INMAGAZINAREA APEI

In constructia de inmagazinare trebuie pastrata si cantitatea necesara de apa care trebuie sa fie la dispozitia
organelor PSI in orice moment si in orice punct al retele, pentru combaterea incendiilor. Acest volum este numit rezerva
intangibila de incendiu.

De asemenea, mai trebuie asigurat un volum de apa pentru cazul in care in amonte de rezervor,
la sursa sau la aductiune apar situatii de avarie. Acest volum poarta numele de volum de avarie.

In unele cazuri mai pot fi inmagazinate volume de apa pentru functionarea intermitenta a statiei
de pompare care se gaseste imediat sau dupa rezervor, numite volum suplimentar sau volume
de apa justificate din considerente economice sau de siguranta.
Volumul inmagazinarii va avea cea mai mare valoare dintre cele doua valori calculate (conform STAS 4165-88):

(1.)

In mod normal volumul VR este format din volumul de compensare orara, volumul intangibil
pentru combaterea incendiilor si total sau partial volumul de avarie.

Inmagazinarea trebuie sa asigure presiunea in retea.

Debitul orar cerut de retea trebuie asigurat la presiunea necesara ceruta la bransament. Aceasta duce la amplasarea cuvei
rezervorului la o cota convenabil aleasa astfel incat sa se asigure presiunea la bransament intrucat pomparea directa a
apei in retea cu un debit care sa urmareasca cererea de apa este o solutie mai greu de realizat.

Rezervorul se amplaseaza in apropiere de consumator, la o cota convenabila, astfel incat sa

asigure o functionare robusta si economica a sistemului de alimentare cu apa.
2. Constructii de inmagazinare

Constructiile care servesc pentru inmagazinarea apei se numesc rezervoare. Acestea sunt
caracterizate prin: capacitate utila, forma si cota de nivel a fundului.

Capacitatea utila a rezervoarelor se determina in functie de scopul in care sunt folosite. Forma
si dimensiunile geometrice se stabilesc in functie de capacitate astfel incat sa se poata asigura
distributia apei in retea cu presiunea de serviciu necesara.

Rezervoarele pot fi amplasate pe o cota dominanta care domina centrul populat sau obiectivul
industrial sau agricol.

Constructia poate fi (fig. 1.):

rezervor subteran ingropat, cu toate cotele sub cota terenului;
rezervor subteran partial ingropat, cu cota radier sub cota teren la adancimea de inghet, dar acoperit;
rezervor suprateran sau castel de apa, cu cotele deasupra cotei terenului.
Fig.1. Constructii pentru inmagazinarea apei
a. rezervor subteran ingropat
b. rezervor subteran semiingropat
c. rezervor suprateran
d. castel de apa
Alegerea amplasamentului se face in baza calculelor tehnico-economice.

Solutia rezervor subteran impune amplasarea acestuia la distanta de centrul populat pe o cota
dominanta pentru a se asigura presiunea ceruta de consumatori fara pompare. In acest caz,
reteaua rezulta mai scumpa.

Castelele de apa se amplaseaza in centrul de greutate al consumului retelei, costul acesteia

fiind mai mic, dar costul castelului este mai mare din cauza constructiei de sustinere.

Se poate adopta o solutie combinata, un rezervor din care apa este pompata intr-un castel de
apa pentru a se reduce volumul acestuia.
3. Determinarea cotei inmagazinarii

Cota rezervorului se determina astfel incat reteaua de distributie sa asigure la consumatori

presiunea la bransament (tabelul 1.)

Valoarea presiunii la bransament este valoarea presiunii apei in conducta de serviciu care
asigura alimentarea cu apa in conditii normale la robinetele tuturor obiectelor sanitare instalate
in locuinta.

Valoarea presiunii la bransament Hb masurata in metri coloana de apa peste cota terenului se
obtine:

(2.)

in care:
Hc – inaltimea deasupra trotuarului strazii a ultimului robinet ce trebuie alimentat; se poate considera ca inaltimea cladirii
(un etaj se considera 3 m inaltime);

- presiunea de serviciu la robinet; se considera 2 m pentru orice robinet si 3 m pentru dus

si robinetele care au baterie de amestec apa rece-calda; pentru hidrantii interiori P s se
calculeaza in functie de debitul si lungimea jetului si diametrul duzei;
hri – pierderea de sarcina pe conducta de bransament si pe reteaua interioara de distributie; se considera (3÷5 m), iar
pierderea de sarcina in apometru (1÷2 m).
3.1. Determinarea cotei rezervorului

Prin cota rezervorului se intelege cota vazuta in interior a radierului constructiei de

inmagazinare a apei.

Fig.2. Determinarea cotei rezervorului

pentru solutia rezervor-retea de distributie
Conform figurii 2., rezulta:

(3.)

in care:
CTx – cota topografica la bransamentul consumatorului;

Hb – presiunea necesara la bransament (mH2O);

hrR-x – pierderea de sarcina pe circuitul rezervor punctul x luat in consideratie.

Pierderea de sarcina se poate aprecia ca:

()

in care:
i – panta hidraulica apreciata ca fiind 0,003÷0,008 corespunzator vitezelor economice de curgere a apei prin conductele
retelei de distributie;
LR-x – suma lungimilor tronsoanelor strabatute de apa pe drumul cel mai scurt de la rezervor la punctul x.

Pentru aplicarea relatiei (3.) este necesar sa se faca aproximatii succesive intrucat nu se cunosc
nici pozitia rezervorului, nici a punctului care conduce la stabilirea pozitiei acestuia si nici
conductele prin care circula apa.

Schema de lucru este urmatoarea:

se alege pozitia rezervorului pe o cota dominanta;
se determina cota maxima a localitatii;
se determina presiunea la bransament;
se determina pierderile de sarcina de la rezervor la punctul de cota maxima a localitatii;
se determina cota rezervorului CR’;
se alege din retea pozitia punctelor care ar putea duce la o cota mai inalta a rezervorului – punctul cel mai departat si
de cota cea mai inalta, punctul de cea mai mica cota si situat cel mai departe de rezervor, punctul unde sunt
consumatorii care cer presiune mare la bransament;
pentru fiecare punct se calculeaza CR;
se alege valoarea CR cea mai mare si se compara cu CR’;
se reia calculul modificand pozitia rezervorului functie de CR - CR’ si se reface calculul pana cand aceasta diferenta este
mica (0,5÷1,0 m) si se fixeaza cota rezervorului.
3.2. Determinarea cotei castelului de apa

Daca in conditiile reliefului este necesar un castel de apa, calculele sunt similare cu cele de la
rezervor. Acesta trebuie amplasat in centrul de greutate al retelei de distributie (figura 3.).

Fig.3. Determinarea cotei la castel

Cota minima a castelului de apa se determina cu relatia:

(5.)

in care:

CTx – cota punctului luat in considerare;

Hb – presiunea la bransament a consumatorilor;

hrCA-x – pierderea de sarcina pe conducte de la castelul de apa la punctul x.

Schema de lucru este asemanatoare cele de la rezervor:

se alege pozitia castelului de apa;
se calculeaza presiunea la bransament;
se stabilesc punctele de cea mai inalta cota si cel mai departe, cea mai inalta cota, punctul de cea mai joasa cota si cel
mai departe;
se stabilesc CCAmin pentru toate punctele si se considera valoarea maxima;

In cazul castelelor in care se inmagazineaza si rezerva intangibila de incendiu se determina

cota rezervei de incendiu (figura )

(6.)

in care:

Nri – cota rezervei de incendiu din castelul de apa;

Hb – presiunea la bransament;

hrCA-x – pierderea de sarcina pe conducte de la CA la x.

Fig. Cotele apei la castel

Intre cota maxima a apei in castel si Nri se inmagazineaza apa pentru consumul orar, iar intre
Nri si cota minima a apei, rezerva intangibila de incendiu. Aceasta inseamna ca la stabilirea
cotei, se stabileste de fapt cota rezervei de incendiu care trebuie sa ramana permanent
inmagazinata.

Se pot considera:
se stabileste inaltimea constructiei de sustinere a castelului:

(7.)

se alege HCA ca multiplu de 2,5 sau 5,0 m intrucat constructia este modulata si se pot utiliza proiecte tip.