Reglarea secreției

pancreasului
 Fiziologia secreției pancreatice
Fiziologia secreției pancreatice cuprinde atât funcția exocrina
(predominantă) a pancreasului, cât și pe cea endocrină.
O Pancreasul exocrin secretă un fluid bogat în enzime.
Prin ductul pancreatic, acesta ajunge in duoden, aici
ajută la descompunerea macronutrienților care au
ajuns în stomac.

O Pancreasul endocrin este format din insule

pancreatice. Acestea secretă hormoni precum
insulină, glucagon, somatostatină și polipeptid
pancreatic.
 Pancreasul exocrin
O Componente:
Pancreasul exocrin este format
din celule acinare și ducte.
Celulele acinare au formă
piramidală și reprezintă 90%
dintre celulele pancreasului.
Ductele mai mici transportă
secreția enzimatică a celulelor
acinare către ductul pancreatic
principal Wiersung, acesta
comunicând cu duodenul. În
afară de transport, ductele mai
au rolul de a secreta bicarbonat.
 Funcțiile majore

O Principalele funcții ale pancreasului exocrin sunt:

1. Neutralizarea acidului gastric.
2. Amilaza pancreatică are rol în degradarea amidonului în
carbohidrați mai mici.
3. Lipaza pancreatică acționează pe trigliceride, formând
acizi grași liberi, monogliceride, digliceride și glicerol.
 Reglarea secreției pancreasului exocrin
O Secreția pancreatică este supusă controlului nervos și umoral.
O În cursul reglării secreției pancreatice se disting 3 faze: cefalică, gastrică și intestinală.
O Faza cefalică: În cursul acestei faze, reglarea se face
predominant pe cale nervoasă. Controlul nervos este
realizat de către nervul vag, care conține fibre destinate
pancreasului și a cărui stimulare determină o secreție
foarte activă din punct de vedere enzimatic. Stimulul care
declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia
(secționare chirurgicală a nervului vag) determină
dispariția secreției. Secreția este stimulată de fibrele
parasimpatice ale nervului vag. Există și o componentă
umorală a etapei cefalice, și anume gastrina. Stimularea
secreției acesteia este realizată pe cale vagală. În acest
mod, se activează secreția acidă a stomacului, care
odată ajunsă la nivel duodenal, intensifică secreția
pancreatică. Bicarbonatul prezent în sucul pancreatic va
neutraliza acidul clorhidric venit din stomac.
O Faza gastrică: Este declanșată în prezența alimentelor în stomac și
este reglată nervos și umoral. Astfel, odată ce alimentele au pătruns
în stomac, are loc distensia peretelui acestuia. Astfel, se
declanșează reflexul vago-vagal. Acesta stimulează, la rândul lui,
secreția pancreatică.
O Faza intestinală: Odată ajuns în duoden, chimul gastric acid
determină prin mecanism dublu, neuro-umoral, stimularea secreției
de suc pancreatic. În această fază se realizează aproximativ 80% din
stimularea secreției sucului pancreatic. Rolul principal este deținut de
controlul hormonal. HCl conținut în chim determină eliberarea din
mucoasa duodenală a unei substanțe, numită secretină, care, ajunsă
în sânge, excită celulele glandulare pancreatice și stimulează
secreția biliară și intestinală. În același timp, pe cale directă,
secretina ajunsă pe cale sanguină la nivelul stomacului stimulează
secreția de pepsină și inhibă formarea de HCl și motilitatea gastrică.
 Pancreasul endocrin
O Este format din insule celulare
(insulele Langerhans) dispuse
printre celulele acinare ale
pancreasului exocrin. Aceste
insule conțin 4 tipuri celulare:
O 1. celulele A care secretă
glucagon.
O 2. celulele B care secretă insulină.
O 3. celulele D care secretă
somatostatină.
O 4. celulele F sau D1 care secretă
polipeptidul pancreatic.
O Insulina este secretată în organism
doar de celulele B pancreatice.
Ceilalți hormoni sunt secretați și de
către mucoasa intestinală.
 Corelația dintre pancreasul
exocrin și cel endocrin
O Sângele care a perfuzat insulele Langerhans ale
pancreasului endocrin ajunge și la nivelul pancreasului
exocrin. La nivelul insulelor, sângele a fost încărcat cu
glucagon și insulină. Acestea acționează la nivelul
celulelor acinare, influențându-le activitatea. Insulina
stimulează secreția amilazei pancreatice. Glucagonul are,
în schimb, un efect inhibitor asupra secreției sucului
pancreatic.
 Concluzie
O Pancreasul este o glandă unică prin faptul că are și
funcție endocrină, și funcție exocrină. Cu alte cuvinte,
pancreasul secretă hormoni în sânge, dar secretă și
enzime care ajung la nivel duodenal prin ductul
pancreatic.
O Așadar, pancreasul face parte atât din sistemul digestiv,
cât și din cel endocrin. Majoritatea celulelor sale
acționează însă la nivel digestiv.