Structura Referat

Hidraulică subterană examen-2015 Daniel SCRADEANU
APA DIN CER

AJUNGE ÎN ADÂNCURI ŞI DIN ADÂNCURI
LA ROBINET
CUPRINS
INTRODUCERE......................................................................................................................... 2
1. BAZA DE DATE .................................................................................................................. 3
1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă..................................................... 3
1.2. Datele pentru managementul sistemului lac – baraj ..................................................... 4
1.3. Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lac ......................................................... 5
2. BILANŢUL HIDROLOGIC ................................................................................................... 6
2.1. Evapotranspiraţia reală ................................................................................................ 7
2.2. Modulul de infiltrare...................................................................................................... 8
2.3. Debitul curgerii totale ................................................................................................... 9
2.4. Viteza medie a curgerii totale ....................................................................................... 9
3. PROBLEME ALE LACULUI DE ACUMULARE ..................................................................10
3.1. Presiunea pe baraj......................................................................................................10
3.2. Timpul de umplere cu apă a lacului de acumulare ......................................................11
3.3. Timpul colmatării lacului cu sedimente........................................................................12
4. DISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTE .................................................................................14
4.1. Debitele de lichid distribuite ........................................................................................15
4.2. Debitul solid în suspensie ...........................................................................................16
CONCLUZII ..............................................................................................................................18
1/18
INTRODUCERE
Obiectivele temei pentru examenul de HIDRAULICA SUBTERANA vizează evaluarea

dinamicii apei în campul gravitaţional terestru ( g ) pe un traseu simplificat care porneşte din
atmosferă, sub formă de precipitaţii, şi se încheie la turbina unei microhidrocentrale sau la
robinetul de la o staţie de îmbuteliere a apei potabile sau minerale.
Apa din precipitaţii ( P ), la contactul cu suprafata terenului, urmează două trasee distincte:
• traseul superficial, pe versanţi şi în reţeaua hidrografică (curgerea superficială,
respectiv curgerea totală);
• traseul subteran, în formaţiunile geologice permeabile (curgerea subterană).
Potenţialul energetic utilizat pentru mişcarea apei pe ambele trasee este:
p V2
ϕ= z+ +
ρ ⋅ g 2⋅ g
Tema vă propune ambianţa a două investiţii care utilizează apa si potenţialul ei energetic:
• lacul de acumulare (Fig.1) pentru care principalii parametri necesari proiectării sunt:
o debitul curgerii totale care asigură sursa de apă pentru lac;
o timpul umplerii lacului până la cota proiectată;
o diagrama presiunilor pe baraj;
o debitul de sedimente antrenat în lac prin alunecare pe substrat solid;
o timpul de colmatare a lacului de acumulare.
• distribuţia apei din lacul de acumulare printr-un sistem de conducte spre două utilităţi:
o microhidrocentrală pentru care trebuie estimate:
debitul masic/volumic de apă care ajunge la microhidrocentrală prin
conducta de aducţiune;
debitul masic/volumic de sediment transportat în suspensie prin conducta
de aducţiune a microhidrocentralei.
o alimentare cu apă pentru care trebuie calculate:
debitul de apă care ajunge la captare prin conducta de aducţiune;
diametrul conductei care asigură debitele pentru cele două utilităţi.
2/18
1. BAZA DE DATE
Baza de date pentru realizarea obiectivelor temei este constituită din trei grupe de date:
• Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă care alimentează lacul de acumulare
• Datele pentru managementul sistemului lac-baraj;
• Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lacul de acumulare.
1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă

Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă care alimentează lacul de acumulare
sunt datele de intrare în ecuaţia bilanţului hidrologic (Tabelul 1.1) al zonei lacului de acumulare.
Zona de alimentarea a lacului coincide în mare parte cu bazinul de recepţie al râului care este
barat pentru realizarea lacului de acumulare.
Tabelul 1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă

CATEGORIE DE ESTIMARE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL UM
Conductivitate hidraulică K m/zi
Cota culcuş acvifer în P1 z1 m
Sarcina piezometrică în P1 H1 m
Sarcina piezometrică în P2 H2 m
BILANTUL HIDROLOGIC Sarcina piezometrică în P3 H3 m

Distanţa dintre P1-P2 L m
Distanţa dintre P1-P3 x3 m
Suprafaţa bazinului hidrografic SBH m2
Precipitaţii medii P m/an
0
Temperatura T C
Lăţimea talvegului b m
Grosimea curentului de apă h m
3/18
1.2. Datele pentru managementul sistemului lac – baraj

Datele pentru managementul sistemului lac-baraj (Tabelul 1.2) permit estimarea timpului
de umplere cu apă a lacului de acumulare, evaluarea presiunilor pe baraj, estimarea timpului de
colmatare a lacului cu sedimente.
Tabelul 1.2. Datele pentru managementul sistemului lac-baraj
CATEGORIE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL UM
Diametru mediu granule minerale D m
Densitate sediment Ro_sed kg/m3

Acceleraţie gravitaţională g m/sec2
Limită vestică perimetru Xmin m
Limită estică perimetru Xmax m
Limită sudică perimetru Ymin m
Limită nordică perimetru Ymax m
X_Coronament_BARAJ-amonte XCB m
COTA_Coronament_BARAJ CCB m
Grosime BARAJ la coronament GCB m
X_Fundatie_BARAJ-amonte XFB m
COTA_Fundatie_BARAJ CFB m
Grosime BARAJ la fundaţie GFB m
X minim profil VE X_V m
Y minim profil VE Y_V m
MANAGEMENTUL X maxim profil VE X_E m
SISTEMULUI Y maxim profil VE Y_E m
LAC-BARAJ Cota nivel maxim in lac C0 m

Cota nivel etiaj CNET m
Cota talveg la baraj CTB m
Densitate apă Ro_apa kg/m3
Limită vestică zonă LAC X_min_LAC m
Limită sudică zonă LAC Y_min_LAC m
Limită estică zonă LAC X_max_LAC m
Limită nordică zonă LAC Y_max_LAC m
Harta topografică a zonei H_TOPO .png
4/18
1.3. Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lac

Datele pentru proiectarea distribuţiei prin conducte a apei din lacul de acumulare (Tabelul
1.3) sunt utilizate pentru evaluarea debitelor de apă, diametrelor conductelor şi a debitului solid
transportat în suspensie.
Datele precizează geometria sistemului de conducte (Fig.6), caracteristicile conductelor şi
ale sedimentelor antrenate în suspensie pe sistemul de conducte.
Tabelul 1.3. Datele pentru calculul distributiei apei prin conducte

CATEGORIE DE ESTIMARE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL UM
Cota la sorbul conductei 1 C1 m
Cota bifurcaţiei conductei 1 C123 m
Cota la capătul conductei 2 C2 m
Cota la capătul conductei 3 C3 m
DISTRIBUTIA APEI DIN
Proiecţia conductei 1 pe orizontală X0 m
LAC PRIN
Proiecţia conductei 3.1 pe orizontală X1 m
CONDUCTE Proiecţia conductei 2 pe orizontală X1+X2 m
Proiecţia conductei 3.2. pe orizontală X2+X3 m
Diametrul conductei 2 D2 m
Diametrul conductei 3 D3 m
Vascozitate dinamica apa “miu” Kg/(m*s)
Diametrul granulelor în suspensie Ds m
Toate valorile din baza de date sunt exprimate în sistemul internaţional de unităţi (SI).
ATENTIE !! este OBLIGATORIU

Utilizarea formulelor empirice impune restrictii speciale în privinţa unităţilor de măsură utilizate.
Respectaţi-le şi reveniţi la sistemul internaţional (SI) numai pentru unităţile de măsură ale
rezultatelor obţinute!
5/18
2. BILANŢUL HIDROLOGIC
Obiectivul bilanţului hidrologic este evaluarea debitului curgerii totale al unui râu
( Q - debitul de apă care curge pe talvegul râului) ce urmează să fie barat pentru realizarea unui
lac de acumulare (Fig.1).
Curgere subterană
Curgere superficială
LAC ACUMULARE
BARAJ
Curgere totală
Fig.1. Harta amplasamentului barajului şi lacului de acumulare.

6/18
Ecuaţia bilanţului hidrologic anual, în forma cea mai simplă este:
P = E + w+Y
în care
m
P - precipitaţiile medii anuale; an
m
E - evapotranspiraţia;
an
m
w - modulul de infiltrare atmosferică;
an
Q m
Y= coloana echivalentă a curgerii totale pentru bazinul hidrografic;
S BH an
m3 
Q - debitul anual al curgerii totale;
an 
S BH - suprafaţa bazinului hidrografic. m [ ]

2
2.1. Evapotranspiraţia reală

Evapotranspiraţia reală ( E ra ) se poate măsura cu ajutorul lizimetrului şi estima cu diverse
relaţii empirice. Recomandăm utilizarea relaţiei empirice (L. Turc) :
P mm
Era = ;
P2 an
0,9 + 2
LT
în care
mm
P - precipitaţiile medii anuale; an 
LT = 300 + 25 ⋅Tm + 0,05 ⋅Tm2
Tm - temperatura medie. [ C]
0
7/18
Hidraulică subterană
Evapotranspiraţia este cantitateaexamen-2015
de apă care revine Daniel SCRADEANU
în atmosferă datorită evaporării
apei care cade pe suprafaţa morfologică sau a lacurilor/râurilor şi transpiraţiei plantelor.
Evaluarea prin relaţia empirică a lui L. Turc poate conduce la erori de estimare de 40-50 %.
8/18
2.2. Modulul de infiltrare

Modulul de infiltrare ( w ) poate fi estimat cu ajutorul modelului matematic al curgerii
staţionare, neconservative, plan verticale, din acviferele cu nivel liber, omogene şi izotrope pe
baza cunoaşterii a trei cote ale nivelului piezometric ( H 1 , H 2 , H 3 ) pe o secţiune paralelă cu
direcţia de curgere (Fig.2).
P1 P3 P2
h3
h1
H3
h2
H1
x3 H2
L
z1 z3 z2
Fig.2. Secţiune pentru calculul modulului de infiltrare (w)

Pentru calculul modulului de infiltrare ( w ) este necesară şi cunoaşterea conductivităţii
hidraulice a terenurilor permeabile ( K ) relaţia de calcul fiind:
 h12 − h 22 h12 − h32 

w= K⋅ −
L ⋅ (L − x ) x ⋅ (L − x )
3 3 3 
Profilul piezometric al acviferului poate fi estimat cu relaţia:
h12 − h22 w ⋅ xi
hi = h 2 − ⋅x + ⋅ (L − xi )
1 i
L K
în care
9/18
hi - grosimea Hidraulică subterană examen-2015 Daniel SCRADEANU
acviferului pentru orice secţiune i plasată la distanţa xi de piezometrul P1.
10/18
2.3. Debitul curgerii totale

Debitul curgerii totale, debit care alimentează lacul de acumulare, se calculează pe baza
ecuaţiei bilanţului hidrologic anual :
Q = [P − (E + w )]⋅ S BH
FACULTATIV !!!
La o examinare atentă a condiţiilor morfologice şi geologice în care este amplasat lacul de
acumulare se poate sesiza că:
• bazinul hidrografic al râului este constituit parţial din roci impermeabile şi în consecinţă
pe suprafaţă respectivă nu se produce infiltrare iar partea din precipitaţii care nu se
evaporă se transformă în totalitate în curgere totală;
• apa infiltrată în subteran, pe suprafaţa constituită din roci permeabile, realimentează râul
pe malul stâng şi creşte debitul curgerii totale.
Debitul curgerii totale estimat cu ecuaţia bilanţului hidrologic în forma simplificată, în
condiţiile geologice din zona lacului, conduce la o valoare subestimată a debitului curgerii
totale.
Datele puse la dispoziţie permit studenţilor "riguroşi" să încerce o estimare mai precisă a
debitului curgerii totale. Aştept cu interes soluţiile lor!!!
2.4. Viteza medie a curgerii totale

Pentru o secţiune de curgere de forma dreptunghiulară cu o lăţime dată ( b ) şi o grosime
a curentului de apă măsurată ( h ) se poate estima viteza medie a apei ( Vapa ) în talvegul râului
ce va fi barat, cu relaţia:
Q
Vapa =
b⋅h
în care
Q - debitul curgerii totale
b ⋅ h - secţiunea de curgere (schematizată în formă dreptunghiulară)
11/18
3. PROBLEME ALE LACULUI DE ACUMULARE

Principalele probleme ale lacului de acumulare sunt legate de stabilitatea barajului sub
presiunea exercitată de apa din lac, durata de umplere cu apă a lacului până la cota maximă
proiectată şi durata de colmatare cu sedimente a lacului.
Se vor vizialuza datele necesare calculelor in doua profile morfologice :
• Longitudinal (de-a lungul raului barat, de la izvor pana la baraj)
• Transversal (paralel cu coronamentul barajului)
3.1. Presiunea pe baraj

Barajul este solicitat pe ambele părţi de presiunea exercitată de apă (Fig.3):
• în bieful amonte cota apei este cea corespunzătoare nivelului maxim (CO);
• în bieful aval cota apei este cea corespunzătoare nivelului de etiaj (CNET).
GCB
CO: Nivel maxim apă în lac
CNET: Nivel etiaj
CTB: Cota talveg la baraj
CFB:cota fundaţie baraj
GFB
Fig. 3. Calculul presiunilor pe paramentul amonte şi aval al barajului
Pentru calculul presiunilor pe baraj se vor lua în considerare două variante :
12/18
• secţiunea trapezoidală a barajului (Fig.3)
GCB
CO
CNET
CTB
Fig.4. Schematizare a secţiunii transversale a barajului pentru calculul diagramei

presiunilor hidrostatice
• secţiunea dreptunghiulară a barajului cu grosimea de la coronament (Fig.4)
Trasarea diagramelor presiunilor hidrostatice pe baraj, în cele două variante se va face în

ipoteza că greutatea volumetrică a apei este aceeaşi atât în bieful amonte cât şi în aval.
Reprezentarea grafică a celor două diagrame se va face pe acelaşi grafic pentru compararea
rezultatelor şi comentării diferenţelor.
3.2. Timpul de umplere cu apă a lacului de acumulare

Estimarea timpului necesar umplerii cu apă a lacului de acumulare până la cota maximă
proiectată se bazeză pe:
• Volumul lacului estimat din:
o Modelul digital al terenului pe baza hărţii topografice a zonei de
amplasare a barajului (Fig.1);
o Poziţia barajului care se obtine prin digitizarea hartii ( Fig.1);
o Cota maximă a apei in lac (Fig.3).
• Debitul mediu al curgerii totale ( Q ).
13/18
Timpul de umplere cu apă a lacului este:

Volum _ lac
Timp _ umplere =
Debitul mediu curgere totala
3.3. Timpul colmatării lacului cu sedimente

Estimarea timpului de umplere cu
sedimente a lacului va lua în
considerare numai sedimentele
antrenate prin alunecare în contact
cu substratul solid (Fig.5) şi
presupune următoarea succesiune de
calcule:
• Viteza de antrenare a
sedimentelor
o Panta hidraulică medie a
râului barat (J);
Fig.5. Model conceptual al antrenării prin alunecare
o Raza hidraulică a talvegului pe substrat solid a sedimentelor
râului barat (Rh);
o Viteza medie de antrenare a sedimentelor ( Vss _ medie ):
; D[m ]; R [m]
Rh 6 m
V = 26 ⋅ ⋅ R ⋅J;
ss _ medie
D h
sec h
o Viteza minimă de antrenare a sedimentelor ( Vss 0 ):
= g ⋅ (15 ⋅ D + 0,6 ); g ; D[cm]

cm cm
ssV0
sec  sec
• Debitul de sediment
o Grosimea minimă de apă corespunzătoare vitezei minime ( h0 ):
3
2
Vss 0 
0 h = h⋅
V
ss _ medie
14/18
o Debitul unitar de fluid pentru viteza minimă ( q0 ):
q0 = h0 ⋅Vss 0
o Debitul unitar de fluid pentru viteza medie (q):
q = h ⋅Vss _ medie
o Debitul unitar solid masic ( q s ):
3
⋅ J (q − q0 ); D[mm ]
7000 2
qs =
D
o Debit TOTAL solid MASIC (Qs):
Qs = qs ⋅ b
o Debit TOTAL solid VOLUMIC (Qv):
qs ⋅ b
QV =
ρ sed
• Timpul de colmatare cu sedimente a lacului
Volum _ lac
Timp _ colmatare =
Debitul TOTAL solid VOLUMIC
15/18
4. DISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTE

Distribuţia apei din lacul de acumulare spre cele două utilităţi presupune cunoaşterea
geometriei sistemului de conducte (Fig.6), caracteristicile materialului din care sunt construite
conductele şi caracteristicile sedimentelor care pot fi transportate în suspensie.
Cele două utilităţi sunt :
• Microhidrocentrala, la capătul conductei 2;
• Alimentarea cu apa, la capătul conductei 3 (cu cele două tronsoane: 3.1 şi 3.2).
Managementul apei din lacul de acumulare pentru cele două utilităţi presupune două etape:
• Calculul debitelor de lichid pe conducte (conductele 1, 2 şi 3);
• Calculul debitului solid transportat în suspensie pe conducta de aducţiune către
microhidrocentrală (conducta 2).
C0
C1
C123 H1
H2 1
H3
C2
3.1
C3
2 3
3.2
X3 X2 X1 X0
Fig.6. Sistemul de conducte pentru distribuirea apei din lacul de acumulare
16/18
4.1. Debitele de lichid distribuite

Calculul debitelor de lichid pe sistemul de conducte ramificate se face pe baza celor două
principii fundamentale ale hidrodinamicii:
• Principiul conservării energiei exprimat de sistemul de ecuaţii:
Q 21
H 1= ⋅L1
K1 2
 Q 21 Q 22
H 2 = 2 ⋅ L1 + 2 ⋅ L2
K K
1 2
Tabelul.4.1. K=f(D)
2 2
Q1 Q 3 D[mm] K[litri/sec]
H3 = ⋅ L1 + ⋅ L3 50 8.46
K 12 K 32 75 24.94
• Principiul conservării masei exprimat de ecuaţia: 100 53.72

125 97.4
Q1 = Q2 + Q3
150 158.4
175 238.9
200 341.1
În ecuaţiile sistemului conservării energiei, modulii de debit
225 467
( K1 , K 2 , K 3 ) sunt în funcţie de diametrul conductelor ( D1 , D2 , D3 ) cu
250 618.5
un coeficient Manning: n = 0,013 (Tabelul 4.1).
300 1006
350 1517
Pentru calcul debitelor Q1 , Q2 , Q3 şi a diametrului conductei 1 400 2166
450 2965
( D1 ) în condiţiile respectării principiului conservării energiei se
500 3927
utilizează ecuaţiile sistemului:
600 6386
700 9632
 H1 750 11580
Q1 = K1 ⋅
 L1 800 13750
900 18830
H − Q2 L 1000 24930
Q2 = K 2 ⋅  2 1
⋅
1 
1200 40550
2
L2 K1 L2 
1400 61160
H Q2 L 1600 87320

Q =K ⋅ 3
− 1 ⋅ 1 1800 119500
3 3
L K2 L 2000 158300
3 1 3
17/18
Succesiunea calculelor pentru determinarea debitelor Q1 , Q2 , Q3 şi a diametrului D1 este:
• Se calculează debitele Q1 , Q2 , Q3 conform sistemului care exprimă conservarea energiei
pentru un diametru D1 oarecare (se recomandă utilizarea diametrului conductei 2: D2

care este cunoscut).
• Se stabileşte prin încercări valoarea

modulului de debit care asigură
respectarea principiului conservării
masei ( Q1 = Q2 + Q3 ) ;
• Se stabileşte corelaţia între modulul

de debit şi diametrul conductelor
(Fig.7) pe baza datelor din Tabelul
4.1.:
D = 22,448⋅ K 0,375
• Se determină diametrul D1
corespunzător modulului de debit care
asigură respectarea principiului Fig.7. Corelaţia între modulul de debit şi
conservării masei pe baza corelaţiei: diametrul conductelor cu n = 0,013
D = 22,448⋅ K 0,375
4.2. Debitul solid în suspensie

Desprinderea unei particule solide de pe substrat se face atunci când forţa portantă ( Fy )
este mai mare decât forţa masică ( FG ; Fig.8):
Fy > FG
18/18
Hidraulică
Fig.8. subterană
Deplasarea examen-2015
în regim hidrodinamic a unei sfere Daniel SCRADEANU
în suspensie, într-o conductă
19/18
Evaluarea debitului solid în suspensie pe conducta 2, spre microhidrocentrală, presupune

următoarea succesiune de calcule:
• evaluarea vitezei de antrenare în suspensie a sedimentelor:
o calculul pantei hidraulice a conductei:
C sup− C inf
J=
L
o calculul razei hidraulice a conductei de aducţiune:
d
Rh =
4
o calculul vitezei medii de antrenare a particulelor:

1
1 6
V = ⋅ Rh ⋅ Rh ⋅ J
n
• evaluarea debitului în suspensie:

o calculul debitului total al suspensiei:
Qsuspensie = V ⋅ Sectiune _ curgere
o calculul vitezei de sedimentare în regim hidrostatic:

g ⋅ SD 2 s ρ
Vsed = ⋅ −1
18 ⋅ν ρapa 
o calculul procentului de sediment în suspensie ([cm] şi [sec] in formulă şi rezultă

p în [%]):
 24
1 Rh DS 5
⋅  
V
p= − g ⋅ DS ⋅ lg
V 3 4⋅
DS R h

sed
o calculul debitului masic solid în suspensie:

p
QMASIC _ solid = Qsuspensie ⋅ ⋅ρ
100 s
p 
o calculul debitului volumic lichid al suspensiei: QVOL _ lichid suspensie
=Q ⋅ 1−
100
20/18
CONCLUZII
Concluziile trebuie să fie un comentariu al rezultatelor obţinute, rezultate care să
fundamenteze o evaluare a eficienţei economice a celor două obiective:
realizarea lacului de acumulare;
distribuţia apei din lac pentru:
• microhidrocentrală;
• alimentarea cu apă.
FACULTATIV!!!
Viitorii manageri sunt invitaţi să:
• identifice factorii care determină creşterea profitului adus de:

o lacul de acumulare;
o distribuţia apei din lac pentru:
microhidrocentrală;
alimentare cu apă.
• stabilească o listă a costurilor ce trebuie cunoscute pentru o evaluare corectă a
profitului adus de:
o lacul de acumulare;
o distribuţia apei din lac pentru:
microhidrocentrală;
alimentare cu apă.
SUCCESE NEBĂNUITE!
21/18

Structura Referat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura Referat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidraulică subterană examen-2015 Daniel SCRADEANU

APA DIN CER

Obiectivele temei pentru examenul de HIDRAULICA SUBTERANA vizează evaluarea

1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă

Tabelul 1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă

BILANTUL HIDROLOGIC Sarcina piezometrică în P3 H3 m

1.2. Datele pentru managementul sistemului lac – baraj

Densitate sediment Ro_sed kg/m3

LAC-BARAJ Cota nivel maxim in lac C0 m

1.3. Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lac

Tabelul 1.3. Datele pentru calculul distributiei apei prin conducte

ATENTIE !! este OBLIGATORIU

Fig.1. Harta amplasamentului barajului şi lacului de acumulare.

Ecuaţia bilanţului hidrologic anual, în forma cea mai simplă este:

S BH - suprafaţa bazinului hidrografic. m [ ]

2.1. Evapotranspiraţia reală

LT = 300 + 25 ⋅Tm + 0,05 ⋅Tm2

2.2. Modulul de infiltrare

Fig.2. Secţiune pentru calculul modulului de infiltrare (w)

 h12 − h 22 h12 − h32 

2.3. Debitul curgerii totale

2.4. Viteza medie a curgerii totale

3. PROBLEME ALE LACULUI DE ACUMULARE

3.1. Presiunea pe baraj

CNET: Nivel etiaj

CTB: Cota talveg la baraj

CFB:cota fundaţie baraj

Fig. 3. Calculul presiunilor pe paramentul amonte şi aval al barajului

Pentru calculul presiunilor pe baraj se vor lua în considerare două variante :

• secţiunea trapezoidală a barajului (Fig.3)

Fig.4. Schematizare a secţiunii transversale a barajului pentru calculul diagramei

• secţiunea dreptunghiulară a barajului cu grosimea de la coronament (Fig.4)

Trasarea diagramelor presiunilor hidrostatice pe baraj, în cele două variante se va face în

3.2. Timpul de umplere cu apă a lacului de acumulare

Timpul de umplere cu apă a lacului este:

3.3. Timpul colmatării lacului cu sedimente

o Viteza medie de antrenare a sedimentelor ( Vss _ medie ):

o Viteza minimă de antrenare a sedimentelor ( Vss 0 ):

= g ⋅ (15 ⋅ D + 0,6 ); g ; D[cm]

o Grosimea minimă de apă corespunzătoare vitezei minime ( h0 ):

o Debitul unitar de fluid pentru viteza minimă ( q0 ):

o Debitul unitar de fluid pentru viteza medie (q):

o Debitul unitar solid masic ( q s ):

o Debit TOTAL solid MASIC (Qs):

o Debit TOTAL solid VOLUMIC (Qv):

• Timpul de colmatare cu sedimente a lacului

4. DISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTE

Fig.6. Sistemul de conducte pentru distribuirea apei din lacul de acumulare

4.1. Debitele de lichid distribuite

• Principiul conservării masei exprimat de ecuaţia: 100 53.72

• Se calculează debitele Q1 , Q2 , Q3 conform sistemului care exprimă conservarea energiei

pentru un diametru D1 oarecare (se recomandă utilizarea diametrului conductei 2: D2

• Se stabileşte prin încercări valoarea

• Se stabileşte corelaţia între modulul

4.2. Debitul solid în suspensie

Evaluarea debitului solid în suspensie pe conducta 2, spre microhidrocentrală, presupune

o calculul razei hidraulice a conductei de aducţiune:

o calculul vitezei medii de antrenare a particulelor:

• evaluarea debitului în suspensie:

Qsuspensie = V ⋅ Sectiune _ curgere

o calculul vitezei de sedimentare în regim hidrostatic:

o calculul procentului de sediment în suspensie ([cm] şi [sec] in formulă şi rezultă

o calculul debitului masic solid în suspensie: