CAP.

AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

CAPITOLUL AL III-LEA
ATENUAREA UNDEI DE VIITURA

III.1. ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Volumul de protectie este rezervat in marile lacuri pentru a realiza atenuarea

debitelor maxime din perioada viiturilor. Atenuarea debitelor se face prin stocarea in lacul de
acumulare a unui volum mare de apa, adus in timpul viiturilor si restituit acestuia in timp, cu
un debit mai mic decat cel afluent. Prin realizarea lacului de acumulare se atenuiaza viiturile
si deci se micsoreaza impactul negativ al acestora. De asemenea sunt favorizate regularizarile
cursurilor de apa, desecarile terenurilor mlastinoase, irigarea terenurilor agricole.

Un lac de acumulare artificial, creat prin constructia unui baraj, influenteaza prin
poibilitatile sale de inmagazinare si prin capacitatea de evacuare a descarcarcatorilor sai
regimul de curgere al viiturilor. La cererea beneficiarilor unele lacuri sunt astfel dimensionate
incat debitul maxim cu o asigurare data care intra in lac, este redus intr-o masura impusa.
Desi, in general, nivelul apei in lac se gaseste sub nivelul deversorilor de suprafata si deci, o
parte din volumul de apa al viiturii se poate inmagazina in lac, este recomandabil a nu se
conta pe acest aport.

De aceea calculul atenuarii se face considerand ca la inceputul viiturii, apa in lac se

gaseste la cota crestei deversorului si ca urmare numai volumul situate deasupra crestei cotei
contribuie la reducerea debitelor afluente in lac. Pentru siguranta, se considera ca
descarcatorii de adancime nu functioneaza din cauza blocarii lor cu corpuri in suspensie sau
defectiunii vanelor. In cazul deversorilor prevazuti cu stavile este nevoie de o prognoza
exacta a apelor mari si o functionare desavarsita a instalatiilor hidromecanice. In oricare din
situatii, peste nivelul maim exceptional se lasa un spatiu de garda pana la coronament, pentru
ca valurile provocate de vant sa fie retinute in lac.

Debitele maxime in sectiunea barajului, pot proveni in urma topirii zapezilor, sau din
ploi torentiale ori de lunga durata. Debitele provenite din ploi depasesc in general pe cele
provenite din topirea zapezilor, pentru bazine reduse ca suprafata, iar la bazine foarte mari
situatia este inversa. La noi in tara cele mai mari valori ale debitelor maime provin din ploi
torentiale, cu exceptia debitelor Dunarii.

Pentru dimensionarea evacuatorilor, hidrograful de calcul se considera pentru debitul

maxim de asigurare impusa de standarde, functie de clasa de importanta a constructiei sau in
cazul cand in zona sunt centre populate, de asigurarea provenind din importanta obiectivelor
social-economice. Asigurarile impuse constructiilor hidrotehnice sunt (tabel):

29
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Clasa de importanta P(%) probabilitatea de depasire a debitului

In conditii normale de In conditii speciale de exploatare
exploatare (dimensionare) (verificare)
I 0.1 0.01
II 1.0 0.1
III 2.0 0.5
IV 5.0 1.0
V 10.0 3.0

Barajul Izvoru Muntelui are clasa de importanta I.

Volumul de protectie este utilizat pentru mentinerea pe o perioada scurta de timp a

unei parti a volumului adus de viitura. Acest volum este redat raului intr-o perioada mai mare
de timp. Astfel, se micsoreaza valoarea debitului maxim care curge pe rau in aval de baraj,
proportile inundabilitatii terenului scazand. Raportul dintre (debitul efluent maxim) si
(debitul afluent maxim) se defineste drept coeficient de atenuare a viiturii:

Cu cat valoarea debitului maxim efluent ( sau defluent) este mai mica, cu atat
atenuarea undei de viitura este mai buna, iar volumul de protectie, asigurat prin
suprainaltarea barajului peste cota retentiei normale, are o eficienta mai buna.

In conditiile economice ale tarii noastre se considera ca un lac de acumulare,

avand ca scop principal o folosinta energetica sau de alimentare cu apa a unor
consumatori, merita a fi supradimensionat cu volumul de protectie, daca se gaseste un
coeficient de atenuare , adica daca valorile maxime ale debitelor afluente
sunt micsorate cu cel putin 15%.

Fig.3.1. Atenuarea undei de viitura

30
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

In Fig.3.2. se prezinta hidrograful undei de viitura afluente in lac. Debitul

maxim al acestui hidrograf este Q0.1%?= 2400 m3/s.

Unda de viitura
3000

2500

2000
Q af[mc/s]

1500

1000

500

0
0 50 100 150 200
timp [h]

Fig.3.2. Hidrograful undei de viitura

Calculul atenuarii undei de viitura se poate face prin doua metode:

I. Metoda simplificata;
II. Metoda grafo-analitica.

Metodele aproximative sunt expeditive, mai putin precise, dar suficient de

exacte pentru stabilirea in prima etapa a capacitatii de atenuare sub influenta
deferitilor parametrii (capacitatea, respectiv dimensiunile evacuatorilor, nivelul apei
maim admis in lac, debitul maim defluent care este admis in aval, etc).
Metodele exacte sunt mai laborioase si sunt de obicei folosite pentru solutia
sau grupul de solutii cu mai multa viabilitate care s-au selectat prin metodele
aproimative.
Indiferent de metoda de rezolvare, sunt necesare functii de initializare, si
anume:
- Hidrograful undei de viitura, obtinut prin selectie statica la asigurarea de
calcul sau verificare, pe baza datelor hidrometrice din statia sau statiile
hidrometrice cele mai apropiate de sectiunea de calcul;
- Cheia deversorului, care se calculeaza tinand seama de tipul evacuatorului de
suprafata, latimea sa si conditiile de functionare;
- Curba de volum a acumularii, din care se utilizeaza zona de deasupra cotei
crestei evacuatorilor de suprafata ce vor functiona.

31
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

III.2.METODE DE CALCUL AL ATENUARII

3.2.1. METODE BAZATE PE BILANTUL VOLUMELOR

3.2.1.1.METODA SIMPLIFICATA

Prin metoda simplificata se urmareste determinarea coeficientului α la diferite

valori ale volumului de protectie, cat si alegerea latimii b a deversorului. Aceasta
metoda consta in aproimarea undei de viitura cu o unda schematizata sub forma de
triunghi (OAB), cu o durata de ore mai mica decat . Volumul undei schematizate,
, trebuie sa fie aproximativ egal cu volumul real al undei de viitura.

Fig.3.3. Metoda simplificata

De asemenea de admite ca debitul evacuate peste deversor (efluent)

variaza liniar cu timpul (OC). Din fig.3.3. in care triunghiul OAC reprezinta la scara
desenului chiar volumul de protectie , rezulta:

- ;

Daca impartim cu rezulta:

32
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Cunoscand volumul viiturii si se poate deci determina coeficientul α

de atenuare a viiturii. Acest calcul rapid se poate efectua in fazele de anteproiect,
pentru un numar mai mare de variante ale volumului de protective, admitand ulterior
acel volum de protectie pentru care atat α, cat si valoarea suprainaltarii barajului, sunt
convenabile.

Metoda simplificata nu urmareste sa determine curba debitelor efluente si

din acest motiv nu se face nici o ipoteza asupra alurii acestei curbe, dupa atingerea
valorii maxime . Se poate allege o dreapta orizontala sau o dreapta inclinata,
aceasta neavand nici o influenta asupra calculului coeficientului de atenuare.

Pentru datele din proiect:

Rezulta volumul viiturii:

Pentru diferite valori ale suprainaltarii barajului peste cota retentiei normale
(deveror in cazul nostru), , se obtin diferite valori posibile ale volumului
de protectie si folosind formula lui α si valoarea volumului viiturii se obtin
datele din tabelul :

Tabelul 3.1.: Calculul coeficientului de atenuare, α

h ICSE hd Vt Vp α
mdM m mil.mc mil.mc
509 0 998.3743 0 1
509.5 0.5 1012.29365 13.91935 0.968
510 1 1026.213 27.8387 0.936
510.5 1.5 1040.848 42.4737 0.902
511 2 1055.483 57.1087 0.868
511.5 2.5 1070.1185 71.7442 0.834
512 3 1084.754 86.3797 0.800
512.5 3.5 1099.389 101.0147 0.766
513 4 1114.024 115.6497 0.732
513.5 4.5 1128.659 130.2847 0.698
514 5 1143.294 144.9197 0.665
514.5 5.5 1157.929 159.5547 0.631
515 6 1172.564 174.1897 0.597

33
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Din acest tabel se oberva ca pentru o suprainaltare de peste 2,5 m, coeficientul

de atenuare α are valori mai mici de 0,85, deci crearea volumului de protectie devine
eficienta.

3.2.1.2. METODA GRAFO-ANALITICA

Atunci cand se urmareste determinarea curbei debitelor efluente in timp

, se foloesc alte metode care rezolva, prin aproimatii succesive sau grafic,
ecuatia de continuitate a volumelor afluente si efluente din lacul de acumulare intr-un
interval de timp Aceasta ecuatie este:

(1)

- volumul de apa afluent in intervalul

- volumul de apa efluent din lac in intervalul

- volumul de apa acumulata in lac in intervalul

Metoda este cu atat mai exacta cu cat este mai mic. In calculul numeric se
alege pasul de timp .

Volumul mediu de apa afluenta in lac, in intervalul , se mai

poate scrie ca:

- debitele afluente in lac la momentul i, respectiv i+1, capetele

intervalului .

Volumul efluent e exprima cu relatia :

- valoarea medie a debitului deverat peste baraj in intervalul de timp ;

- valoarea medie a debitului turbinat in intervalul de timp ;

- valoarea medie a debitului evacuat in aval prin golirile de fund.

De obicei, debitul si sunt neglijabile in raport cu si in

consecinta se poate scrie:

34
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

(2)

Prin rezolvarea ecuatiei rezulta . Rezolvarea grafo-analitica se face in etape

succesive astfel:

a. In primul rand se calculeaza termenul din membru 1 al ecuatiei (1), respectiv

(2), ceea ce se rezuma la aproximarea curbei reale de viitura, cu una
schematizata in trepte, dupa cum este ilustrat in fig.3.4.

Fig.3.4. Schematizarea curbei de viitura

Calculul se face dupa modelul din tabelul:

Tabelul 3.2: Calculul volumelor afluente in lac:

35
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

b. Datele necesare in coloana se citesc de pe curba de viitura (Anexa 1),

corespunzator momentului respectiv. Ultima coloana a tabelului calculeaza
chiar volumul mediu de apa afluent in lac, in intervalul .

In urma calculelor rezulta tabelul:

Tabelul 3.3: Calculul volumelor afluente in lac

Timpul Q afl Q afl * Δt ΔV afl med.

h mc/s mil. mc mil. mc
0 0 0 0 -
1 5 50 0.9 0.45
2 10 160 2.88 1.89
3 15 300 5.4 4.14
4 20 450 8.1 6.75
5 25 650 11.7 9.9
6 30 920 16.56 14.13
7 35 1240 22.32 19.44
8 40 1650 29.7 26.01
9 45 2100 37.8 33.75
10 50 2330 41.94 39.87
11 55 2400 43.2 42.57
12 60 2150 38.7 40.95
13 65 1800 32.4 35.55
14 70 1430 25.74 29.07
15 75 1140 20.52 23.13
16 80 870 15.66 18.09
17 85 670 12.06 13.86
18 90 520 9.36 10.71
19 95 420 7.56 8.46
20 100 350 6.3 6.93
21 105 290 5.22 5.76
22 110 250 4.5 4.86
23 115 210 3.78 4.14
24 120 180 3.24 3.51
25 125 150 2.7 2.97
26 130 120 2.16 2.43
27 135 100 1.8 1.98
28 140 80 1.44 1.62
29 145 60 1.08 1.26
30 150 50 0.9 0.99
31 155 20 0.36 0.63
32 160 10 0.18 0.27
Vv= 416.07

36
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Volumul de apa deversat in intervalul de timp va fi:

(3)

Luand valorile diferite ale inaltimii lamei deversante si folosind relatia (3) se
poate calcula tabelul:

Tabelul 3.4: Calculul debitului deversat:

hd hd (3/2) m Q dev ΔVdev 1/2 ΔVdev

m m mc/s mil. mc mil. mc
0 0 0.4111 0 0 0
0.5 0.353553 0.4111 29.615 0.533 0.267
1 1 0.4111 83.763 1.508 0.754
1.5 1.837117 0.41905 156.859 2.823 1.412
2 2.828427 0.42675 245.938 4.427 2.213
2.5 3.952847 0.4342 349.709 6.295 3.147
3 5.196152 0.4414 467.328 8.412 4.206
3.5 6.5479 0.44835 598.173 10.767 5.384
4 8 0.45505 741.748 13.351 6.676
4.5 9.545942 0.4615 897.631 16.157 8.079
5 11.18034 0.4677 1065.442 19.178 9.589
5.5 12.89864 0.47365 1244.827 22.407 11.203
6 14.69694 0.47935 1435.446 25.838 12.919

Cu datele din tabel se poate trasa si cheia limnimetrica .

Fig. 3.5. Cheia limnimetrica a deversorului

7

4
h [m]

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
Q [mc/s]

37
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

c. Foloind datele din tabelul 3.1, coloanele si si repectiv (calc. Debitului

deversat), coloana 1/2 ΔVdev , se calculeaza datele din tabelul:

Tabelul 3.5: Calcularea functiilor epurei atenuarii:

hd Vp 1/2 ΔVdev Vp+1/2 Δvdev Vp-1/2 ΔVdev

m mil. mc mil. mc mil. mc mil. mc
0 0 0 0 0
0.5 13.91935 0.267 14.186 13.653
1 27.8387 0.754 28.593 27.085
1.5 42.4737 1.412 43.885 41.062
2 57.1087 2.213 59.322 54.895
2.5 71.7442 3.147 74.892 68.597
3 86.3797 4.206 90.586 82.174
3.5 101.0147 5.384 106.398 95.631
4 115.6497 6.676 122.325 108.974
4.5 130.2847 8.079 138.363 122.206
5 144.9197 9.589 154.509 135.331
5.5 159.5547 11.203 170.758 148.351
6 174.1897 12.919 187.109 161.271

Cu valorile obtinute in acest tabel, pe un format A3, se traseaza curbele

si :

Fig. 3.6. Epura atenuarii

7

4
hd [m]

Vp
3 Vp+1/2 Vdev
Vp-1/2Vdev
2

0
0 50 100 150 200
Vp [mil.mc]

38
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

d. Curbele din figura vor fi folosite pentru integrarea ecuatiei (2). Pentru a ilustra
modul cum se face acest lucru sa presupunem ca la un anumit moment de timp
al desfasurarii fenomenului nivelul apei in lac a ajuns la o cota
corespunzatoare unei inaltimi a lamei deversante. De asemenea
presupunem ca in urmatorul interval de timp soseste in lac
volumul de apa , corespunzator membrului 1 din relatia (2). Asa cum
se vede pe fig.3.7. , pe orizontala corespunzatoare lui (care intersecteaza
curbele in punctele B,C,D) e construieste segmentul de dreapta
. Verticala dusa prin punctul E intalneste curba in punctul F, iar
orizontala acestuia intersecteaza curbele in punctele G si respectiv H.
Proiectia punctului G pe dreapta BE o notam cu I. Deoarece prin constructia
geometrica

; ;

Adica segmentul CI reprezinta volumul de apa acumulat in lac in intervalul de

timp considerat.

Fig. 3.7. Epura teoretica a atenuarii

e. In mod logic daca am cunoaste volumele acumulate in lac in fiecare interval

de timp, am putea determina nivelul in lac la sfarsitul fiecarui interval de timp

39
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

prin constructia succesiva a punctelor C, I, G. Deoarece insa nu cunoastem

aceste volume acumulate, , dar cunoastem volumul afluent ,
atunci constructia pleaca din punctul B (corepunzatoare cotei ), se
realizeaza segmentul BE si se obtine punctul F, care corespunde nivelului apei
in lac la sfarsitul intervalului respectiv de timp si al inceputul celui urmator.
Constructia se incepe din origine.

Fig. 3.8. Calculul nivelului in lac si a inaltimii lamei deversante la diverse momente

Plecand de la momentul t=0 de la nivelul retentiei normale NRN in lac

, se construieste segmentul . Se duce verticala 12, nivelul
corepunzator punctului 2, reprezentand nivelul in lac la sfarsitul primului
interval de timp si inceputul celui de-al doilea. Dupa aceea se construieste segmentul
34= , se ridica verticala 45, gaind astfel nivelul in lac la sfarsitul celui de-al
doilea interval si inceputul celui de-al treilea. Atunci cand segmentul
da un punct situat intre curbe, ceea ce doveseste ca in lac soseste un volum de
apa mai mic decat cel evacuat de deversor , constructia se realizeaza analog, dar
verticalele coboara. Cota corespunzatoare acestui moment reprezinta cota maima in
lac, careia ii corespunde debitul maxim efluent. In continuare se obtine ramura
decendenta a curbei Se procedeaza in acest mod pana la epuizarea duratei
viiturii. Acest calcul cu valori concrete ale proiectului, este reprezentat in figura 3.9.

40
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig. 3.9. Epura viiturii (determinata prin calcul)

41
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Rezultatele obtinute succesiv prin constructia aratata sunt centralizate in tabelul

3.6. in acest tabel valorile au fost luate din tabelul 3.3, valorile s-au
obtinut prin constructia grafica de pe figura 3.9, iar valorile s-au obtinut din cheia
limnimetrica a deverorului, sau din formula (3), pentru fiecare valoare .

Tabelul 3.6: Calculul debitelor efluente

ΔV afl
t med. hd Qefl
h mil. mc m mc/s
0 - m=0.45
5 0.45 0.01 0.092
10 1.89 0.1 2.899
15 4.14 0.2 8.201
20 6.75 0.35 18.985
25 9.9 0.6 42.613
30 14.13 0.95 84.900
35 19.44 1.55 176.936
40 26.01 2.15 289.053
45 33.75 3.05 488.393
50 39.87 3.95 719.806
55 42.57 4.85 979.338
60 40.95 5.5 1182.671
65 35.55 6 1347.556
70 29.07 6.15 1398.404
75 23.13 6.1 1381.385
80 18.09 5.9 1314.008
85 13.86 5.6 1215.072
90 10.71 5.25 1102.958
95 8.46 4.85 979.338
100 6.93 4.4 846.250
105 5.76 4.05 747.313
110 4.86 3.7 652.563
115 4.14 3.3 549.656
120 3.51 3 476.433
125 2.97 2.7 406.786
130 2.43 2.4 340.908
135 1.98 2.15 289.053
140 1.62 1.95 249.673
145 1.26 1.75 212.264
150 0.99 1.55 176.936
155 0.63 1.45 160.093
160 0.27 1.2 120.529

42
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Cu datele astfel obtinute se poate trasa acum curba , pe acelasi grafic in

care este reprezentat . Se obtine reprezentarea din figura 3.10, in care se arata
modul in care s-a realizat atenuarea viiturii afluente in lac. De asemenea se poate
calcula mai exact coeficientul de atenuare:

Ceea ce arata ca atenuarea este eficienta si deci barajul merita suprainaltat

pentru a obtine volumul de protectie care sa permita aceasta atenuare.

2500

2000

1500
Q [m/s]

Q efluent
Q afluent
1000

500

0
0 50 t100
[h] 150 200

Fig.3.10. Atenuarea undei de viitura

43
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

3.2.2. METODA DINAMICA BAZATA PE ECUATIILE SAINT-

VENANT

Deşi în realitate curgerea pe albii naturale şi canale este de regulă

tridimensională (are componente ale vitezei în secţiune orizontală, longitudinală şi
transversală) este necesar să se apeleze la schematizări simplificate, adică se admite o
schematizare unidimensională.

Astfel curgerea nepermanentă pe albii şi canale este descrisă prin evoluţia în

timp, în orice secţiune transversală, a doua variabile dependente şi anume: cota
suprafeţei libere z (sau adâncimea curentului h) şi debitul Q (sau viteza medie în
secţiune v).

Aceste variabile dependente definesc starea mişcării în raport cu două variabile

independente: poziţia spaţială în lungul albiei x (faţă de o origine aleasă convenabil)
şi timpul t (faţă de momentul apariţiei perturbaţiei).

Ipotezele care stau la baza modelului unidimensional sunt ipotezele SAINT

VENANT:

- curgerea este unidimensională, cu viteza uniformă în secţiune transversală şi

suprafaţa liberă orizontală în direcţie transversală;

- curbura liniilor de curent este redusă, iar acceleraţiile după verticală sunt
neglijabile, astfel încât distribuţia de presiune în secţiune transversală este
hidrostatică;

- efectele turbulenţelor şi frecărilor la patul albiei sunt descrise de relaţii identice

cu cele din mişcarea permanentă;

- panta medie a talvegului în lungul curgerii este suficient de redusă, astfel încât
se poate aproxima cosinusul unghiului făcut de pat cu orizontala cu 1, iar sin   tg

- forma geometrică a secţiunii transversale se admite arbitrară şi variabilă în

lungul albiei, dar cu variaţii lente care să nu afecteze puternic curbura liniilor de
curent.

Forma integrală a ecuaţiilor SAINT VENANT

Se consideră un volum de control în domeniul (x,t) delimitat de două secţiuni

transversale (plasate la poziţiile x=x1 şi respectiv x=x2 în lungul curentului) şi încadrat
între două momente consecutive de timp (t=t1 şi respectiv t=t2).

44
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Forma diferenţială a ecuaţiei de continuitate (conservarea masei) derivă din

următorul enunţ: cantitatea netă de masă intrată în volumul de control în intervalul (t1-
t2) trebuie să fie egală cu masa volumului acumulat în volumul de control în acelaşi
interval.

Ecuaţia de continuitate are următoarea expresie:

x2 t2

 S
x1
t2  St1 dx   Qx1  Qx 2 dt
t1

unde: S – suprafaţa secţiunii vii;

Q – debitul curentului;

Ecuaţia de conservare a cantităţii de mişcare are următoarea expresie:

   
x2

 Qt1 dx   Q  V x1  Q  V x2 dt  g  I1 x1  I1 x2 dt  g   I 2 dxdt  g   S J 0  J f dxdt
t2 t2 t2 x2 t2 x2

 Q
x1
t2
t1 t1 t1 x1 t1 x1
unde: S – suprafaţa secţiunii vii;

Q – debitul curentului;

V – viteza uniformă în secţiune transversală;

g – acceleraţia gravitaţională;

J0 – panta medie a talvegului;

Jf – panta de frecare în regim permanent;

h x 

I1   hx   z  bx, z   dz ;
0

 bx, z  
h x 

I2   h  x   z      dz
0  x  hconst

S-a ţinut seama de faptul că albia are secţiune variabilă în lungul curgerii, deci
b=b(x,z) şi de asemenea h=h(x).

45
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Forma diferenţială a ecuaţiilor SAINT VENANT

Ecuaţia de continuitate are următoarea expresie:

h 1 Q
 0
t B x
Ecuaţia de mişcare are următoarea expresie:

h V V 1 V
  J Jf sau
x g x g t
h
 
 
  Q 2 1 Q
J Jf
x 2 gA2 x gA t

unde: Q – debitul curentului;

h – adancime

V – viteza în secţiune transversală;

g – acceleraţia gravitaţională;

J – panta medie a talvegului;

Jf – panta de frecare în regim permanent; J f K 2  Q Q ;

A – sectiunea transversala

Această relaţie reprezintă Ecuaţia energiei (dinamică) a lui Bernoulli pentru

mişcare semipermanentă Gradual Variată cu suprafaţă liberă scrisă în forma
neconservativă sau Forma conservativă (exprimând viteza în funcţie de debit):

Împreună cu ecuaţia de continuitate în oricare din formele formează ecuaţiile

curgerii cu suprafaţă liberă ale lui Barrè de Saint-Venant. Aceste ecuaţii
hiperbolice, cu derivate parţiale nu pot fi integrate analitic datorită complexităţii lor
matematice. Pentru aplicaţii practice, soluţii ale acestui sistem pot fi obţinute prin
metode numerice bazate pe paşi cum ar fi metoda diferenţelor finite sau cea a
caracteristicilor şi metoda elementelor sau volumelor finite.

În continuare va fi prezentată o metodă implicită în regim nepermanent

(schema Preissman în patru puncte).

46
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

3.2.2.1. METODA PREISSMAN

Baza metodelor cu diferenţe finite o constituie înlocuirea funcţiilor de

variabile continue prin funcţii definite pe un număr finit de puncte din domeniul de
interes.

Aceste puncte discrete alcătuiesc reţeaua de calcul, iar funcţiile de argument

discret asociate nodurilor de reţea se vor numi funcţii de reţea.

Derivatele parţiale se înlocuiesc prin expresii în diferenţe finite, iar ecuaţiile

cu derivate parţiale care guvernează comportarea mediului continuu se înlocuiesc prin
ecuaţii de aproximare cu diferenţe finite de forma unor ecuaţii algebrice lineare sau
nelineare în raport cu funcţiile de reţea.

Schemele în diferenţe finite corespund diverselor maniere prin care derivatele

parţiale şi termenii nederivativi din ecuaţiile originare se exprimă cu ajutorul
funcţiilor de reţea.

Pentru curgerea unidimensională şi nepermanentă pe albii, variabilele

independenta sunt poziţia spaţială x şi timpul t, iar variabilele (funcţiile) care depind
de ele sunt debitul/viteza şi cota/adâncimea apei, precum şi mărimile hidraulice (arie,
lăţime la suprafaţa liberă etc.) care sunt funcţii de acestea.

Reţeaua de calcul se precizează în planul (x,t), pe domeniul de interes al

problemei ( x0  x  x f ; 0  t  T ), folosind paşi spaţiali, x şi respectiv temporali,
t . Paşii de discretizare pot să fie egali sau inegali (după oricare dintre coordonatele
x şi t), decizia asupra acestui aspect depinzând de tipul de albie şi de datele
geomorfologice disponibile, precum şi de caracterul lent sau brusc variat al procesului
de curgere analizat.

Derivatele parţiale din ecuaţiile Saint Venant se pot înlocui prin expresii în
diferenţe finite atât prin metode explicite, cât şi prin metode implicite.

Una dintre cele mai utilizate metode implicite este schema Preissman în 4
puncte (Fig. 3).

47
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig. 3.11. Schema Preissman în 4 puncte.

Schema Preissman în 4 puncte este o schemă cu diferenţe finite de tip implicit la

care variabilele dependente dintr-un nod de reţea x j , la timpul curent de calcul t i 1 ,
nu se pot calcula direct folosind în relaţii explicite datele cunoscute la momentul t i
din nodurile vecine.

În această schemă termenii nederivativi şi derivatele parţiale se aproximează (cu

ajutorul funcţiilor de reţea) astfel încât variabilele dependente necunoscute din nodul
x j sunt legate de cele din unul sau mai multe noduri vecine şi nu pot fi calculate
decât simultan pentru toate nodurile spaţiale de la momentul t i 1 , prin rezolvarea unui
sistem de ecuaţii algebrice lineare sau nelineare.

Fie o funcţie continuă f(x,t) care variază în funcţie de timp şi de distanţă.

Valoarea acestei funcţii şi a derivatelor sale prezentate în continuare sunt
aproximative deoarece există o anumită eroare cauzată de înlocuirea expresiilor
diferenţiale prin diferenţe finite.

  
f x, t    f i j11  1    f i j 1  1    f i j 1  1    f i j 
f

x x
1
  
 f i j11  f i j 1  1    f i j1  f i j 
f

t t
1
  
 f i j11  f i j1  1    f i j 1  f i j 

48
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

În aceste ecuaţii,  şi  sunt coeficienţi de ponderare în timp şi în spaţiu, care

pot lua valori între 0 şi 1.

Pentru   0,5 , se obţine schema clasică a lui Preissman. Cu această schemă,

dându-se valori pentru  se poate ajunge la:

 Pentru   0 : schemă complet explicită;

 Pentru   1 : schemă complet implicită;
 Pentru   0,5 : schema implicită în 4 puncte.
Pentru asigurarea stabilităţii numerice a schemei Preissman în literatura de
specialitate (Liggett şi Cunge – 1975 sau Krishnappan – 1981) este recomandată
valoarea   0,66 .

In simularile numerice efectuate cu programul HEC-RAS am folosit   0,5 si

 1

Dacă în aceste ecuaţii se aplică schema lui Preissman (schema clasică obţinută
pentru   0,5 ) se obţin următoarele ecuaţii cu derivate parţiale:

h hi j 11  hi j 1 hi j 1  hi j
 
t 2t 2t
Q Qi 1  Qi 1 Qi j 1  Qi j
j 1 j
 
t 2t 2t

h hi j 11  hi j 1 hi j 1  hi j
  1   
x x x
j 1 j 1
Q Q  Qi Q j  Qi j
  i 1  1    i 1
x x x

În aceste ecuaţii pasul de timp este:

x  xi 1  xi .

3.2.2.1. CONSTRUCTIA MODELULUI NUMERIC IN HEC-RAS

Pentru constructia modelului numeric s-au folosit profilele transversale obtinute

prin masurare asa cum s-a prezentat in capitolul I (I.6. Date topo-batimetrice).
Datele, reprezentand adancimile in diverse puncte din lac, au fost introduse in
Hec-Ras prin butonul Edit/Enter Geometric Data, apoi Cross Section.

49
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig.3.12. Meniul Geometric Data din HEC-RAS

In meniul Cross Section Data am trecut datele a 27 de profile transversale.

Unul din ele reprezentand barajul, altele doua sunt aval de baraj, in bazinul disipator,
si restul in amonte de baraj in lac. In urma interpolarii s-au obtinut aproximativ 300 de
sectiuni transversale.

Fig.3.13. Meniul Cross Dection Data din HEC-RAS

50
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Pentru modelare avem:

- Conditii la limita amonte, reprezentand un hidrograf de debit ipotetic cu Qmax =

2400 mc/s;

- Conditii la limita aval de baraj, o cheie limnimetrica aval construita;

Fig.3.14. Conditii la limita in HEC-RAS

- Conditii initiale:
Qinitial = 5 mc/s;
Nivel in lac: 509 mdM;
Pas de timp: 30 min = Δt;
Toate stavilele ridicate (4X6 m).

3.2.2.2. REZULTATE HEC-RAS

In urma modelarii cu ajutorul programului Hec-Ras s-a obtinut o atenuare a

viiturii cu aproximativ 740 mc/s. De la un debit maxim afluent de 2400 mc/s la un
debit maxim de 1663 mc/s.

51
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig.3.15. Hidrograful defluent obtinut in HEC-RAS

III.3. EXPLOATAREA AMENAJARII LA APE MARI

3.3.1. REGULI GENERALE DE EXPLOATARE

Pentru o anumită acumulare, în momentul în care, în condiţii normale de

exploatare, debitul afluent în lac depăşeşte debitul instalat, se declara regimul de ape
mari şi se începe manevrarea evacuatorilor. Manevrarea evacuatorilor şi stările de
atenţie sau alarmă ale acumulării din amonte influenţează manevrarea evacuatorilor
acumulării considerate.

Punctul de plecare determinant în efectuarea manevrelor evacuatorilor ( vane

şi / sau stavile ) unei acumulări îl constituie informaţia, comunicată telefonic, privind
debitul evacuate de la centrala şi acumularea din amonte. La un interval de timp de (
15..360 ) minute – corespunzător parcurgerii distanţei între cele 2 acumulări – de la
această comunicare , se manevrează vanele şi / sau stavilele pentru a se evacua acelaşi
debit cu cel din amonte, eventual corectat cu diferenţa dintre debitele turbinate în cele
2 centrale sau cu diferenţa de bazin .

Viitura este anunţată sucursalei de către staţiile pluviometrice şi hidrometrice

din bazinele râurilor Bistrita sau Siret , prin grija DAS. Prin grija DHE care asigură
52
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

comanda operativă , se vor lua măsuri de aducere a cotei în lacul de acumulare la

nivelul minim de exploatare , pentru atenuarea (preluarea) undei de viitură şi a evita
pierderile de apă . Deasemeni , sucursala prin DHE va anunţa CNAR – DAS , iar
acesta va anunţa şi Comandamentul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor despre
începerea evacuării viiturii prin stavilele barajului.Anunţul se va face în timp util ,
adică 2 ore. Dacă acest lucru nu este posibil ca urmare a evoluţiei rapide a situaţiei ,
se acceptă şi anunţarea într-un termen mai scurt.

Se va încerca în raport cu timpul la dispoziţie până la depăşirea debitului

maxim turbinabil , cu informaţiile asupra duratei , formei şi amplitudinei undei de
viitură , o pregolire de atenuare a viiturii . Aceasta se va face numai respectând
prescripţiile regulamentelor de exploatare ( în special în ceea ce priveşte viteza de
coborâre a cotei în afara benzii de exploatare - 1m/ zi ) , şi în mod expres cu
aprobarea conducerii sucursalei şi a DAS .

În cazul existenţei legăturilor telefonice sau radio,personalul operativ de la

baraj va efectua manevrele comandate de DHE, comunicate prin şeful de tură de la
centrală. În cazul în care viitura nu este anunţată , adică DHE nu a primit informarea
în timp util pentru a comunica personalului de deservire operativă direct implicat ,
centrala funcţionând la sarcina maximă şi cota creşte, personalul de exploatare va
anunţa pe lângă DHE şi conducerea uzinei, secţiei şi centralei. Dacă există legătură cu
dispecerul, se vor efectua manevrele dispuse de acesta.

În cazul în care nu există nici o posibilitate de a lua legătura nici cu DHE , nici
cu centrala , personalul de la baraj va prelua întreaga responsabilitate a executării
manevrelor ce se impun pentru evacuarea viiturii . Orice manevră se va înscrie în
registru , cu specificarea următoarelor : ora efectuării, descărcătorul manevrat ( stavila
, clapetul , vana , descărcătorul de gheţuri ) , debit evacuat, deschiderea şi cota la
momentul respectiv. Obiectivul principal este evacuarea corectă a viiturii şi
menţinerea cotei în lac la NNR .

Momentul în care se preia pe proprie răspundere evacuarea viiturii , este acela

când cota în lac depăşeşte cu 10 … 20 cm NNR .

Important : Toate manevrele de evacuare a unui debit prin evacuatorii barajelor vor
începe în mod obligatoriu cu avertizarea prin semnale cu sirena (acolo unde aceasta
există) , urmate de realizarea unui debit (jet) de avertizare , de 10 mc/sec , timp de 15
min.Deabia după aceea se va trece la deversarea propriuzisă.

La existenţa legăturilor telefonice sau radio , în timpul evacuării debitelor

mari se urmăreşte ca variaţia cotei suprafeţei libere din lac să se facă în jurul
NNR . Se va observa permanent evoluţia cotei , această observaţie permiţând
corectarea debitelor evacuate faţă de debitele evacuate de la centrala şi
acumularea din amonte , corecţii datorate diferenţei de bazin , poziţiei diferite a
evacuatorilor celor 2 acumulări şi diferenţei de debit turbinat în cele 2 centrale .
53
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

În cazul barajelor prevăzute atât cu clapete, cât şi cu vane segment, manevra

începe cu deschiderea clapetelor. în ordinea prevăzută în regulamentele de exploatare
şi precizată la fiecare caz în parte în anexe. Numărul de trepte de manevră al
clapetelor este prevăzut în schema de manevră automată a clapetei. Manevrarea
vanelor segment începe, în aceeaşi ordine, după ce toate clapetele sunt coborâte.
Prima manevră a vanei o constituie o ridicare cu cel puţin 50 cm deasupra pragului (
condiţie impusă pentru ca vana să nu vibreze ), iar treptele următoare sunt de
asemenea de minim 50 cm. Este interzisă acţionarea în 2 trepte succesive a aceleiaşi
vane. La închidere atât clapetele cât şi vanele se manevrează în ordine inversă,
respectându-se aceleaşi condiţii pentru treptele de scădere.

3.3.2. PRAGURI AVERTIZARE – ALARMARE SI MOD DE ACTIONARE

A. Prima stare de alertă în care se află personalul este starea de “ ATENŢIE - 1 “.

Această stare coincide cu momentul în care personalul centralei şi barajului este
anunţat că la centrala din amonte a început deversarea.
În starea de “ ATENŢIE - 1” se va acţiona astfel :
- şeful de tură din centrală:
- anunţă barajistul propriu despre evoluţia undei de viitură şi începerea
deversării la centrala din amonte;
- dispune evacuarea debitului de avertizare pe albia veche;
- anunţă conducerea uzinei , secţiei şi centralei.
- barajistul:
- urmăreşte în permanenţă şi transmite cota în lac din 30 în 30 de minute ;
- începe completarea din oră în oră a registrului de manevră a descărcătorilor
(registrul de deversări) . Completează coloanele registrului de deversări .

B. A doua stare de alertă este “ ATENŢIE -2 “ caracterizată de momentul în

care se fac manevrele cu deversorii , deci debitul afluent la baraj depăşeşte pe cel
turbinat la central (debitul afluent este mai mare de ……. mc/sec. – valoarea este cea
din anexa corespunzătoare) .
În starea de “ ATENŢIE - 2 “ se va acţiona astfel :
- şeful de tură din centrală :
- obţine aprobarea de la DHE pentru începerea manevrelor cu descărcătorii
barajului ;
- dispune barajistului modul de manevrare ;
- anunţă centrala din aval despre începerea deversării .
- barajistul :
- la depăşirea cu 5 cm a NNR , începe operaţiile de manevră a descărcătorilor ,
cu deschideri făcute în conformitate cu cele prevăzute în anexa corespunzătoare
- urmăreşte menţinerea în permanenţă a cotei în lac la NNR ;

54
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

- completează registrul de manevrare al descărcătorilor . Când se atinge NNR ,

se consideră origine a timpului (t =0) . Din acest moment se urmăreşte într-un interval
de timp , notat cu ??t , care nu va depăşi 15 minute , evoluţia cotei în lac . Abaterile de
nivel faţă de starea anterioară , în plus sau minus, se notează cu ?? h . Se completează
coloanele registrului de deversare. În funcţie de ??t si ??h se calculează din diagramă
variaţia de debit ?Qev care trebuie evacuat (sau limitat) suplimentar. Aceste reguli se
aplică numai în cazul în care nu există legătură telefonică .

C. A treia stare de alertă este ”ALARMĂ – 1 ” caracterizată de momentul în

care debitul afluient depăşeşte primul prag de deversare (stabilit conform cu
regulamentul de exploatare ) .
În starea de ”ALARMĂ – 1 ” se va proceda astfel :
- se anunţă centrala din aval , conducerea uzinei şi secţiei ;
- se completează registrul de manevre la deversări ;
- se continuă operaţia de manevrare ca la punctul B. cu menţinerea cotei la
NNR .

D. A patra stare de alertă este ”ALARMĂ – 2 ” caracterizată de momentul în

care stavilele barajului sunt deschise complet , iar debitul evacuat depăşeşte valoarea
debitului de calcul al evacuatorilor .
În starea de ”ALARMĂ – 2 ” se va proceda astfel :
- se anunţă centrala din aval , conducerea uzinei şi secţiei ;
- se completează registrul de manevre la deversări ;
- se urmăreşte permanent creşterea nivelului în lac şi se notează în registru
momentele când acesta înregistrează creşteri din 5 în 5 cm .

E. A cincea stare de alertă este ”ALARMĂ EXCEPŢIONALĂ ” caracterizată

de momentul în care stavilele barajului sunt deschise complet , iar cota în lac
depăşeşte cu 70 cm NNR şi continuă să crească .
În starea de ”ALARMĂ EXCEPŢIONALĂ ” se va proceda astfel :
- se anunţă centrala din aval , conducerea uzinei şi secţiei ;
- se completează registrul de manevră la deversări ;
- se urmăreşte permanent cota şi se transmite orice modificare ;
- cu aprobarea Comandamentului zonal de Protecţie Civilă , obţinut prin
intermediul DHE , se declanşează sirena de anunţare a calamităţii .

55
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

3.3.3. REGIMURI DE FUNCTIONARE SI REGULI DE EXPLOATARE LA

BARAJUL IZVORUL MUNTELUI

a. Deciziile privind regimul de functionare se iau conform:

- Programului de mentenanta propus de S.H. Bistrita si aprobat de S.C.

Hidroelectrica S.A,
- Programului zilnic de exploatare aprobat de SC Hidroelectrica SA,
- Programului lunar de exploatare al marilor amenajari intocmit de ANAR si SC
Hidroelectrica SA,
- Cerintelor DEN,
- Situatiei hidrometeorologoce de scurta si de lunga durata, pentru situatiile
principale de exploatare.

b. La exploatarea in perioada de viitura parametrii inregistrati sunt:

- Cote citite orar,

- Puterea produsa de unde rezulta debitul turbinat;
- Debitul deversat la momentul respectiv;
- Prognoza de debit primita de la INMH;
- Avertizari meteo asupra precipitatiilor ce intra in calculul deciziei de
gospodarirea apelor luate de dispecer.

In cazul in care cota in lacul Izvorul Muntelui este peste 510 mdM, iar debitul
afluent incepe sa creasca datorita ploilor din bazin, se va proceda astfel:

- Se va anunta S.G.A. Neamt si Inspectoratul pentru situatii de urgenta Neamt

asupra unor eventuale deversari la barajul Izvorul Muntelui, obligatia anuntarii
populatiei revenind acestora.
- In situatia in care debitul afluent depaseste posibilitatea de turbinare a
canalului Piatra Neamt – Buhusi (80 mc/s) si cota este de 511 mdM, se iau masuri
pentru exploatarea CHE Stejaru la sarcina maxima, cu deversare la Pitra Neamt si
Captare. Functie de debitul afluent se pregateste o posibila deversare la Izvorul
Muntelui cu anuntarea prealabila a SGA Neamt, DAS Bacau si Inspectoratului pentru
situatii de urgenta.
- Deversarea se va face in transe crescatoare de 50 mc/s, cu anuntarea fiecarei
modificari la SGA Neamt, DAS Bacau si Inspectoratului pentru situatii de urgenta:
 Inainte de prima deversare se va actiona sistemul de avertizare – alarmare
numai cu acordul Inspectoratului pentru situatii de urgenta, cu mesaj
verbal de atentionare,
 Deversarea va incepe cu jet de avertizare de 10 mc/s timp de 15-20 minute,
in conformitate cu procedurile de exploatare.
 Debitul deversat se stabileste in raport cu mai multe cerinte:
o debitul afluent si prognoza evolutiei lui;
56
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

o debitul evacuat prin turbinare;

o debitul posibil de tranzitat prin sectiunea Captare Piatra Neamt pe albia
Bistritei.
 Valoarea debitului deversat este decisa de DAS Bacau.
- In situatia in care debitul afluent depaseste posibilitatea de turbinare a CHE
Stejaru (178 mc/s), iar cota depaseste 511,5 mdM se iau masuri pentru marirea sau
inceperea deversarii (daca acest lucru nu s-a facut inainte), cu anuntarea prealabila a
SGA Neamt, a Inspectoratului pentru situatii de urgenta si cu acordul DAS Bacau.
- Daca debitul deversat depaseste valoarea de 150 mc/s se impune evacuarea
unor zone din aval de baraj ce pot fi afectate in urma deversarii. Evacuarea va fi
asigurata de catre organele abilitate
S.H. Bistrita asigura, conform Legii apelor 107/1996 completata si modificata
cu legea 310/2004 si legea 112/2006, tranzitarea debitului maim deversabil
(2774 mc/s – la nivelul grinzii inferioare) in zona de influenta a amenajarii –
500 m aval de baraj.

c. Atributii ale personalului de exploatare operativa in situatii de

intrerupere a legaturii cu dispeceratul:

Instructiunile de eploatare in vigoare prevad ca la aparitia legaturii telefonice

cu dispecerul (DHE Bistrita) personalul de exploatare operativa din CHE Stejaru se
respecte urmatoarele:

- Se mentin parametrii de functionare ai grupurilor din CHE astfel incat acestea

sa functioneze cu maximul debitului turbinat posibil;
- Se urmareste cu frecventa solicitata de catre DHE Bistrita evolutia cotei in lac.
In raport cu aceasta se constata daca Qafl>Qdefl sau invers.
1) Daca Qafl>Qdefl (cota in amenajare inregistreaza crestere) se ctioneaza asupra
descarcatorilor pentru mentinerea nivelului in lac la max NNR.
2) Daca Qafl<Qdefl se actioneaza asupra descarcatorilor prin reducerea
deschiderilor astfel incat sa se mentina cota in jurul valorii existente in
momentul pierderii legaturii telefonice.
Toate manevrele efectuate se raporteaza la DHE Bitrita inmomentul restabilirii

legaturii telefonice. Tot in acest moment se prezinta o situatie detaliata a amenajarii,

situatie care include: modul de functionare a grupurilor, cota in lac, situatia
descarcatorilor cu deschiderile existente si tendinta prognozata de variatie a cotei.

Regulamentul de exploatare, in situatia intrruperii legaturii cu dispeceratul, da

libertatea in luarea deciziilor personalului operativ de tura (electrican sef de tura) in
raport cu manevrele ce urmeaza a le efectua pentru mentinerea in parametrii eistenti la
momentul intrruperii. Daca se constata o disfunctionalitate al unei element al
amenajarii (generator sau camp deversat care vibreaza sau nu mai poate fi actionat) se
compeseaza prin actionare asupra altui parametru deficienta respectiva.
57
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

In momentul stabilirii unui regim de exploatare DHE Bitrita precizeaza si

pentru personalul de exploatare operativa din CHE Stejaru Q ma defluent admis in
aval de amenajare in raport cu solicitarile dispeceratului apelor.

Cand se constata incadrarea in regimul de exploatare existent la momentul

intreruperii pentru o durata mai mare de timp se mentin frecventa si modul de
colectare a parametrilor amenajarii (cota in lac, puterea activa pe grupuri, starea
descarcatorilor) si se mentine regimul de functionare a generatoarelor la maximul
posibil energetic iar asupra descarcatorilor se actioneaza pentru mentinerea la cota
existenta.

Prelevarea datelor mentionate mai sus se inregistreaza fie in graficul zilei de

sarcina (daca sunt efectuate la ora din grafic) sau in raportul de tura. Tot in raportul de
tura se inregistreaza manevrele efectuate asupra descarcatorilor in vederea mentinerii
cotei in lac.

Datele se raporteaza la dispecer la retabilirea legaturii. In situatia speciala in

care se constata ca Qafl devine mai mic decat Q turbinat dupa inchiderea completa a
descarcatorilor se actioneaza asupra puterii totale active pe centrala prin reducere
pentru mentinerea cotei in lac deasupra nivelului minim de exploatare.

d. Parametrii definitori ai regimului de viitura

Debitul afluent in lac la proiectare (anul 1956). In

1997 I.S.P.H. a intocmit un studiu privind capacitatea lacului Izvorul Muntelui de a
atenua debitele maxime pe raul Bistrita tinand seama de nivelurile reale cu care se
exploateaza acumularea. Concluziile studiului arata ca cei 35 de ani de exploatare
adaugati la sirul de debite inregistreaza din 1919 conduc la micsorarea debitelor
maxime astfel ca debitul maxim de verificare devine mai
mic decat cel luat in considerare la proiectare. Acest debit atenuat prin baraj
(descarcatori) ajunge la valoarea de 1660 inferioara capacitatii maime de
evacuare.

Nivelul normal de retentie 513 mdM

Nivelul maxim 516 mdM
Chiar pentu viitura de 2835 , in cazul in care nivelul in lac inainte de
sosirea undei de viitura este 513 mdM se obtine o atenuare de 22 % in cazul
exploatarii fara prognoza si de 47% in cazul exploatarii cu prognoza la 12 ore.

Timp de golire a lacului la debitul evacuat maxim admis pana la cota N.N.R.
513 mdM este de 3 zile.

58
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

e. Masuri premergatoare perioadei de viituri

Deservirea hidrometeorologica a amenajarii hidoenergetice se face prin

I.N.M.H. cu care S.C. Hidroelectrica SA are contract pentru: “Prestarea de servicii
hidrologice si de gospodarire a apelor”.

S.H. Bistrita beneficiaza de urmatoarele date:

I. Debitele corespunzatoare, nivelurile inregistrate si starea raului de la statiile

hidrometrice de pe raurile Bitrita si iret si afluentii lor din bazinul hidrografic mijlociu
si inferior, tranmite zilnic la ora 9.00 ca buletine informative ce cuprind raul, statia
hidrometrica, starea raului, cota ( in cm), debitul (in mc/s) si precipitatii ( in mm).

II. Debitele si nivelurile de viitura, in situatiile de depasire a cotelor de aparare

transmise din 6 in 6 ore, pe maura receptionarii lor. Acest tabel contine in loc de
coloana cu precipitatii de la punctul I. doua coloane cu cotele de atentie si cotele de
inundabilitate.

III. Precipitatii in 24 ore inregistrate la statiile pluviometrice. Se transmit

zilnic la ora 9.00.

IV.Prognoza debitelor curente pentru urmatoarele 12 si 24 ore la statiile si

acumularile de pe raurile Bistrita si Siret, zinic la ora 10.00.

V.Prognoza debitelor maxime de viitura de anticipatie de 3-6 ore pentru

afluenti si 6-12 ore pentru raurile Bistrita si Siret.

VI. Prognoza apelor provenite din topirea zapezii, inainte si dupa topirea
aceteia. Volumele afluente in acumularea Izvorul Muntelui.

VII. Informatii hidropluviometrice si prognostice referitoare la raurile Bistrita

(aval Frumosu) si Siret (sector Dragesti – acumularea Galbeni), intocmite la cererea
S.H. Bistrita.

VIII. Prognoza hidrografelor de viitura in sectiunea Carnu pentru debite mai

mari de 400 la cote in acumularea Izvorul Muntelui mai mari de 510 mdM; 800
la cote in acumularea Izvorul Muntelui mai mari de 508 mdM si la debite mai
mari de 800 indiferent de nivelul din acumularea Izvorul Muntelui. In sectiunea
Straja, la debite mai mari de 150 si in sectiunea Dragesti la debite mai mari de
100 , conform instructiunilor de aplicare a programului VIDRA.
Informatiile se transmit curent pe calculator prin legatura inchiriata de la
Ministerul Telecomunicatiilor, iar in cazul nefunctionarii acesteia prin telex sau
telefon prin grija I.N.M.H.

59
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

IX. diagnoze pe 24 ore si prognoze pentru bazinul raului Bistrita pe 3 zile si

avertizari pe parcurs; precipitatii, temperatura aerului la 8.00 (minima si maxima),
grosimea stratului de zapada, dirctia si intensitatea vantului.
Datele se transmit la S.H. Bistrita prin fax.

f. Evacuarea viiturilor

Pana la atingerea nivelului in lac 513 mdM centrala va functiona conform cu

necesitatile sistemului energetic.

Din momentul atingerii cotei in lac 513 mdM debitul efluent va fi evacuat
astfel: prin centrala pana la epuizarea capacitatii de inghitire a turbinelor, iar diferenta
prin sistemul de evacuare a barajului.

Evacuarea viiturilor se face in doua moduri: in conditiile enexistentei sau

nefunctionarii sistemului de prognoza si in conditiile exitentei si functionarii corecte a
acestuia.

Functionarea fara prognoza

In cazul cresterii continue sau stationarii debitului afluent stabilirea debitului

total ( necesar a fi evacuat prin turbinare si prin organele de descarcare ale
barajului) se face in modul urmator:

Functie de cresterea de nivel orara masurata la mirele de la priza si baraj

folosind un grafic cu volumul si suprafata lacului in functie de nivelul apei, precum si
debitul turbinat se determina debitul afluent:

se extrage din graficul ce contine si nivelul apei in lac. Din

se scade , iar debitul rezultat este debitul necesar a fi evacuat prin
baraj.

In functie de marimea debitului necesar a fi evacuat prin baraj exista doua

cazuri Q<250 si Q>250 .

In cazul in care debitul ce urmeaza a fi evacuat prin baraj este mai mic de 250
se va proceda la dechiderea stavilelor segment cu 1,00 m in ordinea 17,16,18 si
15 si e va continua functionarea pana ce nivelul scade la cota 513 mdM. In cazul in
care nivelul continua sa creasca dupa 6 ore se recalculeaza si se determina
debitul necesar a fi evacuat prin baraj.

In cazul in care debitul necesar a fi evacuat prin baraj este mai mare de 250
se vor deschide in continuare, dupa necesitati stavilele tot in ordinea 17,16,18 si
60
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

15 in trepte de 50 cm sau 1,00 m socotind in permanenta ca debitul evacuat prin

stavile sa fie mai mare decat debitul necesar a fi evacuat prin baraj.

In cazul in care pe parcurs se constata o tendinta de scadere a nivelului in lac

se mentine ultima deschidere a stavilelor pana la scaderea nivelului in lac la cota 513
mdM.

In cazul in care nivelul continua sa creasca, e procedeaza la ridicarea stavilelor

segment pana la deschiderea lor completa si daca nivelul in lac continua sa creasca se
procedeaza la deschiderea golirilor de fund in ordinea 18, 15. Golirile 17 si 16 se
deschid numai in caz de extrema necesitate: in cazul in care nu se poate deschide una
din stavilele segment sau una din golirile 18 sau 15.

In momentul in care se anuleaza cresterea nivelului in lac se procedeaza la

inchiderea golirilor de fund. Imediat ce nivelul in lac incepe sa scada se reface din 6
in 6 ore calculul debitului afluent in lac si se procedeaza la inchiderea vanelor
segment in trepte de cate 50 cm sau 1,00 m. Manevrarea vanelor se face in ordinea
inversa deschiderii, adica ordinea 15,18,16,17.

La atingerea in lac a nivelului 513 mdM se cauta sa se mentina aceasta cota.

Functionarea fara prognoza nu este admisa si se face decat pentru cazuri

exceptionale si de scurta durata (cum ar fi intreruperea legaturilor telefonice si de
radio). In asemenea situatii se va asigura temporar urmarirea debitelor folosind
mijloace auto care sa faca naveta intre barajul Izvorul Muntelui si Farcasa sau apeland
la armata prin urmarire prin radio.

Functionarea cu prognoza

In cazul functionarii cu prognoza deosebim urmatoarele situatii pe perioada

evacuarii unei viituri dupa atingerea nivelului 513 mdM in lacul Izvorul Muntelui:

1) Crestrea debitului afluent se mareste continuu. Debitul necesar defluent se

stabileste din grafice folosind ca debit afluent care va veni dupa t ore ( 6 sau 12)

- se face media intre debitul afluent in momentul respectiv si debitul ;

- se calculeaza raportul in care este debitul afluent in momentul

respectiv;

- cu si se citeste de pe un grafic o corectie de nivel h;

- se aduna corectia h la cota in lac la momentul respectiv si e determina

;

- cu si se determina defluent dintr-un grafic.

Dupa necesitatile din 3 in 3 ore sau din 6 in 6 ore se repeta aceste calcule pana
in momentul in care ratia de crestere a debitului afluent incepe sa scada.
61
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

2) Cand ratia de crestere a debitului afluent incepe sa scada, toate previziunile

si pronosticurile meteorologice sunt favorabile si se poate aprecia ca in curt timp
cresterea debitului afluent va inceta se va proceda in modul urmator:

- in cazul in care debitul afluent este mai mare de 1400 se procedeaza ca

in cazul 1.

- in cazul in care debitul afluent este mai mic de 1400 se intra in grafic
si se determina coeficientul . Avand debitul prezis se determina defluent:
.

3) Cresterea debitului afluent se anuleaza. Prognoza privind nivelul apei si

conditiile atmosferice sunt favorabile. Se determina coeficientul si apoi
.

4) Debitul afluent scade, dar depaseste 400 . Se evacueaza acelasi debit

ca in cazul maximului viiturii. Se urmareste ca debitul defluent sa nu fie mai mic
decat cel rezultat din grafic. Se continua in acest mod pana la scaderea debitului
afluent la 400 sau atingerea cotei de 513 mdM. In cazul in care apar din nou
cresteri de debit se revine si se procedeaza ca in cazul 1.

5) Debitul afluent scade si este mai mic decat 400 . Se evacueaza 400
pana cand nivelul in lac scade la cota 513 mdM.

Deschiderea stavilelor segment si a golirilor de fund se va calcula folosind

grafice adecvate , ordinea de manevrare fiind cea descrisa la functionarea fara
prognoza.

Pentru orientare, la evacuarea debitelor prin baraj pentru debite afluente mai
mari de 1000 se vor folosi grafice care dau indicatii cu privire la evacuarea
debitelor de 1082 , 2212 si 2828 in conditiile exploatarii fara
prognoza si cu prognoza de 6, 12 si 24 ore.

La evacuarea viiturilor din lac trebuie neaparat sa se aiba in vedere ca debitele

evacuate prin baraj si centrala cumulate cu debitele adunate pe diferenta de bazin
situata in aval de barajul Izvorul Muntelui sa poata fi evacuate prin barajele din aval
(Pangarati, Vaduri, Piatra Neamt, Racova, Garleni, Bacau I si Bacau II) stiind ca
practic lacurile acestora au o capacitate de atenuare neinsemnata.

In cazul in care barajul Izvorul Muntelui si centrala „D. Leonida” se

evacueaza debite mai mari de 1220 in anotimpuri ploioase (ceea ce corespunde
atenuarii medii de 2212 cu 6 ore de prognoza) se atinge limita maxima a
capacitatii de evacuare la barajele Racova, Garleni, Bacau I si Bacau II.

Evacuarea undei de 2212 fara prognoza presupune evacuarea prin

centrala „D. Leonida” si barajul Izvorul Muntelui a unui debit de 1480 . Pentru
barajele din aval se ajunge la epuizarea capacitatii de evacuare a barajului Pangarati.
62
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

In cazul suprapunerii acestei evacuari cu debite mari pe afluentii din aval de Pangarati
capacitatea de evacuare a restului barajelor se depaseste si unda nu mai poate fi
evacuata in limita nivelelor maxime catastrofale prevazute la proiectare. Evacuarea
unor viituri cu debite defluente cuprinse intre 1400-1500 se poate face la limita
numai golind in prealabil lacurile din aval in conditiile in care pe diferenta de bazin
situata intre barajul Izvorul Muntelui si Siret nu se acumuleaza mai mult de 600
si cand durata evacuarii acestor debite la Izvorul Muntelui nu depaseste 6 ore (timp in
care se epuizeaza capacitatea de acumulare in toate lacurile pana la Racova si in
albie).

Viitura de 2835 in lacul Izvorul Muntelui nu poate fi evacuata fara

pericol pentru constructiile hidrotehnice aval de Izvorul Muntelui decat exploatand
lacul cu o prognoza care sa depaseasca 12 ore si in conditiile unei atentii deosebite la
evacuarea debitelor la celelalte baraje.

Fig.3.16. Cheia limnimetrica a deversorului (Hidroelectrica)

63
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

III.4. PROGRAM DE OPTIMIZARE A DESCHIDERII

STAVILELOR

Programul HEC-RAS dispune de un meniu unde se poate realiza o secventa de

programare ce poate controla inchiderea si deschiderea stavilelor. Cu ajutorul acestui
meniu am realizat doua cazuri diferite de manevra pentru stavile in functie de nivelul
apei in lac si de debitul afluent in lac.
Pentru primul caz, in care se tine cont de nivelul apei in lac, se poate considera
a fi o manevra fara prognoza. Cel mai usor parametru pe care putem sa-l aflam la
orice moment de timp este cota apei in lac.

In meniul Geometric Data avem Inline Structer, de unde alegem Rules.

Fig.3.17. Meniul Inline Structer Data din HEC-RAS

Putem realiza o schema de rulare folosind functiile prestabilite de HEC-

RAS.

64
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig.3.18. Fereasta pentru editarea programelor de deschidere a stavilelor in HEC-RAS

Pentru acest caz am realizat programul urmator, unde am pornit de la un nivel

al apei in lac de 513 mdM (NNR) si am deschis stavilele in ordinea 3,2,4,1 cand
nivelul apei depasea o anumita valoare. De asemea la trecerea viiturii, cand nivelul
apei scade, stavilele se inchid in ordinea inversa.

65
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

In urma rularii, pentru un hidrograf de debit afluent cu Qmax=2400 mc/s se

obtine un nivel maxim in lac de 517 mdM si un debit maxim de 1857 mc/s.

66
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Fig.3.19. Hidrograful afluent obtinut in urma deschiderii stavilelor, nivelul apei in lac,
debitul pe sub stavile (cazul in care se tine cont de nivelul apei in lac)

Atenuarea viiturii (optimizare deschidere stavile cu citirea

nivelului apei in lac)
2500

2000

Hidrograf afluent
Debit [mc/s]

1500
Hidrograf defluent
1000

500

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp relativ [ore]

Fig. 3.20. Comparare hidrograf afluent – hidrograf defluent

67
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Pentru al doilea caz am considerat ca avem o prognoza si cunoastem debitul

afluent in lac. Am realizat un program care sa deschisa sau sa inchida stavilele cu o
anumita distanta pentru diferite intervale de debite afluente in lac.

De aceasta data plecam de la nivelul apei in lac de 509 mdM (nivelul la

deversor), considerand ca avem o pregolire a lacului in asteptarea viiturii. Programul
realizat este urmatorul:

68
 CAP. AL III-LEA – Atenuarea undei de viitura

Pentru acest caz am obtinut un nivel in lac maxim mai mic Hmax= 516,15
mdM, deoarece stavilele se ridica mai repede si se face curgere libera pe sub acestea
pana la trecerea viiturii. De aceea si debitul maxim este 1664 mc/s ca si in cazul
atenuarii cu toate stavilele ridicate.

Fig.3.21. Hidrograful afluent obtinut in urma deschiderii stavilelor, nivelul apei in lac,
debitul pe sub stavile (cazul in care se tine cont de debitul afluent in lac)

Atenuarea viiturii (optimizare deschidere stavile in functie de

debitul afluent in lac)
2500

2000
Hidrograf afluent
1500
Debit [mc/s]

Hidrograf defluent
1000

500

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

-500
Timp relativ [ore]

Fig. 3.22. Comparare hidrograf afluent – hidrograf defluent

69