ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POMPIERI

PROIECT LA
INSTALAŢII SANITARE

Intocmit: St. Frt. GHERGHIŞAN STELIAN-MARIUS

Indrumător: Cnf. Univ. Dr. Ing. Lt.-Col. ZGAVAROGEA IRINA
 TEMA
pentru proiectul de „Instalatii sanitare”

A. TEMA PROIECTULUI
Se va întocmi proiectul instalaţiilor sanitare pentru o clădire de locuit cu P+5 nivele amplasată
într-un ansamblu de 10 clădiri, însumând un număr de 280 apartamente și o clădire socială (şcoală).
B. DATE DE PROIECTARE
- Destinaţia şi caracteristicile clădirii: clădire de locuit.
- Alimentarea cu apă rece se va face din conducta publică având în punctul de racord
presiunea de 7 mH2O.
- Alte date: intrarea conductelor în clădire se va face prin partea de EST a clădirii.
C. PROIECTUL VA CUPRINDE
a. Piese scrise :
1. Memoriu justificativ;
2. Note de calcul.
b. Piese desenate :
- Planul nivelului curent al clădirii cu amplasarea grupurilor sanitare, altor puncte de
consumatoare de apă rece, coloane etc. la scara 1:50.
- Planul subsol al clădirii conţinând reţelele interioare de distribuţie a apei reci, a apei
calde de consum, circulaţie a apei calde de consum (dacă este cazul), canalizarea menajeră,
canalizarea meteorică la scara 1:50.
- Planul de situaţie al ansamblului de clădiri, cu reţelele exterioare de alimentare cu
apă rece, apă caldă de consum, circulaţia apei calde de consum, canalizare, la scara 1:50.
- Planul şi schema de montaj pentru staţia de hidrofor.
D. DATA ELIBERĂRII TEMEI : 01.03.2012
E. TERMENUL DE PREDARE A PROIECTULUI : mai 2012

Bibliografie:
 Vintilă S., Cruceru T., Onciu L. – Instalații sanitare și de gaze, UTCB, 1980;
 Vintilă S., Cruceru T., Onciu L. – Instalații sanitare și de gaze, EDP, 1995;
 Zgavarogea I. - Instalații sanitare și de gaze, EDP, 1998;
 Enciclopedia tehnică de instalații, Ed. ARTENCO, 2010;
 P118, Normativ de securitate la incendiu a construcțiilor;
 STAS 1478-90, Instalații sanitare. Alimentări cu apă;
 STAS 1795-87, Instalații sanitare. Canalizări;
 Normativul I9-2010.

1. MEMORIU JUSTIFICATIV
 A.OBIECTUL PROIECTULUI
S-a proiectat instalaţia interioară de apa rece şi apă caldă, cât şi cea exterioară. De asemenea
s-a proiectat o staţie de hidrofor.

B.TEMA PROIECTULUI
Se va proiecta instalaţia sanitară pentru o clădire P+5 amplasată într-un ansamblu de 10
clădiri, însumâmd un număr de 280 apartamente.

C.SOLUŢII ADOPTATE
1.Instalaţii interioare de alimentăre cu apă rece şi caldă pentru consum menajer. Pentru
aceasta s-a adoptat sistemul ramificat de distribuţie interioară din ţeavă de PVC pentru conductele de
apa rece si pentru conductele de apa calda , conductele find montate aparent în subsol. Conductele
sunt prevăzute cu robinete de închidere la baza coloanei şi robinete de închidere şi reglaj la obiectele
sanitare.
2.Instalaţii interioare de canalizare: Canalizarea a fost prevăzută în sistem separativ pentru
menajer şi pluviale. Ea se face din fontă având puncte de curăţire în locuri cu pericol de înfundare şi
având posibilitatea de a se lega la coloanele principale de ape uzate menajere.
3.Reţeaua exterioară de alimentare cu apă rece. S-a realizat din sistem ramificat, din ţeavă de
oţel zincat montată în pământ.
4.Reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă. S-a realizat din sistem ramificat, cele două
conducte (distribuţie-recirculaţie) sunt montate în canal termic izolat.

D.MĂSURI P.S.I.
În incinta clădirii sociale, conform P118, s-au prevăzut hidranţi interiori de incendiu cu debitul
de 2,5 [l/s] asigurat în fiecare punct de incendiu al clădirii. Hidranţii interiori sunt montaţi în nişe
executate în zidărie şi sunt echipaţi complet cu furtun tip C, cu ţeavă de refulare cu ajutajul Φ=16
[mm].

2. NOTE DE CALCUL

1. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece de

consum menajer:
Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer cuprind sisteme de
conducte sub presiune, pentru care se adoptă sistemul de calcul al curentului unidimensional de fluid
incompresibil.
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece de consum
menajer se realizează conform STAS 1478-90.
Instalaţia se execută din PVC iar pentru preluarea dilatărilor , pe coloane vor fi dispuse lire de
dilatare. Se realizează schema izometrică de calcul pe baza reprezentărilor din planurile de
arhitectură şi a schemelor de montaj.
Conform temei de proiect s-a realizat instalaţia pentru o clădire de locuit cu P+5 nivele.
În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
-S-a întocmit schema izometrică de calcul.
-S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei de alimentare până
la consumatorii cei mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
-S-au numerotat tronsoanele de pe traseele principale de calcul începând de la consumatorul
cel mai dezavantajat. Primul tronson alimentează întotdeauna o singură armatură.
-S-a întocmit tabelul de calcul.

1.1. Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor:

 Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei reci pentru clădiri de locuit, este dat
de relaţia :

q c=b⋅( a⋅c⋅√ E+d⋅E )

unde:
b - coeficient determinat funcţie de temperatura apei (rece sau caldă);
b = 1(apă rece);
a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în reţeaua de distribuţie ;
a = 0,15 (regimul de furnizare a apei reci de 24 [h/zi]);
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 (clădiri de locuit);
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de conducta respectivă;
d = 0,004 (clădiri de locuit);
Conform STAS 1478-90,suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum pentru distribuţia
apei reci în cazul în care distribuţia apei calde se face la 60 [°C] , este dată de relaţia :
E = 0,7E1+E2
unde :
E1 - suma echivalenţilor de debite ai bateriilor amestecătoare de apă rece cu apă caldă, dat de
relaţia:
n
E1 =∑ e bj⋅nbj
j=1

e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

nbj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";
E - suma echivalenţilor de debite ai robineţilor de apă rece, dat de relaţia:
2
n
E2 =∑ erj⋅nrj
j=1
e rj - echivalentul de debit al unui robinet de tip "j";
nrj- numărul robineţilor de acelaşi tip "j";
În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit:
eB=1(bateria de baie);
eL= 0,35 ( lavoar);
eSp= 1 ( spălător);
eR= 0,5 ( rezervor de closet);
In funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC
pentru apă rece (Hg >15 [m]) se determină :
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
d - diametrul exterior al conductei [ţoli,mm];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
Aceste valori se trec în tabelul de calcul.
Pentru ultimul consumator nu se va ţine seama de viteza economică, diametrul conductei de
alimentare se va lua din tabel :3/8'' pentru rezervorul de closet.
Lungimea tronsoanelor se determină prin măsurare pe planul arhitectural.
1.2. Pierderea de sarcină pe traseul de calcul:
 Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel mai dezavantajat din punct
de vedere hidraulic din clădire (rezervorul de closet de la ultimul nivel de pe coloana M4).
Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :
hri-j =( h rd +h rl )i − j
unde:
hrd - pierderea de sarcină liniară;
hrlin =i⋅l
i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului măsurata pe plan ;
hrl - pierderea de sarcină locală;
2
v
hrloc =ξ⋅
2⋅g
x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;
v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 10 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de pierdere locală de
sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei;
Coeficienţii se vor lua pentru :
- robinete cu ventil
- coturi
-reducţii
- teuri

1.3. Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a instalaţiilor
din interiorul clădirii.
 Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei interioare de alimentare cu
apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec=max ( H g + H u + ∑ hrlin )
unde:
Hg - înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie [mmH 2O]
hrlin – pierderea totală de sarcină liniara pe traseul cuprins între punctul de alimentare cu apă
a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este rezervorul de closet de pe coloana M4 pentru
care :
Hg = 23,8 [mH2O]
Hu = 2 [mH2O]
Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este echivalentă cu necesarul de
presiune şi se calculează astfel :
H nec=H g +H u + ∑ h rlin
Calculul sarcinii hidrodinamice se regaseşte in Tabelul nr. 1.
 TABELUL nr. 1
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a instalaţiilor din
interiorul clădirii
2. Calculul hidraulic al instalaţiei exterioare de alimentare cu apă rece la consum normal:

În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :

- S-a întocmit schema planul de situatie.
- S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de la clădirea cea mai
dezavantajată. La fiecare tronson al traseului principal se însumează toţi consumatorii care se
alimentează din tronsonul respectiv. Se ţine cont că la tronsonul 1.22 s-a introdus şi debitul de calcul de
la clădirea socială.
- S-a întocmit tabelul nr. 2 pentru calculul sarcinii hidrodinamice necesare.
 TABELUL nr. 2
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a ansamblului de
cladiri
 3. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece de consum
menajer şi de incendiu pentru clădirea socială.

3.1. Calculul hidraulic al conductelor de alimentare cu apă rece la clădirea socială.

Conform STAS 1478-84, pentru clădiri sociale instalaţia cu hidranţi interiori trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii :
- lungimea minimă a jetului compact : Lc = 6[m] (considerăm Lc = 6,5[m])
- debitul specific minim al unui jet : qih = 2,5 [l/s]
- numărul jeturilor în funcţiune simultană : n = 1
- debitul de calcul al instalaţiei : qih = 2,5[l/s]
- diametrul orificiului ajutajului :daj=16[mm]
- presiunea necesară la un hidrant :Hi=10.275 [mH2O](considerand si pierderile pe furtun)
Amplasarea hidranţilor s-a făcut conform planurilor de arhitectură ale clădirii respectându-se
cerinţele impuse de norme.
În clădirea socială există următorii consumatori :
24 - pişoare
36 - lavoare
42 - robinete de closet

În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :

- S-a întocmit schema izometrică de calcul.
- S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei de alimentare până
la hidrantul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
- S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de la hidrantul cel mai
dezavantajat. Primul tronson (H1) alimentează doar un singur hidrant.
- S-a întocmit tabelul de calcul, instalaţia se realizează din oţel zincat.

3.1.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor

Pentru clădirea socială cu E >1 debitul este :
q c=a⋅b⋅c⋅√ E
unde:
E - suma echivalenţilor de debit ai consumatorilor din clădirea socială
ep = 0,17 - pişoar

ep = 0,5 – robinet

Debitul total de calcul este : qtot = qcm + qci [l/s]

În calcule se utilizează nomogramele pentru dimensionarea conductelor din oţel zincat pentru
apă rece cu Hg<15 [m] se determină:
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
Aceste valori se trec în tabelul de calcul.
 3.1.2. Pierderea de sarcină pe traseul de calcul.
Traseul principal de calcul este corespunzător hidrantului cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic din clădire.
Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :
hri-j =( h rlin +h rloc )i− j
hrd - pierderea de sarcină liniară;
hrlin =i⋅l
i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului măsurata pe plan;
hrd - pierderea de sarcină locală;
2
v
hrloc =ξ⋅
2⋅g
x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;
v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 10 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de pierdere locală de
sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei.

3.1.3 Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a

instalaţiilor din interiorul clădirii sociale.

Înălţimea utilă a hidrantului este :

Hu = Hi + hrf [mH2O]
hrf - reprezintă pierderile de sarcină pe furtun şi se calculează cu relaţia :
2
hrf = A⋅l⋅Q [ mH2 O ]
A - rezistenta hidraulică unitară a furtunului : A = 0,015
l - lungimea furtunului : l = 20 [m]
Q - debitul de apă evacuat prin furtun : Q = 2,5 [l/s]
Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de hidranţi interiori este:
Hnec = Hg + Hi + hr [mH2O]
Hg - înălţimea geodezică a hidrantului, amplasat la cota cea mai mare fată de nivelul parterului.
Hi - presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare;
hr - suma pierderilor totale de sarcină;
 TABELUL nr. 3
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece clădirii sociale
4. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă rece a cladirii sociale.

În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :

- S-a întocmit planul de situatie.
- S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de la clădirea socială,
aceasta considerându-se cea mai dezavantajată.
- S-a întocmit tabelul de calcul al sarcinii hidrodinamice.
 TABELUL nr. 4
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă rece a cladirii
sociale.
 5. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă caldă de
consum menajer.

Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă caldă de consum

menajer este similar cu calculul făcut pentru instalaţia de apă rece .
Apă caldă alimentează doar bateriile amestecătoare ale obiectelor sanitare din clădire.
Instalaţia se execută din PVC iar la baza fiecărei coloane se montează robinete de golire.
Calculul de dimensionare se realizează cu ajutorul nomogramelor pentru conducte de apă
caldă din PVC cu Hg >15 [m].

În calcul s-a urmărit următoarea succesiune:

- S-a întocmit schema izometrică de calcul.
- S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei de alimentare până
la consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
- S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de la consumatorul
cel mai dezavantajat. Primul tronson alimentează întotdeauna o singură armatură.
- S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa ca la apă caldă nu vom
mai avea E2.

5.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor.

Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei calde de consum menajer este dat de
relaţia :
Gc =b⋅( a⋅c⋅√ E+d⋅E )
b - coeficient determinat funcţie de felul apei (rece sau caldă)
b = 0,7 - apă caldă la 60[°C] ;
a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în reţeaua de distribuţie;
a = 0,15 - regimul de furnizare a apei reci de 24[h/zi] ;
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 - clădiri de locuit;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de conducta respectivă;
d = 0,004 - clădiri de locuit;
Conform STAS 1478-90 ,suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum pentru
distribuţia apei calde de consum menajer la 60°C , este dată de relaţia :
E = E1
unde :
E1 - suma echivalenţilor de debit ai bateriilor amestecătoare de apă rece cu apă caldă.
n
E1 =∑ e bj⋅nbj
j=1
e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";
nbj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";
În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit :
eB =1 - bateria de baie
eL = 0,35 -lavoar
eSp= 1 - spălător
Funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC
pentru apă caldă (Hg >15 [m]) se determină :
 v - viteza economică de circulaţie a apei [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
NOTĂ
-Pentru ultimul consumator nu se va ţine seama de viteza economică, diametrul conductei de
alimentare se va lua din tabele.
-Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel mai dezavantajat din
clădire (spălătorul de la ultimul nivel de pe coloana M1).
-Relaţiile de calcul pentru pierderile de sarcină sunt identice cu cele de la capitolul anterior.

5.2. Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă caldă a

instalaţiilor din interiorul clădirii.

Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei interioare de alimentare cu

apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec=max ( H g + H u + ∑ hrlin )
Hg - înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie [mmH 2O].
∑ h rlin - pierderea totală de sarcină pe traseul cuprins între punctul de alimentare cu apă a
instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este dusul flexibil de pe coloana M1 , pentru care :
Hg = 17.1 [mH2O]
Hu = 3 [mH2O]
Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este echivalentă cu necesarul de
presiune şi se calculează astfel :
H nec=H g +H u + ∑ h rlin
Se calculează sarcina hidrodinamica necesară pentru consumatorul cel mai dezavantajat de pe
traseul principal de calcul cu ajutorul tabelului de calcul a instalaţiei interioare de apă caldă.
 TABELUL nr. 5
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă caldă a clădirii de locuit
 6. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă caldă de
consum menajer
După întocmirea planului de situaţie s-a stabilit care este clădirea cea mai dezavantajată din
punct de vedere hidraulic. Dimensionarea reţelei exterioare de distribuţie se face pentru traseul
principal de calcul, de la clădirea cea mai dezavantajată până la staţia de hidrofor. Reţeaua se executa
din conducte de oţel zincat amplasate intr-un canal termic şi este însoţită de o reţea de recirculaţie a
apei calde. Pentru reducerea pierderilor de căldură, conductele sunt izolate.
Pentru clădirile de locuit, debitul de calcul se determina cu aceeaşi relaţie ca pentru instalaţia
interioara de apă caldă.
Gc =b⋅( a⋅c⋅√ E+d⋅E )
unde: a = 0,15 ;
b = 0,7 ;
c=1;
d = 0,004.
Pentru dimensionarea unui tronson din reţea , intra în calcul toţi echivalenţii de debit ai
bateriilor amestecătoare aflate în clădirile pe care le alimentează tronsonul respectiv.
Diametrul conductelor s-a determinat în funcţie de debitul total de calcul folosind
nomogramele pentru conducte din oţel zincat cu Hg >15 [m];
Sarcina hidrodinamica necesara totala este :
H nec=H g +H u + ∑ h rlin [mmH2O]
Hu = 3 [mH2O]
Hg = 17.1 [mH2O]
Lungimile tronsoanelor de calcul s-au măsurat pe planul de situaţie.
 TABELUL nr. 6
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă caldă a cladirii de
locuit
 7. Calculul hidraulic de dimensionare a conductei de branșament:

Conducta de branșament asigură transportul apei de la punctul de racord la rețeaua

orășenească până la instalația de măsurare a debitelor inclusiv.
Conducta de branșament este prevăzută pentru un ansamblu de clădiri unde instalația de
măsurare se face în stația de hidrofor (stația de ridicare a presiunii apei).
Funcționarea lor se bazează pe umplerea și golirea succesivă a unor compartimente cu volum
bine determinat, utilizate pentru debite foarte mari.
Rețelele exterioare de distribuție a apei reci din ansambluri de clădiri se pot racorda la
conductele de serviciu ale sistemului de alimentare cu apa a localităților fie direct, când sarcina
hidrodinamică disponibilă a apei în punctul de racord, H disp, este mai mare sau cel puțin egală cu
sarcina hidrodinamică necesară Hnec pentru alimentarea cu apă a rețelei respective, sau, indirect, prin
intermediul unei instalații de ridicare a presiunii apei reci, când Hdisp<Hnec.
La calculul hidraulic al conductei de branșament se utilizeaza aceleași nomograme ca și pentru
rețelele exterioare de distribuție a apei reci din ansamblul de clădiri.

Dimensionarea conductei de branșament se realizează cu următoarele relații:

Qcb=Qcm+Qcs , unde:

Qcb – debitul conductei de branșament;

Qcm – debit consum menajer;
Qcs – debit clădire socială.

Qcm=b(ac√ Ecm+dEcm) [l/s], unde: b=1

a=0.15
c=1
d=0.004
Ecm=E1cm+E2cm, (fără clădire socială).
Qcs=b(ac√ Ecs) [l/s], unde: b=1
a=0.2 (pentru 14 h/zi)
c=1.8 (pentru instituții de învățământ)
Ecs=E1cs+E2cs (doar clădirea socială)

În tabelul următor se găsesc toate valorile calculate:

E1cm 564 E1cs 16,68

E2cm 120 E2cs 21
Ecm 684 Ecs 37,68
Qcm 6,659 Qcs 2,210
Qcb 8,869
d 139,7
 8.Calculul hidraulic de dimensionare şi alegere a echipamentului pentru staţia de pompe şi
hidrofor:

8.1.Stabilirea capacității rezervorului tampon deschis:

Relaţia de calcul a volumului rezervorului tampon este următoarea :

VRT=Vu +Va
Vu=Vui +Vum în care :

VRT – volumul rezervorului tampon

Vu - volum care ţine seama de consumul menajer şi consum de incendiu
Vui - volum intangibil de incendiu
Vum - volum de consum menajer
Va - volum determinat de condiţii constructive
Qp – debitul maxim pompat din rezervor

Din condiţia Qp≥Qcb, unde Qcb=8,869 aleg Qp=9 [l/s]; Qp=9*3.6=32,4 m3/h.

Vum =150(10+ Qp) [l] = 150·(10+9) = 2850 l = 2,85 m3

În cazul în care din rezervorul tampon se alimentează şi hidranţii interiori pentru incendiu, se va
calcula volumul de incendiu.
Vui=gi·ti
gi - debit de incendiu interior; gi = 2,5 [l/s]
ti – durata de funcţionare a hidrantului; thid = 10 [min] = 600 [sec]

Vui=2,5·600=1500 l
Vu=1500+2850=4350 l
Va =0,1∙Vu=>VRT=1,1∙Vu
Va =0,1∙Vu = 0,1*4350=435 [l]
VRT =1,1∙4350= 4785 [l]

În rezervorul tampon se poate păstra, în afară de V u și rezerva intangibilă de incendiu pentru

instalația interioară de stingere a incendiilor cu apă pentru hidranți.
VRT = Vu + Va =4785+435= 5220 [l]
 Conform STAS 8941-79, alegem dimensiunile bazei rezervorului de 6000 [l] tip A model III:
l = 2000 [mm]
b = 2000 [mm]

Se calculeză înălţimea rezervorului:

V um 2. 85
hum = = =0 .7125 [ m]
l⋅b 4
V ui 1,5
h ui = = =0 ,375 [ m]
l⋅b 4

Impun înălţimea rezervorului:

H = hum + hui + 0,4 + 0,2 = 0,7125+0,375+0,2+0,4= 1,70 [m]

Rezervorul tampon deschis are următoarele dimensiuni :

b = 2000 [mm] ;
l = 2000 [mm] ;
H = 1700 [mm]

8.2.Calculul volumului necesar și alegerea numărului de recipiente de hidrofor:

Dimensionarea recipientului de hidrofor se determină conform STAS 1478-90.

Se aleg două hidrofoare.

Q p ( H p +10 )⋅( H 0 +10 ) 32 . 4 42⋅52

V RH =1,1⋅ ⋅ =1,1⋅ ⋅ =3 .08 [ m3 ]=3080 l
4⋅n ( H i +10 )⋅( H 0 −H p ) 4⋅14 41⋅11

Unde:
- Qp - debitul pompat (egal cu debitul conductei de branşament)
- Qp =7,926=8 [l/s] = 28.8 [m3/h]
- n - frecvenţa pornirilor (opririlor) pompei ;
n = 12 - 15 [porniri/oră] ; n=14 [porniri/oră]
- Hp - presiunea din recipientul de hidrofor în momentul pornirii pompei:

H p ≥max( H nec apa calda , H nec apa rece )=32[ mH 2 O ]

Ho=32+10= 42 [mH2O]

Hi=32 -1 = 31 [mH2O]

unde:

- Ho - presiunea din recipientul de hidrofor în momentul opririi pompei, care se ia cu 10-12

[mH2O] mai mare decât Hp
- Hi –presiunea iniţială din hidrofor. Hi=Hp-(1-3) [m] şi aleg Hi=1
Cunoscând volumul necesar al recipientelor de hidrofor se aleg cel puţin două recipiente de
volume egale şi dimensiuni standardizate. (V/2; 3,08/2= 1,54 m 3 rezulta 2 recipiente de hidrofor de
1600 l rezulta Vreal=3200 l).
Aleg doua hidrofoare cu: Vh =1600 [l].

Se recalculează numărul real de porniri pe oră:

 1,1⋅Q p⋅(H p +10 )⋅( H 0 +10)
n= [ porniri/ora ]
4⋅V⋅( H i +10 )⋅( H 0 −H p )

1,1⋅32 . 4⋅42⋅52
n= =14
4⋅3 . 08⋅41⋅11

-aleg n=14 porniri pe oră.

Volumul util al hidroforului este dat de formula:

Q p 32. 4
V u= = =0 , 578 [ m3 ]
4⋅n 4⋅14

Volumul util al unui singur hidrofor este:

V u 578
V u1 h = = =289[l ]
2 2

Înălțimea utilă al hidroforului:

V u 1h⋅4 0 , 289⋅4
hu = 2
= =368 [ mm ]
π⋅di RH π⋅12

Date tehnice ale recipientului de hidrofor:

- capacitate nominală : 1600 [l]
- dimensiuni: Di = 1000 [mm] ;
H = 2440 [mm] ;
h1 =1000 [mm]; D i
h2=450 [mm];
h3=80 [mm];
h4=415 [mm];
L1=1100 [mm]; H
L2=1217 [mm]. H 2
H 3

H 4

100

8.3.Alegerea pompei și determinarea punctelor de funcționare ale instalației de pompare a

apei cuplată cu recipiente de hidrofor:
 8.3.1.Alegerea pompei pentru consum menajer :
Se determina înălţimile de pompare ale pompei :
- înălţimea de pompare în momentul pornirii pompei :
H pp=H p ±H gp +hrp −H a [mH 2 O]
- înălţimea de pompare în momentul opririi pompei :
H po  H o  H go  h ro  H a [mH 2 O]
Hgp - diferenţa de nivel între nivelul apei din recipientul de hidrofor şi nivelul apei din rezervorul
tampon în momentul pornirii pompei;
Hgo - diferenţa de nivel între nivelul apei din recipientul de hidrofor şi nivelul apei din rezervorul
tampon în momentul opririi pompei.
h rp , h ro - suma pierderilor totale de sarcină pe traseul conductei de pompare calculate la debitul
de pornire respectiv de oprire al pompei.
Ha - presiunea din rezervorul tampon;
Ha = 0
Hp=32[mH2O]
Ho=42[mH2O]

Np=h3+h4=80+415=495 [mm]=0,495[m]
Np- nivelul la care porneşte pompa

No=Np+hu
No=0,495+0,368 =0,863[m]
No- nivelul la care se opreşte pompa

Hgp = Nmax-Np = 1280 - 495=785 [mm]

Nmax=hum+hui+0,2=0,7125+0,375+0,2=1,28 [m]

Hgo = Nmax-No = 1280 – 863 = 417 [mm]

hrp ≃0 . 8 [ mH2 O ]
hro ≃0 . 4 [ mH2 O ]

Se obţin următoarele valori :

H pp=32−0.785+0. 8=32. 015[ m]
H po=42−0.417+0.4=41.983[m ]

Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se aleg o pompa activă şi o
pompa de rezerva de tipul LOTRU 65 cu Φ187 mm din diagrama pompei rezulta debitele :

Qpp = 41 m3/h
Qpo = 29 m3/h

Q pp + Q po 41+29 m3
Q p= = =35[ ]
2 2 h
Caracteristicile pompei LOTRU 65 cu Φ187 mm:
- tip motor: N 132 S-2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 5.5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm;
b = 728 mm;
e = 65 mm;
f = 16 mm;
g = 237 mm;
h = 150 mm;
j = 95 mm;
l = 290 mm;
m = 250 mm;
n = 125 mm;
o = 207 mm;
p = 347 mm;
r = 99 mm;
L = 902 mm;
H = 440 mm;

Se amplasează :
1 pompă activă la consum normal pe un postament
1 pompă de rezervă pe postament separat

8.3.2. Alegerea pompei de incendiu:

Hnec=37 mH2O
Qnec=4,27 l/s = 15,37 m3/h
 Se alege pompa LOTRU 65 cu Φ178 mm .
Caracteristicile pompei LOTRU 65:
- tip motor: N 80 L-4
- turaţie: 1500 rot/min
- puterea: 0,75 KW
- dimensiuni (în mm): a = 590 mm;
b = 475 mm;
e = 65 mm;
f = 99 mm;
g = 230 mm;
h = 150 mm;
j = 95 mm;
l = 205 mm;
m = 170 mm;
n = 125 mm;
o = 207 mm;
p = 347 mm;
r = 139 mm;
L = 755 mm;
H= 360 mm;