s
+F
1d
. n B, intervine pe dreapta cursului principal, afluentul FB, cu
suprafaa subbazinului corespunztor F
2
.
Suprafaa bazinului hidrografic aferent profilului situat imediat aval de confluena din B este
F
1s
+F
1d
+F
2
i este repartizat astfel:
- pe dreapta: F
1d
+F
2
;
- pe stnga: F
1s
.
Continund astfel se obin valorile suprafeelor pe dreapta i pe stnga, corespunztoare diferitelor
profile caracteristice de pe traseul cursului principal, precum i lungimea acestuia (l, km).



























Fig. 3.2. Delimitarea pentru un bazin hidrografic a subbazinelor i a zonelor interbazinale

LEGEND

______ limita bazinului hidrografic
(cumpna apelor)
- - - - - limita subbazinelor i a
zonelor interbazinale
ABCDE cursul de ap principal
FB afluent de dreapta
GC i HD - aflueni de stnga
1, 2, 4, 6 - subbazine hidrografice
3, 5, 7 - zone interbazinale
27


Fig. 3.3 Epura bazinului hidrografic


n profilul de nchidere al bazinului hidrografic rezult:

F
d
= F
1d
+ F
2
+ F
3d
+ F
5d
+ F
7d

F
s
= F
1s
+ F
3s
+ F
4
+ F
5s
+ F
6
+ F
7s
(1.1)
l = l
AB
+ l
BC
+ l
CD
+ l
DE

F = F
s
+ F
d


Pentru trasarea epurei bazinului se ia un sistem de axe rectangular n care se reprezint la scri
convenabile, pe ordonat, lungimea cursului principal, pe abscisa pozitiv, F
s
i pe abscisa negativ F
d
.
Pentru bazinul hidrografic din figura 1.1 s-a ntocmit epura reprezentat n figura 1.2. Suprafeele au
fost determinate cu ajutorul planimetrului polar, iar lungimile cu ajutorul curbimetrului.
Epura bazinului hidrografic permite determinarea suprafeei de bazin hidrografic aferent oricrui
profil de nchidere situat ntre izvor i vrsare, profil n care poate exista un post hidrometric sau se
proiecteaz o lucrare hidrotehnic. Din aceast epur se observ c suprafaa drenat a bazinului hidrografic
crete pe msur ce profilele de nchidere se situeaz ctre avalul cursului de ap. Mrimea suprafeei
bazinului hidrografic prezint importan n stabilirea volumului de ap al rului i are o influen direct
asupra formrii scurgerii, determinnd diferenieri calitative i cantitative n structura regimului, astfel:
- la formarea debitelor maxime provenite din scurgeri, odat cu creterea suprafeei bazinului
hidrografic, scade probabilitatea acoperirii integrale cu precipitaii;
- la scurgerea minim, alimentarea subteran crete cu suprafaa bazinului.
Suprafaa unui bazin hidrografic se manifest ca un regulator al scurgerii i anume: odat cu creterea
suprafeei bazinului se produce o regularizare a repartiiei scurgerii anuale.
Epura de variaie, a suprafeei bazinului din figura nr.3.1., este prezentat calitativ n fig. 3.3..

L (km)

A
B
C
D
E
F7d F5d F3d F2 F1d F1s F3s F4
F5s
F6 F7s
F
s
(km
2
) F
d
(km
2
)
afluent FB
afluent GC

28



Fig. 3.4. Exemplu de epur a unui bazin hidrografic



























29

























































Fig. 3.5. Bazinul Hidrografic Tarcu

HARTA BAZINULUI HIDROGRAFIC TARCU
SCARA 1:200000

30

APLICATIA 10
Coeficientul de sinuozitate
Acest coeficient notat Ks reprezint raportul dintre lungimea rului L
r
msurat dup toate
sinuozitaile lui i lungimea dreptei l care-i unete extremitile.
0 , 1 > =
l
L
Ks
r

Ks=31/24.6=1.26 (Tarcau)
Ks=14.26/11.6=1.22(Bolovanis)
Ks=3.73/2.6=1.43(Pascu)
La msurarea pe hart a lungimilor apar erori datorit faptului c deschiderea compasului influeneaz
exactitatea msurtorii. n cazul n care msurtorile se fac cu acelai compas, dar cu dou deschideri diferite
se poate folosi urmtoarea relaie pentru calculul lungimii rului :
N
d d
d
l l l L
r

(
(

+ =
1 2
1
2 1 1
) ( unde:
L
r
este lungimea rului;
l
1
, lungimea rezultat din prima msurare;
l
2
, lungimea rezultat din a doua msurare;
d
1
, valoarea deschiderii de compas la prima msurare;
d
2
, valoarea deschiderii de compas din a doua msurare;
N, scara hrii folosite


APLICATIA 11
Coeficientul de ramificare
Acest coeficient Kr reprezint raportul dintre lungimea tuturor ramificaiilor (l
1
, l
2
, ,l
n
) ale unei
reele hidrografice inclusiv cursul principal (L
p
) i lungimea cursului principal i este dat de relaia:


Kr=222.9/31=7.19(Tarcau)
Kr=8.3/6=1.38(Bolovanis)
Kr=4.8/1.6=3(Pascu)
Valorile lui Ks i Kr sunt necesare pentru studii privitoare la evoluia albiei, calculul volumului
lucrrilor de dragare, a lucrrilor de regularizare a cursurilor n vederea mririi capacitiide transport a
acestora, atenuarea undelor de viitur etc. [Giurma I., .a., 1987].





p
p n
L
L l l l
Kr
+ + + +
=
...
2 1
31

APLICATIA 12
Densitatea reelei hidrografice

Densitatea de drenaj (colectare), Dd, exprim capacitatea unei RH de a colecta un anumit volum
din apele de precipitaie si subterane; depinde de caracteristicile geologice, topografice si antropice ale
bazinului. Se definete ca raportul dintre lungimea total a RH (L) si suprafaa BH (F) care nscrie reeaua
respectiv:


Dd=222.9/328.8=0.67km/km
2
(Tarcau)
Dd=8.3/37.73=0.21km/km
2
(Bolovanis)
Dd=4.8/16=0.3km/km
2
(Pascu)

O reea hidrografic va colecta un volum de ap mai important cu ct va avea mai multe ramificaii
i cu ct acestea vor fi mai lungi.



Densitatea reelei hidrografice (RH) se stabilete prin msurtori efectuate pe hart i reprezint
raportul dintre lungimea tuturor ramificaiilor (l
1
, l
2
,,l
n
) inclusiv lungimea cursului principal (L
p
) i
suprafaa care nscrie reeaua hidrografic respectiv (F).

] [km/km
...
2
2 1
F
L l l l
D
p n
d
+ + + +
=

Densitatea hidrografic (D
h
) reprezint numrul cursurilor de ap, N, pe unitatea de suprafa (F):


Dh-47/328.8=0.14 (Tarcau)
Dh=3/37.73=0.07 (Bolovanis)
Dh=3/16=0.18 (Pascu)

Etapele aplicatiei:
1. Se determin densitatea reelei hidrografice pentru bazinul hidrografic situat n partea stng a
BH Tarcu;



2 Se determin densitatea reelei hidrografice pentru bazinul hidrografic situat n partea dreapta a
BH Tarcu;
3 Se determin densitatea reelei hidrografice pentru tot bazinul hidrografic al raului Tarcu;


APLICATIA 13
Profile longitudinale i longitudinale ale reelei hidrografice

Profilul longitudinal este o reprezentare grafic a reelei hidrografice n plan vertical, ntocmit dup
hri cu curbe de nivel sau pe baza unor msurtori hidro-topografice i exprim succesiunea cotelor terenului
de pe fundul vilor.
Profilul conine pe abscis lungimea n km, iar pe ordonat altitudinea n m, a diferitelor puncte
caracteristice (deasupra nivelului mrii) .
Se remarc faptul c valea de ordinul cel mai mare are cote mai mici dect vile adiacente, ceea ce
permite alimentarea gravitaional prin afluxul de ap al acestora. Pantele cursurilor de ap cresc de
asemenea, odat cu creterea altitudinilor.


F
L
d
T
D =
F
N
h
D =
F
L
d
T
D =
1 F
N
h
D =
1
32

Profile transversale
Profilul transversal reprezint intersecia unui ru cu un plan vertical perpendicular pe direcia de
curgere a apelor.
Din punct de vedere hidrologic acest profil prezint o importan deosebit, deoarece n funcie de
caracteristicile lui se stabilete capacitatea de curgere, repartiia vitezelor, direcia curenilor longitudinali i
transversali ai rurilor etc.
Profilul transversal poate fi asimilat cu un dreptunghi, trapez, parabol sau combinaii ale acestor
figuri geometrice. El este variabil i difer att de la un ru la altul ct i n lungul aceluiai ru, fiind
influenat de forma i structura vii.
Vile cu un profil transversal n form de "V" sunt caracteristice formaiunilor tinere, neevoluate
aflate la nlimi mari ale cursurilor de ap precum i la rurile care strbat vile adnci n form de chei de
origine tectonic i eroziv sau epigenetic dezvoltate n calcare. n acest caz rurile au doar albie minor
ngust i sunt lipsite complet de albie major.
Vile mari, evoluate, cu profil transversal n form de "U", vile trapezoidale, precum i zonele de
es, permit i formarea unor albii majore.
Albia minor caracterizat prin scurgeri permanente, este aceea prin care se scurg apele mici i
mijlocii (limitat la nivelul debitelor medii multianuale).
ntre albia minor i curentul de ap exist o interaciune puternic tot timpul i drept urmare apar
afuieri i depuneri.
Albia major n care se scurg apele mari n timpul viiturilor este format din albia minor i prile
laterale (luncile). Zonele mai ridicate, aflate deasupra nivelului apelor mari, formeaz terasele.
Limile albiilor minore i majore variaz foarte mult de la un curs la altul, precum i de la un sector
la altul pe acelai ru [Vladimirescu I., 1984].




APLICATIA 14
Coeficientul de asimetrie

Modul n care suprafaa total a bazinului hidrografic este distribuit pe stnga sau pe dreapta
cursului principal determin asimetria. Acest coeficient a este dat de relaia:



a=2(225.6-103.2)/328.8=244.8/328.8=0.744 (Tarcau)
a=2(17.2-17.6)/37.73=-0.8/37.73=-0.021 (Bolovanis)
a=2(8.2-9)16=-1.6/18.8=-0.085 (Pascu)


unde Fst, Fdr reprezint suprafeele BH corespunztoare malului stng, respectiv drept al cursului
principal, iar F suprafaa total a BH.
F
F F
F F
F F
a
d s
d s
d s
) ( 2
2

=
+

=
F
F
F
F
d s
d s
a a a = =
33

Dac a=0, bazinul este simetric.
Exemplu:

Pentru acest bazin hidrografic se constat o asimetrie de stnga, adic pe stnga este dispus
cu 23,8% mai mult din suprafaa de drenaj dect pe dreapta cursului principal.
APLICATIA 15
Lungimea bazinului hidrografic

Lungimea bazinului hidrografic L se definete ca fiind distana msurat de la vrsarea cursului
principal pn la obria cursului de ap (izvoarele cursului principal pe cumpana apelor). n cazul unor
bazine asimetrice sau cu aspect curbat, lungimea bazinului hidrografic este dat de linia median a
bazinului (locul geometric al punctelor aflate la mijlocul distanei dintre versanii opui).

Limea medie a bazinului (B) este o valoare fictiv care rspunde raportului:
L
F
l = (n km).
L=31 km (Tarcau)
L=6.87 km (Bolovanis)
L=6.2 km (Pascu)
Limea bazinului prezint o semnificaie importana pentru formarea i evoluia viiturilor.

APLICATIA 16
Limea medie a bazinului hidrografic

Limea medie a bazinului hidrografic B se determin prin calcul, ca fiind raportul dintre
suprafaa i lungimea bazinului.

L
F
B =

unde:

F este suprafaa bazinului hidrografic (km
2
);
L,lungimea liniei mediane a bazinului hidrografic (km).
Pentru bazinul hidrografic din figura 1.1 obinem: B = 57,96/22 = 7,18 km.

APLICATIA 17
Gradul de abatere de la forma circulara ()

Reprezint raportul dintre perimetrul cercului Lc care are aceeai suprafa cu cea a BH (fig. 3.5) si
perimetrul BH, Lp:


238 , 0
96 , 157
) 59 , 69 37 , 88 ( 2 ) ( 2
=

=
F
F F
a
d s
p p
c
L
F
L
L
t
|
2
= =
34

Pentru =1, BH are form circular.






Fig. 3.6. Schema de calcul pentru abaterea de la forma circular

APLICATIA 18
Gradul de alungire al bazinului hidrografic ()

Exprim raportul dintre limea medie a bazinului b
med.
si lungimea cursului de ap principal, l:
2
l
med F
l
b
= = o







CAPITOLUL 4. STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZIOGRAFICE ALE
BAZINULUI HIDROGRAFIC TARCAU SI A DOUA SUBBAZINE COMPONENTE
(un subbazin de stanga si unul de pe partea dreapta)
4.1. Delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente din Romnia,
4.2. Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate din Romania
4.3. Numar bazinelor secundare
4.4. Topologia retelei hidrografice
4.5. Calculul patratului
4.6. Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate
4.7. Lungimea Retelei Hidrografice (RH)
4.8. Suprafaa Bazinului Hidrografic
4.9. Stabilirea epurei bazinului hidrografic
35

4.10. Coeficientul de sinuozitate
4.11. Coeficientul de ramificare
4.12. Densitatea reelei hidrografice
4.13. Profile longitudinale i longitudinale ale reelei hidrografice
4.14. Coeficientul de asimetrie
4.15. Lungimea bazinului hidrografic
4.16. Limea medie a bazinului hidrografic
4.17. Gradul de abatere de la forma circulara ()
4.18. Gradul de alungire al bazinului hidrografic ()

Concluzii
a) n cadrul unui bazin hidrografic are loc un proces complex de transformare a unei pri din precipitaiile
atmosferice n cantiti de ap care sunt colectate de ctre reeaua hidrografic. Zonarea bazinului hidrografic
n subbazine i zone interbazinale ajut la nelegerea acestor procese, i st la baza ntocmirii schemelor
de amenajare complexe a bazinelor hidrografice.
b) Epura bazinului hidrografic permite determinarea suprafeei de bazin hidrografic aferent oricrui
profil de nchidere situat ntre izvor i vrsare, profil n care poate exista un post hidrometric sau se
proiecteaz o lucrare hidrotehnic. Din aceast epur se observ c suprafaa drenat a bazinului hidrografic
crete pe msur ce profilele de nchidere se situeaz ctre avalul cursului de ap. Mrimea suprafeei
bazinului hidrografic prezint importan n stabilirea volumului de ap al rului i are o influen direct
asupra formrii scurgerii, determinnd diferenieri calitative i cantitative n structura regimului, astfel:
la formarea debitelor maxime provenite din scurgeri, odat cu creterea suprafeei bazinului hidrografic,
scade probabilitatea acoperirii integrale cu precipitaii;
la scurgerea minim, alimentarea subteran crete cu suprafaa bazinului.
Suprafaa unui bazin hidrografic se manifest ca un regulator al scurgerii i anume: odata cu creterea
suprafeei bazinului se produce o regularizare a repartiiei scurgerii anuale.
c) Lungimea i limea medie a unui bazin hidrografic reprezint dou caracteristici foarte importante a
cror cunoatere este necesar la prevederea volumului i a amplitudinilor viiturilor.Cu ct limea medie a
bazinului este mai mic i lungimea mai mare (bazin de form alungit), cu att amplitudinea viiturilor va fi
mai redus. Idograma bazinului hidrografic ne permite stabilirea limii medii a bazinului n orice punct
situat n lungul cursului principal de ap.
d) Amplitudinea i desfurarea viiturilor este influenat i de forma bazinului hidrografic. Cu ct valoarea
coeficientului de dezvoltare a bazinului hidrografic este mai mare, cu att viiturile vor avea amplitudini
mai accentuate.
e) Altitudinea medie a bazinului hidrografic, indic tipul de relief n care se afl acesta, dup cum rezult
din urmtoarea clasificare convenional:
bazine de munte (H
med
> 600 m );
bazine de deal (200 m < H
med
s 600 m );
bazine de cmpie ( H
med
s 200 m );
mixte, formate din mai multe uniti de relief.
Un bazin hidrografic sau o zon din acesta situat la o altitudine mare primete o cantitate mai mare de
precipitaii, are o evaporaie mai sczut i va avea o scurgere mai bogat. De obicei bazinul hidrografic al
unui ru este situat n zone cu nlimi diferite. Repartiia suprafeelor bazinului pe zone de altitudini, dat
de curba hipsometric, influeneaz n mare msur regimul hidrologic.
f) Panta medie a bazinului hidrografic este o caracteristic cu influen mare asupra scurgerii, ea
determinnd o anumit vitez de deplasare a apei pe versanii bazinului, n funcie de care va rezulta
intensitatea proceselor de eroziune, transport i depunerea particulelor solide din bazin.
36

g) O reea hidrografic va colecta un volum de ap mai important cu ct va avea mai multe ramificaii i cu
ct acestea vor fi mai lungi.
h) O caracteristic a profilului longitudinal al unui curs de ap const n aceea c n majoritatea cazurilor are
forma unei curbe cu concavitatea n sus, explicabil prin faptul c afluxul de ap crete din amonte spre aval
i odat cu acesta se dezvolt seciunile transversale ale vilor care ofer la afluxuri specifice, pierderi
hidraulice mai mici. Pentru transportul afluxurilor specifice, pierderile hidraulice micorate impun pante
descresctoare.
Tabel centralizator cu datele caracteristice ale retelei hidrografice si subbazinelor hidrografice din Bazinul
Hidrografic Tarcau

Nr.
crt
Denumirea
raurilor mal
stang
Denumirea
raurilor mal
drept
Cumpana
apelor
(cm * 2)
(km)
Lungime
(cm * 2)
(km)
Suprafata
(cm
2
* 4)
(km
2
)
OBSERVAII
0 Raul Tarcau 16,5*2=33
km
82,5*4=330,0
km

1 R1. Ata 8,6*2=17.2 14,3*4=57.2
2 R2. Pascu 3,5*2=7 2,8*4=11.2
3 R3. Brates 9,0*2=18 16,0*4=64
4 R4. Cichivei 3,0*2=6 2,6*4=10.4
5 R5.Bolovanis 6,0*2=12 6,5*4=26
6 R6. Dumitru 3,5*2=7 4,8*4=19.2
7 R7.Tarcuta 5,5*2=11 8,2*4=32.8
8 R8. Rachitis 2,5*2=5 2,6*4=10.4
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21


















37


PARTEA II


CAPITOLUL 5 .STUDII DE SOLUTII PENTRU AMENAJAREA BAZINULUI
HIDROGRAFIC TARCAU


5.1.Studii de solutii pentru realizarea a doua lucrari hidrotehnice de aparare impotriva
inundatiilor amenajate in bazinul hidrografic Tarcau.
Amenajarea albiei raului Cichivei
Are ca scop apararea impotriva inundatiilor a sat. Tiscau precum si a societatii ESTEREL
S.A. Tiscau. Digul ce urmeaza a fi amplasat pe malul stang al albiei Tiscau are o lungime de
3,5km, inaltimea medie de 1,65m cu baza 2m si m1=m2=2.
Consolidarea malului si a taluzului digului in zona societatii ESTEREL S.A. Tiscau pe o
lungime de 960m s-a realizat prin lucrari mai grele gabioane umplute cu piatra, consolidarea
consta dintr-o saltea de 0,3m grosime pana la inaltimea corespunzatoare nivelului acesta
saltea se sprijina pe o prisma de gabioane cu sectiunea de 1,50x1,00.
Refularizarea pe raul Pascu
Lucrarile constau in:
a) Dig de pamant executat pe malul drept in vederea apararii amplasamentului a
S.C.ROMFLAX Caciulesti cu o lungime de 1500m si se va executa din pamant.Latimea la
coronament este de 3m.
b) Doua traverse de colmatare amonte de intravilanul satului Caciulesti cu rol de a stavili
efectul eroziv dezvoltat de raul Bolovanis asupra malului stang.
Deoarece satul Caciulesti este supus si efectului inundatiilor se executa un dig de pamant de
1500m lungime. Digurile de dirijare submersibile sunt executate din elemente de beton.
5.2.Studii de solutii pentru realizarea a unei lucrari hidrotehnice pentru alimentare cu apa.
Alimentarea cu apa comuna Ungureni Neamt.
Apa necesara pentru acesta alimentare este o captare subterana din zona Pildesti si este
formata din 60 de puturi cu adancime cuprinsa intre 7,40-10m si 7 puturi sapate la o
adancime de 8,5m.
Aductiunea
Apa pompata din puturi si este refulata prin conducta care face legatura intre frontul nou si
rezervorul de stocare apa. Reteaua de distributie are o lungime de 26km si este inelara.
Numarul de persoane deservite de serviciul de apa potabila este de 5260.

















38




PARTEA III


CAPITOLUL 6. INTOCMIREA UNUI DEVIZ PRIVIND CHELTUIELILE
EFECTUATE N CAZUL PRODUCERII UNEI POLURI ACCIDENTALE
PRODUSE N BAZINUL HIDROGRAFIC TARCU
Cheltuieli pentru stoparea polurii
Cheltuieli pentru monitorizarea fenomenului de poluare
Cheltuieli efectuate de utilizatorii de ap afectai de producerea polurii
Cheltuieli efectuate postpoluare (ecologizarea zonei afectate, repopularea cu speciile
de faun i flor acvatic, etc.)
























39


40


Cauza polurii : Evacuarea apei uzate din Raul Siret

Perioada interveniei : 03.04.2012 orele 02:00-15:00

Zona: Bacau

Echipa de intervenie :
Sef.serv.ing.
Ionescu Ovidiu




8 muncitori



Specificaii deviz
Tarif orar
(lei/ora)
Tarif (lei/km) Durat intervenie (ore) Distana deplasare (km) Alte elemente fizice Valoare (lei)
CHELTUIELI PERSONAL
Administraie (EXPERT 1) 21.53

9

193.77
Laborator 2 9.00

9

36.00
Dispecerat




Exploatare(intretinere masini,utilaje)
Statie hidrologica Galati
Informatizare
8 muncitori 8.5 13 orex 8muncitori 773.50






Total:1003.32

CHELTUIELI ANALIZE LABORATOR 1200.00
CHELTUIELI MATERIALE
Material absorbant 10o kg x12.00lei 1200.00
Salupe 10 buc.x 17lei 170.00
Total:2570.00


CHELTUIELI UTILAJ (conform deviz anexat)
Excavator 3,000.00
CHELTUIELI TRANSPORT (conform deviz anexat)
Transport WW T5 0.95 0 130 123.5
NT XX XX- DACIA 1300 1.85 0 570
1054.5
Total:1178
Alte cheltuieli (servicii) (conform deviz anexat)
Servicii telefonie (250 min *0,55 lei/min) 0.54 210 113.4
Alte servicii 900.00
TOTAL 5230.21
T.V.A. 1255.25
TOTAL GENERAL 6485.46
Exemple de alte servicii: volume de ap evacuate din acumulri pentru asigurarea diluiei, msurtori i evaluri debite, prognoz, studii pentru stoparea polurii i ecologizri, flux informaional, etc.
Personal deplasat poate fi ordonat pe compartimente: Admninistraie, GRA, Laborator, ABAS, Dispecerat, Exploatare, Statia Hidro, Informatizare, etc (conform deviz anexat)
41


BIBLIOGRAFIA


Tematic proiect /practica
Schema de amenajare a unui bazin hidrografic
NTLH nr. 001; 021; 023; 032; 035;
Ion Giurma Sisteme de Gospodrire a Apelor Editura tehnic 1999;
Ion Giurma Viituri i msuri de aprare, editura Gh. Asachi Iai, 2003;
Schema Cadru de Amenajare a BH Siret Bacu 20010;
Directiva Cadru privind ap 2000/60/CE
Dan Dsclia - Amenajri i construcii hidrotehnice - Note curs
Dan Dsclia - Topografie - Note curs
Dan Dsclia Reglementri i normative de mediu - Note curs
Ministerul Mediului prin AQUAPROIECT SA Bucureti cu colaborarea AN APELE ROMNE i filialele teritoriale, Institutul Naional de
Meteorologie i Hidrologie (INMH) Bucureti, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie i Organizarea Teritoriului Bucureti (IGFCOT), Institutul de
Geografie Bucureti (IGB), Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice Bucureti (ICAS) Atlasul cadastrului apelor din Romnia, Bucureti, 1992