MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR
GEOLOGIE PETROLIERĂ ȘI INGINERIE DE ZĂCĂMÂNT

PROIECT LA INGINERIA ZĂCĂMINTELOR

DE GAZE

Profesor coordonator :
Prof.univ.dr.ing. IULIAN NISTOR
Student: Ing. Mincă Florin
Anul : I
Grupa : IZ 21307

PLOIEȘTI
2020
 CUPRINS

TEMA DE PROIECT ........................................................................................................................... 3

INTRODUCERE ................................................................................................................................... 6

DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE ..................................................................... 7

CAPITOLUL 1. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A UNUI ZĂCĂMÂNT

DE GAZE PROPRIU-ZIS, FĂRĂ ACVIFER ACTIV .................................................................... 11

1.1. PERIOADA PRODUCȚIEI CRESCĂTOARE ȘI PERIOADA PRODUCȚIEI

CONSTANTE .................................................................................................................................. 11

1.2. PERIOADA PRODUCȚIEI DESCRESCĂTOARE ........................................................ 17

CAPITOLUL 2. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A UNUI ZĂCĂMÂNT

DE GAZE CU CONDENSAT ÎN CURGERE OMOGENĂ, ÎN CAZUL RECIRCULĂRII

GAZELOR SĂRACE.......................................................................................................................... 22

CONCLUZII ........................................................................................................................................ 26

~2~
 TEMA DE PROIECT

Fie un zăcământ de gaze având parametrii din tabelul 1, respectiv :

- aria suprafeței productive, Ap ;
- grosimea efectivă a stratului productiv, h ;
- porozitatea efectivă medie, Φ ;
- permeabilitatea absolută medie a colectorului, K ;
- saturația medie în apă ireductibilă, Sai ;
- presiunea inițială de zăcământ, pi ;
- temperatura medie de zăcământ, tz ;
- masa specifică a gazelor, în condiții standard, ρat , kg/m3N ;
Din considerente tehnico-economice, se fixează presiunea finală (de abandonare a
exploatării) la 2 bar .
Să se calculeze resursa inițială și rezerva recuperabilă de gaze a zăcământului.
Să se facă prevederea comportării în exploatare, în două variante :
1. Zăcământ de gaze propriu-zis, fără acvifer activ ;
2. Zăcământ de gaze cu condensat în curgere omogenă, în cazul recirculării gazelor
sărace, pentru care se mai cunosc datele din tabelul 2, respectiv :
- presiunea de început de condensare, pîc ;
- presiunea de condensare maximă, pcm ;
- conținutul inițial în condensat, Ci ;
- capacitatea de prelucrare a stației, Qg ;
- rația medie gaze-condensat, ̅̅̅̅̅
𝑅𝐺𝐶 ;
Se ia raza sondei rs = 889 mm, iar conținutul final în condensat, Cf=5g/m3N .

~3~
 Tabelul 1. Proprietățile fizice ale zăcământului
Nr. crt. Ap h Φ K Sai pi tz ρat
- ha m % mD % bar °C kg/m3N
1. 54,5 18 15 221 20 158 45 0,82
2. 56 20 14 218 19 162 48 0,85
3. 60 21 13 215 18 165 50 0,782
4. 65 22 12 200 17 169 55 0,802
5. 70 23 10 195 15 132 58 0,825
6. 75 24 11 190 16 125 60 0,828
7. 80 17 12 198 15 78 142 0,812
8. 85 19 13 201 17 80 115 0,822
9. 88 21 14 205 16 82 96 0,826
10. 82 15 15 208 18 85 118 0,828
11. 90 16 21 325 22 60 112 0,822
12. 75 16 17 264 25 75 126 0,862
13. 60 18 18 285 24 68 124 0,582
14. 65 20 19 326 21 100 137 0,682
15. 68 22 21 275 25 120 127 0,655
16. 71 25 18 250 23 88 152 0,678
17. 75 12 17 245 22 130 135 0,754
18. 81 13 16 240 21 92 126 0,745
19. 86 14 18 248 24 95 138 0,695
20. 90 15 21 252 25 98 129 0,666
21. 94 16 22 255 25 100 131 0,725
22. 100 14 23 259 26 102 122 0,726
23. 103 13 19 259 26 102 122 0,726
24. 108 12 25 260 20 107 187 0,753
25. 111 10 20 255 19 111 149 0,742
26. 115 16 17 245 18 86 125 0,835
27. 118 15 16 235 17 88 117 0,801
28. 70 15 22 315 23 76 124 0,731
29. 80 20 20 288 17 86 84 0,698
30. 85 21 23 267 18 90 87 0,665
31. 95 24 16 335 19 64 115 0,754
32. 105 17 24 348 26 72 88 0,738
33. 93 16 19 245 22 105 164 0,735

~4~
 Tabelul 2.
Nr. crt. pîc pcm Ci Qc ̅̅̅̅̅
𝑅𝐺𝐶
- bar bar g/m3N kg/zi m3N/kg
1. 128 100 375 120,5 105
2. 120 96 370 120 110
3. 116 94 365 119,5 110,5
4. 114 93 360 119 111
5. 110 92 355 118,5 115
6. 98 90 350 118 111,5
7. 95 87 345 117,5 112
8. 80 78 340 117 112,5
9. 76 62 335 116 113
10. 78 65 330 115 113,5
11. 82 73 325 114 114
12. 85 75 320 113 114,5
13. 89 70 315 112 115
14. 91 71 310 111 115,5
15. 94 72 305 110 116
16. 67 45 300 109 116,5
17. 100 80 295 108 117
18. 73 61 290 107 117,5
19. 106 82 288 106 110
20. 108 83 285 105 118,5
21. 104 84 280 104 119
22. 101 83 282 103 119,5
23. 130 108 324 121,4 119,5
24. 135 107 152 119,8 145
25. 128 111 365 119,5 125
26. 95 82 285 120,8 152
27. 102 80 295 121,4 185
28. 106 85 276 121,8 155
29. 75 57 257 122,2 260
30. 65 50 258 122,6 285
31. 97 76 259 123,5 245
32. 63 46 325 124 290,5
33. 98 80 280 128 152

~5~
 INTRODUCERE

Exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze cuprinde toate lucrările care se execută

pentru a dirija și controla curgerea acestor fluide în roca colectoare spre sonde, în vederea
extracției lor.
Aceste lucrări se efectuează în scopul :
- Extragerii unei cantități maxime de țiței sau gaze cu consum minim de energie în
vederea obținerii unui factor final de recuperare maxim (Prin factor final de recuperare
se ințelege raportul dintre cantitățile de țiței sau gaze extrase până la sfârșitul
exploatării și rezerverele recuperabile de țitei sau gaze existente la începutul
exploatării) ;
- Obținerii unui anumit ritm de exploatare, adică a unui debit de extracție a țițeiului și
gazelor prevăzut în planul de producție pentru anul curent și anii de perspectivă,
pentru a satisface cerințele afacerii ;
- Realizarea producției la un cost minim ;
O exploatare efectuată în aceste condiții se numește rațională, iar pentru realizarea ei
este necesar să se cunoască, pe lângă caracterul zăcământului (proprietățile rocii-colector și
ale fluidelor din ea) și energia de zăcământ care produce și menține curgerea fluidelor prin
roca colectoare spre sonda, după legile Hidraulicii Subterane .
Cunoscându-se toți acești factori se poate întocmi proiectul de exploatare a zăcământului,
în care, uneori, se prevede și o modificare a regimilui natural de zăcământ, de exemplu, prin
injecție de fluide în strat pentru a obține rezultatele cele mai bune .

Pentru a provoca și menține curgerea fluidelor în roca colectoare spre sonde, este
nevoie de energie. Zăcămintele de țiței dispun inițial de o anumită energie naturală sub forma
de energie potențială, care, transformându-se în energie de miscare, produce curgerea
fluidelor prin roca colectoare. Energia de zăcămant se prezintă sub 3 forme :
- Energia de compresiune la care purtătorii ei sunt fluidele și într-o măsura roca
colectoare : destinderea țițeiului; destinderea gazelor dizolvate o dată cu ieșirea lor din
solutie; destinderea gazelor libere, destinderea apei de zăcământ ;
- Energia gravitationala la care purtătorii ei sunt fluidele de zăcământ, ea provoacă
curgea din partea cea mai mai înaltă a zăcământului către cea mai coborîtă ;
Metodele de exploatare ale unui zacamant depind de caracterul initial al zacamantului
(regimul de zacamant si valoarea energiilor care provoacă curgerea), precum și de modul cum
acestea variază în timpul exploatării. Exploatarea efectuată în perioada în care curgerea
fluidelor prin strat se face pe baza energiilor proprii ale zăcământului, se numește exploatare
primară. Pentru extragerea din zăcământ a unor cantități cât mai mari de țiței și pentru
scurtarea duratei de exploatare, se aplică unele metode care constau în introducerea de la
suprafață a unor agenți purtători de energie care modifică valoarea forțelor de reținere în strat
a țițeiului și stimulează curgerea fluidelor prin rocă. Aceste metode de exploatare se numesc
metode secundare .

~6~
 DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE

Resursa inițială de gaze se calculează cu relația :

̃
𝐺𝑖 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ ∙ 𝛷 ∙ 𝑆𝑔∙𝑝
̅𝑖 ∙ 𝛼𝑖 ∙ 𝜃 (1)

unde :

̃
𝑆 𝑔 = 1 − 𝑆𝑎𝑖 (2)
𝑝𝑖
𝑝̅𝑖 = (3)
𝑝𝑎𝑡
1
𝛼𝑖 = (4)
𝑍𝑖

𝑇𝑎𝑡
𝜃= (5)
𝑇𝑖

𝑝𝑎𝑡 = 1,01325 ∙ 105 𝑃𝑎

𝑇𝑎𝑡 = 0℃ = 273,15 𝐾
Resursa recuperabilă de gaze se calculează cu relația :
̆
𝐺𝑟 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ ∙ 𝛷 ∙ 𝑆𝑔 ∙ (𝑝
̅𝑖 ∙ 𝛼𝑖 − ̅̅̅
𝑝𝑓 ∙ 𝛼𝑓 ) ∙ 𝜃 (6)

unde :
𝑝𝑓
𝑝𝑓 =
̅̅̅ (7)
𝑝𝑎𝑡
1
𝛼𝑓 = (8)
𝑍𝑓

Factorul de abatere de la comportarea gazelor perfecte, Z, se citește din diagrama din

figura 1.
Presiunea și temperatura pseudo-reduse se calculează cu relațiile :
𝑝
𝑝𝑝𝑟 = (9)
𝑝𝑝𝑐

𝑇
𝑇𝑝𝑟 = (10)
𝑇𝑝𝑐

Presiunea, respectiv temperatura pseudo-critice pot fi calculate cu relațiile :

𝑛

𝑝𝑝𝑐 = ∑ 𝑝𝑐𝑖 ∙ 𝑦𝑖 (11)

𝑖=1

𝑇𝑝𝑐 = ∑ 𝑇𝑐𝑖 ∙ 𝑦𝑖 (12)

𝑖=1

~7~
 Deoarece nu se cunoaște compoziția (yi) gazelor, acestea din urmă se citesc din
diagrama din figura 2, în funcție de densitatea relativă. Densitatea relativă a gazelor va fi :
𝜌𝑔
𝛿𝑔 = (13)
𝜌𝑎𝑒𝑟

unde 𝜌𝑎𝑒𝑟 = 1,2929 𝑘𝑔⁄𝑚3 (la condiții normale de stare) .

Fig.1. Estimarea factorului de abatere, Z ;

~8~
Fig.2. Estimarea temperaturii și a presiunii pseudo-critice, când nu se cunoaște compoziția gazelor:

Plecând de la datele inițiale din tabelul 1, utilizând relația (13) a rezultat :

𝜌𝑔 0,682
𝛿𝑔 = = = 0,527 ;
𝜌𝑎𝑒𝑟 1,2929
Din diagrama din figura 2, rezultă următorii parametrii pseudo-critici :
𝑝𝑝𝑐 = 47,41 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑇𝑝𝑐 = 189 𝐾 ;

~9~
 Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile inițiale de zăcământ, au fost calculați
parametrii pseudo-reduși :
𝑝 100
𝑝𝑝𝑟 = = = 2,109 ;
𝑝𝑝𝑐 47,41
𝑇 137 + 273,15
𝑇𝑝𝑟 = = = 2,170 ;
𝑇𝑝𝑐 189
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z :
𝑍 = 0,97 ;
Cu datele obținute, înlocuind în relațiile (1)-(8), rezultă :
̃
𝑆𝑔 = 1 − 𝑆𝑎𝑖 = 1 − 0,21 = 0,79 ;
𝑝𝑖 100
𝑝̅𝑖 = = = 98,69 ;
𝑝𝑎𝑡 1,01325
1 1
𝛼𝑖 = = = 1,031 ;
𝑍𝑖 0,97
𝑇𝑎𝑡 273,15
𝜃= = = 0,666 ;
𝑇𝑖 137 + 273,15
̃
𝐺𝑖 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ ∙ 𝛷 ∙ 𝑆𝑔∙𝑝̅𝑖 ∙ 𝛼𝑖 ∙ 𝜃
= 650 000 ∙ 20 ∙ 0,19 ∙ 0,79 ∙ 98,69 ∙ 1,031 ∙ 0,666
3
= 132 219 097,01 𝑚𝑁 ;

Folosind relațiile (9) și (10) pentru condițiile de abandonare ale zăcământului, au fost
calculați parametrii pseudo-reduși :

𝑝 2
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,04 ;
𝑝𝑝𝑐 47,41
𝑇 137 + 273,15
𝑇𝑝𝑟 = = = 2,17 ;
𝑇𝑝𝑐 189
Utilizând parametrii pseudo-reduși din diagrama din figura 1 se va citi factorul de
abatere, Z, pentru condițiile de abandonare :
𝑍 = 0,999 ;
1 1
𝛼𝑓 = = = 1,001 ;
𝑍𝑓 0,999
𝑝 2
𝑝𝑓 =
̅̅̅ = = 1,97 ;
𝑝𝑎𝑡 1,01325
𝐺𝑟 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ ∙ 𝛷 ∙ 𝑆 ̃𝑔 ∙ (𝑝̅𝑖 ∙ 𝛼𝑖 − ̅̅̅
𝑝𝑓 ∙ 𝛼𝑓 ) ∙ 𝜃
= 650 000 ∙ 20 ∙ 0,19 ∙ 0,79 ∙ (98,69 ∙ 1,031 − 1,97 ∙ 1,001) ∙ 0,666
3
= 129 651 478,9 𝑚𝑁 ;

~ 10 ~
CAPITOLUL 1. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE PROPRIU-ZIS, FĂRĂ ACVIFER ACTIV

Dacă zăcământul de gaze nu are un acvifer activ, singura forță care determină
deplasarea gazelor din pori către tălpile sondelor de extracție este destinderea gazelor,
generând regimul de exploatare cu același nume. O particularitate a acestui regim este aceea
că volumul de pori al zonei productive rămâne invariabil de-a lungul timpului de exploatare,
drept consecință a inactivității acviferului.

1.1.PERIOADA PRODUCȚIEI CRESCĂTOARE ȘI PERIOADA

PRODUCȚIEI CONSTANTE

Modelul de prevedere are la bază următoarele ecuații :

- ecuația de bilanț material pentru forma de destindere a gazelor :
𝑝̅𝑖 𝑝̅ (𝑡)
̃
∙ 𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 =
̃ + ∆𝐺(𝑡) ∙ 𝜏
∙𝑉 ∙𝑆 (1.1)
𝑍𝑖 𝑍(𝑝̃) 𝑖 𝑔
- ecuația de filtrație a gazelor prin mediul poros :
𝑝̃2 (𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡) = 𝐴 ∙ 𝑄𝑔 (𝑡) + 𝐵 ∙ 𝑄𝑔2 (𝑡) (1.2)
- ecuația căderii de presiune maxim admisibilă ;
𝑝̃(𝑡) − 𝑝𝑠 (𝑡) = 𝑐𝑡 (1.3)
Algoritmul de lucru este următorul :
- se alege pasul de timp Δt, de regulă egal cu un an, spre exemplu, Δt1=365 zile, mai
departe se va lua 𝑡𝑛 = 𝑡𝑛−1 + 365 𝑧𝑖𝑙𝑒 .
- se impune producția constantă N(t) pe intervalul de timp ales. Se vor lua valori ale lui
N(t) începând de la 25.000 până la 50 000 m3N/zi și creșteri anuale de 5 000 până la
10 000 m3N/zi .
- se calculează : ∆𝐺(𝑡)𝑛 = ∆𝐺(𝑡)𝑛−1 + 𝑁(𝑡)𝑛 × 365 .
- având în vedere că Z este în funcție de presiune, ecuația (1.1) conține două
necunoscute și rezolvarea se face pe cale grafică, astfel : se reprezintă graficul
p/Z=f(p) ca în figura 3. Pentru aceasta se va întocmi un tabel după cum urmează :

Tabelul 4
p ppc ppr p/Z
bar bar - bar

Se dau valori pentru „p” din 10 în 10 bar, se citesc ppc și Tpc din figura 2. Pentru
temperatură există o singură valoare, cea corespunzatoare temperaturii de zăcământ. „Z” se
citește din figura 1.

~ 11 ~
 𝑝̅ (𝑡)
- din ecuația (1.1) se scoate raportul , astfel :
𝑍(𝑝̃)
𝑝̅ (𝑡) 𝑝̅𝑖 ∆𝐺(𝑡) ∙ 𝜏
= − (1.4)
𝑍(𝑝̃) 𝑍𝑖 ̃
𝑉𝑖 ∙ 𝑆 𝑔
- din diagrama din figura 3 se citește presiunea medie de zăcământ p(t), ținând cont că :
𝑝(𝑡) 1
𝑝̅(𝑡) = , 𝜏 = 𝜃 și 𝑉𝑖 = 𝑉𝑏 ∙ 𝛷 = 𝐴𝑝 · ℎ · 𝛷 .
𝑝𝑎𝑡
- se calculează debitul de gaze al sondei medii :

𝐴 𝐴 2 𝑝̃2 (𝑡) − 𝑝̃𝑠 2 (𝑡)

𝑄𝑔 (𝑡) = − √
+ ( ) + (1.5)
2𝐵 2𝐵 𝐵
Coeficienții rezistențelor suplimentare de filtrație A și B se vor calcula cu relațiile :
ℎ
𝜇𝑔 ∙ (𝑙𝑛 𝑟 + 𝐶𝑚 )
𝑆
𝐴= (1.6)
𝜋∙𝑘∙ℎ
𝛤 ∙ 𝑝𝑎𝑡 ∙ 𝜌𝑎𝑡 1 1
𝐵= ∙ ( + 3 ) (1.7)
2 ∙ 𝜋 2 ∙ ℎ2 𝑟𝑠 3 ∙ 𝑟𝑐𝑎𝑣 ∙ 𝑛𝐼2

Pentru simplificarea calculelor se va lua :

−3
𝑏𝑎𝑟 2
𝐴 = 19,3 ∙ 10 3 ∙ 𝑧𝑖 ;
𝑚𝑁

−8
𝑏𝑎𝑟 2
𝐵 = 3,35 ∙ 10 3 2
∙ 𝑧𝑖 2 ;
(𝑚𝑁 )

- se calculează numărul de sonde necesar :

𝑁(𝑡)
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝐹𝑟 ∙ (1.8)
𝑄𝑔 (𝑡)

unde Fr este un factor de rezervă, egal cu :

365
𝐹𝑟 = (1.9)
310

- factorul de recuperare se calculează cu relatia :

∆𝐺(𝑡)
𝜀= (1.10)
𝐺𝑖

Se va avea în vedere că numărul de sonde noi, pe an, nu trebuie să fie mai mare de 2-3,
maximum 4.
Calculele vor fi sintetizate ca în tabelul 5.

~ 12 ~
 Pentru început se impune :
𝑝̃(𝑡) − 𝑝𝑠 (𝑡) = 3 𝑏𝑎𝑟 ;
Se impun valori pentru N(t) de la 25 000 până la 50 000 m3N/zi și se calculează ΔG(t)n.
Rezultatele vor fi trecute în tabelul 3.

Tabelul 3
t t N(t) ΔG(t)
ani zile m3N/zi m3 N
1 365 25000 9125000
2 730 30000 20075000
3 1095 40000 34675000
4 1460 50000 52925000
5 1825 50000 71175000

Tabelul 4
p ppc ppr Z p/Z Z p/Z
bar bar bar
100 47.41 2.10926 0.97 103.093 1 100
90 47.41 1.89833 0.962 93.5551 1 90
80 47.41 1.68741 0.965 82.9016 1 80
70 47.41 1.47648 0.968 72.314 1 70
60 47.41 1.26556 0.97 61.8557 1 60
50 47.41 1.05463 0.973 51.3875 1 50
40 47.41 0.8437 0.978 40.8998 1 40
30 47.41 0.63278 0.981 30.581 1 30
20 47.41 0.42185 0.987 20.2634 1 20
10 47.41 0.21093 0.99 10.101 1 10
0 0 0 0 0 0 0

120

100

80
p/Z, bar

60
Z
40 Z=1

20

0
0 20 40 60 80 100 120
p, bar

Fig. 3. Graficul p/Z funcție de presiune ;

~ 13 ~
 𝑉𝑖 = 𝑉𝑏 ∙ 𝛷 = 𝐴𝑝 · ℎ · 𝛷 = 650 000 ∙ 20 ∙ 0,19 = 2 470 000 𝑚3 ;
1 1
𝜏= = = 1,5016 ;
𝜃 0,666

1) Pasul de timp Δt = 1 an ;

𝑝̃(𝑡) 𝑝̅𝑖 ∆𝐺(𝑡) ∙ 𝜏 98,69 9 125 000 ∙ 1,5016

= − = − = 94,63 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑍(𝑝̃) 𝑍𝑖 ̃
𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 0,97 2 470 000 ∙ 0,79
Din graficul din figura 3 rezultă :
𝑝(𝑡) = 91,5 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝(𝑡) 91,5
𝑝̅ (𝑡) = = = 90,30;
𝑝𝑎𝑡 1,01325
𝑝𝑠 = 91,5 − 3 = 88,5 𝑏𝑎𝑟 ;

𝐴 𝐴 2 𝑝̃2 (𝑡) − 𝑝̃𝑠 2 (𝑡)

𝑄𝑔 (𝑡) = − + √( ) +
2𝐵 2𝐵 𝐵

2
0,0193 0,0193 91,52 − 88,52
=− + √( ) +
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 3,35 ∙ 10−8
3⁄
= 26 738,32 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
365
𝐹𝑟 = = 1,177 ;
310
𝑁(𝑡) 25 000
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝐹𝑟 ∙ = 1,177 ∙ = 1,10 => 1 𝑠𝑜𝑛𝑑ă ;
𝑄𝑔 (𝑡) 26 738,32
∆𝐺(𝑡) 9 125 000
𝜀= = = 0,06901 = 6,901 % ;
𝐺𝑟 132 219 097,01

2) Pasul de timp Δt = 2 ani ;

𝑝̃(𝑡) 98,69 20 075 000 ∙ 1,5016

= − = 86,09 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑍(𝑝̃) 0,97 2 470 000 ∙ 0,79
Din graficul din figura 3 rezultă :
𝑝(𝑡) = 83,3 𝑏𝑎𝑟 ;
83,3
𝑝̅ (𝑡) = = 82,21;
1,01325
𝑝𝑠 = 83,3 − 3 = 80,3 𝑏𝑎𝑟 ;

~ 14 ~
 2
0,0193 0,0193 83,32 − 80,32
𝑄𝑔 (𝑡) = − + √( ) + 3⁄
= 24 396,92 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 3,35 ∙ 10−8
365
𝐹𝑟 = = 1,177 ;
310
30 000
𝑛𝑠 (𝑡) = 1,177 ∙ = 1,45 ⇒ 2 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
24 396,92
20 075 000
𝜀= = 0,1518 = 15,18 % ;
132 219 097,01

3) Pasul de timp Δt = 3 ani ;

𝑝̃(𝑡) 98,69 34 675 000 ∙ 1,5016

= − = 74,71 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑍(𝑝̃) 0,97 2 470 000 ∙ 0,79
Din graficul din figura 3 rezultă :
𝑝(𝑡) = 72,3 𝑏𝑎𝑟 ;
72,3
𝑝̅ (𝑡) = = 71,35 ;
1,01325
𝑝𝑠 = 72,3 − 3 = 69,3 𝑏𝑎𝑟 ;
2
0,0193 0,0193 72,32 − 69,32
𝑄𝑔 (𝑡) = − √
+ ( ) + 3⁄
= 21 228,17 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 3,35 ∙ 10−8
365
𝐹𝑟 = = 1,177 ;
310
40 000
𝑛𝑠 (𝑡) = 1,177 ∙ = 2,22 ⇒ 2 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
21 228,17
34 675 000
𝜀= = 0,2623 = 26,23 % ;
132 219 097,01

4) Pasul de timp Δt = 4 ani ;

𝑝̃(𝑡) 98,69 52 925 000 ∙ 1,5016

= − = 60,48 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑍(𝑝̃) 0,97 2 470 000 ∙ 0,79
Din graficul din figura 3 rezultă :
𝑝(𝑡) = 58,6 𝑏𝑎𝑟 ;
58,6
𝑝̅ (𝑡) = = 57,83 ;
1,01325

~ 15 ~
 𝑝𝑠 = 58,6 − 3 = 55,6 𝑏𝑎𝑟 ;
2
0,0193 0,0193 58,62 − 55,62
𝑄𝑔 (𝑡) = − √
+ ( ) + 3⁄
= 17 235,66 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10 −8 2 ∙ 3,35 ∙ 10 −8 3,35 ∙ 10 −8

365
𝐹𝑟 = = 1,177 ;
310
50 000
𝑛𝑠 (𝑡) = 1,177 ∙ = 3,42 ⇒ 3 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
17 235,66
52 925 000
𝜀= = 0,4003 = 40,03 % ;
132 219 097,01

5) Pasul de timp Δt = 5 ani ;

𝑝̃(𝑡) 98,69 71 175 000 ∙ 1,5016

= − = 46,25 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑍(𝑝̃) 0,97 2 470 000 ∙ 0,79
Din graficul din figura 3 rezultă :
𝑝(𝑡) = 45 𝑏𝑎𝑟 ;
45
𝑝̅ (𝑡) = = 44,41;
1,01325
𝑝𝑠 = 45 − 3 = 42 𝑏𝑎𝑟 ;
2
0,0193 0,0193 452 − 422
𝑄𝑔 (𝑡) = − + √( ) + 3⁄
= 13 219,96 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 3,35 ∙ 10−8
365
𝐹𝑟 = = 1,177 ;
310
50 000
𝑛𝑠 (𝑡) = 1,177 ∙ = 4,45 ⇒ 4 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
13 219,96
71 175 000
𝜀= = 0,5383 = 53,83 % ;
132 219 097,01

~ 16 ~
 1.2. PERIOADA PRODUCȚIEI DESCRESCĂTOARE

Modelul de prevedere are la bază următoarele ecuații :

- ecuația de bilanț material pentru forma de destindere a gazelor :
𝑝̅𝑖 𝑝̅ (𝑡 + ∆𝑡)
̃
∙ 𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 =
̃
∙ 𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 + ∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) ∙ 𝜏 (1.11)
𝑍𝑖 𝑍(𝑝̃)
- ecuația de filtrație a gazelor prin mediul poros :
𝑝̃2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 𝐴 ∙ 𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) + 𝐵 ∙ 𝑄𝑔2 (𝑡 + ∆𝑡) (1.12)
- ecuații căderii de presiune maxim admisibilă :
𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 𝑐𝑡 (1.13)
Cumulativul de gaze, care pentru această perioadă nu se cunoaște, se exprimă printr-o
relație de recurență, astfel :
𝑛𝑠 (𝑡) ∙ 𝑄𝑔 (𝑡) + 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) ∙ 𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡)
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = ∆𝐺(𝑡) + ∙ ∆𝑡 (1.14)
2
Numărul sondelor rămâne constant în această perioadă :
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡);
Pentru prevederea comportării în exploatare se utilizează metoda iterației. Astfel, în
primul ciclu de iterație se fac aproximările următoare :
𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) = 𝑄𝑔 (𝑡) ;
𝑍[𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡)] = 𝑍[𝑝̃(𝑡)] ;
Cu debitul Qg(t+Δt) se merge în ecuația (1.14) de unde se obține ΔG(t+Δt). Din relația
(1.11) se determină 𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡), din relația (1.13) se calculează 𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) și din ecuația (1.12)
se determină debitul de gaze al sondei medii Qg(t+Δt). Se corectează 𝑍(𝑝̃) și se continuă
iterația până se atinge ordinul de eroare dorit .
𝑝̅ ̃
(𝑍𝑖 ∙ 𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 − ∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) ∙ 𝜏) ∙ 𝑍(𝑝
̃)
𝑖
𝑝̅ (𝑡 + ∆𝑡) = ;
̃
𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔

~ 17 ~
 Fig. 4. Variația parametrilor exploatării în timp ;

6) Pasul de timp Δt = 6 ani ;

3⁄
𝑄(𝑡) = 𝑄(𝑡 + ∆𝑡) = 13 219,96 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝑍[𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡)] = 𝑍[𝑝̃(𝑡)] = 0,975 ;
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 4 ;
𝑛𝑠 (𝑡) ∙ 𝑄𝑔 (𝑡) + 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) ∙ 𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡)
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = ∆𝐺(𝑡) + ∙ ∆𝑡
2
4 ∙ 13 219,96 + 4 ∙ 13 219,96
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = 71 175 000 + ∙ 365 = 90 476 146,38 𝑚3 ;
2
𝑝̅ ̃
(𝑍𝑖 ∙ 𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔 − ∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) ∙ 𝜏) ∙ 𝑍(𝑝 ̃)
𝑖
𝑝̅ (𝑡 + ∆𝑡) =
̃
𝑉𝑖 ∙ 𝑆𝑔

98,69
( 0,97 · 2 470 000 · 0,79 − 90 476 146,38 ∙ 1,5016) ∙ 0,975
𝑝̅ (𝑡 + ∆𝑡) = = 31,32;
2 470 000 ∙ 0,79
𝑝(𝑡 + ∆𝑡) = 31,32 ∙ 1,01325 = 31,73 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 𝑐𝑡

~ 18 ~
 𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 31,73 − 3 = 28,73 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 181,40 𝑏𝑎𝑟 2 ;
𝑝̃2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 𝐴 ∙ 𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) + 𝐵 ∙ 𝑄𝑔2 (𝑡 + ∆𝑡)

2 −8
𝑏𝑎𝑟 4 ∙ 𝑧𝑖 2
∆= 0,0193 + 4 ∙ 181,40 ∙ 3,35 ∙ 10 = 0,000397 3 2 ;
(𝑚𝑁 )
1 𝑏𝑎𝑟 2 ∙ 𝑧𝑖
∆2 = 0,0199 3 ;
𝑚𝑁
0,0199 − 0,0193 3⁄
𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) = = 9250,57 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8
90 476 146,38
𝜀= = 0,6843 = 68,43 % ;
132 219 097,01
𝑍𝑐𝑜𝑟 = 0,979 ;

7) Pasul de timp Δt=7 ani ;

3⁄
𝑄(𝑡) = 𝑄(𝑡 + ∆𝑡) = 9 250,57 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝑍[𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡)] = 𝑍[𝑝̃(𝑡)] = 0,979 ;
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 4 ;
4 ∙ 9 250,57 + 4 ∙ 9 250,57
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = 90 476 146,38 + ∙ 365 = 103 981 978,3 𝑚3 ;
2
98,69
( 0,97 · 2 470 000 · 0,79 − 103 981 978,3 ∙ 1,5016) ∙ 0,979
𝑝̅(𝑡 + ∆𝑡) = = 21,27 ;
2 470 000 ∙ 0,79
𝑝(𝑡 + ∆𝑡) = 21,27 ∙ 1,01325 = 21,55 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 21,55 − 3 = 18,55 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 120,33 𝑏𝑎𝑟 2 ;

2 −8
𝑏𝑎𝑟 4 ∙ 𝑧𝑖 2
∆= 0,0193 + 4 ∙ 120,33 ∙ 3,35 ∙ 10 = 0,000389 3 2 ;
(𝑚𝑁 )
1 𝑏𝑎𝑟 2 ∙ 𝑧𝑖
∆2 = 0,0197 3 ;
𝑚𝑁
0,0197 − 0,0193 3⁄
𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) = = 6 168,5 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8
103 981 978,3
𝜀= = 0,7864 = 78,64 % ;
132 219 097,01
𝑍𝑐𝑜𝑟 = 0,988 ;

~ 19 ~
8) Pasul de timp Δt = 8 ani ;

3⁄
𝑄(𝑡) = 𝑄(𝑡 + ∆𝑡) = 6 168,5 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝑍[𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡)] = 𝑍[𝑝̃(𝑡)] = 0,988 ;
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 4 ;
4 ∙ 6 168,5 + 4 ∙ 6 168,5
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = 103 981 978,3 + ∙ 365 = 112 987 990 𝑚3 ;
2
98,69
( 0,97 · 2 470 000 · 0,79 − 112 987 990 ∙ 1,5016) ∙ 0,988
𝑝̅(𝑡 + ∆𝑡) = = 14,62;
2 470 000 ∙ 0,79
𝑝(𝑡 + ∆𝑡) = 14,62 ∙ 1,01325 = 14,81 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 14,81 − 3 = 11,81 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 79,89 𝑏𝑎𝑟 2 ;

2 −8
𝑏𝑎𝑟 4 ∙ 𝑧𝑖 2
∆= 0,0193 + 4 ∙ 79,89 ∙ 3,35 ∙ 10 = 0,00383 3 2 ;
(𝑚𝑁 )
1 𝑏𝑎𝑟 2 ∙ 𝑧𝑖
∆2 = 0,0196 3 ;
𝑚𝑁
0,0196 − 0,0193 3⁄
𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) = = 4 109,99 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8
112 987 990
𝜀= = 0,8546 = 85,46 % ;
132 219 097,01
𝑍𝑐𝑜𝑟 = 0,989 ;

9) Pasul de timp Δt=9 ani ;

3⁄
𝑄(𝑡) = 𝑄(𝑡 + ∆𝑡) = 4 109,99 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝑍[𝑝̃(𝑡 + ∆𝑡)] = 𝑍[𝑝̃(𝑡)] = 0,989 ;
𝑛𝑠 (𝑡) = 𝑛𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 4 ;
4 ∙ 4 109,99 + 4 ∙ 4 109,99
∆𝐺(𝑡 + ∆𝑡) = 112 987 990 + ∙ 365 = 118 988 576,2 𝑚3 ;
2
98,69
( 0,97 · 2 470 000 · 0,79 − 118 988 576,2 ∙ 1,5016) ∙ 0,989
𝑝̅(𝑡 + ∆𝑡) = = 10,07;
2 470 000 ∙ 0,79
𝑝(𝑡 + ∆𝑡) = 10,07 ∙ 1,01325 = 10,20 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑠 (𝑡 + ∆𝑡) = 10,20 − 3 = 7,20 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝2 (𝑡 + ∆𝑡) − 𝑝𝑠2 (𝑡 + ∆𝑡) = 52,22 𝑏𝑎𝑟 2 ;

~ 20 ~
 𝑏𝑎𝑟 4 ∙ 𝑧𝑖 2
∆= 0,01932 + 4 ∙ 52,22 ∙ 3,35 ∙ 10−8 = 0,00379 3 2 ;
(𝑚𝑁 )
1 𝑏𝑎𝑟 2 ∙ 𝑧𝑖
∆2 = 0,01948 3 ;
𝑚𝑁
0,01948 − 0,0193 3⁄
𝑄𝑔 (𝑡 + ∆𝑡) = = 2 692,86 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8
118 988 576,2
𝜀= = 0,8999 = 89,99 % ;
132 219 097,01
𝑍𝑐𝑜𝑟 = 0,99 ;

600 30000

500 25000
Producția zilnică, *10-2 m3N/zi

400 20000
Presiunea, bar

p
300 15000
N*10^(-2)
n
200 10000
Q

100 5000

0 0
0 2 4 6 8 10
t, ani

Fig.5. Prevederea în exploatare a zăcământului de gaze ;

Tabelul 5. Prevederea comportării în exploatare a unui zăcământ de gaze, fără acvifer activ
Perioada t p(t) ps(t) Qg(t) N(t) ΔG(t) ns ε
3 3 3
ani bar bar m N/zi m N/zi mN - %
1 91.5 88.5 26738.3 25000 9125000 1 6.90
Producție
2 83.3 80.3 24396.9 30000 20075000 1 15.18
crescătoare
3 72.3 69.3 21228.2 40000 34675000 2 26.23
Producție 4 58.6 55.6 17235.7 50000 52925000 3 40.03
constantă 5 45 42 13220 50000 71175000 4 53.83
6 31.73 28.73 9250.57 44589.57 90476146 4 68.43
Producție 7 21.55 18.55 6168.5 37002.28 103981978 4 78.64
descrescătoare 8 14.81 11.81 4109.99 24674.00 112987990 4 85.46
9 10.20 7.20 2692.86 16439.96 118988576 4 89.99

~ 21 ~
 CAPITOLUL 2. PREVEDEREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A
UNUI ZĂCĂMÂNT DE GAZE CU CONDENSAT ÎN CURGERE
OMOGENĂ, ÎN CAZUL RECIRCULĂRII GAZELOR SĂRACE

Când presiunea de zăcământ scade sub presiunea de început de condensare retrogradă,

în mediul poros, alături de faza gazoasă, apare faza lichidă (condensatul). Prezența fazei
lichide în spațiul de pori are o serie de efecte nedorite în exploatarea acestor sisteme.
Primul este că, odată cu apariția celei de-a doua faze, în mediul poros se dezvoltă
curgerea eterogenă care introduce rezistențe hidraulice suplimentare.
În al doilea rând, condensatul lichid devine deplasabil doar după ce saturația în acesta
depășește o anumită valoare limită (~20%). Prin urmare, prin apariția condensatului în pori se
pierde o cantitate deosebit de mare din această materie primă valoroasă, care nu mai poate fi
extrasă .
În al treilea rând, având în vedere că sistemele de gaze cu condensat sunt situate de
obicei la adâncimi mari, rocile colectoare sunt puternic tasate și, deci, au porozități și
permeabilități reduse. Pot apărea, în această situație, blocări severe datorită interacțiunii
condensatului cu mineralele componente ale rocii. Acest efect apare în special când procentul
de minerale argiloase (polare) este însemnat, știut fiind faptul că și condensatul este o
substanță puternic polară.
Prin urmare, este de dorit ca exploatarea zăcământelor de gaze cu condensat să se facă
în așa fel încât presiunea de zăcământ să fie menținută o perioadă cât mai mare deasupra
presiunii de început de condensare. O cale de a realiza acest lucru este prin recircularea
gazelor sărace, rezultate în urma prelucrării gazelor cu condensat extrase din zăcământul
respectiv.
Algoritmul de lucru cuprinde următoarele etape de calcul :
1. Se determină cantitatea potențial-exploatabilă de condensat din zăcământ cu relația :

𝐶𝑝𝑜𝑡 = 𝐺𝑖 ∙ 𝐶𝑖 (2.1)

unde :
- Gi este resursa geologică inițială de gaze ;
- Ci este conținutul în condensat la momentul inițial al exploatării, care se determină
prin analiza chimică de laborator a unei probe de gaze .

2. Se determină cantitatea real – exploatabilă de condensat din zăcământ cu relația :

𝐶𝑒𝑥 = 𝛼 ∙ 𝐶𝑝𝑜𝑡 = 𝛼 ∙ 𝐺𝑖 ∙ 𝐶𝑖 (2.2)

unde α este un coeficinet având valori cuprinse între 0,7 și 0,8 .

3. Se calculează debitul total de gaze, care trebuie corelat cu capacitatea de lucru a

stației de prelucare, astfel :

𝑄𝑔 = 𝑄𝑐 ∙ ̅̅̅̅̅
𝑅𝐺𝐶 (2.3)

unde :
- Qc este volumul de condensat ce se poate obține din stația de prelucrare într-o zi ;
- ̅̅̅̅̅
𝑅𝐺𝐶 este rația medie gaze-condensat ;

~ 22 ~
 4. Se calculează cantitatea obținută într-un an, cu relația :

𝐶𝑎𝑛 = 𝑄𝑔 ∙ 365 ∙ 𝐶𝑚 (2.4)

unde Cm este conținutul mediu în condensat al gazelor, mărime care se calculează astfel :

𝐶𝑖 + 𝐶𝑓
𝐶𝑚 = (2.5)
2
iar Cf este conținutul final în condensat al gazelor, stabilit pe criterii tehnico-economice, sub
această valoare exploatarea zăcământului prin recircularea gazelor sărace devine nerentabilă .

5. Se determină durata exploatării cu recircularea gazelor sărăce, cu relația :

𝐶𝑒𝑥
𝑡𝑒𝑥 = (2.6)
𝐶𝑎𝑛

6. Se determină numărul sondelor de extracție cu relația :

𝑄𝑔
𝑛𝑒𝑥 = (2.7)
𝑞𝑜𝑝𝑡

unde qopt este debitul optim al unei sonde de extracție care se va calcula cu relația 1.5.

7. Se determină numărul de sonde de injecție cu relația :

𝑄𝑖𝑛𝑗
𝑛𝑖𝑛𝑗 = (2.8)
𝑞𝑖𝑛𝑗

unde:
- Qinj este debitul total de gaze injectate ;
- qinj este receptivitatea unei sonde de injecție care se va lua 0,8·qopt ;

𝑄𝑖𝑛𝑗 = 𝛽 ∙ 𝑄𝑔 (2.9)

𝑄𝑖𝑛𝑗 𝛽 ∙ 𝑄𝑔 𝑞𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚
𝑛𝑖𝑛𝑗 = = = 𝛽 ∙ 𝑛𝑒𝑥 ∙ (2.10)
𝑞𝑖𝑛𝑗 𝑞𝑖𝑛𝑗 𝑞𝑖𝑛𝑗

8. Se calculează presiunea medie de zăcământ pentru regimul de destindere al gazelor cu

relația :

𝐺𝑖 − 𝐺𝑛𝑖𝑛𝑗
𝑝= ∙ 𝑝𝑖 (2.11)
𝐺𝑖
unde :
- pi este presiunea inițială de zăcământ ;
- Gninj este cantitatea de gaze ce nu a mai fost reinjectată în zăcământ și care poate fi
calculată cu relația :

𝐺𝑖𝑛𝑗 = 𝑄𝑔 ∙ 365 ∙ 𝑡𝑒𝑥 ∙ 𝛽 (2.12)

~ 23 ~
 1. Cantitatea potențial-exploatabilă de condensat :

𝐶𝑝𝑜𝑡 = 132219097 ∙ 375 = 409879200 𝑘𝑔;

2. Cantitatea real-exploatabilă de condensat :

𝐶𝑒𝑥 = 0,7 ∙ 409879200 = 286915440,5 𝑘𝑔;

𝛼 = 0,7 ;

3. Debitul total de gaze :

3⁄
𝑄𝑔 = 111 ∙ 115,5 = 12820,5 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

4. Cantitatea de condensat obținută într-un an :

𝐶𝑎𝑛 = 12820,5 ∙ 365 ∙ 157,5 = 73701849 𝑔 = 737018,49 𝑘𝑔 ;

310 + 5 3
𝐶𝑚 = = 157,5 𝑔⁄𝑚𝑁 ;
2
5. Durata exploatării :

286915440,5
𝑡𝑒𝑥 = = 3,89 𝑎𝑛𝑖 ;
73701849
6. Numărul sondelor de extracție :

Se consideră :

𝑝(𝑡) = 70 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑠 (𝑡) = 67 𝑏𝑎𝑟 ∶

𝑝(𝑡) − 𝑝𝑠 (𝑡) = 3 𝑏𝑎𝑟 ;

2
0,0193 0,0193 702 − 672
𝑞𝑜𝑝𝑡 =− + √( ) + 3⁄
= 20561,5 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 2 ∙ 3,35 ∙ 10−8 3,35 ∙ 10−8

12820,5
𝑛𝑒𝑥 = = 0,62 ⇒ 1 𝑠𝑜𝑛𝑑ă ;
20561,5

7. Numărul sondelor de injecție :

3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗 = 0,85 ∙ 12820,5 = 10897,43 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

𝛽 = 0,85 ;
3⁄
𝑞𝑖𝑛𝑗 = 0,8 ∙ 20561,5 = 16449,2 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

~ 24 ~
 10897,43
𝑛𝑖𝑛𝑗 = = 0,66 ⇒ 1 𝑠𝑜𝑛𝑑ă ;
16449,2

8. Presiunea medie pe zăcământ :

3
𝐺𝑛𝑖𝑛𝑗 = 12820,5 ∙ 365 ∙ 3,89 ∙ 0,85 = 1548432,54 𝑚𝑁 ;

132219097 − 1548432,54
𝑝= ∙ 100 = 98,83 𝑏𝑎𝑟 ;
132219097
Cum 𝑝î𝑐 = 91𝑏𝑎𝑟 , rezultă :

98,82 𝑏𝑎𝑟 > 91 𝑏𝑎𝑟;

Presiunea medie pe zăcământ este mai mare decât presiunea de început de condensare,
astfel că modelul prezentat este valabil pentru condițiile date .

~ 25 ~
 CONCLUZII

Proiectul este alcătuit din mai multe capitole, menite să îndrume atent
studenții către realizarea unei exploatări cât mai optime a zăcământului,
exploatare menită să ducă la obținerea unor debite rezonabile, și la consumarea
rațională a presiunii, astfel încât, la sfârșit, să se obțină factori de recuperare cât
mai mari.

Proiectul de semestru la “Ingineria Zăcămintelor de Gaze” are un rol

important, definitor, in formarea viitorilor absolventi ai masterului Inginerie de
Zăcământ. Acesta imbină cunoștințe dobândite atât la cursul de “Ingineria
Zăcămintelor de Gaze”, dar si de la cursurile de “Fizica Zăcămintelor”,
“Hidraulica Subterană”, “Geologia zăcămintelor de hidrocarburi”, rezultand
astfel un proiect complex, care trece prin etapele de bază ale realizării unei cât
mai bune prevederi în exploatare a zăcământului.

Această metodă complexă de alcătuire a proiectului, constituită din mai

multe etape, al căror grad de dificultate variază, face ca acest proiect de semestru
să fie “de nelipsit” din formarea inginerilor petroliști, având un rol de
necontestat în fundamentarea aptitudinilor necesare în industria extractivă de
petrol.

~ 26 ~