5.

Sarcina termică a încăperilor ventilate sau climatizate

5.1. Situația de vară

În situația de vară, sarcina termică a încăperilor ventilate se determină cu ajutorul relațiilor de mai
jos:

QV =Qap+ Q deg [kW ]

Q ap=Q PE +Q FE +Q Î [kW ]

Qdeg =Qom+ Qil [kW ]

unde:

- Q PE - aportul de căldură prin pereții exteriori;

- Q FE - aportul de căldură prin ferestre exterioare;

- Q Î - aportul de căldură de la începerile vecine neventilate;

- Q om- aportul de căldură de la oameni;

- Q il - aportul de căldură de la iluminat.

Aportul de căldură prin elementele inerțiale (pereți)

Conform temei deproiectare, clădirea social-culturală pentru care se realizează instalația de ventilare
și climatizare are pereți exteriori multistrat tip 8, cu zidărie de B.C.A. d=30 cm și izolație din polistiren
d=5 cm, tencuit pe ambele fețe. Ținând cont că diferența de temperatură Δt =t ev −t i =6 C , obținem
următoarele valori pentru aportul de căldură prin pereți:

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
qPE SV 0.51 0.78 1.29 2.03 2.93 3.87 4.74 5.42 5.81 5.83 5.59
QPE SV 41.28 63.13 104.41 164.31 237.15 313.24 383.66 438.69 470.26 471.88 452.45

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
qPE NV 0.31 0.53 0.83 1.18 1.62 2.21 2.93 3.7 4.35 4.64 4.59
QPE NV 8.76 14.98 23.46 33.36 45.80 62.48 82.83 104.60 122.97 131.17 129.76

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
qTerasa 8.21 8.69 9.37 10.19 11.09 11.97 12.77 13.41 13.84 14.04 14.04
QTerasa 4266.1 4515.58 4868.9 5295.03 5762.70 6219.9 6635.6 6968.24 7191.6 7295.6 7295.61
 6 3 7 8 8 1

Unde:

- q reprezintă fluxul termic pentru 1 m 2 de suprafață

- Q reprezintă fluxul termic pentru întreaga surpafață a elementului de construcție

Pentru obținerea acestor valori s-a ținut seama de orientarea pereților exteriori ai încăperilor
ventilate, dar și de suprafețele acestora.

Aportul de căldură prin elemente neinerțiale (ferestre)

Aporturi de caldura prin elemente neinertiale (ferestre) situate pe latura de sud-vest

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
m 0.24 0.37 0.53 0.67 0.76 0.78 0.74 0.64 0.48 0.31 0.19
c1' - 4.33 1 0.23 0.18 0.49 0.78 1.15 1.66 - -
'
c 2 - 8.4 1.06 1.93 1.45 1.15 0.89 0.71 0.49 - -
bu - 0.0866 0.02 0.0046 0.0036 0.0098 0.0156 0.023 0.0332 - -
hu - 0.168 0.0212 0.0386 0.029 0.023 0.0178 0.0142 0.0098 - -
Si [m2] 4.00 3.51 3.92 3.91 3.93 3.93 3.93 3.93 3.91 4.00 4.00
Qi [W] 236.06 329.68 513.17 648.19 738.27 757.66 718.64 620.62 464.43 304.91 186.88
te 26.9 28.3 29.2 29.7 30 30.2 30 29.4 28.4 26.8 24.7
QT 16.72 29.04 36.96 41.36 44 45.76 44 38.72 29.92 15.84 -2.64
QFE SV 252.78 358.72 550.13 689.55 782.27 803.42 762.64 659.34 494.35 320.75 184.24
6601.5 9640.9 9151.7 5932.1 3849.0 2210.8
nQFE SV 3033.36 4304.68 7 8274.64 9387.21 8 0 7912.13 5 1 9

Aporturi de caldura prin elemente neinertiale (ferestre) situate pe latura de nord-vest

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
m 0.25 0.28 0.3 0.31 0.37 0.53 0.66 0.73 0.67 0.47 0.27
c1' - - - - 5.67 2.05 1.28 0.87 0.6 - -
c2' - - - - 8.27 2.35 1.14 0.61 0.29 - -
bu - - - - 0.1134 0.041 0.0256 0.0174 0.012 - -
hu - - - - 0.1654 0.047 0.0228 0.0122 0.0058 - -
2
Si [m ] 4.00 4.00 4.00 4.00 3.46 3.83 3.90 3.94 3.96 4.00 4.00
Qi [W] 203.52 227.94 244.22 252.36 272.36 418.11 528.10 588.05 541.99 382.62 219.80
te 26.9 28.3 29.2 29.7 30 30.2 30 29.4 28.4 26.8 24.7
QT 16.72 29.04 36.96 41.36 44 45.76 44 38.72 29.92 15.84 -2.64
 QFE NV 220.24 256.98 281.18 293.72 316.36 463.87 572.10 626.77 571.91 398.46 217.16
1143.8
nQFE NV 440.48 513.96 562.37 587.45 632.71 927.74 1144.21 1253.53 2 796.92 434.32

Tabel centralizator - Aporturi de caldura prin pereti exteriori si ferestre exterioare

Ora 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00
4266.1
QTerasa 6 4515.58 4868.93 5295.03 5762.70 6219.97 6635.68 6968.24 7191.68 7295.61 7295.61
QPE SV 41.28 63.13 104.41 164.41 237.15 313.24 383.66 438.69 470.26 471.88 452.45
QPE NV 8.76 14.98 23.46 33.36 45.8 62.48 82.83 104.6 122.97 131.17 129.76
3033.3
QFE SV 6 4304.68 6601.57 8274.64 9387.21 9640.98 9151.7 7912.13 5932.15 3849.01 2210.89
QFE NV 440.48 513.96 562.37 587.45 632.71 927.74 1144.21 1253.53 1143.82 796.92 434.32
7790.0 12544.5 10523.0
QPE+FE 4 9412.33 12160.74 14354.89 16065.57 17164.41 17398.08 16677.19 14860.88 9 3

Aportul de căldură de la încăperile vecine

Aportul de căldură de la încăperile vecine se determină cu ajutorul relației:

Q Î =S ∙ k ∙(t vm−t i )

Unde:

- S reprezintă suprafața peretelui dintre încăperile învecinate, calculată ca produs al dimensiunilor

interioare ale peretelui respectiv

S=36,89∙ 3=110,67 m2

- k reprezintă coeficientul de transfer global de căldură al peretelui

1 1 W
k= = =1,7 2
R 0,58 m K

Pentru determinarea coeficientului global de căldură al peretelui interior s-a ținut seama de faptul că
m2 K
peretele este construit din cărămidă tip 1, cu rezistența de 0,58 .
W

Ținând cont de datele de mai sus, obținem că aportul de căldură de la încăperile vecine este:

Q Î =110,68 ∙ 1,7 ∙2=376.3 W

În concluzie, aportul total de căldură este Q ap =Q PE +Q FE +Q Î =17398,03+ 376,3=17774,33 W

Degajări de căldură de la oameni

Degajările decăldură de la oameni se determină cu ajutorul relației:

Q om=N ∙ q om

Unde:

- N reprezintă numărul de persoane

Din tema de proiectare, rezultă că N=14.

- q om reprezintă degajarea specifică de căldură a unei persoane

q om se determină din nomograme, în funcție de tipul activității depuse în încăpere și de

temperatura interioară. Astfel, obținem că q om=175 W / persoană, la o temperatură de 25 ℃ ,
pentru o muncă ușoară.

Prim urmare, Q om=14 ∙175=2450W

Degajări de căldură de la iluminatul electric

Degajările de căldură de la iluminatul electric se determină cu relația:

Q il =N il ∙ B[W ]

Unde:

- N il reprezintă puterea instalată a surselor de iluminat

Din tema de proiectare, rezultă că N il =35 ∙519,63=18111,7 W (am avut în vedere faptul
că suprafața totală a încăperilor ventilate este de 519,63 m 2, iar puterea electrică instalată are
valoarea de 35 W /m 2).

- B este un coeficient care ține seama de partea de energie electrică transformată în căldură

Ținând cont că în încăperi avem un iluminat fluorescent, obținem că B=0,8.

Prin urmare, Q=18111,7 ∙ 0,8=14489,41 W , însă, datorită faptului că iluminatul nu este folosit
non-stop, vom alege doar un procent de 40% din Q, adică Q il =5795,7 W .

Așadar, Q deg =5795,7+2450=8245,7W .

În concluzie, sarcina termică de vară a încăperilor ventilate este

Q V =17774,33+8245,7=26020,03W

5.2. Situația de iarnă

În situația de iarnă, sarcina termică a încăperilor ventilate se determină cu ajutorul relației:

Q I =−Q c +Q SI

Unde:

- Q c reprezintă consumul de căldură, calculat cu relația:

Qc =q p ∙V [W ]

Q c =30 ∙ 1552,2=46566 W

W
Pentru determinarea consumului de căldură, am ales un indice de pierdere q p=30 , la un volum
m3
al încăperilor ventilate V=1552,2 m 3.

- Q SI reprezintă degajările de căldură de la sursele interioare

QSI =Qom+ Q il =2450+7244,7=9694,7 W

Degajările de căldură de la oameni au fost considerate aceleași ca în situația de vară, iar pentru
degajările de căldură de la sursele de iluminat am ales un procent de 50% din totalul degajărilor din
timpul verii.

În concluzie, sarcina termică de iarnă a încăperilor ventilate este

Q I =−46566+9694,7=−36871,3 W

Degajările de umiditate de la oameni

Degajările de umiditate de la oameni se determină cu ajutorul relației

kg
Gom=N ∙ g om [ ]
s

Unde:

- N reprezintă numărul de persoane

- gom reprezintă degajarea specifică de umiditate a unei persoane

Pentru situația de vară, gom se determină din nomograme, în funcție de tipul activității depuse în
încăpere și de temperatura interioară. Astfel, obținem că
g kg
gom=130
h ∙ persoană
=35 ∙10−6 [
s persoană ]
, la o temperatură de 25 ℃ , pentru o muncă

ușoară.

kg
G om vara =14 ∙ 35 ∙10−6=490 ∙10−6=49 ∙ 10−5 [ ]
s
 g kg
Pentru situația de iarnă, vom avea gom=90
h ∙ persoană
=25 ∙10−6 [
s persoană ]
, la o temperatură

de 20 ℃ , pentru o muncă ușoară.

kg
Gom iarna=14 ∙ 25 ∙10−6=350 ∙ 10−6=35 ∙ 10−5 [ ]
s

Degajările de C O 2 de la oameni

Degajările de CO 2 de la oameni se determină cu ajutorul relației:

Y CO =N ∙ y CO
2 2

Unde:

- N reprezintă numărul de persoane din încăperile ventilate

l
- y CO reprezintă degajarea specifică de CO 2 a unei persoane și are valoarea de 23 , pentru un
2
h
adult care depune o muncă ușoară.

l
Y CO =14 ∙ 23=322
2
h

6. Determinarea debitului de aer pentru ventilare și climatizare

6.1 Situația de vară

Debitul de aer pentru instalații de climatizare se determină din condiția diluării simultane a căldurii și
a umidității, folosind relația:

QV GV kg
LV = ≅ [ ]
h i−hc x i−x c s

Cunoscând sarcina termică de vară Q V și sarcina de umiditate vara G V ,putem determina raza
QV 26,02 kW kJ
❑V = = =53102
procesului GV kg kg . Pe diagrama h-x pentru aer umed (în situația de
49 ∙ 10−5
s
vară) ducem o paralelă la ❑V prin punctul I. Intersecția acestei drepte cu izoterma t c reprezintă
starea aerului climatizat, C. Temperatura t c am determinat-o cu ajutorul relației t c =t i−∆ t , unde ∆ t
ia o valoare cuprinsă între 4 ÷10 ℃ . Pentru efectuarea calculelor, am ales ∆ t=7 ℃ , ceea ce duce
la obținerea temperaturii t c =18 ℃ .

Calculăm entalpia în punctul C cu ajutorul relației:

 kJ
h=t+ (1,86 ∙ t+ 2500 ) ∙ x [ ]
kg

kJ
hC =18+ ( 1,86 ∙18+2500 ) ∙ 11,5 ∙10−3=47,13 [ ]
kg

Prin urmare, obținem un debit de aer intodus

26,02 kW 26,02 kg kg m3
L= = =3,63 =10873,81
( 54,28−47,13 ) kJ 7,15 s s h.
kg

Pentru a determina numărul de schimburi orare de aer, folosim relația:

L schimburi
n=
V oră

Unde:

- L reprezintă debitul de aer introdus

-V reprezintă volumul încăperilor ventilate

10873,81 schimburi
Astfel, obținem n= =7 , ceea ce corespunde limitelor impuse de
1552,2 oră
normativul I5/1998 pentru clădirie social-culturale.

6.2 Situația de iarnă

Debitul de aer pe timpul iernii se calculează cu relația:

QI G I kg
LI = ≅
hi−h c x i−x c s[ ]
Fiind cunoscute starea aerului interior iarna, sarcina termică de iarnă Q I , sarcina de umiditate de
QI
iarnă G I precum și debitul de aer introdus LI =LV , putem determina raza procesului ε I = .
GI

−36,87 kW kJ
ε I= =−1,05 ∙105
kg kg
35 ∙ 10−5
s

În cele ce urmează, vom determina entalpia în punctul C, cu relația

 kg kJ
3,63 ∙ 41,81 + 36,87 kW
L I h I −Q I s kg 188,64 kJ kJ
h c= = = =51,95
LI kg 3,63 kg kg
3,63
s

Ceilalți parametrii ai punctului C îi determinăm prin citire de pe diagrama h-x pentru aer umed, în
g
situația de iarnă. Astfel, obținem că x c =8,6 , iar t c =30 ℃ .
kg

6.3 Debitul minim de aer proaspăt

Debitul minim de aer poate să rezulte din:

- diluarea conținutului de CO 2 în încăperile aglomerate

∑ Y CO m3
L1 =
y ad − y r
CO2
2

CO2
[ ] h

Unde:

- ∑ Y CO reprezintă degajarea de dioxid de carbon

2

- y ad reprezintă concentrația maxim admisibilă a dioxidului de carbon în aerul interior.

CO2

l
y ad =1,26
m3
CO2

- y r reprezintă concentrația substanței nocive în aerul refulat

CO2

l
y r =0,40
m3
CO2

l
322
h 322 m3 m3
L1 = = =374,4
l l 0,86 h h
1,26 3
−0,40 3
m m

- condițiile impuse de normele igienico-sanitare

L2=N ∙l s

Unde:

- N reprezintă numărul de persoane din încăperile ventilate sau climatizate

 - l s reprezintă debitul de aer proaspăt pentru o persoană. Ținând cont că în încăperi nu se
m3
fumează, alegem l s =20 .
h ∙ persoană

m3
L2=14 ∙ 20=280
h

Observăm că atât debitul impus de normele igienico-sanitare, cât și debitul necesar pentru diluarea
conținutului de dioxid de carbon sunt mai mici decât 10 % din debitul total al instalației. Prin
m3
urmare, vom alege un debit minim de aer proaspăt cu valoarea Lmin =0,10 ∙ Linst =1087,3 .
h

Debitul de aer recirculat se determină folosind relația:

m3
LR =Linst −Lmin =10873,81−1087,3=9786,51
h

7. Tratarea complexă a aerului

7.1 Iarna

Pentru tratarea complexă a aerului în perioada de iarnă, se va încălzi aerul exterior până la
temperatura de 20 ℃ , obținându-se astfel punctul P. Aerul de stare P se amestecă cu aerul de stare
I și se obține punctul M. Parametrii stării aerului amestecat M se determină cu relațiile:

L P ∙h P + L I ∙ h I
h m=
LP + L I

LE ∙ x E + L I ∙ x I
x m=
LP + L I

Unde:

- LP reprezintă debitul minim de aer proaspăt

- LI reprezintă debitul de aer recirculat

1087,3∙ 22,5+9786,51 ∙ 41,81 24464,25+ 409173,9 kJ

h m= = =39,85
10879,81 10879,81 kj

1087,3 ∙1+9786,51 ∙ 8,6 1087,3+ 84163,9 g

x m= = =7,83
10879,81 10879,81 kg

m3
Observăm că debitul minim de aer proaspăt are valoarea Lmin =1087,3 , fiind îndeplinită condiția
h
ca acesta să fie mai mic decât 22% din debitul total al instalației (condiția este impusă de folosirea
ventiloconvectoarelor tip casetă).
Vom repoziționa punctul C astfel încât conținutul de umiditate al aerului în acest punct să fie egal cu
conținutul de umiditate al aerului în punctul M. În tabelul de mai jos sunt redați parametrii aerului în
toate punctele pe care le traversează aerul în timpul proceselor de tratare.

E I C’ P M
t [C] -12 20 30 20 20
x [g/kg] 1 8.6 7.83 1 7.83
h [kJ/kg] -9.52 41.81 50 22.61 39.85
ϕ [%] 80 57 29 9 53

Pe diagrama h-x pentru aer umed au fost trasate procesele de tratare complexă a aerului:

- EP – proces de încălzire

- MC’ – proces de încălzire

7.2 Vara

Parametrii aerului rezultat în urma amestecului vara dintre aerul proaspăt și aerul interior sunt
calculați cu relația:

L P ∙h P + L I ∙ h I
h m=
LP + L I

L P ∙ x P + LI ∙ x I
x m=
L P + LI

Unde:

- LP reprezintă debitul minim de aer proaspăt

- LI reprezintă debitul de aer recirculat

1087,3∙ 44,5+ 9786,51∙ 54,28 48384,85+531211,76 kJ

h m= = =53,27
10879,81 10879,81 kj

1087,3 ∙7,6+ 9786,51∙ 11,5 8263,48+112544,865 g

x m= = =11,1
10879,81 10879,81 kg

Vom repoziționa punctul C astfel încât conținutul de umiditate al aerului în acest punct să fie egal cu
conținutul de umiditate al aerului în punctul M. În tabelul de mai jos sunt redați parametrii aerului în
toate punctele pe care le traversează aerul în timpul proceselor de tratare.

E I C’ R’ R P M
t [C] 30 25 25 8 11.2 25 25
x [g/kg] 11.25 11.5 11.1 6.8 7.6 7.6 11.1
h [kJ/kg] 58.75 54.28 47 25 30 44.5 53.27
ϕ [%] 42 57 86 100 90 38 55
Pe diagrama h-x pentru aer umed au fost trasate procesele de tratare complexă a aerului:

- ER – răcire și uscare în bateria de răcire;

- RP – încălzire în bateria de încălzire;

- MC – răcire în ventiloconvector;

8. Alegerea ventiloconvectoarelor și a centralei de climatizare

8.1. Alegerea ventiloconvectoarelor

Debitul de aer introdus în clădire este de 10873,81 m 3/h . Înălțimea încăperilor este de 3 m. În
fiecare din încăperile ventilate, debitul de aer va fi determinat direct proporțional cu volumul
acestora.

Încăperea 1. V1=430,4 m3

1552,2 m3......................10873,81 m3/h

430,4 m3........................x m3/h

Obținem x=3012,32 m3/h, prin urmare vom alege patru ventiloconvectoare tip casetă compactă
MIDEA COMERCIAL MKD-500S cu dimensiunile 600x600 mm, cu un debit de aer de 850 m 3/h.

Încăperea 2. V2=869,3 m3

1552,2 m3......................10873,81 m3/h

869,3 m3........................x m3/h

Obținem x=6089,80 m3/h, prin urmare vom alege nouă ventiloconvectoare tip casetă compactă
MIDEA COMERCIAL MKD-400S cu dimensiunile 600x600 mm, fiecare având un debit de aer de 680
m3/h.

Încăperea 3. V3=199,4 m3

1552,2 m3......................10873,81 m3/h

199,4 m3........................x m3/h

Obținem x=1396,8 m3/h, prin urmare vom alege două ventiloconvector tip casetă compactă MIDEA
COMERCIAL MKD-400S cu dimensiunile 600x600 mm, cu un debit de aer de 680 m 3/h.

8.2 Determinarea debitelor de aer proaspăt pentru fiecare din încăperile ventilate
Debitul de aer proaspăt introdus în clădire este 1087,381 m 3/h. Totuși, dimensionarea instalației va fi
facută în funcție de un debit L=0,8∙ Linst =8699 m3 /h , pentru a lua în calcul posibilitatea
funcționării instalației numai cu aer proaspăt. Înălțimea încăperilor este de 3 m. În fiecare din
încăperile ventilate, debitul de aer proaspăt va fi determinat direct proporțional cu volumul
acestora.

Încăperea 1. V1=430,4 m3

1552,2 m3......................8699 m3/h

430,4 m3........................x m3/h

Obținem x=2412 m3/h aer proaspăt.

Încăperea 2. V2=869,3 m3

1552,2 m3......................8699 m3/h

869,3 m3........................x m3/h

Obținem x=4871,8 m3/h aer proaspăt.

Încăperea 3. V3=199,4 m3

1552,2 m3......................8699 m3/h

199,4 m3........................x m3/h

Obținem x=1117,2 m3/h aer proaspăt.

8.3 Alegerea centralei de climatizare

Ținând cont că debitul de aer proaspăt introdus în clădire este de 8699 m 3/h, vom alege o centrală
de tratare a aerului marca MEKAR, tip 23MK 0413, caracterizată de un debit de aer cu baterie
standard de 8724 m3/h și o viteză a aerului de 2,5 m/s. Dimensiunile centralei sunt redate în tabelul
de mai jos:

Latură Unitate de măsură Dimensiune

A mm 2240
B mm 2150
C mm 710
A1 mm 2150
A2 mm 2150
B1 mm 2350
B2 mm 2350

Unde:

- A reprezintă lungimea centralei de climatizare

 Pentru determinarea lungimii centralei de climatizare, ținem cont de configurația acesteia și
de principalele elemente care intră în componența ei.

- Filtru: 160 mm

- Baterie de încălzire: 320 mm

- Cameră de umidificare: 800 mm

- Ventilator: 960 mm

Obținem astfel lungimea de 2240 mm.

- B reprezintă lățimea centralei de climatizare

- C reprezintă înălțimea unui modul

- A1, A2, B1, B2 reprezintă spațiile libere necesare în jurul centralei

8.4 Dimensionarea tronsoanelor pe traseul principal

Debit axb
Nr. Tr. l [m] v [m/s] S [m2] a [m] b [m]
3
m /h 3
m /s [mmxmm]
0.43101
GR 558.6 0.16 0.6 9 0.36 0.6 0.6 600x600
6.89629
1 558.6 0.16 5.71 6 0.0225 0.15 0.15 150x150
6.20666
2 1117.2 0.31 7.94 7 0.05 0.25 0.2 250x200
5.07611
3 2741.1 0.76 11.12 1 0.15 0.5 0.3 500x300
5.03414
4 8699 2.42 2.1 4 0.48 0.8 0.6 800x600

8.5 Dimensionarea tronsoanelor pe traseele secundare

 Debit axb
Nr. Tr. l [m] v [m/s] S [m2] a [m] b [m]
3
m /h 3
m /s [mmxmm]
0.46527
GR 603 0.17 8 0.36 0.6 0.6 600x600
7.44444
1s 603 0.17 4 0.0225 0.15 0.15 150x150
2s 1206 0.34 6.7 0.05 0.25 0.2 250x200
5.58333
3s 2412 0.67 3 0.12 0.4 0.3 400x300
GR 541.3 0.15 0.41767 0.36 0.6 0.6 600x600
6.68271
1m 541.3 0.15   6 0.0225 0.15 0.15 150x150
6.01444
2m 1082.6 0.30   4 0.05 0.25 0.2 250x200
6.01444
3m 2165.2 0.60   4 0.1 0.4 0.25 400x250
6.01444
4m 3247.8 0.90 4 0.15 0.5 0.3 500x300
GR 541.3 0.15 0.41767 0.36 0.6 0.6 600x600
6.68271
1d 541.3 0.15 6 0.0225 0.15 0.15 150x150
6.01444
2d 1082.6 0.30   4 0.05 0.25 0.2 250x200
5.63854
3d 1623.9 0.45   2 0.08 0.4 0.2 400x200

8.6 Dimensionarea canalului pentru priza de aer