Sunteți pe pagina 1din 290

C. Ntistiisescu C.

NiJa
M. Bran{/iburu D. JoiJa
eulegere
de oroDI
pealru 1 1
EDITURA ROTECH PRO
Prof. Univ. Dr. C. NasHisescu
(membru CQrespondent al Academiei Romane)
Prof. Univ. Dr. C. Nita
Prof. M. Brandiburu
Prof. D. Joita
\J
ALGEBRA
CULEGEREDEPROBLEME
PENTRU LICEU
clasele IX - XII
w
EDITURA ROTECH PRO
- 1997-
NOTA
Prezenta lucrare este o versiune imbunatatita
a culegerii de probleme ,,Exercitii ~ i proble-me de
algebra, clasele IX - XII" de c e e ~ i autori, tipa-
rita pentru prima oara in 1981.
Culegerea a constituit lucrarea de baza pentru
algebra de liceu, bucurandu-se de un deosebit
succes in randul profesorilor ~ i elevilor.
ISBN 973-97010-6-x
Tehnoredactare computerizata i coperta: ROTECH PRO
Tel. (01) 642.85.54
TeL/Fax (01) 250.68.07
CUPRINS
Partea I
Enunturi
Pag.
Cap. I. Elemente de logidi matematidi ............................................. 5
Cap. II. Multimi ................................................................................ 6
Cap. III. Functii .............................................................................. 10
Cap. IV. Numere reale (structura algebridi ~ de ordine
a multimii numerelor reale) ......... ..................................... 14
Cap. V. Functia de gradul al doilea. Inecuatii. Sis.teme de ecuatii ... 27
Cap. VI. Puteri i radicali ............................................................... 45
Cap. VII. Numere complexe ........................................................... 61
Cap. VIII. Functia exponentiala i functia logaritmica .................... 66
Cap. IX. lnductia matematica ......................................................... 75
Cap. X. Elemente de combinatorica. Binomullui Newton .............. 80
Cap. XI. Progresii aritmetice i progresii geometrice ...................... 88
Cap. XII. Notiuni de aritmetica numerelor intregi ........................... 96
Cap. XIII. Polinoame cu coeficienti compleci. Ecuatii algebrice .. 101
Cap. XIV. Permutari . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 112
Cap. 'XV. Matrice . . . . . . . . . .. . . .. . . . .. . .. .. . . . . . . . . . . .. . .. . . . . .. . . .. . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . .. . ~ 15
Cap. 'XVI. Determinanti ...................... .......................................... 119
Cap. 'XVII. Rangul unei matrice .. Matrice inversabile .................... 125
Cap. 'XVIII. Sisteme de ecuatii liniare .................. :. . .. . . .. . .. . . .. ... . . .. .. 130
Cap. XIX. Legi de compozitie. Grupuri ........................................ 134
Cap. XX. Inele ~ corpuri .............................................................. 1-1-5
Cap. XXI. Probleme pentru concurs uri de matematidi .................. 153
Partea a II -a
Indicatii. Solutii. Raspunsuri
Cap. I. Elemente de logidi matematidi .. . .. . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 161
Cap. II. Multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Cap. III. Functii . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Cap. IV. Numere reale (structura algebrica i de ordine
a multimii numerelor reale) ............................................ 166
Cap. V. Functia de gradul al doilea. Inecuatii. Sisteme de ecuatii .. 179
( ap. VI. Puteri radicali ............................................ \ ................ 195
( VII. Numere complexe ......................................................... 204
Cap. VIII. Functia exponentiaHi i logaritmidi .................. 208
Cap. IX. lnductia matematica ....................................................... 214
Cap. X. Elemente de combinatorica. Binomullui Newton ............ 221
Cap. XL Progresii aritmetice progresii geometrice .................... 226
Cap. XII. Notiuni de aritmetica numerelor intregi ......................... 233
Cap. XIII. Polinoame cu coeficienti Ecuatii algebrice .. 238
Cap. XIV. Permutari ..................... ................................................. 249
Cap. XV. Matrice ......................................................................... 251
Cap. XVI. Determinanti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
Cap. XVII. Rangul unei matrice. Matrice inversabile .................... 257
Cap. XVIII. Sisteme de ecuatii liniare .......................................... 260
Cap. XIX. Legi de compozitie. Grupu,ri .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . . .. .. .. .. .. .. .. . 264
Cap. XX. Inele corp uri .............................................................. 271
Cap. XXI. Probleme pentru concurs uri de matematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Bibliografie .................................................................................. 287
Partea I
ENUNTURI
Capitolul I
ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA
1. Sa se determine valoarea de adevar a urmatoarelor propozi!ii:
a) 2 + 3 . 5; b) 2 3 < 6; c) 4 4 = 16; d) 4 + 3 < 1 + 5; e) 4 5 - 6 = 2 7;
1 1
t) 4- 2(5- 3) = 1; g) 2-3 < 1.
2. Sa se determine valoarea de adevar a unnatoarelor propozitii:
')
a) exista un numar intreg x, astfel indit x - 2x- 3 = 0;
b) exista un numar real x, astfel indit I x - 1 I + I x - 21 = 0;
c) exista un numar real x, astfel incat x
2
- x + 1 0;
d) exista un numar real x, astfel incat I x- 1 I + I x
2
- 3x + 21 = 0;
e) exista un numar real x, astfel incat I x - 1 I - I x - 21 < 0;
t) oricare ar fi numarul real x, a vern x
2
+ (x- 1)
2
> 0;
g) oricare ar fi numarul real x, a vern (x + 1)
2
+ I x
2
- 2x + 31 > 0;
h) oricare ar fi numarul real x, a vern I x - 1 I + I x - 3 I ~ 0;
.) . fi I I . fl
2 2
1 0
1 oncare ar 1 numere e rea x ~ ~ y, a vern x + y + > ;
j) oricare ar fi numerele reale x ~ i y, a vern x
2
+ y
2
> 0;
k) exista numerele reale x ~ i y astfel incat I x - 1 I + y
2
+ y + 1 = 0;
3. Folosind tabele de adevar, sa se verifice:
a) p v q = q v p; b) p 1\ q = q 1\ p; c) (p V q) V r = p V (q V r);
d) (p 1\ q) 1\ r = p 1\ ( q 1\ r ); e) p ~ l q = l (p 1\ q); t) lp ~ q = p V q;
g) (p ~ q) ~ q = p v q; h) p v p = p; i) p 1\ p = p; j) p 1\ q = l(lp v lq);
k) p V q = l (lp 1\ l q); I) p V (q 1\ r) = (p V q) 1\ (p V r);
m) p 1\ (q V r) = (p 1\ q) V (p 1\ r).
4. Sa se arate ca urmatoarele formule sunt tautologii (sau identic a-
devarate):
a) l(p V q) ~ (lp 1\ lq); b) l(p 1\ q) ~ (lp V lq); c) (p 1\ (p ~ q)) ~ q;
d) (lq 1\ (lp ~ q)) ~ p; e) (lq 1\ (p ~ q)) ~ lp; t) ((p ~ q) 1\ (lp ~
~ q)) ~ q; g) ((p ~ q) 1\ (q ~ r)) ~ (p ~ r); h) (p V (p 1\ q) ~ p;
i) (p 1\ (p v q) ~ p.
5. Sa se determine valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii:
a) (3x) ( x
2
- 5x + 6 = 0) unde x desemneaza un numar intreg;
') .
b) (3x) ( 2x- x- 3 = 0) unde x desemneaza un numar intreg pozitiv;
5
c) (3x) ( ~ x - 61 + I x + 1 I= 0) unde x desemneaza un numar real;
d) (3x) ( 2x- 6 < 0) unde X desemneaza UD numar intreg pozitiv;
e) ('v'x) (3x- 1 < 0) unde x desemneaza un numar real pozitiv;
f) ('v'x) (I x- 21 + lx + 31 > 0) unde x desemneaza un numar real;
g) ('v' x) ( I x - 21 + l2x
2
- 3x + 21 > 0 unde x desemneaza un numar real;
h) ('v'x) ('v'y) (x
2
+ y
2
- y + 1 > 0) unde x i y desemneaza numere reale;
i) (3x) (3y) (x
2
+ xy + y
2
+ 1 = 0) unde X i y desemneaza numere reale;
6. Fie predicatul p(x, y): ,,x- y - 3", unde x i y descmneaza numere
reale. Sa se arate ca propozitia
('v'y) (3x) p(x, y) ~ (3x) ('v'y) p(x, y) este falsa.
7. Fie predicatul p(x, y): ,,x + y < 1 '\ unde x i y desemneaza numere
reale. Sa se arate ca propozitia
('v'y) (3.x) p(x, y) ~ (3x) ('v'y) p(x, y) este falsa.
8. Fie predicatul p(x, y): ,,x < y", unde x, y desemneaza numere
intregi.
a) Sa se determine valorile de adevar pentru propozitiile: p(1, 5); p(3, -1 );
p(3, 4); p(3, 1); p(45, 11); p(-2, -10).
b) Sa se determine valorile de adevar ale propozitiilor:
('v'x) ('v'y) p(x, y), ('v'x) (3y) p(x, y), ('v'y.) (3x) p(x, y), (3x) (3y) p(x, y).
9. Sa se determine valoarea C\e adevar a propozitiilor:
a) ('v'x) [(x > 0) ~ (x
2
> 0)], unde x desemneaza un numar e a l ~
b) (V'x) ('v'y) [(x < y) ~ (x
2
< y
2
)], unde x, y sunt numere reale;
c) ('v'x) [(x < -2) ~ (I x- 1 I -2 > 0)], unde x desemneaza un numar r e a l ~
d) ('v'x) ('v'y) [(x
2
= y
2
) ~ (x = y)], unde x, y desemneaza numere reale
pozitive;
e) ('v'x) ('v'y) [(x
2
= y
2
) ~ (x = y)], unde x i y desemneaza numere reale
oarecare.
Capitolul II
MULTIMI
1. Sa se determine multimile:
a) {x e N 1 x
2
- 6x- 7 = 0}; b) {x e N I 2x
2
- 5x + 2 = 0};
c) { x e Z I x
2
- i - 2 = 0}; d) { x e Z I 3x
2
+ 2x -1 = 0};
e){xeQ l6x
2
-5x+1=0}; f)(xeQ I x
2
-(l+.J2)x+.J2 =0};
g){xeR llx-11 +1=0}; h)(xeR llx-11-lx-31 =1};
i) {x E R I I x
2
- 41 -2x + 1 = 0} ;j) (x E R I x
2
- 21 X I + 3 = 0};
6
k) {x E R lx
3
- 2x
2
- 5x+6=0}; I) {x E R l3x
3
+x
2
+3x+ 1 =0};
m) {x E Q lx
3
- 5x + 1 = . n) {x E Q llx- 11 + lx- 21 = 3};
p) {x E R I I X- 1 I + I X+ 21 = 3} fl {x E R I x
2
- 5x + 4 = 0};
q) { x E R I I x - 1 I - I x - 4 I = 3 } n { .x E R I I x - 2l - : x - 3 I = 1 } .
2. Sa se multimile A B astfel incat sa fie indeplinite si-
multan conditiile:
a) A u B = { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11 },
b) A 0 B = {7, 8, 9, 10}, c) B- A= {4, 5, 6, 11 }.
3. Sa se determine multimea E in urmatoarele cazuri:
a) { 1, 2, 3, 4} c E, { 3, 4, 5, 6} c E, E c { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}
{7, 8} n E = 0;
b) E c { 1, 2, 3, 4, 7}, E c { 3, 4, 5, 6, 7}, { 3, 4} c E i 7 E.
4. Sa se determine multimile A B astfel incat sa fie indeplinite si-
multan conditiile:
a)AuB= {1,2,3,4,5,6, b)AnB=
c)An{5,6,7}=0; d){1,2}"nB=0.
5. Sa se determine multimile A i B astfel indit sa fie indeplinite si-
multan conditiile:
a) A u B = { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}; b) B - A = ( 4, 5, 6, 7_, 8};
c) { 3, 9} n B = 0, d) An B = { 1}.
6. Fie multimea A = { 1, 2, 3, 4, 5}. Sa se determine submultimile B
ale lui A astfel incat B n ( 1, 2, 3} * 0.
7 . __ Fie multimea A = {a, b, c, d, e}. Sa se determine multimea
formata din toate submultimile lui A care au proprietatea ca nu contin
elementele a i c.
8. Fie mqltimea X = { 1, 2, 3, 4}. Sa se determine multimea submul-
timilor lui X care au eel mult doua elemente ..
9. Sa se determine multimea E i submultimile A B ale lui E,
tiind ca:
a) E- A= {7, 8, 9, 10, 11, 12}; b) E- B = (5, 6, 11, 12}; c) An B =
= { 1' 2, 3, 4}.
10. Fie multimile A= ( 1, 3, 5, 7}, B = 7, 8, 9}. Sa se determine
multimea X astfel in cat si a.iba Joe relatia (A - X) u (X - B) = { 1, 3}, X
sa aiba patru elemente i {3, 9} c X.
11. Fie multimile A= (1, 2, 3, 4, 5, 6}, B = {4, 5, 6, 7, 8}. Sa se
determfne multimea X astfel incat sa aiba Joe relatia A - X= { 1, 2, 3 },
X c B i X sa aiba 3 elemente.
7
12. Sa se determine multimile A i B incat sa fie indeplinite si-
multan conditiile:
a) Au B c {1, 2, 3, b) A f1 B {1, c) 3 (2; B; d) Numarul de
elemente ale lui A sa fie mai mic decat numarul elementelor lui B.
13. Sa se arate ca daca A i B sunt doua multimi, atunci:
a) Au B =(A -_B) u (B- A) u (A f1 B); b) A= B ::)A- B = 0 i B- A=
=0.
14. Fie A i B doua submultimi ale lui E. Daca notam A l:l B = (A -
-B) u (B- A), sa se arate ca:
(A l:l B) l:l c = (A fl CE B fl CE _C) u ( CE A fl B fl c c C) u ( CE A fl
f1 CE B n C) u (A f1 B f1 C), oricare ar fi submultimile A, B, C ale lui E.
15. Fie Eo multime care contine doua elemente. Sa se determine so-
lutiile (X, Y) ale ecuatiei X u Y = E.
16. Fie Eo multime care contine doua elemente. Sa se determine so-
lutiile (X, Y) ale ecuatiei X f1 Y = -0, (X, Y sunt submultimi ale lui
17. Sa se determine multimile:
- I 6n-7
a) A = {x E Z x = , n E Z};
2n+1
I
3n
2
-2n+1
b)B={xEN x=
2
,nEN}.
n -1
18. Sa se determine multimea A= {x E Z I x =
6
n
2
+
7
, n E Z}.
3n +1
19. Sa se determine multimea
...
{ x E R I 3 a E R astfel in cat x = a
2
- a +
1
} .
a+1
20. Sa se determine multimea
I
3n
2
+6n + 1
A = {x E N 3 n E N, x = , } .
n- +1
2 3 +?
21. Sa se determine multimea {x E Z I x - x - E Z}.
2x+l
22. Sa se determine multimea
A = { (x. y) E R x R I x + y = 2 i I xI -21 y I =. -1}.
23. Sa se determine m ultimea
A= {(a, b) EN x N I ab = 2160 i c.m.m.d.c. (a_, b)= 12}.
24. Sa se determine multimea {(x, y) EN x N I 9y
2
- (x + 1)
2
= 32}
25. Sa se determine multimea { x E R I 1 < I x + 1 I - I x - 21 < 3}.
26. Sa se determine multimea { (x, y) E Z x _Z I x
2
- 2xy + 3y
2
= 8}.
8
27. Sa se arate di mul!imea
{(a, b) eN x N I x
2
- abx +a+ b = 0} are radacini intregi .
28. Sa se determine numarul de elemente din multimea
{(x, y) eN x N I x + 3y = i980}.
29. Sa se determine numarul de elemente din multimea
{ (x, y) EN x N I 4x + 3y = 1980}.
30. Sa se determine multimea
.
{(x, y) eN x N I .[; +JY = ../1976 }.
31. Sa se determine multimile A B numerele m, n, p ca:
A = { x E R I x
2
- 3x + m = 0}, B = { x E R I x
2
+ nx + p = 0},
A u B = { -1 , 1 , 2, 4) .
32. Sa se detennine valorile reale ale lui a, astfel incat multimea
{x E R I x- ; = 2j2lxl- a
2
j }
sa aiba trei elemente. Sa se gaseasca elementele multimii .
33. Fie m E R. Consideram multimea

A = {x E R I E R astfel incat x = a
2
+m }. Sa se arate di:
m a+1 .
a) A
0
=R - { -1} b) Am = R. ('v') m <
c) Multimile Am, cand m pare urge mutimea R, nu au nici un element
comun.
34. Fie a, b, c e Z, numere impare. Sa se arate ca:
{ x E Q I ax
2
+ bx + c = 0} = 0.
35. Fie A = {x I :3 n E N, x = 3n + 1}.
B = {x I :3 m E N, x.:... 7m - 1}.
Sa se arate ca A n B = { x I 3 t e N, x = 21 t + 13}.
36. Sa se arate ca, oricare ar fi m E R, are loc egalitatea: .
{x E R I x
2
-4x+m
2
=0} n {x E R I x
2
-mx+ 1 =0}=0.
37. Fie a, b doua numere reale. Sa se arate ca, daca a + b + 1 = 0,
2
a +- b, a, b * 1 sau b = !!:._ a > 4, multimea
4 .
A= {x E R I x
2
+ax+ b = 0} u {x E. R I x
2
+ bx +a= 0}
are trei elemente.
38. Sa se arate ca multimea {x e R I x
2
+ mx + 2 = 0} u {x e R I .l +
+ 8x + 2m
2
= 0} are exact doua elemente, oricare ar fi m . e R.
39. Sa se arate ca multimea
A={xeR 1-x
2
+mx+1=0}u{xeR l4x
2
+8x+m
2
=0}
9
are unul sau elemente. Sa se determine m pentru care A are un sio-
gur element.
40. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
{xER I x
2
-m.x+m-1=0}u-{xER I x
2
-(m+ 1)x+m=O}.
41. Sa se arate ca, oricare ar fi m E R, multimea:
{x E R I x
2
+ 2(m + 1)x + m = 0} u {x E R I x
2
+ 2mx + m- 1 = 0} are
exact patru elemente.
42 .. Sa se determine numarul real m, astfel incat multimea:
{x E R I mx
2
+ (m- 1)x + m + 2 = 0} n { -1, 1} :t:- 0.
43. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
{x E R I x
2
+ x + m = _0} n [0, +oo). Discutie.
44. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
{x E R I x
2
+ 2x + m = 0}. Discutie.
Sa se determine numarul de elemente din multimea:_
{x E R I x
2
+ mx + 1 = 0} n (-oo, 0]. Discutie.
, 46. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
{x E R I mx
2
+ 2(m + 1)x + m- 2 = 0} n [0, +oo). Discutie.
47. Sa se determine a b astfel incat sa a vern:
{x E R I x
2
+ 2ax + b = 0} \ {x E R I x
2
+ 2bx +a= 0} = 0.
48. Fie A i B doua submultimi ale lui E. Folosind problema 14, sa
se determine submultimea X a lui E, astfel ilicat sa a vern egalitatea
(A -X) u (X- A) = B.
49. Sa se arate ca nu exista un numar finit de numere rationale ql'
q
2
, .... , qo astfel incat oricare x E Q sa se poata scric sub forma
under. E Z.
I .
Capitolul III
FUNCTII
1. Fie A = { 0, 1 } B = (a, b, c}. Sa se determine toate functiile de
Ia multimea A in multimea B. Sa se precizeze cate din acestea sunt in-
jective.
2. Fie A = { 1, 3} B = (a, b, c}. Sa se determine toate functiile
f: B astfel incat.f(1) =c.
3. Fie A= {1, 2, 3} B = (5, 7, 9}. Sa se determine toate functiile
f: A -4 B astfel incat.f(1):;:. 5 9.
10
4. Sa se determine functia f: R --) R astfel in cat:
2f(x) + 3/(1 - x) = 4x- 1 oricare ar fi x E R.
5. Sa se determine functiaf: R--) R avand proprietatea:
.f(x + y) - f(x- y) = 4.xy, (\7') x, y e R.
6. Sa se determine functia f: R --) R astfel in cat
f(1) * 0 i .f(x) f(y) = .f(x + y- xy), (\7') x, y E R.
7. Sa se ca nu exista nici o functie f : R --) R care sa
verifice relatia: f(x) + f(n - x) = x, (\7') x e R, unde n E N*.
8. Exista functiif: R--) R astfel incatf(x)- f(- x) = x
2
, (\7') x e R?
9. Fie functia f: R --) R satistacand conditia:
mf(x - 1) + nf( -x) = 21 x I + 1.
Sa se determine m i n astfel incat functia f sa indeplineasca conditiile
f(-2) = 5 i/(1) = 1.
10. Exista functiif: R--) R care satisfac proprietatea:
f(x-1)-f(l-x)=x, (V')x e R?
11. Sa se determine functiaf care verifica relatia:
4/(x) + 3f( -x) = c I xI, c E R.
Sa se traseze graficul functiei astfel determinate.
12. Sa se determinrlunctiile f de gradul tntai, astfel in cat f o f = 1 R.
13: Fie functiaf: R--) R,f(x) =ax+ b. Sa se determine
Jn = Jo Jo ... o J
n ori
14. Sa se reprezinte grafic functiile:
a)f: R--) R,f(x) =max (2x- 1, x + 1),
b) g : R--) R, g(x) =min (3x- 1, x + 3).
15. Fie functiile f: R --) R, f(x) = - II + 2 i g : R -).R,
g(x) = lx- 21 + 1. Sa se determine/ o g i g of
16. Fie N--) N,f(n) = 2n i g: N--) N;
( )
{
!!:_ , daca n este par S... d . f . f
g n = 2 . a se etemune o g I g o .
0, daca n impar
17. Fie funcpile:
{
3x+l, daca x < -1
f: J(x)=
-2, daca x > -1
g:R-)R,g(x)= '
{
-3 dacax < -2
x-1, dacax>-2
11
Sa se determine f o g g o f
18. Fie functiile:
f: R R, J( X) :._ 2
{
2x+3, daca x < 0
x + 3, daca x > o-
g : R R, g(x) = x + 1.
Sa se determine f o g i g o j
19. Fie functia f: R R definita prin egalitatea:
{
2x-1 dadix < 2
f(x) = '
x + 1, daca x > 2
Sa se arate ca f este bijecti va i sa se calculeze f-
1

20. Fie functia f: R R, definita prin egalitatea:
dacax > 2,
f(x) = {x2'
3x - 2 daca x < 2.
'
Sa se arate caf este bijectiva i sa se calculeze in versa sa.
( )
{
x- 3, daca x < 4,
21. Fie functia f: R R, f x = ., . Sa se arate
2x - 7, daca x > 4.
ca f este in versa bila i sa se calculeze f-
1

22. Sa se arate ca urmatoarele functii nu sunt injective:
a)f: R 4 R,.f(x) = x
3
- 5x
2
+ 2; b)f: R 4 R,.f(x) = x
5
- 7x
4
+ 1;
c)f: R 4 R,fix) = x
3
- 3x
2
+ 2x- 4; d)f: R R,fix) = x
1981
..----4x
1979
+ 1.
23. Fie fuilctia f: (0, +oo) 4 (0, +oo) definita prin
J( x) = x + _!_. Sa se arate ca pe intervalul (0. 1 ], f este strict descresca-
x
toare iar pe tnrervalul [ 1, +oo) este strict crescatoare.
24. Fie functiile f g, definite pe R cu valori in R,
f(x) = 2x
4
+ 3x
3
+ 4 i g(x) = x
3
+ x + 2.
Sa se arate cafnu este injectiva, iar g egte injectiva.
25. Fie functiaf: R 4 R de forma:
f( X) = { X+ 1, daca X E ( -oo, 2)
mx - 3, daca x E ( 2, .; oo ).
a) Sa se determine m astfel incat graficul functiei sa treaca prin punctul
A(3, 3).
b) Sa se cerceteze daca functiaf este injectiva.
26. Pentru orice m, n E R se considera functia
12
{
x- m, pentru x < 0,
f : R R, !, n (x) =
"' n fl'l, nx + m, pentru X > 0.
Sa se determine valorile lui m i n pentru care f. este:
m.n
a) b) surjectiva; c) bijectiva.
27. Fie a un numar natural. Definim functia: fa : N N astfel incat
fa(n) este ultima cifra a numarului an.
a) Sa se arate ca 3 b, 0 < b < 9 astfel incatfa = h
b) Sa se arate ca oricare ar fi a, fa este o functie periodlca (adica exista
un numar naturat"n
0
astfel incatfa(n + n
0
) = fa(n), (V) n E N n * 0).
28. Fie A o multi me care are eel putin trei elemente. Notam cu SA =
= {f: A I fbijectie}. Dacaf e SA if o g =go f, (V) g e SA, atunci
f= 1A. ,
29. Fief: A B o functie oarecare. Daca A' c A este o submul-
time a lui A, multi mea f(A 1 = {f(x) I x e A
1
} care este o submultime a_
lui B se imaginea submultimii A
1
prin functia f Daca A' = A,
atunci mul\intea.f{A) se numete imagineafunctieifi se noteaza Imf
a) Fie fu.nctiaf: R R,f(x) = 2x + 1.
Sa se deterrnine:f([-1. 1]);/([-2, O]);.f((-2, 2)).
b) Fie functiaf: R R,f(x) = lx- 21 + 1.
Sa se determine:/([1, 3]);/([-1, 3]);!([1, +oo)).
c) Fie functiaf: R R,f(x) = lx- 21- 1.
Sa se determine:.f([O, 1]);!([-2, 2]).
30. Fief: A B o functie. Sa se arate ca:
a) Daca X i Y sunt doua submultimi ale lui A, atunci:
f(X u Y) = f(X) u f( Y) i f(X n Y) c .f(X) n f( Y).
b) f este injecti va daca i numai daca .f(X n Y) = .f(X) n f( Y), oricare ar
fi submultimile X i Yale lui A.
31. Fief: A B o functie. Sa se arate ca:
a) f este injectiva <=:> f(CA 1 c Cf(A '), (V) A I e
b)feste surjectiva <=:> f(CA ') :::> Cf(A '), (V) A' e P(A);
c)feste bijectiva <=:> J(CA 1 = Cf(A 1, (V) A' e P(A).
(P(A) este multimea pa'qilor lui A). .
Fief: A B o functie. Fie P(A) i P(B) multimea paqilor lui
A i respectiv ale lui B. Definim functia f* : P(A) P(B), f*(A ') =
= f(A '), (V) A' E P(A). Sa se arate ca:
a) J este injccti va <=:> !* este injectiva;
b)f este surjecLiva <=:>f .. este
13
c)feste bijectiva este bijectiva.
33. Fie functia semn, sgn : R R,
-1, dacax < 0,
sgn x = 0, dadix = 0,
1, dacax > 0.
Sa se reprezinte grafic functiile:
a)f: R R,f(x) = (2x- 1) sgn x;
b)f: R R,f(x) = lx- II sgn x;
c)f: R R,f(x) = sgn (x- 1) + x sgn (x- 2).
34. sa'se reprezinte grafic functiaf: [-a, R,a >tO,
f(x) = min t
2
.

35. Sa se construiasca o functie h : Q Q care sa fie surjectiva i
astfel iricat h(n) = 0 pentru orice n E N. _
36. Sa se demonstreze-ca oricare ar fi doua functii bijective:
f, g: Z Z, functia h: Z Z, h(x) = f(x) g(x) ar x E Z nu
este bijectiva.
37. Fie a, b, c E R functia f: R R, f(x) = axz + bx + c, astfel
i'ndit.f(-1) < l,f(l) > -1,/(3) < -4. Sa se arate ca a este negativ.
38. Fie A o multime finita avand n a E A, iar f., /
2
, ... ,In
functii bijective de Ia A-la A. Sa se arate ca exista k <I astfel incat
(h o fk+t o ... o /,)(a)= a.
Capitolul IV
NUMERE REALE
(Structura algebridi de ordine a multimii numerelor reale)
Daca a, b, c sunt numerc reale, astfellndH o1icarc doua sunt difcri-
te intre ele, sa se demonstreze egalitatile:
a b c
1. ( )( ) + (' )( ' + ( . ( ) = 0.
a-b a-c b-e b-a) c-a) c-b.
2 )
a r-
2. (a - b)( a - c) + ( b - c)( b - a) + ( c - a)( c - b) =
1

a3 - b3 c3
3. + + = a + b + c .
(a - b)( a - c) ( b - c)( b - a) ( c - a)( c - b)
14
a4 b4 c4
4
(a - b)( a -c) + ( b- c)( b -a) + { c - a X c- b) =
= a
2
+b
2
+c
2
+bc+ca +ab.
1 1 1 1
S. a(a-b)(a-c) + b(b-a)(b-c) + c(c-a)(c-b) =abc.
1 1 1
6
a
2
(a - b)( a - c) + b
2
( b- a)( b - c) + c
2
( c - a)( c - b) =
bc+ca+ab
-----
a2b2c2
Daca a, b, c, dE R, sa se demonstreze egalitatile:
1 1
7
(a-b)(a-c)(a-d) + (b-a)(b-c)(b-d) +
+ ( )(
1
)( ) + ( )(
1
)( ) = 0; a, b, c, d fiind diferite
c-a c-b c-d d-a d-b d-e
intre ele.
8
. b c d
----:-----:- + + -
a( a + b) (a+ b)( a + b +c) (a + b +c)( a + b + c +d) -
b+c+d
- a(a+b+c+d)'
Generalizare.
9. Fie a, b, c numere reale nenule, astfel incat oricare doua sunt di-
ferite intre ele. Sa se arate ca produsul
(
b- c + c - a + a - b J( a + b + c J este egal cu:
a b c b-e c-a a-b
I) 9, daca a + b + c = 0;
II) 1, daca I c I = Ia - bl.
10. Daca a, b, c E R, sa' se arate ca
(a +.b + c)
3
- (a
3
+ b
3
+ c
3
)'= 3(b + c)(c + a)(a +b).
Sa se deduca de aici ca, daca
(a + b + cl = a
3
+ b
3
+ c
3
,
atunci (a + b + c)2n +
1
= a2n +
1
+ b2n +I + c2n +I, unde n e N.
11. I) Daca a, b, c E R, sa se arate ca
a' +b' +c
3
-_3abc (a+b+c}[(b-S +(c-a)
2
+(a -b)
2
];
15
II) Dadi a
3
+ b
3
+ c
3
= 3abc, atunci a + b + c = 0 sau a = h = c.
12. Dadi a, b, c sunt numere reale pozitive, sa se arate ca:
I) (a + b)(b + c)(c + a)>
., 2. 2, '2 2
II) (a+ b )c + (b + c')a + (c +a )b > _
III) 2(a
3
+ b
3
+ c
3
) >(a + b)ab + (b + c)bc + (c + a)ca.
13. Sa se demonstreze ca, daca a. b, c sunt numere reale politi\:c.
a_stfel in cat a + b + c = 1, at unci
1 1 1
-+-+->9.
a b c
In ce condi!ii are loc egalitatea?
14. Fie c numere reale poziti vc se demonstreze inegalitatea
ab hf' ra a + b + c
--+--+ <---
a+.b h+c c+a
in ce conditii arc loc cgalitatea?
15. Fie a, b E R astfel incat a + b = 2. Sa se demonstreze ca
, a
4
+ b
4
> 2.
16. Sa se demonstreze ca din segmentele de lungime a, b. c se poa-
te construi un triunghi daca numai daca
a2b2 +b2c2 +c2a2 > !(a4 +b4 +c4).
2
17. Fie a, h, c E R. Sa se arate ca, daca
1 1 1 1
-+-+-=---
a b c a+b+c'.
atunci pentru n. numar natural, a vern
1 I . I 1
2n+l + b2n+l + 2n+l. = 2n+l + b2n+l + 2n+l
a c a . c
I X. l) Fie a, b E R. Sa se arate di. dadi m n sunt numere
de paritate, atunci
--- ---< -----
2 2 2
II) Sa se deduca. de aici. ca. daca a. b E R, atunci
a+ b a2 + b2 a3 + b3 ab + b6
-- --- ---< ---
2 2 2 2 '
19. Daca a, b, c sunt numere reale pozitive. atunci
a4 +h4 +c4
a+b+c
abc
20. Fie a, b, c, d numere reale pozitive. Sa se demonstreze ca
16

In ce conditii are loc egalitatea?
21. Dadi a, b E R astfel indit l a I < 1, I b 1, sa se arate di


2 1-( a;b J
in ce conditii are loc egalitatea?
22. Sa se demonstreze ca
? 2 2 b R
I) ab + ac + be < a- + b + c . unde a, , c E ;
II) ab + ac +ad+ be+ bd + cd

+b
2
+c
2
+d
2
), unde
2
c. dE R;
a, b,
23. Fie numerele rationale a
2
,
bl b2
.... '
an ' unde b. > 0, pentru
b I .
n
i = 1, 2, ... , n. Sa se demonstreze ca
. a; a
1
+a
2
+ ... +an a.
rmn-< <max-'.
1:-::;i:-::;n bi bl + b2 + ... . +bn lsisn bi
24. Fie a
1
, a
2
,. ... ,an numere reale pozitive. Sa se arate ca
. n
mtn a;< <max a;.
lsisn . f _!_ Isisn
i=l a;
25. I) Dadi a, b, t sunt numere reale pozitive astfel incat a > b > t,
atunci (a + t)(b - t) < ab.
II) Sa se arate ca produsul a n numere reale pozitive, a caror suma
este constanta, este maxim daca toti factorii sunt egali.
26. I) Daca a, b sunt numere pozitive, atunci
2 J;;b a+b
---< a < .
1 1 - - 2 .
-+-
a b
II) Daca a, b, c sunt numere reale poziti ve, at unci
3

a+b+c
1 1 1 < 'V aoc < 3 .
-+-+-
a b c
III) Generalizare. Fie al' a
2
, .. , an numere reale pozitive.
17
Si se arate ca
nl al + a2 + .... an
V ata2 .. . an < .
n
(media geometrica a n numere reale pozitive este mai mica sau egala cu
media aritmeticli a lor).
In ce conditii are loc egalitatea?
27. Sa se arate ca pentru orice numere reale pozitive a,,b, c, a', b',
c', are loc inegalitatea:
V,.-( a_+_a_'_)(_b_+_b_' )(_c_+_c_') > V abc + V a' b' c'.
28. Fie nun numir natural. Atunci..
I) nn > 1 3 5 , .. (2n- 1); II) 2n > 1 + n.J2n-l.
29. Sa se arate ca suma a n numere reale poziti ve, al caror produs
este constant, este niinimi in cazul in care numerele sunt egale intre ele.
30. Fie al' a
2
, ... , an numere reale pozitive. Sa se ara.te ca
a a a a a
_1 +__1_+_3 + .... +.....!cl.+_n > n.
a2 a3 a4 an a1
31. Fie a
1
, a
2
, ... , an numere reale pozitive. Si se arate ca
(a; +a
1
+ l){ai +a
2
+ l) ... (a; +a.+ 1) >
3
.
a1a2 ... an
32. Fie al' a
2
, ... ,an numere reale pozitive. Sa se arate ca

+ a
2
+1)(a;;t +an-t +1)(a; 3n_
a2 a2 a3 a3 an an at al
33. Fie al' a
2
, ... ,an numere reale pozitive. Sa se arate ca
1 1 n 1 < ... an
-+-+ .... +-
. a1 a2 an
(media armonica a n numere reale poziti ve este mai mica sau egala cu
media geometricli a lor).
In ce conditii are loc egalitatea? (vezi ex. 26).
34. Fie kl' k
2
, ... , kn numere naturale i al' a
2
, .. , an numere reale
pozitive. Si se demonstreze ca produsul



a!", unde a
1
+ a
2
+ ... +
+ an este constanta, este maxim atunci cand numerele al' a
2
, ... , an sunt
proportionate, resp(fctiv, cu k
1
, k
2
, ... , kn.
35. Sa se demonstreze ca suma patratelor an numere reale pozitive,
a caror suma este constanta, este minima in cazul in care numerele sunt
egale.
18
36. Fie at, a
2
, ... , a.n numere reale pozitive. Sa se demonstreze ca
(at +a2:+a.r <a; +a;n+ ...
37. Fie a], a2, ... , an; b1' b2, ... , bn E R. Sa se demonstreze ca
(
n J
2
n n
:t a;b; < :t a; :t b;
2
.
Mai mult, egalitatea are loc numai in cazul in care numerele a
1
, a
2
,
... , an sunt proportionate, respectiv, cu bl' b
2
, ... , bn (inegalitatea Cauchy-
Buniakovski).
38. Sa se demonstreze ca:
(at +a2 + ... +an)(_!_+_!_+ ... +_!._] > n2'
. a1 a2 .. an
unde al' a
2
, ... , an sunt numere reale pozitive.
39. Daca al' a
2
, ... , an; bl' b
2
, ... , bn sunt numere reale pozitive, sa se
demonstreze ca


+ ... <

+a
2
+ ... +an

+b
2
+ .. :+bn.
40. Fie al'- a
2
, ... , an; bl' b
2
, ... , bn numere reale pozitive. Sa se arate
ca +b1)
2
+(a2 +b2)
2
+ ... +(an +bn)
2
< Ja; .. +
+J b; +hi + ... +b;. (inegalitatea lui Minkovski).
41. Daca av a
2
, ... , an E R, atunci
i=1 i= 1
42. Daca a], a2, ... , an E R, atunci
+a;+ ... +a; <ja,j+ja
2
j+ ... +janl
43. Daca al' a"), ... , a ; b), b2, ... , h E R, sa se arate ca
11 n
+ai+ ... +hi+ ... +b; <la
1
-b
1
l+la
2
-b
2
l+ ... +lan -bnl
44. I}Daca a. b, h' E R, atunci
(a
2
+ a'
2
)(b
2
+ b'
2
)- (ab + a'b}
2
= (ab'- a'b)
2
;
II) Generalizare. Daca a], a2, ... , an; bl' b2 ... , bn E R; atunci
n n n -
2
. ( )"


= -aib,)
45. Fie a, b e R. Sa se arate ca
19
( )
_ a + b +I a - bl . ( ) _ a + b -Ia - bl
max a, b - , nun a, b - ,
2 2
unde max (a, b), respectiv min (a, b), reprezinta eel mai mare, respectiv
eel mai mic, dintre numerele a b.
46. Daca a, b, c e R, atunci
I a - b I + I b - c I + I c -a I = 2(max (a, b, c) - min (a, b, c)).
unde max (a, b, c), respectiv min (a, b, c), reprezinta eel mai mare,
respecti v eel mai mic, dintre numerele a. b, c.
x+lxl -x+lxl
47. Fie x e R se noteaza x+ =
2
x_ =
2
. Sa se arate
ca x = x+- x_ I xI= x+ + x_. Sa se reprezinte graficul functiilor:
f, g : R ---)> R, definite prinftx) = x+ g(x) = x_.
48. Fie a, b, c e R. Sa se arate ca ecuatia 3x
2
+ 2(a + b + c)x + a
2
+
+ b
2
+ c
2
= 0 are radacini reale daca numai daca a = I;= c.
49. Fie a b numere reale pozitive. Sa se scfie in ordine crescatoa-
re numerele
a+b .J 2 2
a, b, , a + b .
2
50. Sa se rezolve in.multimea R ecuatiile:
I) I 3x + 2 I = 5; II) I x + 1 I = I x - 2 I; III) I x - 1 I + I x I + I x + 1 I = x + 2
IV) II X I - 2 I = 10; V) II X I - I X+ 1 II= I X+ 2 I; VI) I X+ 1 1- I X I+
+ 31 X - 1 I - 21 X- 2 I =X+ 2.
51. Sa se rezolve in multimea R a numerelor reale
n 1 x - 2 1 < 1; m 1 x + 2 1 > 1; 1m 1 x - 1 1 + 1 x 1 < 2; IV) 1 x + 1 1 + 1 :x 1 > 2;
V) I X - 1 I + I X - 2 I < 0; VI) I X + 1 I + I X - 2 I > 0; VII) I X - 1 I + I X + 1 I <
<X+ 3; VID) I X+ 1 I + I X- 21 >X+ 1; IX) I X + 1 I < I X - 1 I; X) I X + 2 I >
>I X- 11.
52. Sa se scrie sub forma de fractie zecimala infinita numerele:
17 3 27 523 201
a) -5; b)
6
; c) -
4
; d) 0; e)
0
; f) -21; g) -19.
53. Pentru fractiile zecimale periodice urmatoare sa se determine
numarul rational pe care-} reprezinta sa se verifice apoi, prin algo-
ritmul de impaqire, case obtine fractia zecimala initiala:
a) 3,{6); b) 1,i2(32); c) d) Q,01(25); e) -4,3(042); f) -0,001(3);
g) 0,01 (02).
54. Sa se arate care dintre numerele urmatoare sunt rationale care
irationale:
20
' . 3
a) -1,56; b) 1,(560); c) -2,53(9); d) J2; e) J3; f) ./6; g) -;h)
3 .
i) V};j) V6; k)
. 55. Fie 1 < a < 9. Sa se arate ca fractia
O,aOaOOaOOOaOOOOa ...
(dupa primul a urmeaza un 0, dupa al doilea sunt doi de 0 etc.) repre-
zinHi un numar irational.
56. Sa se arate ca fractia zecimala infinita 0,123456789101112 ... ,
in care dupa virgula sunt scrise, consecuti.v, toate numerele naturale ne-
nule in ordine crescatoare, reprezinta un numar irational.
57. Sa se arate ca in reprezentarea zecimala a oricarui numar ira-
tiona! exista eel putin o cifra care se repeta de o infinitate de ori.
58. Sa se dea exemple de numere irationale pentru care numai doua
cifre. respectiv numai trei cifre, se repeta de o infinitate de ori.
59. Sa se dea un exemplu de un numar rational a de un numar
irational b, astfel incat
I
J3- al < 1 I J3- bl < 1 .
1000 1000
60. Fie a, b E R, a -:;:.b. Sa se arate ca exista intre a b eel putin un
numar rational i eel putin un numar irational.
61. Sa se arate pentru once numar rational pozitiv a, astfel incat
a
2
< 2 (respectiv a
2
> 2), exista un numar rational pozitiv b, astfel incat
2 , 2 2
a < < 2 (respectiv a > b > 2).
62. Sa se arate ca numerele .J3 + .J5 i .J3- .J5 sunt irationale.
63. Fie m n numere naturale. Sa se gaseasca conditii in care nu-
merele .J;; + J;; .J;;- .[;; sunt irationale. Dar daca m n sunt nu-
mere rationale pozitive?
64. Sa se arate ca, daca a este un numar irational pozitiv, atunci
ra este un numar irational.
65. Sa se demonstreze ca:
I) Suma dintre un numar rational i unul irational este un numar
irational. Analog, pentru diferenta.
II) Daca a este irational, atunci .!_ este irational.
a
66. Fie a b numere irationale astfel incat .a + b este rational. Sa
se demonstreze ca numerele: a - b, a + 2b sunt irationale.
21
67. Fie a, b, a', b' e Q, astfel E: Q. Atunci
I) a +Jb = a'+.[i; dadi i numai daca a= a' i b = b';
II) a+.Jb *a'-.[i;, pentru orice numere a, b, a', b' iar
.Jb sa fie irational.
68. Sa se determine numerele naturale n astfel incat n
2
+ 1 sa fie
rational.
69. Sa se determine cele mai mici numere naturale n, pentru care
este adevarata inegalitatea -
1
- < & , daca
IOn
I) & = 0,001725 ... ; II) & = 0,0003254 ....
70. Sa se spuna care dintre numerele, din perechile de numere ur-
matoare, este mai mare:
a) 5,34297 ... i 5,34298 ... ; b) -6,2739 ... i -6,2736 ... ; c)
7
i 2,(42);
3
d) i -0,7(32); e) -2,2 i -2,1(9); f) n 3,14.
7
71. Sa se gaseasdi aproximarile zecimale, cu o eroare mai mica de-
cat 10-
2
, prin lipsa i prin adaos, pentru numerele: _
a) .J5; b) - .J5; d) - e) .Jli; f) - .Jli; g)
7
5 5 13
h) _2; i) .!2; ')
- 13 11 J 11
72. Sa se gaseasca primele trei cifre, dupa virgula, ale sumei x + y,-
daca
a) x = 3,2745 ... i y = 2,3478 ... ;
b) X= 10,7373 ... i y = -11,0354 ....
73. Sa se gaseasca primele doua cifre, dupa virgula, ate produsului
xy, daca:
a) x = 1,3426 ... y = 1,1243 ... ;
b) X= 2J357 ... i y = 3,2153 ... .
74. Sa se gaseasca primele patru cifre, dupa virgula, ale sumelor:
a) J3 +J6; b) J2 +.J7; c) '}_+../2; d) e) .J7 -/5;
4 3
f) ..[3- .!.! ; g) J2 + J3 + .J5.
9
75. Sa se gaseasci primele trei cifre, dupa virgula, ale produselor:
22
a) J2.J3; b) -/3-.JS; c) :!__.J7; d)-
2
.JS; e) -J7 . .J5;
4 3 '
t) _.!.!.JS; g) -0,710710071. .. X .J6.
9
76. Sa se gaseasdi aproximarile zecimale, cu o eroare mai mica
<lecat 1 o-
3
, prin lipsa prin adaos, pentru numerele:
.J2 +J5 ( 3+.J2 1+h
a) r;;b) -v3+v5 -v3--v5 ;c)
v2 -v5 5-v2 3-v2
3-.J2 1-h
d) +
5+v2 3+v2
77. a) Folosind teorema lui Pitagora, sa se construiasca cu rigla i
compasul segmentele de lungime:
2; 3; 2,(6); 2,5; .J2; J3; J5; .J6; JW.
b) Sa se figureze, pe axa reaHi, punctele care au ca abscise opusele
numerelor de Ia punctul a).
78 S
w d I } 1 1 " "
. a se etenmne numere e rattona e - I -, a caror suma este
X , y
egala cu 0,(272).
79. a) Fie 0 < < 1 un numar rational, unde a, b > 0. Sa se arate ca,
'b 1 .
oricare ar fi numarul natural n > 1, avem

b+n b
b) Mai mult, sa se arate ca oricare ar fi > 0, un numar real arbi-
trar, exists n
0
astfel incat
a +no 1
_ ___;;_ - < .
b+n
0
80. Sa se determine numerele intregi k, astfel incat radacinile ecu-
atiei b? + (2k - 1 )x + k - 2 = 0 sa lie rationale.
81. Sa se demonstreze ca, daca a, b, c, + Jb + sunt numere
rationale, atunci .,{;;, .Jb, ....{; sunt, de asemenea, numere rationale.
Generalizare.
82. Fie a un numar real i notam cu {a} = a - [a] partea fractionara
a sa, iar n > 2 un numar natural. Sa se demonstreze ca functia f: R -4- R,
definita prin f(a) = {an .J2} nu este injecti va.
23
83. Sa se determine partea intreaga a numarului 3J3.
84. Sa se rezolve ecuatiile:
a) [ x;3] = x;2; b) [ x
2
= x;l; c)[2x _ J] = (x + l].
85. a) Fief:> a
1
, a
2
, ... , a" numere reate astfel incat I a
1
I < f:,
I I
< . - 1 " 1 S"' "' . "' "'
ai +
1
- ai _ f:, pentru z - ..... , ... , n - . a se arate ca eXJsta un numar
natural k < n, astfel incat
/ 1 1
a --a < -f:.
k 2 n 2
b) Sa se deduca, de aici, ca exista un numar natural p, astfel in cat
86. Fie a, b numere rationale pozitive .Jb Q. Sa se gaseasca,
presupunand ca exista, numerele rationale X y astfel incat
=..Jx +JY.
In ce conditii astfel de numere exista?
...
problema pentru egalitatea
= j; -JY.
87._Fie a. b, c, m E R astfel incat m > 0, ac < 0
a b c
--+ +-=0.
m+2 m+l m
.,
functiaf: R R, prinf(x) =ax-+ bx +c.
Sa se demonstreze ca
f(m:l)I(l)<O.
88. Fie a, b E R astfel incat a :t:. b. Sa se determine cea mai mica
valoare a functiei f: R R. definita prin
f(x) = I x- a I + I x- b I.
Generalizare.
89. Sa se arate ca. pentru orice numar natural n > 2, a vern
1 1 1 1 3
a)-< +- + .... +-<-;
2 n+l n+2 2n 4
1 1 1
b)1< + + .... + <2.
n+1 n+2 3n+1
24
90. Sa se arate ca
ifi (l{p+qj,:"lp, q, r EQ}.
91. Sa se determine multimea
{a E Q I exista bE Q astfel indit 5a
2
- 3a + 16 = b
2
}.
Generalizare.
92. Sa se rezolve ecuatia:
x
3
- [x] = 3,
unde [x] este partea intreaga a lui x ..
. 1 1 1 1
93.Ftes=-
2
+-
2
+-
2
+ .... + ,.
1 o 11 12 1 ooo-
sa se arate ca 1 s- 0,105 1 < o,oo6.
94. Fie a un numar real care are o reprezentare zecimala de forma
0,999 ... , unde dupa virgula sunt 100 de 9 consecutivi. Sij se arate ca ra
o reprezentare zecimala in care dupa virgula sunt, de asemenea, 100
de 9 consecuti vi.
95. a) Fie a. > > 0 numere Sa se afle care dintre numerele
l+cx. .
----2 2 .
l+a.+cx.
este mai mare.
b) Generalizare. Daca n este un numar sa se afle care dintre
numerele
este mai mare.
96. Fie a, b, c E Q, iar p E Nun numar prim. Sa se arate ca:
a + bifP + cifiJ = 0 daca daca a = b = c = 0.
97. Fie [a] partea intreaga a nuniatului a. Sa se demonstreze ca:
a) [x] + [y] < [x + y];
b) [[ J] = [ = l not 0 fiind-Un numar intreg;
c) [ x] + [ x = [ 2x ];
d) [X l + [X + ] + [X + .... +[X + n: l] = [ nx].
25
98. Fie numarul n
2
+
5
, unde n este un numar par.
2100
a) Sa se arate ca fractia zecimala sub care se reprezinta acest numar
rational este mixta.
b) Sa se gaseasca cea mai mica valoare a lui n pentru care acest
numar se reprezinta sub forma unei fractii zecimale finite.
) D
.... .... s:
1
A A fr . n
2
+ 5 .
c aca presupunem ca n este ashe tncat actta este ue-
2100
ductibila, sa se determine numarul cifrelor din perioada i al celor care
nu sunt in perioada. .
99. Sa se arate ca oricare ar fi numarul intreg n (n * 0, -1, -2), nu-
.... I 1 1 1 . .... . f . . d. .... . .... L
maru - + se repreztnta pnntr-o ractte peno tea mtxta. a
n n+1 n+2
3n
2
+6n+2
fel, pentru ( ) (n * 0, + 1 ).
n n
2
-1
100. a) Fie a un numar rational, dat de ireductibiHi m,
n
(m, n) = 1, care se reprezinta sub forma de fractie zecimala periodica
simpla. Sa se arate ca numarul k al cifrelor perioadei este eel mai mic
numar natural astfel incat 10k- 1 sa fie divizibil prin n. '
b) Sa se determine numitorii fractiilor ireductibile care dau numere
rationale ce se reprezinta sub forma de fractie zecimala periodica
simpla, a carei perioada sa aiba 1' 2, 3 sau 4 cifre.
c) Daca n i n' sunt numitorii fractiilor ireductibile, care dau no-
mere rationale, care se reprezinHi sub forma de fractii zecimale peri-
odice simple avand perioadele formate din k, respectiv k' cifre, sa se ara-
te ca orice fractie ireductibiHi cu numitorul nn' da un numar rational care
se reprezinta sub forma unei fractii periodice simple. Mai mult, daca n i
n' sunt prime intre ele, numarul cifrelor din perioada fractiei zecimale
periodice care reprezinta numarul rational dat J:le o fractie ireductibila de
numitor nn' este c.m.m.m.c. al numerelor k i k'.
101. Sa se determine numerele rationale care se reprezinta sub for-
ma de fractii zecimale mixte, avand o cifra Ia partea neperiodica i doua
ci fre in peri oada.
102. Fie m i !!!... fractii ireductibile i p, respectiv p', numerele
7 13
de perioadele fractiilor zecimale periodice sub care se reprezinta
26
I
.
1
m . m S"' " p 13
numere e rattona e - 1 -. a se arate ca - = -.
. 7 13 p' 7
103. Fie m o fractie care da un numar rational ce sere-
n
prezinta sub forma unei fractii zecimale periodice simple cu perioada
formata din n - 1 cifre; fie aceasta (a
1
a
2
an_
1
). Sa se arate ca orice alta
fractie cu acelai numitor da un numar rational care se reprezinta sub
forma de fractie zecimala periodica simpHi cu perioada de forma
(a pi +
1
... an. I' a
1
a
2
ai_
1
), pentru un anumit i, 1 < i < n - 1.
I
104. a) Se dau numerele m i m , care au aceleai aproximari zeci-
n n'
male prin lipsa i prin adaos, cu o eroare mai mica 10-P. Sa se arate
.., ..,
1
mk + m' k' A k . k' A
1
.
ca numaru , In care sunt numere tntregt, are ace a-
nk+n'k'
proximan zecimale prin lipsa i prin adaos cu o eroare mai mica decat
10-p.
b) Cunoscand resturile r i r' ale impaqirii lui 1 (f m prin n res-
pectiv Hf m' prin n', sa se determine restul imp3.rtirii lui (mk + m'k') 1Cf
prin nk + n'k'.
_. Capitolul V
FUNCTIA DE GRADUL AL DOILEA
INECUATII. SISTEME DE ECUATII
1. Sa se adpca Ia forma canonica urmatoarele functii de gradul II:
. '
a) f(x)=x
2
-2x+6; b) f(x)=-x
2
+7x+2;
2 2
c) f(x)=-x -4x+1;
3
e) f(x) = -0,4x
2
+x +0,1;
2 1
f) f(x)=5x --x+l.
2
2. Sa se determine axa de simetrie i varful parabolei asociat fun-
ctiilor:
a) f(x)=-2x
2
+x+1;
c) f(x) = -x
2
+3x -12;.
b) f(x)=x
2
+x+1;
d) f(x)=x
2
-2x-1;
27
e) f(x) = 0,5x
2
- O,lx + 0,4
1 2 1 1
f) f(x)=-x --x+-.
. 2 3 4
3. Sa se stabileasca maximul sau minimul unnatoarelor functii:
a) f(x) = -x
2
+ 2x -1 b) f(x) = 0,5x
2
+ x + 1;
c)


e) f(x) = 5x
2
- 2x + 3
d) f(x)=-2x
2
+4x+5;
f) f ( x) = x
2
- 4.
4. Sa se semnul urmatoarelor functii:
- 2 2 1
a) f(x)=x -6x+5; d) f(x)=x -x+-;
4
b) f(x) = -x
2
- 5x- 6; e) f(x) = -0,2x
2
+ x- 0,8;
c) f(x) = x
2
+ 3x + 13; f) f(x) = 0.4x
2
- 5x.
5. Sa se faca tabloul de variatie sa se traseze graficul urmatoarelor
functii:
a) f(x) = x
2
;_ 6x + 8; b) f(x) = -2x
2
+ 7x- 5;
c) f(x) = -x
2
+ 6x- 9;
e) f ( x) = - x
2
+ 25 ;
d) f(x) = 2x
2
- 3x + 1
0 f(x)=-x
2
+lOx.
6. Sa se lraseze graficul functiilor:
a)f: R R, f(x)=lx
2
-2x+ll;
b) g: R R, g(x) =

+_lx + tl;
c) h:


d) k: R R. k(x) = 12x
2
- 3xl-t;
-X + 2, X E ( -00, - 2 ),
e) f: R R, f(x) = x
2
, x E[-2, 2],
X+ 2, X E (2, + 00 );
f) f: R R, f(x) = lx
2
-91 +lx
2
-161
g) f: R R, f(x) = min(x,
h) f:


i) f: R R, f(x) = min(l, x, x
2
);
28
j). f: R R, f(x) = max(l, x, x
2
);
k) f: R R, f(x) = max{2x, x
2
)
{
2x + 1, x < 0
I) I: R R, f (X) = 2
X + 1, X> 0.
7. Fie f: R R, f(x) = jax
2
- 3x +cj. Dadi 0 <a< 2 c < 0, sa se
determine a i c astfel indit/(0) = 4 i/(1) = 6.
8. Sa se determine functia de gradul al doilea f(x) = ax
2
+ bx + c
astfel indit graficul acestei funqii sa treaca prin punctele: 2), B(-1, 6),
C(2, 3).
9. Sa se determine functia de gradul al doilea f(x) = ax
2
+ bx + c
astfel incat graficul acestei functii sa treaca prin punctele: A(-2, 20), B(-1, 12)
sa taie axa Ox in punctul de coord?nate C(2, 0).
10. Sa se determine functia de gradul,al doilea f(x) = ax
2
+ bx + c
astfel in cat sa aiba varful in punctul V( 4, -4) sa taie axa Oy in punctul
A(O, 12).
11. Sa se determine lui x pentru care
(x-a
1
)
2
+ ...
.
ia cea mai mica valoare, unde a
1
, a
2
, . , an e R.
12. Sa se arate di unnatoarele functii sunt strict crescatoare:
{
x + 1, daca x < 0 ,
a) f(x) =
2
x + 1, daca x > 0
{
x, daca x < 1,
b) f(x) =
2
x - 2x + 2, daca x > 1 .
..
13. Sa se arate ca unnatoarelc functii sunt strict descrescatoare:
..
{
- 2x + 1, daca x < 0,
a) f(x) = ,
- x- + 1, dadi x > 0
b) f(x) =
{
:! 4 6d..., <'"'
x - x +. , aca .t __
-x
2
+4x-2, daca x > 2 .
14. Sa se arate ca functiile de Ia problemele 12 i 13 sunt bijective
sa se determine inversele lor.
29
15. Sa se determine functia de gradul al doilea f(x) = ax
2
+ bx + c
~ d c3. admite un maxim egal cu Q. trece prin punctele A(l, -7) i B(-1; -27).
16. Sa se determine parametrul mER astfel indit intre radacinile
ecuatiilor urmatoare sa existe relatia scrisa in dreptul fiecareia:
a) (m + l)x
2
+ 2mx + 5 = 0, x
1
- x
2
= 2;
b) ( m - 2 )x
2
+ (3m - 5)x + = 0, x
1
= x
2
~
c) ( m + 3 )x
2
+ mx + m + 1 == 0 ,
d) 3x
2
+ (m- 3)x + m + 5 = 0,
e) (m+5)x
2
-(m+7)x-m,+3=0,
f) mx
2
- ( m -l)x - m + 1 = 0 ,
g) mx
2
+(m
2
-2}x+2(m+l) =0,
h) (m+2)x
2
+(1n-3)x+nz=O,
i) x
2
+mx+2m+8=0,
j) x
2
+2(3m+2}x+3(2m+l)=O,
k) x
2
- ( m + 1 )x + 1n = 0 ,
x
1
= 3x
2
;
2 2 8
xt +x2 =-;
3-
1 1
-+-=2
'
xt x2
3
xt + x2 + 2xtx2 = 2 ~
x
1
= 2x
2
;
2 2
_10m .
xt +x2 - --xtx2'
3
lxt- x21 = 1.
17. Sa se calculeze, in functie de m E R, expresiile:
a) x
1
+ x
2
b) x
1
x
2
; c) x; + x;; d) x
1
- x
2
; e) x ~ + x;;
t)
4 4 ) s s I ) -t -t . ) ~ --2
x
1
+x
2
; g x
1
+x
2
; 1 x
1
+x
2
; 1 x
1
+x
2
;
j) x ~
3
+ ~
3
cu xl' x
2
-:t; 0, unde x
1
~ i x
2
sunt radacinilc ecua\iei
x
2
- mx + m + 1 = 0 .
18. Sa se calculeze, in functie de m, expresiile:
a) F, + .j;; ; b) Vx: + v;;_ , unde x
1
~ i x
2
sunt radacinile ecu-
. . 2 2 2 1 0
avel X - m X + m + = .
19. Sa se formeze ecuatia de gradul al doilea care are ca radacini:
5 3
a) x
1
=7,x
2
=-7; b) x
1
=0,x
2
=-5; c) x
1
=-,x
2
=-.
3 5
30
1 5 1+J2 1-J2
d) XI = -, X
2
= - ; e) XI :::; , X
2
=
2 7 3 3
20. Se da ecuatia 2x
2
+ ( m + 1 )x + 5m - 2 = 0 . Sa se formeze ecuatia
in yale carei radacini indeplinesc conditiile: .
1 1 1 1
a) YI = -, Y2 =-; b) YI =xi+-, Y2 = X2 +-;
~ ] x
2
: xA ~

xi +x2 xi +x2
c) Yt = xt + X2, Y2 = X1X2; d) Yt = , Y2 = ;
g) Yt = xi' Y2 = x; ;
') ~ ~
1 Yt = xt , Y2 = x2
21. Sa se rezolve inecuatiile:
xt x2
f)
2 y 2,
Yt =xi' 2 = x2 '
a) 3x
2
+ 5x + 3 > 1 ; b) - 2x
2
+ 6x- 3 < 5; c) 6x
2
+ 2x - 3 > 0 ;
d) 5x
2
+ 3x + 1 > 0; e) - 8x
2
+ 2x + 6 < 0; f) 7x
2
+ 3x- 4 < 0;
g)\ x: +2x - 2 >
3
; h) 5x + 7 _ 2x + 21 > 2 ;
X - 3x + 4 X - 2 X + 7 3
. I
2
I I
2
I x
2
+ 2x + 2
1) X -9 + X -16 < 47 ; j)
2
> 2 ;
X -1
lx
2
+ 4xl + 3 2; + 1
2
3x -1 _I
k) >X
2
+lx-51 >
1
; _I) 2x
2
+3x-2 < ; m) x
2
-7x+12J <
1
"
22." Sa se rezolve sistemele de inecuatii:
{
7 x
2
+ 13x > 2,
a)
- 5x
2
+6x-1_< 0;
31
3x -1 < 0,
b) 3x
2
-,7 x + 2 < 0,
-x
2
+2x- 5 <0;
{
2(x -1) > 4(x + 1),
d)
x
2
+4x > 0;
lx- 31 +13-xl
2 < 1,
16-x
e)
jx-31+13-xl
..:....____.:_____:_ _ _.:... > -1
2 - .
16-x
23. Sa se determine m astfel incat:
x
2
+ y
2
- 4x - 4 y + m > 0, ('v') x, y E R .
24. Sa se determine -tn astfel in cat:
x
2
+ y
2
- 2x - y + m > 0, ('v') x, y E R . -
25. Sa se rezolve inecuatia 5x
2
- 20x + 26 >
2
4
.
x -4x+5
26. Fie functia f: R R,f(x) = x
2
-2x. Sa se calculeze:
a).f([O, 2]); b).f([-2, 4]); ,.c).f([l, 6]); d).f([-10, 0]) (a se vedea ex.
29, cap. III).
27. Fie-- functia de gradul al doilea f(x) = x
2
- 4x + 3. Sa se calcu-
leze:
a).f([-4, 0]); b).f([l, 6]); c).f([3, 5]);
d).f([3, +oo)); e).f((-oo, -1]); f).f((-oo, 3]).
28. Sa se determine 1m f (a se vedea ex. 29, cap. III) pen.tru unna-
toarele functii:
a) f:

b) f:

-x+I;
2 "" ..,
. I 2 I ' X - L.X - _,
c) J: R R, f (x) = x - 4 + 3 ; d) J: R R, f (x) = .,
x- + x + 1
x
2
-4x+3
e) f: R R, f ( x )' =
2
;
x -2x+3
2x
f) f : R \ { 1 ' 3 } R,. f (X) = 2
x -4x+3

g)f: R \{a +b} R, f(x) = x
2
- ab , unde a, he R.
2 2x-a-h
x
2
+I mx + 3m - 2
29. Fie fractia E ; . Sa se determine tn astfel
x +2x+m
incat fractia E sa aiba sens sa fie pozitiva pentru Ori{;e'X. E R.
32
2 1
- x + (m + l)x--
30. Fie fractia E =
2 2
2
.
x +2mx+m +1
I) Sa se arate ca oricare ar fi m E R, fractia E are sens oricare ar fi
X E R.
II) Sa se determine m E R, astfel indit E sa fie negativa, oricare ar
fixeR.
, x
2
+ax+1 ....
31. Fie functia f: R ---). R, f(x) = t (a E R). Sa se deter-
x -x+l
mine valorile lui a, astfel incat bnf c [-3, 2].
3
f
R R,/
)
3x
2
+mx+n. S"' d . -
2. Fie functia : ---). (x =
2
a se eteroune m
X +1
astfel incat Imf = [-3. 5].
33. Pentru , ce valori ale lui a, intre radacinile ecuatiei
.., ,( 0 . .... I . xt x2 1 1
x - L a - 1 )x - 2a + 1 = , extsta re atta -
2
+ -
2
> - +- r
x2 xt xt x2
34. Sa se formeze ecuatia de gradul al doilea care are coeficientul
lui x
2
egal cu 1' ca discriminantul produsul radacinilor sale
2 3( 2 )
sunt, respecttv, A= -2m + m + 1, p = 4 2m + m .
. Sa se determine m astfel incat radacinile x
1
x
2
sa verifice inega-
3 3
litatea + x; > m .
xt +x2
35. Se da ecuatia mx
2
- 2(1n + l)x + 8 = 0 se cer-e:
a) Sa se discute radacinile ecuatiei dupa valoarea parametrului 1n.
') ')
xj +x;
b) Sa se determine m astfel incat sa avem > x
1
+ x
2
,_ x
1
x
2
- xtx2
fiind radacinile ecuatiei date.
36. Se dau ecuatiile: x
2
- ( m + 1 )x + m
2
= 0 cu x
1
x
2

y
2
- (1n + 3)y +12m+ 11 = 0 cu radacinile y
1
Y
2
.
Sa se determine m astfel ca intre radacinile ecuatiilor sa a vern:
. 2{xt + x2) {Yt + Y2) < X1X2 +
37. Se considera ecuatia de gradul al doilea:
33
(1+a
2
)x
2
-(1+a)x+a(1-a) =0.
Sa se determine parametrul a pentru care are Joe inegalitatea:
1 1 1
-1<-+-+--<0.
xi x2 xix2
38. Se da ecuatia x
2
- mx + m -1 = 0 se cere:
a) pentru ce valori ale lui m o radacina este dubHi celeilalte?
b) pentru ce valori ale lui m radacinile xi x
2
ale ecuatiei veri fica
2 2
. li XI + X2 ?
tnega tatea > xix
2

xi +x2
39 C
"d ..., fun .. 1 f R R /( ) {x2 +6x, x < -3,
. ons1 eram ctn e : , x = ,
-2x- 5, x > -3
{
5X'- 2
g: R R, g(x) =
2
'
X -2x+4, X> 1.
X< 1,
Sa se determine g of fog.
40 C
.d " f .. 1 f R R /( ) {x2 -1, x < 0,
. ons1 eram unctn e : , x =
-5x-1 x > 0
'
{
4x -2, x < 0,
g : R R, g(x) =
2
3x -2, x > 0.
Sa se determine g of fog.
41. Consideram functiile f, g (0, 1) (0, 1) definite in modul
urmator:
f(x)=
2d "0 1
x , aca < x < -,
2
. 1 .
X, dad\ - < X < 1;
2
Sa se calculeze g of fog.
g(x) = 1 1
, daca - < x <
2 4
2x, dadi 0 < x .!._,
4
42. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm(x)=mx
2

I) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate acestor functii se ga-
pe dreapta x + y = Q .
II) Ce poqi une. lltn aceastl dreaptl cuprinde virful parabolelor cu
ramurile in sus (respectiv in jos)?
34
43. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm(x)=x
2
+7(m-l)x+m-1.
Pentru ce valori ale lui m parabolele asociate functiilor fm au varful
deasupra axei Ox ?
44. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm(x)=x
2
-2(m-2)x+m=-2,
unde m este un parametru real.
I) Sa se arate di varfurile parabolelor asociate acestor functii se ga-
sesc pe o parabola.
II) Pentru ce valori ale lui m, parabola asociata functiei fm are var-
ful sub axa Ox ?
45. Sa se arate ca oricare ar fi m E R , .parabola asociata functiei de
gradul al doilea f(x) = x
2
- 2(m -l)x- m taie axa Ox in doua puncte
distincte.
46. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm (x) = x
2
- 2( m -l )x + m, unde m E R.
I) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate acestor functii se ga-
sesc pe o parabola.
II) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate functiilor !,, se ga-
5
sese sub dreapta v __:_-.
~ 4
47. Fie funqia de gradul al doilea:
fm(x) = mx
2
- (2m -l)x + m -1, m :t= 0.
Sa se detennine m astfel i'ndit varful parabolei s o ~ i t e acestei func-
tii sa se gaseasca pe pritna hisectoare.
48. Sa se determine m astfcl i'ndit parabola asociaHi functiei
f(x) = x
2
- 2(m + 3)x + m
2
sa taie axa Ox in doua puncte ..
49. Sa se arate ca oricare ar fi in :t= 0 . graficul functiei de gradul al
doilea JC',:) = nu
2
- 2(m- 3)x + m- 6 taie axa Ox in doua puncte dis-
tincte.
50. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm(x)=x
2
-2mx+1,m eR.
Sa se arate ca exista doua parabole asociate acestor furictii care sunt
tangente axei Ox. Sa se arate apoi ca aces.te doua parabole au varfurile
simetrice fata de origine.
51. Sa se determine m astfel indit graficele functiilor
f(x) = x
2
- 2x- 4 i g(x) = -x
2
- 2mx- 6 sa aiba acelai varf.
52. Sa se arate ca graficele functiilor f(x) = 2x
2
- 2x + 2 1
g(x) = x
2
+ 2x -1 au dona puncte comune.
53. Fie functia de gradul al doilea f(x) = x
2
- 4x + 3. Sa notam cu S
aria cuprinsa intre axa Ox i graficul acestei functii.
Sa se arate ca 1 < S < 2.
54. Sa se determine . m E R astfel in cat graficele functiilor
f(x) = x
2
+ mx + 1 i g(x) = x
2
+X+ m sa se intersecteze pe axa Ox.
55. Fie pun numar prim. Sa se arate ca intersectia graficului functiei
f(x) = x
2
- 3x- p cu axa Ox este formata din dona puncte care nu au
coordonate rationale.
56. Fie functia f(x) = x
2
- 6x + 5. Notam cu S aria cuprinsii intre
graficul acestei functii i axa Ox. S ~ se arate ca 10 < S < 16.
!n. Fie functia de gradul al doilea fm(x) = x
2
- (m + 3)x + 4m.
Pentru ce valori ale lui m graficul fm este situat deasupra dreptei
. y = -7?
58. Fie m E Z . Sa se determine m astfel in cat varful parabolei func-
tiei f(x) = mx
2
- 2(m + 7)x + m sa a i b ~ coordonatele numere intregi.
~ 9 Fie functia de gradul al doilea:
fm(x) = (m -1)x
2
+ 2(m + 2)x +m + 1, (m-:;; 1).
Sa se determine m astfel incat graficul functiei fm sa fie situat sub
axa Ox.
60. {:onsideram functia fm(x) = x
2
- 2( m -1)x + m(m- 3) .
I) Pentru ce valori ale lui m varfOI parabolei functiei fm se afla sub
axa Ox?
II) Pentru ce valori ale lui m, parabola functiei fm eGte tangenta axei
Ox?
Ill) Sa se arate ca varfurile parabolelor functiilor fm ' cand m E R
se afla pe o dreapta. .
6t.lfie functia f(x) = (m + 1)x
2
+ 2(m + 2)x + m + 3.
36
I) Sa se arate ca graficul acestei functii taie axa Ox in doua puncte
distincte.
II) Sa se determine m astfel incat radacinile ecuatiei:
( m + 1 )x
2
+ 2{ m + 2 )x + m + 3 = 0 sa fie mai mici decat 1.
62. Pentru ce valori ale lui m, { m -1 )x
2
+ mx + m + 1 > 0 , on care ar
fixER?
63. Pentru ce valori ale lui m, { m -l)x
2
+ 2mx + m + 1 > 0 , oricare ar
fix>O?
64. Pentru ce valori ale lui m, x
2
- 2mx + m + 1 > 0 , (\7') x > 0 '!
65. Pentru ce valori ale lui m, ( m -l)x
2
+ 2mx + 1 > 0 , (\7') x > 0?
66. Pentru ce valori ale lui m, ( m + l)x
2
+ 2mx + 1 < 0 , (\7') x E R ?
67. Pentru ce valori ale lui m. (m- 2)x
2
+ 2(2m- 3)x + m- 2 > 0,
oqcare ar fi X < 0?
68. Pentru ce valori ale lui m, (m- 2)x
2
+ 2(2m- 3)x + m- 2 < 0,
oricare ar fi x E R?
69. Pentru ce valori ale lui m, inecuatia:
{ m - 1 )x
2
+' m + 1 )x + m + 1 > 0 ,
nu are nici o solutie?
70. Fie functiafm : R ~ R. definita prin
f. (x} = {-x
2
+mx+1, daca x < 0,
m x+l, daca X> 0,
unde m este un parametru real. Sa se determine valorile lui m pentru
care functiafm este surjectiva, injectiva, respectiv inversabila. In cazul in
care/. este inversabila, sa se determine inversa functieif. .
m ~ m
71. Sa se determine numerele m ~ n astfel incat multimea:
{ x E R I mx
2
- (3m - 4 )x - 6( m - 1} = 0 } n { x E R I { n -1 }x
2
-
- ( n - 1) x + 6( n - 2) _: 0}
sa aiba doua elemente.
72. Sa se determine numerele m ~ n astfel indit multimea:
f x E R I {m -l}x
2
- (3m- 7}x- 6(m- 2} = 0 } n {x E R I nx
2
+
37
+ nx + 3( 2n - 2) = 0}
sa aiba doua elemente.
73. Sa se determinem astfel incat:
{x E R 1,3x
2
+mx- 22 = ,o}." {x ER I x
2
-(m+4}x+ 14 = o} * 0.
7 4. Sa se determine m astfel in cat multimea:
{ x e R I {3m+ 1 )x
2
+ (3m + 2 )x +2m + 5 = 0} u {; e R I {2m+ 5)x
2
+
+ (3m + 2 )x +3m + 1 , b}
sa ai ba trei elemente.
75. Sa se determine m astfel incat multimea:
{x eRI x
2
~ - 4 = o} u {x eR I x
2
+2x-2m = o}
sa aiba exact doua elemente.
76. Sa se determine valorile reate ale lui a astfel incat ecuatia:
xlx +2al + 1 -:::a = 0
sa aiba 0 unica solutie.
77. Sa se determine m e R astfel in cat:
{ x e R I x
2
+ mx t 1 = 0} r-'1 [ 1, + oo) * 0 .
78. Sa se determine m e R astfel in cat multimea:
{x E R I x
2
+ mx + 2 = o} (I [ 1, + oo) sa aiba doua elemente.
79. Sa se determine m e R astfel in cat:
{ x e R I x
2
+ mx + 1 = 0} " [ 1, + oo) = 0 .
80. Sa se determine me R astfel incat multimea
{x E R I x
2
+ mx + 2 = o} (I (-oo, -1] sa aiba doua elemente:
81. Sa se determine m astfel incat
{ x e R j x
2
- 2mx + m - 1 = 0} " { -oo, -1] ;t: 0 .
82. Sa se determine m astfel incat:
{ x e R I x
2
- 2mx + m - 1 = 0} " ( o o ~ - 1] = 0 .
a2 +b2 .
83. Fie a, b e R, 0 < a < b . Daca b < m < , atunci multimea
2a
38
{x ER I x
2
-2m(m -a)x+m
2
(m
2
- b
2
) = o}n [o. +oo)
are doua elemente.
Dadi a, b, c E R, sa se arate ca:
{x ERI x
2
-(a
2
+b
2
+c
2
)x+b
2
c
2
=0} *0.
85. Sa se determine m E R astfel in cat multi mea
{x eRI (m-5)x
2
-4mx+m-2=0}n[2,+oo)
sa ai ba un singur element.
86. Sa se determine m astfel incat multimea:
{x ER I (m
2
-l)x
2
-(2m-l)x+ l = o} n (- oo,l]
sa ai ba un singur element.
87. Sa se determine m astfel in cat:
{ x E R I ( m - 1 )x
2
- 2( m + 1 )x + m + 1 = 0} n [ .J 1, 1] :t:- 0 .
88. Sa se determine m astfel incat multimea:
{x E R I (m + 2)x
2
- 2(m + 1),x + m + 1 = o} n [-1, 1]
sa aiba doua elemente.
89. Sa se determine m astfel incat multimea:
{x eRj (m-1)x
2
-2(m+1)x+m=O}n[-1, 1]
sa ai ba un singur element.
90. Sa se determine m astfel incat:
{ x E R I ( m + 1)x
2
- 2( m -1)x - m = 0} n [ 0, 1] = 0 .
91. Fie numerele reale a, b, c, a', b', c' astfel incat a :t:- 0, a':t:- 0
ac+a'c'> 0.
Daca {x eR I ax
2
+ bx +c = o} ;f:. 0 . {x eR I a'x
2
+b'x +c'= o} :;t 0
atunci {x ER I aa' x
2
+bb'x +cc'= o} 0.
92. Sa se determine m astfel incat multimea:
{x eRI

saaibadouaetemente.
93. Sa se determine m astfel incat multimea:
39
{x E R I x
2
- 2mx + 4m- 5 = o} n (o, 3) sa aiba doua elemente.
Sa se determine m astfel incat:
{ x E R I x
2
2 = 0} n [ 0, 1] = 0 .
95. Sa se determine m astfel incat multimea:
{ x E R I x
2
- 2mx + 4m + 5 = 0} n [ 5, 7 J :;t: 0 .
96. Pentru ce valori ale lui m, functia de gradul al doilea
f: R--)- R, f(x) =5m
2
x
2
(5m + 1)x + 1, are semn constant pe inter-
valul (-1, 1)?
97. Fie polinomul P(x) =.x
2
+ bx + c, cub, c E R. Sa se arate ca:
[) J:?aca radacinile polinomului sunt reale, atunci I x
1
I < 1, I x
2
I < 1,
:laca numai daca 1 + b + c > 0, 1 - b + c > 0 I c I < 1.
IT) Daca radacinile polinomului nu sunt reale, atunci I x
1
] < 1 I x
2
I <: 1,
:laca si numai dadi I c I < 1.
"
98. Daca X, y. z E R astfel in cat X + y + z = 2. xy + yz + zx = 1, sa
;e arate dl x, y, z E [ 0, : l
99. Sa se determine toate multimile finite A c R care au propri-
ca oricare ar fix E A, atunci x
2
- I x I + 1 E A.
100. Sa se rezolve in multimea numerelor reale sistemul
{
x3 + y3 = 9 .
x
5
- y
5
= 31
101. Sa se rezolve sistemele:
a) xy- y
2
+ 2x- 2y+6 = 0,
y- X=
{
X +2y = 5,
c) 2 2
X + 2y -xy =
102. Sa se rezolve sistemele omogene:
{
X- 3y = 0,
b) 2 2
2x +6xy- 9y = x +
{
2x- v = 3,
d) -
x2 +xy+y= -1.
{
2x
2
+ 7y
2
= 15, {x
2
- 5xy + 2y
2
= -1, {3x
2
- 2y
2
= -5,
a) b) . c)
- x
2
+ 3xy = x
2
+ 5y
2
= 21; xy =
40
{4x
2
- 5.xy + 4y
2
= 118,.
d) .
2 2 41 .
X -.xy-y =- ;
{
x3 + YJ = 2,
f) 2 2
X -X}'+ y = 1;
h)

1 1 5

X y 16
X+ y + 2 = 9,
j) _!_+_!_+_!_=1.
X y 2
.xy + x2 + y2 =
103. Sa se arate ca sistemul de ecuatii
{
3 2 2
X +X y +X}' = p,
e)
x2y + .xy2 + YJ = q;
{
x3- YJ = 7,
g) 2 2
X +.xy+ y = 7;
X+ y = -3,
i) X+ 2 = -2,
.xy + x2 + y2 = 2;
.xy +x2 = -8,
k) .xy + y2 = 1,
y2 +x2 = -3 .
x
3
- x
4
= b, (a, b E R)
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1,
are o solutie pozitiva dadi numai dadi Ia! + lbl < 1 .
104. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
,
x
2
=a+(y.-2)
2
,
y
2

(abc>O).
2
2
= c+(x- yr.
{
x2 + y2 = 2 -
105. Pentru ce valori ale lui a, sistemul are o unica
x+ y+2 =a,
solutie reala ?
106. se determine numerele reale x, y, 2 astfel incat
{
x + y +2 = 1,
2.xy- 2
2
= 1.
107. Fie sistemul:
{
x
2
+ y
2
= 2(1 +a),
(x+ y)
2
= 14.
Pentru ce valori ale lui a are.doua solutii ?
108. Fie sistemul de ecuatii:
{
x2- Y2 = 0
+ ;2 = 1.
Pentru ce valori ale lui a sistemul are doua, respecti v trei, solutii ?
109. Sa se rezolve, in multimea numerelor reale, urmatoarele siste-
me simetrice:
{
2x + xy + 2y = 59,
a)
3x- 2xy +3y = -34;
c)
3 3 133
X +y =--
1000'
7
x+y=-
10'
{
X
3
- y
3
= 3( X - y ),
e) 3 3
X + y =X+ y;
{
(x- y)(x
2
- y
2
) = 3,
h) r 2
(x + y)(x + y ) = 15;
{
X + y + 2xy = -11,
b) 2
2x y + 2xy
2
=
{
2xy + 5(x + y) =55,
d)
6xy + 3( X + y) =
X+ y= 3,
f) x2_ y2 9
-+-=-
y X 2'
{
X+ y = 2,
g) 4 4
X + y = 2;
x+y+z=a,
i) xy + xz + yz = 0,
X)'Z = 0.
110. Sa se determine toate solutiile sistemului:
{
y
2
: 4xy+ 4y-1 = 0,
3x - 2xy - 1 = 0,
care indeplinesc conditia xy > 0.
111. Sa se determine toate solutiile sistemului:
(2- .X)(3x- 2z) = 3- z,
y
3
+ 3 y
2
= x
2
- 3x + 2,
z
2
+y
2
= 6z,
'
care indeplinesc conditia z < 3.
112. Sa se determine valorile lui a real, astfel incat sistemul de
42
inecuatii:
2 2 1-a
X +2xy-7y > ,
a+1
3x
2
+ lOxy- 5y
2
< -2,
sa aiba solutie.
x3y3z4 = 1,
113. Sa se rezolve sistemul: x
2
y
4
z
4
= 2,
x2y3z5 = 3.
114. Sa se rezolve sistemul a
1
a
2
an
p p + p- bP
xt + x2 +... xn .- .
115. Sa se rezolve sistemele:
a)
l2x+ = 3,
4x -1 + 2x + y =
4
;
2x+ y 3x- 2
116. sa se rezolve sistemul:
x
1
- x
2
+ x
3
= 1,
x
2
- x
3
+ x
4
= 1,
x
3
- x
4
+ x
5
= 1,
x
8
- x
9
+ x
10
= 1,
x
9
- x
10
+ x
1
= 1,
xtO - xt + x2 = 1.
117. Sa se rezolve sistemul:
43
118. Sa se determine numerele reale x
1
, x
2
, ... , xn astfel in cat:


-I+

2
2
+ ... -n
2
= (x, +x
2
+ ... +x.).
119. Fie a
1
,a
2
, . ,an(n>2)numere reale pozitive. Sa se rezolve
sistemul:
xtx2 =at, ..
x2x3 = a2,
120. Pe o dreapta (A) se considera IIAB!I =a, iar pe segmentul IABI
se ia punctul M. Triunghiurile echilaterale avand date bazele IAMI
IMBI, sa se gaseasca minimul ariei sumei celor dona triunghiuri.
121. Fie AD mediana unui triunghi oarecare ABC. Sa se determine
M eiADI astfel indit IMAI
2
+1MBI
2
+IMCf sa fie minima.
122. Se dau dona surse de lumina A B de intensitate, respectiv,
100 A 81 A. Sa se determine pe dreapta AB un punct M egalluminat
de ambele surse. Distanta dintre A B este egala cu 20 m.
123. Se da un cere de raza R = 10 m. Pe un diametru I ABI al cercului
se alege un punct M se construiesc cercurile de diametre !AMI
IMBI. Sa se determine pozitia punctului M astfel ca aria cuprinsa intre
cele dona cercuri sa fie maxima.
124. Sa se determine pe un segment I ABI de 20 em un punct M astfel
ca suma ariilor cercurilor construite pe !AMI IBM! ca diametre sa fie
minima.
125. Sa se imprejmuiasca un loc in forma de dreptunghi cu un gard
a carui lungime este de 120 m. Cat trebuie sa fie laturile acestui drept-
unghi astfel incat aria locului sa fie maxima ?
126. Din bucati de materiale triunghiulare,. o croitorcasa vrea sa coa-
sa fete de masa dreptunghiulare. Cum trebuie croite fetele de masa astfel
incat sa se piarda cat mai putin material ?
127. Aria unui dreptunghi este egala cu 81 dm
2
. Sa se afle dimensiu-
nile-sale astfel incat perimetrul sa fie minim.
44
128. Doua pot transporta o cantitate de materiale timp de 5
zile. Prima merge 200 Jan pe zi consuma 12 litri Ia suta de
kilometri. A doua merge 300 Jan pe zi consuma 18 litri Ia suta
de kilometri. Cate zile trebuie sa transporte materiale fiecare ast-
fellncat cantitatea de benzina sa fie minima ?
129. Fie triunghiul ABC In care se IIABII = 5 em, iar suma
IIBCII IIACII este egala cu 7 em. Sa se afle lnaltimea triunghiului astfel
ca atia sa fie maxima.
130. Dintre toate triunghiurile dreptunghice cu perimetru, sa
se gaseasca acelea care au raza cercului lnscris maxima.
131. Sa se determine x, y, z E R, astfellncat:
2
2x = y+-,
y
2
2y=z+-,
z
2
2z = x+-.
X
132. Sa se determine numerele reale x, y, z care satisfac egaliHitile:
x(: + J =y(> + :r =
133. Sa se determine toate solutiile reale ale sistemelor de ecuatii:

y
3
-9x
2
+27x-27 = 0, 2y
3
+2x
2
+3x+3 = 0,
a) z
3
- 9y
2
+ 27y- 27 = 0, b) 2z
3
+ 2y
2
+ 3y + 3 = 0,
x
3
- 9z
2
+ 27z- 27 = 0.
1. Sa se calculeze:
Capitolul VI
PUTERI SI RADICAL!

45
(
2)-4( 3)-
2
3-2 + 3 -4
c)-------
(:)" -1s-r'
2. Sa se efectueze:
4x-
2
- 9y-
2
a-
2
- b-
2
a) .
a-b 2x-
1
+3y-
1
'
c) (x + y)-3(x- y)-2(x + y)2
x-y x+y x-y
a-'-b-
3
x+y
b) x-1 + y-1 a-2 +.a-1b-1 +b-2 ;
d) [-(1-af1rt[a(a2- 2) +a" ]-1
a -a+l
-2b-1 -1b-2
e) a +:-2 +a
3
(a
2
-2ab+b
2
r
2
.
a -
3. Sa se calculeze:
1 -1
a)
4
= (;r +a) _ 2a-l -1 J i se atle valoarea pentru ;
b) l a + [ l + J

sa i se valoarea pentru a = - : .
4. Sa se efectueze:
(x+y+z)
5


-(x-y+zr -(x+y-zf, unde x, y. z
sunt numere reale.
5. Dadi b E R . sa sc demonstrczc ca:
(a+b)
5
-a
5
-b
5
=5au(a+b)(a
2
+ab+i/).
6. Dadi a. b E R . cu a+ b 1:- 0. sa se demonstrcze ca:
a 3 - b 3 = (a a 3 - 2b3) 3 + (b 2a 3 - h3) 3
a3 +b3 a3 +b3
7. I) Dadi a. h, c, d E R' sa se demonstreze ca:
a
3
+ b
3
+c
3
+d
3
- 3(bcd +cda +dab+abc) =
46
= (a + + c + d )(a
2
+ b
2
+ c
2
+ d
2
- ab - ac - ad - be - bd - cd) .
II) Generalizare. Dadi a}' a2, ... ,an E R' atunci:
n n n n n
3 "a.a.ak ="a. a.a .
...J I ...J I J ...J I ...J I ...J I J
i=J i,j,k=J i=J i=J i,j=J
i<J<k i<j
8. Fie a, b, c, d E R i notam a. = a+ b + c + d, = a + b- c- d,
y = a - b + c - d, 8 = a - b - c + d . Sa se calculeze:
+82).
9. Sa se arate ca, dadi a, b, c, d E R astfel in cat a+ b + c + d = 0 ,
atunci:
(a
3
+ b
3
+ c
3
+ d
3
)
2
= 9(bc- ad)(ca- bd)(ab- cd).
10. Fie al' a
2
, a
3
, a
4
, as, a
6
E R astfel incat:
0
. 3 3 3 3 3 3 0
a
1
+a
2
+a
3
+a
4
+as +a
6
= I a
1
+a
2
+a
3
+a
4
+as +a
6
= .
Sa se arate ca:
(a
1
+a
3
Xa
1
+ a
4
Xa
1
+a
6
) = (a
2
+a
3
Xa
2
+a
4
){a
2
+as)(a
2
+ a
6
).
11. Sa se afle care dintre numerele urmatoare este mai mare:
(
6)
4
(36)
6
b) -- sau -
7 ,49
(
1) -6S
d) 3
6
s sau 3'
e) 81-?s -8
200
sau 3--600 4
150
;
12. Sa se reprezinte grafic functiile:
a) ft : R R, ft (x) = 3x
2
; b) /
2
: R R, /
2
(x) = x
3
- 2 ;
c) /
3
:

d) /
4
:


e) /
5
: R R, fs (x) = lx + 11
3
; f) /
6
: R R, /
6
(x) = lx + 21
3

13. Sa se studieze injectivitatea i surjectivitatea functiei putere
f: R -4 R, f(x) = xn.
14. Sa se reprezinte grafic functiile:
a) J..: R \{0} R, f.(x) = x-
2
+1;
47
b) /2 : R \ { 0} R. /2 (X) = X -
3
+ 1 ;
c) /
3
:


1
;
x-1
d) /4 : R \ { -1} R, /4 (X) =
1
2 '
. (x +1)
15. Sa se aduca Ia o forma mai simpla:
a) + x)
2
; b) 3)' ;
c) (- 2x
2
+ 3x - 1 r ;
16. Sa se efectueze sumele:
a) +2)
2
2)
2
;
c)


17. Sa se construiasdi graficele functiilor:
a) it : R R, it (X) = (X + 2 r + (X - 2 )
2
;
b) /
2
: R R, h (x) = ( x + 3 )
2
- ( x - 2 )
2
;
..----
c) f
3
: R __. R, _h(x) = J(2x
2
-3x+ lr +J(x
2
+x+2r .
18. Sa se gaseasca valorile lui x pentru care sunt definiti radicalii
sau sumele de radicali:
a) .J x - 1 ; b) ?.J 1 - 4x ; c) .J- 5 - 3x ; d) V 7 x - 2 ;
e) Vx
2
- sx +4; o J(x
2
- 3x+2r ; g) Vx
2
- sx +4;
h) V{J2-x')x; i) j) .Jx-4-.Jx-5;
k) V7 x
2
- 3 + V x
2
-2
m) +Jix+2l-7.
I) .J4 +X- .J X+ 2 + V15- X
19. Para a calcula radicalii, sa se gaseasca care dintre numerele ur-
matoare este mai mare:
a) 3.J2 sau .J27; b) 3v;;;; sau ifl62m
3
(m > 0);
48
c) 2a.J"; sau

(a> 0);
d) 3/isau H;
e) /4 sau
25
;
v75 243 .
f) - 3V54 sau - 2V12s
g) 2Jl sau
8
.
V54 375
20. Sa se scrie in ordine crescatoare numerele:
a) ?/4, W, .
1
i/280; b) .J8, if54. ifi5; c) .JJ, ?/4,
1
175.
21. Sa se determine semnul fiecaruia dintre numetele:
J2- VJ; if4- if]; Vfi- JfO; if6j- 2/2; Vm- Vn'
m n fiind numerele reale poziti ve.
22. Sa se determine care dintre numerele urmatoare este mai mare:
a) .J1l- J5 sau .Jl9- .J1l; b) .[15 san .J30 + VJ:
23. Sa se calculeze:
a) (2../8 + 3J5 -7J2)(/7i.- 5../W- 2J2);
b)
24. Sa se demonstreze ca:
a) + J24 + J40 + ../60 = .fi + .J3 + .[5;
b)
25. Sa se scri.e numarul V9.J3 11.J2 sub forma a/2 + b.J3, cu a
b numere rationale.
26. Para a utiliza formula radicalilor sa se transforme radi-
calul 9 + J56 intr-o suma de doi radicali.
27. Daca a. b, c sunt numere reale, astfel in cat a + b +,c = 1 , at unci:
.J 4a + 1 + .J 4b + 1 + .J 4c + I < 5 .
28. Sa se simplifice:
x
3
- 3x + (x
2


-4-2.
a)
x3 - 3x + ( x
2
-1 x
2
- 4 + 2 '
49
x
3
-12x+(x
2
-4)Jx
2
-16 +16
b) 3 ( 2 ).J 2 ;
X -12x + X - 4 X -16 -16
x
2
+2x+2x/Y + y+2/Y
c)
2
C C (x, y E R). Discutie.
x -x+xvY-vY
29. Sa se demonstreze ca, daca a > b > 0 sunt numere reale
mEN, atunci:
m bm
m-1 a - bm-1
rna > >m ;
a-b
Si se deduca de aici ca:
'lJ n + 1 > n + 2' n > 2 fiind un numar natural.
_ 30. Utilizind formula radicalilor sa se aduca Ia o forma
mai simpla radicalii:
a) +2/6; 'b) c)
d) ; e) ;
t) Jl3+ .
31. Sa se arate ca:

+
E Q.
32. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
2 5 1
a) b) c)
' V2 -J3' l+V2 +v-4'
1 2
d) e)
1-V2 +v:i' ,fi -JJ +.J5'
f) 1
J8+Jl2-J6-J3-.fi.
33. Sa se demonstreze ca:
50
34. Sa se arate ca:
este numar intreg.
35. Sa se demonstreze ca:
V3+V3 +V3-V3 <2V3.
36. Sa se arate ca:
c) V 5 + 2.Jl3 + V 5 - 2.Jl3 = 1 .
38. Sa se determine n E N astfel incat
+38 +Vl7J5- 38 =Eo.
39. Sa se calculeze:
a) V7 + sJ2- V.--7 --5-/'2-2 b) VJ3 -1o- V6J3
c) v 5.fi + 7 + v 5..[2- 7 ; d) v 2 + ..[5 + v 2- ..[5 .
40. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
1 1 1
a) b) c)
2-Vi, vs +VJ, Vz+.fi -v2-.JS,
..
51
1 1 1
f) J r;; r;; ; g) 4 ~ 4 r;: 4 r;:;;::; ; h) 3 r;: 3 r;; .
v 3 - ""3 ~ 3 + 9 + 27 + 3 9 ~ 9 - 3v 3 - 27
41. Sa se rationalizeze numitorul fractiei:
1
v-;+ifb+Vc'
a, b, c fiind numere rationale.
42. Sa se rationalizeze numitorul fractiei:
1
a +bl/k +cifi?'
unde a, b, c, k sunt numere intregi.
43. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
1 1
I) nlr; II)
1 31
. a fiind un numar intreg.
a-vo va -va
44. Sa se calculeze:
1 1
J X + 2J X - 1 + J X- 2J X -1
unde x e ( 1, 2) .
45. Fie ft(x) = Jx +.J2x -1 +Jx- J2x -1 .
/
2
(x) = J2x +J4x -1 +J2x- J4x -1 ,
1
unde x >-.
2
a) Sa se simplifice ft(x) ;
h(x)
b) Sa se rezolve ecuatia ft(x) + /
2
(x) = 2.J2.
46. Sa se arate ca ecuatia: .
.Jx+l ~ l - x
2
=Vr-x-
2
_+_7 -2
are unica solutie x = -1 .
47. Sa se gaseasca solutiile reale ale ecuatiilor:
a) J X + 3 - 4.J X - 1 + J X + 8 - 6.J X - 1 = 1 ;
52
b) + 2 + 4J X - 2 - 1 + 2.J X - 2 5 ;
C) + 1- 4J X - 3 + J X + 1 + 4.J X - 3 = 4 .
48. Sa se rezolve ecuatiile:
a) .J X+ 9 +X+ 8 = 0;
c) 1- + 3x
2
= 2x;
b) .J 24- 1 Ox = 3 - 4x ;
d) X
4
- X =X -1;
e) x
3
+x+Vx
3
+x-2=12;
f) J X + 6 + J X + 1 =
2
X _
1
;
Jx+6 -.Jx+1
.Jx+1-.Jx-2 1
g) Jx+1 +2Jx+2- 4
49. Sa se rezolve ecuatia:
+.Ja -x
a
Ja+x-.Ja-x
-
X
a fiind un numar real.
50. Sa se rezolve ecuatia:
= x ,
unde a e R . Discutie.
51. Sa se rezolve ecuatiile: __
a).[; +Jx-Jt-x =1; b)

-4x

+1 +Jx
2
-1;
c) x
2
- 6x + 5 + x
2
- 4x + 3 - x
2
- 8x + 7 = 0 .
52. Sa se rezolve ecuatia:
x
2
-a + x
2
-1 = x
unde a e R.
53. Sa se rezolve sa se discute ecuatia:
.J x +a + .J x + b = .../.-4x_+_c ,
a, b, c fiind numere reale.
54. Sa se rezolve ecuatiile:
a) .Jx +2 = ___ 6_+_2_J5_5;
b) .J X+ 9 + .J X+ 1 = .J4x + 16 ';
c) .Jx+3 +Jx-2 =J4x-9+4.J6.
55. Sa se rezolve sa se discute ecuatia:
53
a fiind un numir real.
56. Sa se rezolve i sa se discute ecuatia:
.Jx+a -.Jx+b =c,
a, b, c fiind numere reale.
57. Sa se rezolve ecuatiile:
a) .Jx+1+.Jx+6=5; b)
58. Sa se rezolve ecuatia:
.J ax + b + .J.--a-' x_+_b_' = .J ax + c + .J a' x + c' ,
unde a, a', b, b ', c, c' sunt numere reale, astfel indit b + b' = c + c' .
59. Sa se rezolve i sa se discute ecuatia:
unde a E R.
v-;;rx
60. Sa se rezolve ecuatia:
'-Va+x Va+x Vx
---+ =-,
x a b
unde a i b sunt numere reale, iar n este un numar natural. Discutie.
61. I) Sa se demonstreze ca orice solutie a ecuatiei:
VE(x)+?JF(x)=VG(x) (1)
-
este o solutie a ecuatiei:
(E(x)+F(x)-G(x))
3
+27 E(x)F(x)G(x)=O. (2)
II) Reciproc, sa se demonstreze ca orice solutie a ecuatiei (2) este o
solutie a ecuatiei (1), mai putin aceea care da pentru E(x), F(x),- G(x)
valori numerice egale.
62. Sa se rezol ve ecuatia:
Vr--a_+_x +Va-x = Vb,
unde a, b sunt numere
63. Sa se rezolve ecuatia:
Vx+a +Vx+b +Vx+c =0,
unde a, b, c sunt numere reale. Discutie.
64. Sa se rezolve ecuatiile:
a) V ( 2 - x)
2
+ V ( 7 + x)
2
= V( 7 + x )( 2 - x) + 3 ;
b)

=V(x-2)(4-x) +1;
c) lJ x + 2 + lJ 2x + 2 + V3x + 2 = 0
d) v X + 5 + v X + 6 = v 2x + 11 .
65. I) Sa se demonstre'fe ca orice solutie a ecuatiei:
E(x) + F(x)lJ H(x) + H(x))
2
= o
(1)
este solutie a ecua{iei:
( E(x))
3
+ ( F(x))
3
H(x) + ( G(x))
3
( H(x))
2
- 3E(x)F(x)G(x)H(x) = 0. (2)
II) Reciproc, sa se demonstreze ca orice solutie a ecuatiei (2) este o
solutie a ecuatiei (1), mai putin aceea care da pentru E(x), F(x)'?J H(x),
H(x))
2
valori numerice egale.
66. Sa se rezolve ecuatia:
Jx + 1 + v X + 1 + (X + 1)
2
= 0 .
67. I) Fie a, b, c numere reale nenule notam: -
a. = ab + ac- be, = be+ ba- ca, y = ca + cb- ab .
Sa se arate ca sunt echi valente urmatoarele doua propozi tii:
1) abc > 0 a.. y sunt de
2) a. b, c. a., y > 0.
II) Cu notatiile de mai inainte, sa se rezolve ecuatia:
x = .Jb -x.Jc-x +.Jc- x.Ja- x +.Ja-
Sa se arate ca pentru ca ecuatia sa aiba solutie diferita de a, b, c este
necesar i suficient sa fie indeplinita una din conditiile echivalente pre-
cedente.
68. Sa se rezolve sa se discute ecuatia:
,-----
2 1 J 2 1
x +2ax+-=-a+ a +x--
- 16 16 '
a fiind un numir real, 0 < a < _!_ .
4
69. Sa se rezolve ecuatiile:
a) vrx+3+V13-J; =4;
55
c) "if2x+Vx-4=2;
d) v X- 1 + v X + 18 =
5
.
Vx+18 -Vx-1
70. se rezolve ecuatiile:
a) x
2
+ 3- bx
2
- 3x +2 = ( x + 1) ;
b) (x- 2)
2
+4(x- 2) +J;(4- 0;
c)


71. Sa se rezolve ecuatia:
3
"X + 2 + .Jr--x-+-7 =
1
O "X + 7 + "X + 2 .
.J x + 7 .Jx + 2
72. Sa se rezolve ecuatiile:
.
a)

=x
2
-3; b)




c) x
2
- 4x + 4 - x
2
- 2x + 1 = x
2
- 6x + 9 ;
d)

-18x
2


-2x
2
+1 +.[;2 +x+7 =0.
73. Sa se rezolve ecuatia:
.Jx -a +.J,_..x-b +.Jx- c +d =0,
unde- a, b, c, dE R d > 0.
74. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 4x
2
+ 9x + 5 - x
2
- 1 = 2x
2
+ x - 1 ;
1 1 4
b) + = I . ;
.J3x-2 .Jx+2 .J3x
2
+4x-4
C) /X -
8
= .J 2x - 5 - .J X + 3 ;
-v3x- 4
I 1 12x- 8
d) -v 2x + 4- 'V 8- 4x =
1
;
-v6x + 20
(
1)
2
9
e) x +
2
+ .J2x + 6 -
4
=. x + 1 .
7 5. Sa se determine m E R astfel in cat ecuatia:
=5m-x
56
sa aiba trei radacini reale.
76. Sa se rezolve ecuatiile:
a) V x
2
- 7 x + .J x - 5 + = 7
b) .Jx-6 +V6-x =2.
77. Sa se rezolve ecuatiile:
a) V2-x +.Jx-1 = 1; b) .Jx-2 +V4-x = 2;
C) v X - 9 - v X + 2 = -1 ; d) V X - 2 + V 3 -X = 1 .
78. Sa se rezolve ecuatia:
(39- x)Vr--x -6- (x- 6)?J39- x
= 30 .
?J39-x-?Jx-6
79. Sa se rezolve ecuatiile:
a)

=2;
-,
c)
2x + 1 v 2x + 1 2x -1 2x 1
d) --
3
+ + 1 = 0
2x - 1 2x - 1 2x + 1 2x + 1
e) Vx+a -Vx-a =ifh; t) V.-a-+_f;_x +Va-f; =ifh.
a, b, c fiind numere reale.
80. Sa se rezolve ecuatiile:
a) V(x+1)
2
+n/(x-1)
2


v - 2

=Vl+x
3
;
c) V(x+a)
2


=

-x
2
-;
d) -2J1-.f; =Vt-x;
-2J1-Vx =V1-V7;
n v1 +rx- 21/1-rx =
57
81. Sa se rezolve inecuatia:
x
2
- a
2
> x - 2ax - a
2
,
a fiind un numar real.
82. Sa se rezolve inecuatiile:
a)

-55x+250 <x-14; b) + 7) < 29- 2x;
c) .J x
2
- 3x + 2 > 2 - x d) V x
3
- 3x
2
+ 5x - 6 > x - 2 .
83. Sa se rezolve inecuatiile:
a) .J 2x + 1 - .J x + 8 > 3 ; ,
2x- x
2
I ,.--
c) < 1 ; d) 'J 2 - ..J 3 + X. < .J 4 + X .
X
84. Sa se rezolve inecuatiile:
__ 3_)_
2
+--2x---2;
R
/ )2
x+1 (x +1
b) + < 2x -1 +
4 8 '
C) .J X + 7 - 1 < .J- X - 5 + (X + 7)(- X - 5) ;
d)
2
.J X+
1
< 1; e) .J X -1- v X- 2 > 1 (pentru X> 2 );
1- 2.J3- X
f) + 4 )(X - 3) < 6x - 3 ;
1 1
g) + > 2.
Jx-2.Jx-1
85. Sa se calculeze:
2
112
+ 2 . s-l 2
a) 2-113 - 2-1165-213 - V5 ;
27/3- 28/3.22/3 + 2ifJ4
b) :V2.
2
513
- if48- 2\3
213
+ 3. 2
213
86. Sa se efectueze:
2b
112
-t[aJ"; + b/b r.-]
I)
112 112
+ (a - b)
112 112
- 11 ab , pentru a, b > 0 ,
a +b a +b
58
3
-]
[ ]
- 1
(
2) 1 - a 312 112 1 + a 2 -
II) 1-a 1-a1'2 +a --1 -a2
1+a
2
numere reale.
87. Sa se efectueze:
I
1 / s 4d 2 I
2
6 6d 4 2gd d b d
) -
2
- 'V 3a c + -
2
'V 1 a c -a c
4 2
, un e a, , c, sunt
a c ac a c
numere reale aceeai' problema, daca a. b. c, d, cu d > 0, sunt
numere reale oarecare;
24a'b
2


(4a
2
va
4
b
1
J
II)
2 2
--
5
, unde a, b. c. d sunt numere reale
d c b cd
pozitive.
88. Sa se calculeze:
I) a.Jb - bf; : Va - b ' entru a = 6 ' b =
(a
2
-abt
3
"4/:1(a
312
+bm) p 5 5
II) ( 1 + 1 + tta)( 1 + Va){ 1 +
1
ra)( 1 - , pentru = 2
1/2 -1/2
( 1- x2 r112 + 1 - ( 1- x2 rl/2 -1
Ill) -1/2 + -1/2
( 1 - x
2
) - 1 ( 1 - x
2
) + 1
pentru X= 2a
112
(1 + ar
1
, a> 1;
2b.Jx
2
-1 1 (J
IV)
1 2
, pentru x = - - + -. , unde a, b > 0 .
x--vx -1 2 b a
Aceeai problema pentru cazul in care a, b < 0 .
89. Sa se scrie aproximarile zecimale prin lipsa i adaos, cu eroarea
indicata, pentru numerele:
a) V72351 cu o eroare mai mica decit 1;
59
b) .J25 cu o eroare mai midi decat 10-
1

1
c) J5 .J2 cu o eroare mai midi decat 10-
3
.
5 + 2
90. I) Daca n este un numar natural, sa se demonstreze ca:
z,Jn + 1 - z..[,; <.};; < 2..[,;- z,Jn -I ;
II) Sa se gaseasca partea intreaga a numarului.:
1 1 1 1
1
+ .J2 + J3 + J4 + ... + .
w 1 1 1 1
91. Daca s = .J + + + ... + ,
1 0000 10001 10002 1000000
arate ca Is- 18001 < 0,02 .
92. I) Dacii n este un numar natural, sa se demonstreze ca:
+ 1)2 - v;?] < _1 < 3/(n -1)2l;
2v v J
II) Sa se gaseasca partea intreaga a numarului:
1 1 1 1
if4 + if5 + V6 + ... + V1oooooo
93. Sa se determine toate valorile posibile ale expresiei:
.J a
2
+a+ 1 - .J a
2
-a+ 1
pentru a e R.
94. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
a) x + .JY - x - .JY = l, b) {V x - y = .J x - y,
y + y = 1; Vx + y = Vx- y+8;
'\jX +1 '\IX +1 ')
(
1 J -
112
( 1 J -112
c) .JY + 1 + .JY + 1 = ... ,
xy = 1;
60
sa se
x+Jx
2
-y
2



17
-
d) x-Jx2- y2 y2 4
x(x+ y) +Jx
2
+xy+4 =52;

e) vh=2Y
x
2
-4xy+6x=8;
f) x + y * + y + 2 = 5,
X +20y = 23.
Capitolul VII
NUMERE COMPLEXE
1. Sa se gaseasdi numerele reale x y daca:
a) (1 - 2i)x + (1 + 2i)y = 1 + b) (2 + i)x- (2 - i)y = x- y + 2i;
c) (4- 3i}x
2
+ (3 + 2i)xy = 4y
2
- _!_x
2
+ (3xy- 2y
2
)i; d) x-
3
+ y-
3
= i
2 3+i 3-i '
e)

-2y +(1-i)x
2
=
f) (x- a)(x +a - 2 + 2i) + (Y- b)(Y + b- i) = 0.
2. Sa se calculeze:
a) (2 - i)
2
; (2 +

(2 - i)
3
; (2 +

b) (2- 4i)(5 + 2i); (4 + 5i)(1 - 2i);


(3
- r;:;2 ")2(3, '? ") ) i- 6 . 1 + i 3- i. i- 6 2- i. 3 + 7i
'\/L.1 +'\/L.l, c ' + ' + ' +
' - 2+5i 3-i 1+i 2+5i 2+i 2+3i
5-8 i . (1 + i )
2
( 1- i )
3
. ( 1 + i )
32
.-
+ . ' d) . + 2 ' -.
2-31 1-1 (1+i) 1-1
3. Sa se.arate ca 1 + 3i 1 - 3i sunt solutii ale ecuatiei:
- x
2
+ 8x + 10 = 0.
4 S
... ... I I 1 . ..fj . 1 . J3
. a se arate ca numere e comp exe .-- + 1- ---1- sunt
' 2 2 2 2
solutii ale ecuatiei x
4
+ r + 1 = 0.
5 D
... . d. , I 1 . .J3 1 . .J3 ...
. aca 8 este oncare 1ntre numere e ---1-, --+ 1-, sa se
2 2 2 2
61
calcu1eze:
1+8 1-8 8
3
-1
a) 8
2
+ 8 + 1, 8n, unde n e N, b) +
( )
2 ( )2 1 2 '
1-8 1+8 -8
c) (a+ b)(a + b8)(a + b8
2
); (a8 + b8
2
)(a8
2
+ b8), unde a, b e R.
d) (a + b + c)(a + b8 + cc;
2
)(a + b8
2
+ cc;), unde a, b, c e R.
6. Sa se verifice egalitatile:
a) ( -1 +
2
i J3 J + ( -1-
2
i J3 J =
2
; b) ( -1 +
2
i J3 J + ( -1-
2
i J3 J _
=-1; c) ( J3
2
c-iJ =-2.
7. Fie numere1e comp1exe
.fi+i . i
z - 7_ - --=--
1 - J2- i "'2 - --2J2 + 2i
S
v 1 1 , Z1 2 2 3 3 4 4 5 -3
a se ca cu eze. z
1
+ z
2
, z
1
z
2
, -, z
1
+ z
2
, z
1
+ z
2
, z
1
+ z
2
, z
2
z
1
z2
8. Sa se determine numere1e comp1exe z, astfe1 indit numarul
(z- 1 )(z + i) sa fie real.
9. Sa se aduca Ia forma a1gebrica simpla. numerele:
(
1 + i J
3
( a + bi J
2
( a - bi J
2
(a + i r -(a - i r
a) -. , b) . - . , c)
2 2

\ 1 - 1 a - bt a + bt (a + i) - (a - i)
10. Sa sc calculeze:
a) ( 1 + i )
200
; b) -. + -. c) . + .
(
1 + i J" ( 1- i )" ( 5 -17i )" ( 5 + 13i )'l
1 - 1 1 + 1 1 1 - 61
4
) + 4 1
(
19+7i)
11
(20+5i)n _( N
) + unuc n e; .
9- i 7 + 6i
11. Dadi u .. sunt radacinilc ccuatici x
2
+ x + 1 = 0. sa se calculezc:
a) a.1980 + b) a.1981 + c) a.1982 + d) (l + a.)11J&o +
+ ( 1 + 1980.
12. Daca a, sunt radacinile ecuatiei x
2
+ x + 1 = 0. sa se calculeze:
a) a.n + (1 +a.)"+ (1 + a.2r +(a.+ a2)"; c) (1 + + (1 + +
+ +

unde n este un numar natural.


13. Sa se calculeze:
62
" "
s
1
= L,ik, s
2
= L,(-1lik ,undenesteunnumarnatural.
k=O kO -
14. Sa se demonstreze ca, pentru orice n e N, avem
(1 + i)" + (1 - i)" E R.
ts. sa se calculeze I zl daca z = ( Jz + ,fi + i Jz- ,fir.
16. Sa se determine, in fiecare caz in parte, numarul complex z ast-
fel incat:
z-12 5 z-4
a) . = - i = 1; b) I z I = 11 - z I = I z
2
1 ;
ZI+8 3 z-8
c) I z - i I = I z - 11 = I z + iz 1.
17. Fie z, z' e C astfel in cat I z I = I z' I = 1. Sa se arate ca z + z' e R.
1 + zz'
18. Fie A e R. Sa se arate ca modulul numarului
1
+ Ai este 1. Reci-
1-Ai
proc, sa se arate ca orice numar complex diferit de -1. de modul 1, poate
fi scris in mod unic sub forma precedenta.
19. Sa se reprezinte in planul complex numerele:
a) z
1
= (z + 3i)(3- 5i); b) z
2
=

.'
1+ 3t
20. Sa se determine punctele din planul complex, care au ca afix nu-
merele complexe z, pentru care: _
a) lz + il < 2; b) lz- 2il > 3; c) lzl < 2; d) 1 < l2z + 3- 2il < 3;
e) I i - z I > 4; 0 I z - 21 - I z + 21 < 2; g) I z + 11 < 11 - z 1.
21. Sa se rezolve ecuatiile:
1 = 0; 8 = 0; c) + 1 = 0; d) 64r- 27 = 0;
e) x
4
+ 16 . 0; 0 x
4
- 81 = 0; g) x
6
+ 2,il + 1 = 0; h) x
6
- 27 r + 27 = 0.
22. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi z, z' E C, are loc egalitatea:
lz + z'l
2
+ lz- z'l
2
= 2(lzl
2
+ lz'l
2
).
Sa se dea o interpretare in planul complex acestei relatii.
23. Fie Z, z' E C. Sa se demonstreze ca:
I z + z' I < I z I + I z' 1.
Mai mult, sa se arate ca are loc egalitatea daca numai daca existi
un numar real poziti v A astfel in cat z' = Az.
24. Sa se arate ca dadi z e C, cu I z I < .!_, atunci
3
j(J2 -ik-izl <!.
63
25. a) Fie m e Q. Sa se ca daca z =(4m
2
- 1) + 4mi atunci lzl e Q.
b) Sa se determine toate numerele complexe z =a + hi, cu a, b e Z, al
caror modul sa fie numar intreg.
26. Fie a. b numere reale pozitive. Sa se arate ca numarul:
z = (Va +iifb)(Va +i
2
ifb) ... (iJa +i
4
kifb) este real.
Daca P este planul complex, sa se determine urmatoarele multimi:
27. A = { (x, y) e PI I z - 2i I = 6, unde z = x + i y}.
28. B={(x, y)eP RI z-2.)=1m(z-
2
), undez=x+iy}.
1_z-6 z-6
29. C={(x,y)eP
1+z d . }
-- e R, un e z = x + ty .
z
30. D = { ( x, y )e P R{ : = n = 0, unde z = x + iy}.
31. E = {(x, y) E P unde z = x+ iy }
32. Sa se arate ca daca ecuatia ax
2
+ bx + c = 0 are radacini reale
distincte, atunci ecuatia 2tir + 2abx + b
2
- 'lac = 0 are radacini complexe.
33. Sa se determine a e R astfel in cat ecuatia (2a + 1 )x
2
+ 2ax - a +
+ 2 = 0 sa aiba radacini complexe.
34. Sa se descompuna in produs de polinoame de gradul intai poli-
noamele: x
4
+ x, x
3
- t,' x
4
+ 16.
35. Sa se determine numerele complexe z. astfel incat:
a) I z I - 2z = 3 - 4 i; b) I z I + z = 3 + 4i.
36. Fie u E R, u * 1. Sa se gaseasca conditii in care produsul
(1 + ui)(l + ui
2
)(1 + ui
3
) (1 + uin). n e N. sa fie: a) real; b) imaginar.
37. Fie numarul a.= (u + ivf + (v + iuf, unde u, v E R E N. Sa
se determine n astfel incat numarul a. sa fie: a) real; b) imaginar.
38. Sa se gaseasdi relatia dintre x y astfel incat numarul (x + iy
2
)
3
,
sa fie: a) real; b) imaginar.
39. Sa se gaseasca conditia in care numarul (x + iy)
3
este:
a) un numar real mai mare decat
b) un numar imaginar cu modulul mai mare decat 64.
40. Fie u, v. z e C astfel in cat I u I < 1 . I vI = 1 fie w = v z - .
1-uz
Sa se arate ca lwl < 1 numai daca < 1.
64
A 1 SOW d
41. Fie .a E R+ z. E C, astfel inc at z +- = a. a se eterm1ne cea
z
mai mare cea mai midi valoare posibiHi a lui lzl.
42. Sa se determine numerele complexe z astfel incat
4i + s I z 1
2
- 3 = o.
43. Sa se determine multimea punctelor din plan, de afix z, astfel
incat imaginile 'in plan ale numerelor z, z
2
, z
3
sa fie varfurile unui
triunghi dreptunghic cu unghiuf drept in punctul de a fix z
2
.
Fie a e C z = a + i .. Sa se determine multimea punctelor
a -1 +21
A din complex, de afix a, astfel incat z sa fie real.
. 2_ -2
45. Fie functiaf: C \ { 1} C, definita prin f(z) = z z ."
z-1
Sa se determine multimea A a punctelor din planul complex care au
ca a fixe numerele complexe z cu .f(z) e R.
46. Fie functiaf: C \ { 1 J C, definita prin f ( z) = z +
1
.
z-1
Sa se determine:
. a) Multimea A a punctelor din planul complex au ca afixe nu-
merele complexe z cu 1m .f(z) = 0.
b) Multim.ea B a puhctelor din planul complex care au ca afixe nu-
merele complexe z cuRe .f(z) = 0.
47. Sa se rezolve ecuatiile in z:
a) 2z + 6i = + 5i- b) (1 + 3i)z +
1
- = (3- 2i)z + 5;
21 1 + 1'
(
(;;3 . ) J3 + i 21 . 3 d) ( ) 2 ( 2 )2
c) "-' + 1 z + r;; . = -1z + ; 5 + 3i z + -. = E +E ,
"3 -1 4 1-1
1-i/3
unde E = .
2
48. Daca a+ bi este un numar complex dat, sa se gaseasca numerele
complexe z = x + iy astfel incat z
2
=a+ bi.
Aplicatie. pentru numerele: 1 i, 1 + i, 5- 12i, 5 + 12i, 1- i../3, 1 + i-/3.
49. Sa se arate ca pentru ecuatia de gradnl al doilea az
2
+ + y = 0.
cu coeficienti radacinile sunt date de formula ca in
cazul eeuatiei de gradul al doilea cu coeficienti reali.
50. Sa se rezol ve ecuatiile in z:
a) z
2
- 2J2 z + 5 = 0; b) z
2
- 3iz- 3 + i = 0; c) z
2
+ 2z 7- 6i = 0;
65
d)z
2
-2i/3z-5=0; e)z
2
-(5+2i)z+3(3+i) _0.
51. Sa se rezolve ecuatiile in z:
a) iz
2
- 2( 1 + i )z + 3 (2 + i) = o; b) ( 1 + i )z
2
- ( 5 + 2i )z + 5 = 0;
c) (4 + 3i)z
2
+ 2(2- i)z + 2- i = 0; d) (2- i)z
2
- (3 + i)z- 2 + 6i = 0.
52. Sa se rezolve ecuatiile in z:
a) z
2
- 2(1 + icx.
2
)z + 1 - a.
4
= 0;
b) z
2
- 2z + 1 + a
2
= 0, ex. fiind un parametru real.
53. Sa se rezol ve ecuatia f = z
3
.
{
z +2, daca z e R,
54. Fie functiaf: C 4 C,f(z) = ..
3z - 1, daca z e R.
a) Sa se arate caf este bijectiva i sa se determine in versa functieif.
b) Sa se rezolve ecuatiaf(z) = 3z.
55. Sa se simplifice fractiile:
a) X
2
-.J2X+1. b) X
2
-ix-(1+i). c) X
3
-3X
2
+7X-5.
X
4
+ 1 ' X
2
- 2 x + 2 ' X
3
- 5 X
2
- 9 x - 5 '
X
2
- 2aX + a
2
+ b
2
d) iX2 . X b( b') (a, b e R).
-1a + a+ 1
56. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
a) ~ b) '
{
x
6
- y
3
='98 {x
6
+ y
6
= -16
x
4
+x
2
y+ y"" = 49; x
2
+ y
2
= -4;
57. Sa se rezolve sistemele.de ecuatii:
{
2x
3
- 3y
4
= -19,
c)-
xy2 = --6.
{
(1 + 3i)x- 2(1- 2i)y + 2(3- i) = 0,
a) 2(2 + i)x- (2 + 3i)y- (5 +4i) = 0;
{
(2 + 3i)x +(2- 3i)y = 7,
b) (l+i)x+(l-i)y=3;
{
5x+(3-2i)y= -1+i,
c) ( 2' ) 2
3+ 1 x+3y= +1.
Capitolul VIII
FUNCTIA EXPONENTIALA ~ FUNCTIA LOGt\.RITMICA
1. Fie a un numar real pozitiv. Sa se decida care dintre perechile de
- numere urmatoare este mai mare:
a) a
1
+J6 ~ i a-.fi+J3; b) a-.fi-JS i a
13
-
2

2. Sa se gaseasca valorile lui x, pentru care sunt definiti radicalii:
66
a fiind un numar real pozitiv.
3. Fie functiile:
a)ft : [-1, 1] -4 R,ft(x) =
( )
.[xe4
b)J;: (-oo, U [2, ..:oo)----) R, J;(x) = ;
c)/
3
: [3, +OO) -4 R,J;(x) = ../3x- 27
1
d)h: R 4 =
e)/
5
: R -4 R,fs(x) = 22.t- 2x+J + 18.
Sa se determine imaginea fiecarei functii.
4. Sa se afle multimea valorilor lui x pentru care sunt adevarate ine-
galitatile:
a)
5
(x-3Y <
1
;
d) < 1.
5. Sa se traseze graficele functiilor:
a)/
1
: R R,f/x) =
b)/
2
: R -4 R:.J;(x) = 3.x + 3-x;
. 3.%- 3-.%
c).!;: R -4 R,.f;(x) = ---
. 3
6. Sa se gaseasca valorile lui x, pentru ca urmatorii logaritmi sa aiba
sens:
a) loga lxl h) loga(5-

c) loga(x
4
- 5x
2
+ d) loga V x
2
- x- 6:
e) f) loga(logbx).
unde a b sunt numere reale pozitive. diferite de 1.
7. Fie a b numere reale pozitive, diferite de 1. Sa se decida care
dintre numerele logab logba este mai mare.
8. Sa se detennine valorile lui x, pentru care au lot inegalitatile:
a) log x < 3log x; b) log lxl > 3log lxl.
a a .t . a
9. Pomind de Ia graficul functiei logaritmice sa 'se traseze graficele
urmatoarelor functii:
...
a)ft : (1, +oo) -4 R, ft(x) = log
3
(x- 1);
b)J;: (0, +oo) -4 R, f
2
(x) = llog
3
xl;
c)J;: (0, +oo) R, .f;(x) = log
3
lxl;
67
d)h: (0, +oo) ~ R, h(x) = Iog
3
r;
e)fs: (0. +oo) ~ R, fs(x) = log
3
..{;;
X
f)/
6
: (0, +oo) ~ R,_ fix)= log
3
-.
3
10. Sa se determine x astfel incat sa a' vern
2[ 3" ] 1
a) loga x =- loga m+-loga(m+n}-2Ioga(m-n) --logan;
3 4 2
b) loga X = - -loga u +- loga v- -loga u + -loga ( u + v)- -loga ( u- v)
1 1[ 2 2 1 ]
3 4 3 3 2
11. Sa se demonstreze ca, daca 2 logbx = logax + logex, atunci
c2 = (ac)logab.
12. Sa se calculeze log
6
16 in functie de a= log
12
27.
13. Daca a= log
30
3 i b = log
30
5, sa se calculeze in functie de a i b
numarullog3016.
i4. Daca a. b e (0, 1). atunci log a
2
ab + Iogb
2
ab >. 2.
a+b a+b
15. Sa se demonstreze ca:
1
log x = -----------
aiD.2 ... a,. 1 1 1
--+ + ... +---
logal X loga
2
X loga,. X
16. Sa se demonstreze ca
log n log n log n
loga n Iogb n + Iogb n loge n + loge n loga n = a b e
logabe n
17. Daca 2loga(x- 2y) = logax + logaY, sa se calculeze X.
y
18. Daca log
60
3 = m i log
60
5 = n, sa se calculeze in func!ie de m i
n, numarullog34 + log122.
19. Sa se demonstreze ca numerele: log
2
3, log
5
10, log
112
5 sunt ira!io-
nale.
20. Fie a i b numere rationale pozitive, diferite de 1. Sa se gaseasca
conditii necesare i suficiente pentru ca logab sa fie un numar rational.
21. Sa se demonstreze ca daca ntimerele reale a ~ b sunt astfel incat
a > 0, b > 0, a :t:. b, atunci are lac inegalitatea
/ . 1
log
2
(a+ b)> 1 + -( log
2
a+ log
2
b).
2 .
22. Fie functiaf: [1, 64] ~ R,
68
J(x) = (log
2
x )' + l2(log
2
x )
2
log
2
(:}
Sa se determine valoarea lui x. pentru care f sa aiba valqarea maxima.
I 1 1
23. Sa se demonstreze ca + + ... + --> n, unde
logal a2 loga2 a3 logan af
al' ... ,an E (0, 1) sau al' ... ,a, E (1, +oo).
24. Sa se demonstreze ca
Joga3 va1a2 + Joga4 va2a3 + ... + logat van-Ian vanal > 2'
unde a
1
, .. ,an E (0, 1) sau a1' ... ,an E (1, +oo).
25. Sa se decida care dintre numerele log
2
3 i log
3
4 este mai mare.
26. Daca logbca =X, logcab = y i logabc = z, sa se arate ca
{x+l}{y-t}b{y+l)(z-x) (z+IXx-y)
1 a c = .
27. Sa se demonstreze ca log z + log X + log y >
. xy Yl Al 2
unde x, y, z E (0, 1) sau x, y, z E (1, +oo).
28. Sa se arate ca log
2
3 + log
3
4 + log
4
5 + Iog
5
6 > 5.
29. Sa se rezolve ecuatiile:
a) (;2 r-J .:_ ( 4, 4 )3x-2; b) (a--'u-
2
t' = l (a > 0);
x+5 x+11
d) 16x-? = 51264 x-
3
;
(
4 )x-1 {3 . 2
0
3 V4 = (VJ"yx-;
h) 27. Jlx-21. 9112 = ( ) -J
30. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 3_...
1
+ 3x = 108; b) 2.t+I - 3 2x-
2
+ 32 = 0; c)

2x-I = 28;
d) 5
2
....
1
- 5
2
.{-
1
= 120.
31. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 5X+l + 5.{ + 5.{-
1
= 155; b) 2. 7
2
.1+
2
+ 72x-l = 687; c) 3.{- 2. 3.(-
1
- 2. 3.{-
2
=
= 1; d) 3x-l + 3.{-
2
- 3x-4 = 315; e) 2
2
.r-l + 22x-
2
+ 22x-
3
= 896; f) 2.1+
3
.+ 2.1+
2
+
+ 2_...
1
+ zx = JO.
32. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2.{ + 2 ....
1
+ 2X+
2
= 6.{ + 6x+l; b) 3 ....
1
+ 5x+
2
= 3.1+
5
- 3. 5X+
3
;
c) 2.t+3 + 2.t+2 + 2.t+l = 7.{ + 7.r-1; d) 72.r-1 + 72x + 72x+l = 52.f-1 + 52x + 52nl_
69
33. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2. 22.x- 3. 2-l: + 1 = 0; b) 2-l: + 4x = 272; c) o/- 2x+ll
2
= 2x+?l
2
- 321:-l;
d) 64
11
x- 2
3
+
3
/x + 12 = 0; e) 3 . 3X+
2
+ 9 =

+ 3
4
x.
34. Sa se rezolve ecuatiile:
a)

+23
2
J:; b) 25Jx-
3
-55Jx-
3
-500=0;
c) 3
2
rx -43rx +3 = o.
35. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 1 +
16
= _!_
3
; b) ax-
2
+a
2
-x = 2 (a> 0);
3x -1 3x-
C) 4x-Ji-s -122x-
1
-Ji-S +8 = 0; 10.
36. Sa se rezolve ecuapile:
a) =62; b) (s+v'24Y +(s-5Y =98;
(
(::;),; -6x+9 ( (::;),; -6x+9
c) 3- 2-v 2 + 3 + 2-v 2 = 2.
37. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 22.x- 13 . 6x-
1
+ gx = 0; b) 6. gllx- 13 . 6
1
/x + 6. 4
11
x = 0;
c) 4x + 2x+
1
3x:.. 3 9x = 0; d) 2
2
n
2
10X+
1
- 10 2
3
x5x = 1200;
e) 32.?+6x-9 +4 15.?+3x-5 = 352.?+6x-9.
38. Sa se rezolve ecuatiile:
a) gJ.?+3- 31+Ji+3 =54; b) sJx-3 + 7J2-8n15 = 2.
39 S
.. - I . " d" . 2x +a. 3x 2 ( R)
. a se rezo ve sa se tscute ecuatta = , a e .
. 2x -a 3x
Sa se afle valorile lui a pentru care ecuatia are o solutie intreaga.
40. Sa se rezolve ecuatiile:
a) ? - + x)r + r = 0;
b) (x + 4).31-lx-
11
- X= (x + 1)-l3x- ll + 3x+t + 1.
41. Sa se rezolve ecuatiile:
a)3x+4x=5x;b) I l =2Jx-\ c)8x(3x+4)=4;
'\}X-2
d) (2+a)Jx-
4
+(2-a)Jr-.l--?-x+-
12
= 2, unde lal < 1.
42. Sa se determine valorile reale ale lui x, astfel incat sa fie satista-
cute inecuatiile:
a.) lxl2.l--3x+t"< 1; b).!._< 3x +1 < _!.__
3 gx + 3. 2
70
43. Fie functiaf: [0, 1] R, f(x) = 2.r.3t-.r + 2I-.r.3.r.
sa se cif este pe [ 0, i crescatoare pe [ ' 1 J
44. Sa se rezolve ecuatiile:
a) log.r{3x
2
-5x)=l;
c)

27 = 3;
e) logJ
2
+
2
(2x
4
+x
2
+6)=4;
b) log.r+I(3x
2
+2x-3)=2;
d)


f) logrx(x+jx-2j)= logx(5x-6-+5jx-2j).
45. Sa se rezol ve ecuatiile:
a) loga loga loga X = 0 ;
c) loga Iogb loge x = 0;
e) log.r 2log
2
.r 2 = log
4
.r 2 ;
46. Sa se rezolve ecuatiile:
loga (x- 3) 1
a) =-
log a ( x
2
- 3) 2 '
b) loga log
2
log
3
x = 0;
a a
1
d) lg(x+6)-2 = -lg(2x-3)-lg25;
. 2
f) log a (a Iogb{ b loge X)) = 1;
d)

-3a
4
= lgx+log a;
2 X
e) lg .J 1 + x + 31g .J 1- x = lg .J.--i --x-
2
- 2;
f) log 2 [log 2 (x
2
+ 2 x)] = 0.
r-6.r+8 2r-2.r+3
47. Sa se rezolve ecuatiile:
a) log
15
1
= x( log
15
5-1); b) lg( 6 5x- 25 20.r) = x + lg 25;
3x +x- 5
c) lg(x
2
-3x-4)-x = lg(x+l)-5; d) lg(10
2
.r-t +710.r-t) =
= lg( 1 o.r+
1
- 2) -1; e) (X - 1 )( 1 - log
6
3) = Jog
6
( 2 .r-l +X- 2);
f) log.r(2x.r-
2
-1)=2x-4; g) log
2
(g.r-t+7)=2+log
2
(3.r-t+l).
48. Sa se rezolve ecuatiile:
a) lg
2
x-41gx+3=0; b) .!_lg
4
x-3lg
2
x+8=0;
4
c) 4lg
4
x-5lg
2
(x
2
)+16=0; d) (4lg
2
(x+1)-t)(lg
2
{x+l)
2
+1)=15;
71
49. Sa se rezolve ecuatia log; x" -log: xm = 0, unde 11t n sunt no-
mere naturale.
50. Sa se rezolve ecuatiile:
a) xx = x; b) X
10
g
3
x+
4
= 243; c) (VxYgx+? = 10
1
g.i+I; d) x.r; = r;;;
e) xlogs7 = 0;
f) xlo&l .l + 8x -log2 .l = 6;
g) lx -lllog
3
.l-2Iog.r9 = (x _
1
)2;
51. Sa se rezolve ecuatiile:
a) log
2
x + log
3
x = 1;
h) 6log./3 x - 7 6
10
g
3
x + 6 = 0.
3
b) log
3
x + log
5
x = log
10
- + 1;
2
d) log;(x- 2)
2
-log
112
(x- 2) = 5;
)
52. Sa se rezolve ecuatia
.
loga x log b
a
Iogb x loge x 1 + loge a
53. Sa se rezol ve ecuatiile:
a) x + 2x + log
2
x = 7; b) 2x + log
2
x + 3x
12
+ log
3
x = 8.
2
54. Sa se rezol ve ecuatiile:
a) if;;;+ log, if;;;+ a;
b) loga x +(a+ loga x) logJ.; a= 2a logx a;
141og a
c) 6log.l a+ 31og 2 a- ax = 0.
a x loga X
55. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
a) b)
{
3.t+y = 24J, {2x- J
2
Y = 15,
23y-x = 8; .J2!- JY = 3;
d) {2x.5Y = 250, e) {xY = 2,
2Y 5x = 40; (2x); = 64;
) X -X,
{
l-3y+3-
c x+2y=5;
f) '
{
x2y-I = 5
xy+
2
= 3;
I
i)
65
xY +x-y = -
8 '
Y
-2 2-y 5
x +x =-
2'
h) (a, b, c > 0 );
{
a2.x + a
2
Y =b,
a
x+y - c
- ' .
{
3J.Jx . 2vy-
2
= 36
') '
J 9}/;

=
{
.l-1+8x+1 = 1
k) X '
2
Y-g,'Jx.
- ..., '
2x 3Y +2z = 124,
m) JY 2z +2x = 436, (x, y, z EZ).
2z 2x + 3Y = 91;
56. Sa se rezolve sistemul
{
X 2x-y+l + 3y 2
2
x+y = 2
2x 2
2
x+y + 3y gx+y = 1
57. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
1
log
2
x + log
4
- = 3,
a) y
{
lg x- 2lg y = 1, {logy x + logx y = 2,
b)
2
c)
x y = 7; x
2
+ y = 12;
a b
X = y'
g) x (a, b, > 0, c * 1 );
loge - = log x,
y y
{
lxllgy = 4, . {5lgx- 3lgy = 0, . {XY = Yx'
h) l) l 3 1 5 J)
.xy = 40; (3x) g -(5y )g = 0; x- ylogx y = y )logx y
k} m n
{
log x + log y = a,
logn X + logm y = b;
73
(xy Ygz +(xzYgy =a.
2 2
m)
log.,x + log.,y 2 P +q m
x y = a
p2 -q2
n) (yzYgx +(yx Ygz = b,
(zx Ygy +(zy Ygx =c.
(p =t=q)
58. Sa se rezolve
l
41og; x + 1 = 21og
2
y
log
1
x
2
< log
1
y
- -
2 2
59. Sa se rezolve inecuatiile:
a)


4x+5
c) logx < 1;
6-5x
e) X Joga 4 < Joga(2x +6 );
g) log
2
( >
i) x > logi Jl x;
4
k) log
2
log
112
(x
2
- 3x + 2) < 1;
b) loga (6x
2
+ 5x + 1) < 0;
d) loga(3x
2
-5x-3) < loga(4x-3);
f) log
3
( 3
4
x- 3
2
x+
1
+ 3) < 21og
9
7;
h) log 2 (sx-!!)<o;
r-10x+31 20
30
I) log
2
( x -
1
+ 7) > 3;
x-5
In(2x,
2
- 3x + 1)
n)
2
> 0.
x -3x
60. Sa se determine valorile lui x, pentru care sunt definiti radicalii
urmatori:
a) x + Inx+!Inxii-1In
3
x-lnx b) x + log.,x.
61. Sa se determine valorile reale ale lui a, pentru care inegalitatea
log a-l ( x
2
+ 3) > 1 este adevarata pentru orice x real.
a+]
62. Sa se determine valorile reale ale lui a, pentru care inegalitatea
log
1
( x
2
+ 2lal) > 0 este adevarata pentru orice x real.
a+]
63. Sa se determine valorile lui a astfelincat inecuatia

unidi.
64. Sa se determine toate numerele reale m, astfel incat inegalitatea
m 4x + 4(m -1) 2x + m > 1 sa fie adevarata pentru orice x real.
65. Sa se determine toate numerele reale m, astfel incat inegalitatea
(m + 1)e-2x + m( e-x+ 1) > 0 sa fie adevarata pentru orice x real.
66. Sa se determine valorile parametrului real m astfel incat mul-
timea Sa solutiilor inecuatiei 4x- m 2x- m + 3 0 sa fie nevida. Pen-
tru care valori ale lui m, multi mea S este infinita?
67. Fie a, b, c numere reale distincte presupunem ca a, y sunt
numere reale astfel incat pentru orice numar x,
a.eax + + yecx = 0.
Sa se arate ca a. = = y = 0.
Capitolul IX
INDUCTIA MATEMATICA
1. FolosiJ?.d metoda inductiei matematice, sa se demo'nstreze ca, pen-
tru orice numar natural n > 1, sunt adevarate propozitiile:
a) 12-22 + 32 + ... + (-1r-]n2 = (-1r-] n(n+1);
2
, n
2
(n + 1)
2
b) 1
3
+ 2
3
+ 3
3
+ ... + n
3
= ----
. 4
4 4 4 4
n(n+1)(2n+1)(3n
2
+3n-1)
c)1 + 2 + 3 + ... + n = ;
. ' 30
xn+1 -1
d) 1 + X + r + ... + _x'l = , unde X ::;t: 1.
x-1
2. Sa se calculeze sumele urmatoare apoi sa se demonstreze, prin
inductie matematica, ca formuleie gasit.e sunt adevarate pentru orice
numar natural n > 1:
a) 12 + 23 + 34 + ... + n(n + 1);
b) 123 + 234 + ... + n(n +l)(n + 2).
75
3. Sa se demonstreze ca pentru orice numar natural n 1, este ade-
varata egalitatea 123 ... k + 23 ... k(k + 1) + ... + n(n + 1) ... (n + k- 1) =
n ( n + 1 )( n + 2) . :. ( n + k) . .
= , unde k > 2 este un numar natural.
k+1
4. Sa se calculeze sumele unnatoare a poi, sa se demonstreze pnn
inductie matematica fonnulele gasite, -pentru orice numar natural n > 1:
1 1 . 1
a) + + . . . + ( )( ) ;
123 234 n n+1 n+2
t 1 1
b) + + . . . + ( )( )( )
1234 2345 n n+1 n+2 n+3
5. Sa se calculeze sumele urmatoare apoi_ sa se demonstreze, prin
inductie matematica, formulele gasite, pentru orice numar natural n > 1:
. 1 1 1 e 2
2
n
2
... +( )( ); b)-+-+ ... +( . )(
1 3 3 5 2n -1 2n + 1 1 3 3 5 2n -1 2n + 1
1 1 1 1 1 1
c)-+-+ ... +( )( ); d)-+-+ ... +( )(
14 47 3n-2 3n+1 15 59 4n-3 4n+1
1 1 1
e) ( )+( )( )+ ... +( )( ),undek>1esteunnu-
k k+1 k+1 k+2 k+n-1 k+n
mar natural.
6. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n > 1, sunt ade-
varate egalitatile:
1 1 1 n(n+2)
a) + + ... + ( )( )( ) = ( )( )
1 3 5 3 5 7 2n -1 2n + 1 2n + 3 3 2n + 1 2n + 3
14 24 n4 n(n+1Xn2 +n+1)
b)-+-+ ... +( )( ) - ( )
1 3 3 5 2n -1 2n + 1 6 2n + 1
' .
7. Sa se calculeze sumele urmatoare i a poi sa se demonstreze prin
inductie matematica formulele gasite:
a) tkk!; b)


k=l I k:t
n k
c) L .
k=t(k+1)!'
d) k+2 .
k=l
of
1
k=l (k+t)Jk +k.Jk*1.
8. Sa se demonstreze identitatea
76
1 2 2" 1 2n+l
--+ 2 + ... + " - + +I
1 + X 1 + X 1 + x
2
X - 1 1 - x
2
"
pentru orice numar natural n > 1.
9. Sa se demonstreze ca, pentru orice n > 2 numar natural, a vern:
log X ra + l o ~ xl Va +log xl Va + ... +log x" n+ra = logx n+.(;;;.
10. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n > 1, au Joe
identitatile:
sin 2"+
1
a.
a) cosa. cos2a. ... cos2"a. =
1
~
2"+ sina.
. n +1
SID X
b) sinx + sin2x+ ... +sin nx = 2
. X
SID-
2
. nx
s1n-
2 '
. 2n +1
l SID X
c) -+cosx+cos2x+ ... +cosnx = 2
2 2 . X
SID-
2
(n + 1)sin nx- n sin(n + 1 )x
d) sinx+2sin2x+ ... +nsinnx = ;
4sin
2
x
2
(n + 1)cosnx- ncos(n + 1)x -1
e) cosx+2cos2x+ ... +ncosnx = .
4 sin
2
x
2
11. Sa se determine toate numerele intregi x astfel incat
3x + 1 < 2logix + 4).
12. Sa se determine numerele naturale n pentru care este indeplinita
inegalitatea 2" > n
2
.
13. Sa se demonstreze ca pentru orice numar natural n, avem
1 1 1 1 5n- 2
-+-+-+ ... +- <---
1! 2! 3! n! 2n
14. Sa se demonstreze di pentru orice numar natural n > 2, au loci-
negalitlitile: .,J;; < 2( Jn +I -1) I ~ ... +);; < 2J;
15. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n > 2, a vern
77
4n (2n)!
< 2.
n+1 (n!)
16. Fie a, b numere reale cu a+ b > 0, a* b. Sa se demonstreze ca,
'
pentru orice numar natural n > 1, avem 2n-l(an + bn) >(a+ b r ..
17. Fie nun numar natural. Sa se demonstreze ca:
(
1)k k
a) 1 + n > 1 + n, pentru orice numar natural k;
b) (1 + !) < 1 + + k
2
, pentru orice numlir natural k < n.
n n n
Sa se deduca de aici, ca pentru orice numar natural n, a vern
2<(1+ <3.
18. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n > 6, a vein:
(;J >n!>(;J
19. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 2 nu-
l
- 1 . . nl al +a2+ ... +an
mere e rea e pozJttve a
1
, (1
2
, ... , an, a vern v a
1
a
2
... an < --=---=----___:_:_
n
(vezi 26, III, cap. IV).
20. a) Daca xl' x
2
sunt numere reale astfel incat x
1
< 1 x
2
> 1,
. > 1
atUnCJ X
1
+ X
2
- X
1
X
2
+
b) Oricare ar fin> 2, natural, numerele reale pozitive al' a
2
, ... ,an
" -1 . >
ashe tncat a
1
a
2
... nn- , atunct a
1
+ a
2
+ ... +a"_ n.
c) Sa se demonslreze, folosind punctul b), inegalit[l!ilc dinlrc 1ncdia
armonidi, media geometridi media aritmetidi an numcrc reale pozitivc.
21. Sa se demonstreze ca. oricarc ar fi numarul natural n nun1crele
reale a,, a
2
, ... a b
1
, b
2
, ... , h a vern ( t,a;h; J <;; t,a; t, h;
2
22. Sa se demonstrezc ca suma cuburilor oricaror trei numere natu-
rale consecutive se divide cu 9.
23. Sa se demonstreze di, oricare ar fi numarul natural n, n
5
- n se
divide cu 30.
24. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 1, \li1Ila-
toarele sunt adevarate:
78
a) 11"+
2
+ 12
2
"+
1
se divide cu 133; b) 4" + 15n -1 se divide cu 9;
c) 352n+l + 2
3
"+
1
se divide cu 17; c) 6
10
"+
1
+ stln-l se divide cu 31.
25. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n, 2
7
"
3
+ 3
211

1

5
4
"+
1
se divide cu 23.
26. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 1, avem:
a) 2" > n; b) 2"+
2
> 2n + 5.
27. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 3, avem:
a) 2" > 2n + 1; b) 2n
3
> 3n
2
+ 3n + 1.
28. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 4, avem
3" > n
3
. Sa se deduca ca if3 > pentru n > 4.
29. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n, avem
I sin n.xl < n I sin xl.
30. Sa se demonstreze ca
(k IkE N,k>8} = (3p+5q I p,q E 3p+5q>8}.
31. Sa se demonstreze ca oricare ar fi n drepte diferite situate in
a c e l a ~ i plan ~ i care sunt concurente, impart planul in 2n paqi.
32. Sa se demonstreze ca oricare ar fi n plane, care tree prin a c e l a ~ i
punct, astfel indit oricare trei dintre ele nu au o dreapta comuna, impart
spatiul in n(n - 1) + 2 paqi.
33. Sa se demonstreze di n drepte situate intr-un plan, astfel incat
oricare doua dintre ele nu sunt paralele ~ i oricare trei nu sunt concu-
- n(n+1)
rente, impart planul in 1 + paf!i.
2
34. Sa se demonstreze ca n plane astfel incat:
I) oricare doua dintre plane nu sunt paralele;
II) oricare trei dintre plane nu tree printr-o a c e e a ~ i dreapta;
III) oricare patru nu tree prin a c e l a ~ i punct;
IV) oricare doua drepte de intersectie ale planelor date nu su.nt paralele,
A A (n+1)(n
2
-n+6) .., .
1mpart spattulln paf!l.
7
35. Sa se demonstreze ca n cercuri, situate intr-un plan, impart pia-
nul in eel mult n
2
.- n + 2 paqi. Dar, dadi cercurile sunt doua cate doua
sec ante?
36. Fie n patrate arbitrare, unde n e.ste un numar natural oarecare. Sa
se demonstreze ca ele pot fi taiate in paf!i, astfel incat din p3rtile obti-
nute sa se poata construi ~ nou patrat. --
37. (feorema lui Euler). Fie s numarul tarilor unei haqi arbitrare, l nu-
marul frontierelor ei i p numarul varfurilor. Sa se arate ca s + p = l + 2.
79
38. Dadi peste numarul varfurilor, l numarul muchiilor numarul
fetelor unui poliedru convex, sa se arate ca s + p = 1 + 2.
39. Sa se demonstreze ca n sfere, astfel incat oricare doua se inter-
. '
secteazii intre ele, i oricare trei nu au un cere comun, impart spatiul in
n( n
2
- 3n + 8) " .
____:. ___ ___:_ paqt.
3
Capitolul X
ELEMENTE DE COMBINATORICA. BINOMUL LUI NEWTON
1. Sa se rezol ve ecuatiile:
a) (n + 1)! =
30
. b) (2n)! _ 20n! . c) n! _ 12n!
(n-1}! ' {2n-3)! {n-2)!' (n-4)! (n-2)!
2. Sa se rezolve inecuatiile:
(2n -1)! (n- 3)!
a) ( ) > 420; b) ( )( ) < 5000.
2n - 3 ! n - 4 n - 3
3. sa se afle pentru cate valori ale lui n > 2, natural, au loc ine-
galitatile: a) (n- J)! < 306; b) (
2
n)! < 1000.
(n-5)! -n!
4. In cate mod uri se pot cinci copii pe o banca?
5. a) Popescu, Ionescu, Georgescu, V.asilescu, Statescu trebuie sa
vorbeasca Ia intrunire. In cate moduri se poate face ordinea inscrierilor
Ia cuvant in fel incat Ionesc:u sa nu vorbeasca inaintea lui Popescu?
b) Aceeai problema cu conditia ca P.opescu sa ia cuvantul
fiecare data imediat inaintea lui Ionescu.
6. Din cifrele 0, 1 . 2, 3, 4, 5 se formeaza toate numerele posibile de
cate sase cifre, astfel incat in fiecare numar sa nu fie cifre identice. Sa se
.
afle:
a) Cate astfefde numere se pot obtine?
b) Cate numere incep cu cifra 1?
c) Cate numere se termina cu cifra 1,?
d) Cate numere incep cu 1 0?
e) Cate numere nu incep cu 10?
7. Sa se determine numarul tuturor numerelor naturale de cinci cifre
scrise in baza zece, formate din:
a) cifre
80
b) cifre pare distincte.
8. Cate variante de coliere se pot realiza din margele de di-
mensi uni di ferite, in cat fiecare colier sa con tina toate cele pte mar-
gele?
9. In cate moduri se pot pe o tabla de opt tumuri astfel
indit nici unul dintre ele sa nu poata lua pe celalalt?
10. Fie date n numere a
1
, a
2
, ... , a". Sa se gaseasca permu-
tarilor acestora, astfel incat a
1
, a
2
, ... , ak sa nu ocupe k locuri Ia rand?
11. In cate mod uri se poate ordona multimea { 1, 2, ... , n} astfel in-
cat fiecare numar divizibil cu 2, fiecare numar divizibil cu 3, sa aiba
rangul divizibil cu 2 respectiv 3?
12. Sa se calculeze
A 5 A 7 A n-1 p A k-1 p An
a) + "" . b)- " - " . c) ffL-k d) "n+3
A 6 ' cn-2 ' p ' ( + 2) A n-2
11 n-1 n
A 2 P. 2P. A n-k+2 A n-k+l A k-1 p A k p
L ' k - k+ 1 t) n+k + g) "n-1 n-k h) "n n-k
' nk ' ' P.
1 A,:;k F1-t k-1
13. Sa se rezolve ecuatiile in n:
a)

=



=

c) A; = mA;-
1
;
d)

=

; e) A::
1
1
=


14. In cate moduri este posibil sa facem un steag tricolor daca avem
, la dispozitie panza de steag de cinci culori diferite?
15. 'Cate dictionare sunt necesare pentru a traduce direct din una in
alta din urmatoarele limbi: romana, rusa, engleza, franceza, germa-
na, i tali ana?
16. Cinci creioane de diferite culori se impart Ia 9 copii de varsie di-
ferite, fiecare copil primind eel mult un creion. In cate moduri se poate
face aceasta? Dar dadi copilul mai Iriic va primi neaparat un creion?
17. Cate numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 0, 1, 2, 3,
4. daca in fiecare astfel de numar, orice cifra intra eel mult o data?
18. In plan sunt date n puncte, oricare trei dintre ele necoliniare.
Cate linii poligonale (inchise nelnchise) cu k segmente se pot duce cu
varfurile in punctele date?
19. Sa se calculeze:
c* P. A k c* - c* - c*-
2
n+k k - n+k b) n n-2 n-2
P. , ck-1
k n-1
a)
20. Sa se calculeze daca - c;;
2
.
81
21. Sa se afle n, daca:
a) = c:+2; b) 3C";;
1
= sc;n-1; c) 13c;;l =
d) C
4 2 1 ) cn+t 2 4 f). C"2+w C2
n+2 = n - ; e n+3 = n - ; 1n = 28 ;
g) C
2
+ C
3
+ C
4
= 19 h) C
1
+ 2C
2
+ 3C
3
=55
n-2 n-2 n-2 ' n n n '
i) 30C"-
9
= 19A
4
n-3 n-4
22. Sa se rezolve inecuatiile:
a) > cgn; b) < c:9; c) c:s-
2
> c:5; d) sc: > c:+2.
_ Sa se determine valorile lui n, intregi pentru care numarul
,..rq'2 +3n-4 d fi
este e 1n1t.
24. Un elev are noua caqi de matematica,_iar altul are 7 caqi. Inca-
te mod uri pot sa schimbe caqile ib.tre ei, o carte in schimbul alteia? Dar
daca schimba cate doua caqi in schimbul altora doua?
25. Pentru un joe de agrement, cinci fete i trei baieti trebuie sa
formeze doua echipe de cate patru. In cate moduri se pot forma echipe-
le? Dar dadi in fiecare echipa trebuie sa fie neaparat un singur baiat?
26. Pentru intocmirea orarului unei clase de elevi, trebuie sa fie pro-
gramata in fiecare zi, fie 0 ora de desen din cele doua pe saptamana, fie
0 ora de fizica din cele patru pe saptamana. In cate moduri se poate face
aceasta programare?
27. Cate numere de cate cinci cifre se pot forma astfel incat in fie-
care numar fiecare cifra sa fie mai mare decat precedenta? Dar fie-
care cifra este mai mica decat precedenta?
28. Dintr-o grupa de 15 copii, dintre care 9 baieti i 6 fete, trebuie sa
fie formata o echipa de 7 copii, in care sa intre eel putin 3 fete. In cate
moduri se poate forma aceasta echipa?
29. La o serata dansanta participa 7 fete i 8 baieti. La un anumit
dans trebuie sa se formeze 4 perechi. In cate mod uri se pot forma cele
patru perechi?
30. se rezol ve sistemele de ecuatii:
{
5AY = 2AY {Agx = 8.Agx-t, { ..1 y-
2
= 8lv-
3
,
a) X x+l' b) y y c)
JCY = 2Cy-t. 9C
3
x = 8C
3
x-l JCY-
2
= 8Cy-
3

x x ' 2y 2y ' 2x 2x '
xC
k n k+l
+ y---
n-1 k - n
d)
k-t n k
xCn-1- y=-.
k+1 n
82
31. Sa se arate di:
)
+ c; + + ... +C;n =
2
, b) c; ... =

.
a 1 2 3 12 3 '
C1 + C3 + Cs + ... +c;n-1 C1 C3 Cs .... c;n-1
) C
l: ck ck ck+1
C k + k+1 + ... + n+k = n+k+1
32. Sa se calculeze:
2 2 2 ( 2)2 ( 2)2 ( 2)2
a) C
2
+ C
3
+ ... +Cn ; b) C
2
+ C
3
+ ... + Cn .
\ '
33. Sa se arate ca daca N, este suma tuturor produselor de r factori
luati dintre numerele 1, 2, ... , n, atunci 1 + N
1
+ N
2
+ ... + N
11
_
1
= n n!.
34. Fie M o multime cu n elemente. Sa se calculeze:
a) card ((X, Y) I X, Y c M i XU Y = M};
b) card {(X, Y) I X, Y c M i X n Y ..:.. 0}.
2n k (2n + 1)!
35. Sa se arate ca 2:(-1) k!(2n- = ,_ unde n i k sunt
k=O n + 1
numere naturale cu k < 2n.
36. Daca St = 1 !(1 + 1
2
) + 2!(1 + 2
2
) + ... + k!(1 + k
2
), sa se arate ca
( +

+(I+

I+ (n + 2)!- 2.
37. Sa se dezvolte, dupa formula lui Newton, binoamele Ia putere:
a)
1
; b) (x
2
- 2y)
6
; c) ('JJa -Vhf; d) ('JJa +Vbr;
e) (a+Ja
2
-I)\ (a-Ja
2
-lr
g) (
1
+ {t- h) (J"; +JYr -JYr.
38. Sa se determine:
a) termenul al al dez_voltarii (2x + a)
10
;
b) tennenul al cincilea al dezvoltarii ( + JYr;
c) termenul din mijloc al dezvoltiirii -VxY
4
;
d) cei doi tenneni din mijloc ai dezvoltarii (2.../a- Vb)
13
.
39. Sa se determine:
83
a) termenul din dezvoltarea ( +
14
care il confine pe


b) termenul din dezvoltarea 2wr care il contine pe /;
c) termenul din dezvoltarea ( Vt<
22
care conpne pe -..;.. ;
b a
d) termenul din dezvoltarea
17
care nu conpile pea;
e) termenul din dezvoltarea ( + Jf)
20
in care nu apare x.
40. Sa se determine rangul termenului din dezvoltarea:
( W,- JJ
43
in care x y au puteri egale.
41. Sa se determine n, daca in dezvoltarea (a + xt coeficientullui x
5
este cu coeficientullui x
10

42. Sa se determine n, daca coeficientul binomial al termenului de
rang trei, al dezvoltlirii ( .Jx + , este egal cu 190.
43. Sa se determine n, daca suma coeficientilor tennenilor, care au
rangul doi, trei respectiv patru, ai dezvoltarii (x-
1
- este egala
cu 41.
44. ln dezvoltarea (9x- }J;)" suma coeficientilor binomiali ru
primilor trei termeni este 121. Sa se gaseasca tennenul in care nu apare x.
45. Sa se gaseasca termenul din mijloc al dezvoltarii
( .J1 +X - .J.I- X r' daca coeficientul termenului al treilea este 28.
46. Sa se determine x, daca termenul al treilea al dezvoltarii
{X+ Xlg.x r este 10
6
, logaritmul fiind in baza 10.
47. Sa se determine m, natural, astfel indit al zecelea term en al dez-
voltarii (5 + m)m sa fie eel mai mare.
84
(
x 1-.xJ n
48. Sa se determine n x dadi, in dezvoltarea 3
2
+ 3
2
suma
coeficientilor primilor trei termeni este egala cu 22, iar suma dintre ter-
menul al treilea termenul al cincilea este 420.
49. Fie dezvoltarea ( ..[; l+:gx + '(; r . logaritmul fjind in baza 10.
Sa se afle x, tiind ca al patrulea termen al dezvoltarii este egal cu 200.
2
50. Sa se determine termenul care con tine pe x
3
in dezvoltarea
(iff + VX) , eli suma coeficientilor binoniiali este egalii cu 128.
51. in dezvoltarea (if;;+ suma coeficientilor binomiali de
rang impar este egala cu 256. Sa se gaseasca termenul care contine _!_.
a
52. Sa se gaseasca termenii rationali ai dezvoltarilor urmatoare:
a) (V2 -V3r4; b) (..fi +J7fo
53. Sa se determine numarul termenilor rationali at dezvoltiirii
(JJ +tfs)lDO.
54. Sa se gaseasca termenii irationali ai dezvoltani (VJ + 7/2)
24
.
55. sa se determine m, n, p astfel incllt in dezvoltarea ( xm + :p r
termenii de rang 12 24 sa contina pe x, respectiv pe x
5
mai mult,
aceasta dezvoltare sa aiba termen tiber.
56. Sa se gaseasca numiirul total al termenilor dezvoltarii(x + y)2n+t +
+ (x - y)
2
n+l, n E N, dopa ce se efectueaza reducerile de termeni posibile.
57. Fie a b numere intregi nenule (b > 0) prime intre ele, astfel
'4/a i t(b sa fie irationale. Fara a efectua dezvoltarea binomului
(?J;; + t.(b)
77
, sa se gaseasca numarul termenilor rationali ai acesteia.
85
58. Sa se determine coeficientul termenului, care conpne x
3
in pro-
dusul dezvoltarilor (1 + x)
7
(1 - x)
4

59. Sa se gaseasca suma coeficientilor dezvoltarilor:
a) (9x
4
-.8y
3
)
19
; b) (8x
2
- 6y
3
)
8

60. Sa se gaseasca suma coeficientilor dezvoltarii (9x- Syt.
61. Sa se gaseasca rangul celui mai mare tennen din dezvoltanle:
(
2 1)
100
( 9 1 ) 100
.a) 3 + 3 ; b) 10 + 10 - .
62. Sa se arate di oricare ar fi n E N' numarul ( 2 + .J3r + ( 2 - J3r
este natural.
63. Sa se determine numarul de termeni care trebuie luati in dezvol-
tarea ( 1 + 1 o-
2
)
10
pentru a se defini numarul ( 1 + 1 o-
2
)
10
cu 0 eroare mat
midi decat 10-
3
, respectiv 10
4
.
3n
64. Sa se arate ca L c;: (-3)k = 2
6
n .
k=O
65. Sa se demonstreze ca:
n n
- nn - nn
a) 1- C
2
+ e
4
- e
6
+ = 2
2
cos- . b) e
1
- e
3
+ e
5
- e
7
+ = 2
2
sin-
n n n
4
, n n n n 4'
66. Sa se demonstreze ca:
a) 1-3e
2
+9e
4
-27e
6
+ = {-1)n2ncos
2
n7t
n n n
3
'
. (-1)n+12n+1
1 3 s . 2nn
b)en-3en+9Cn-= ~ SID-.
-v3 3
67. Sa se demonstreze ca:
1 1 3 1 es 1 e7 2 n nn
a) en - -en +- n - - n + . . . = --
1
SID- .
3 9 27 ~ 6
3 2
68. Sa se demonstreze ca :
1 ( ~ nnJ
a) ~ +e: +e! + ... =
2
2n-
1
+2
2
cos
4
;
86
69. Sa se demonstreze di, pentru orice numar natural n > 2 I
lxl 1 , a vern (1 + xt + (1 - x)" < 2.
70. Sa se calculeze urmatoarele sume:
a) +2C; + ... +3e; + ... + (n+ 1)c;;
c) c; + + 3e: + ... + (n -1)c;; d) + + sc; + ... + (2n + 1)c; ;
e) + 3e; - .... +( -lr(n + l)e;;
f) +7C; + ... +(4n-l)e;;
) C
1
2
c2
3
C3 ( l)n-1 en h) c; + c: .
g 11+ ... +- nn; -+-+-+... '
1 2 3 n+l
.) e; c: .) c; ( t)11 e;
I -+-+-+ ... + ;j ---+-- ... +- .
2 3 4 n+2 1 2 3 n+1
71. Sa se calculeze ttrmatoarele sume:
a) +C;- ... +(-l)C;'; b) e: +e:+
1
+C!+
2
+ ...
) C
o c* c2k d) em cm+lc cm+21c
c 11+ 11+ 11 + ... ; 11+ 11 + 11 + ....
72. Sa se calculeze urmatoarele sume:
a) +(c:r + ... +(c:r;
b) +(c;f- ... +(-tr(c:r;
c) :- + c;n-2- ... +(-1tc:;
d) c;n + 2C;
11
_
1
+ 4c;
11
_
2
+ .. . + 2
11
c;
8?
Capitohil X.J
PROGRESII ARITMETICE SI PROGRESII GEOMETRICE
..
1. Sa se scrie primii cinci termeni ai cu termenul al dat
de formula:
(
-1)n
a) a = 5n- 2 b) b = n
2
- 3 c) x =
n ' n 'n I'
n.
( )
n-1 1 ( )n . 2n
d) y n = -1 - + -1 n e) Zn = ;
n 3n+1
(
n + 1 +(-1)n +(-1)n+1
f) en = 2 - ; g) an =
n. n
2. Sa se gaseasca formula tennenului al n-lea (n > 1) pentru fiecare
din
1 1 1
a)1, -2, 3' -
4
, ... ;b)0;0,01;0,0101; ... ;
24 46 68 2 6 18 3 7 11
c) 1.3' 3 5 ' 5 7 ' ; d) 5' 25' 125 ' ; e) 5' 1 t' f7' ....
3. (xn), n > 1, are tennenul general dat de formula xn = 3n
2
- 2.
Sa se decida dadi este tennen al acestui numirul:
a) 190; b) 241; c) 3725; d) 15985 ..
In caz afirmativ sa se indice numarul de ordine al acestui termen.
4. Sa se primii cinci termeni ai (a). definit prin:
a) a1 = a.. an+1 =an + a., a. E R; b) a1 = an+1 = 2an, E R; c) a1 = y.
1 - .
an+1 = -' 'Y E R; d) a1 = a., a2 = an+2 = a.an - a., E R; e) al = a.,
an
a2 = an+2 = aan+l' a., E R.
5. Fie de numere (an), unde a
0
= 2, a
1
= 3, pentru orice numar
natural k, a vern: ak+
1
= 3ak - Sa se demonstreze ca an = 2n + 1,
oricare ar fi n > 1.
6. Fie de numere reale (an), unde a
1
= 1, a
2
= 4 pentru orice
numar natural k , avem ak+
1
= 2ak- ak_
1
+ 2. Sa se gaseasca formula ter-
menului general.
1
7. Fie de numere (b) astfel incat b
1
= 1 bn+
1
= bn- ---
n(n + 1)
Sa se gaseasca formula -care tennenul general.
88
8. a) Sa se determine termenii negativi ai irului (xn), definit prin:
= C" _ 195 . c;+
3
n >
1
.
X n n-5 16 n + 1 ' - '
b) Sa se determine termenii pozitivi ai irului definit prin:
195 '
xn = 4n! - (n + 1)! 'n > 1.
9. Fie irul (x), definit astfel: x
1
= 1 I xk+l - (k + 1)xk.- Sa se
demonstreze ca oricare ar fi n, a vern x = n!.
n
?
1
10. Fie irul (x), definit prin: X
1
= ; i
xn+l = xn + (n + 2)(n + 3) .
Sa se gaseasca formula care definete termenul general.
11. Fie ex., numere reale cu ex. -:t: Se definete (c) astfel incat:
cx.2- cx.3- .
c
1
= ., c
2
= I pt. fiecare k > 2, ck =(ex.+



n+l
Sa se arate ca c = a - , oricare ar fin > 1.
n
12. Fie ex., numere reale, astfel incat ex. -:t: i :;t 1. Se definete
sirul (a ) astfellnciit a
2
( , iar pentru fiecare k > 3,
n -1 .
ak+
1
. Sa se demonstreze ca pentru orice n > 2, avem
ak
a = ( CX. n+ 1 _ ) _ ( CX. n _ n }
n (an
13. Fie S n suma primilor n termeni ai irului
0, 1, 1, 2, 2, 3, 3, 4, 4, 5, 5, ....
a) Sa se gaseasca o formula pentru S".
b) Sa se arate ca S p+q - S p-q = pq, unde p i q sunt numere natllfale cu
p>q.
14. Sa se scrie primii cinci termeni ai progresiei aritmetice (an),
daca:
a) a
1
= 2, r = -3; b) a
10
= 131, r = 12; c) a
5
= 27, aTl _- 60; d) a
3
= 11,
a
5
= 19. Sa se dea apoi fo!IDula termenului al n-lea.
89
15. Sa se gaseasca termenii al' a
3
, a
5
, a
6
ai progres1e1 aritmetice
unnatoare: at' -7, a3, -1, a5, a6, 8, ....
16. Sa se determine primul termen al unei progresii aritmetice (an),
d
" a. . 1 Oa. R
aca a
5
= - 1 r = ---, a. e .
3 3
17. Fie (x) o progresie aritmetica, astfel in cat x
1
= a. - 1
,
.....
r = a. + . Sa se determine n. tiind ca X = 4a. + 3 (a., E R).
2 ' "
18. Sa se gaseasca primul termen i unei progresii aritmetice
(a), daca:
{
a
2
- a
6
+ a
4
= -7, {a
1
a
2
a
3
= 120, {a
1
+ a
2
+ a
3
= 12,
a) b) c)
a
8
-a
7
=

a
1
+a
2
+a
3
= a
2
+a
3
+a
4
= 18.
19. Sa se gaseasca suma primilor 100 de termeni ai unei progresii
aritmetice (an), daca:
a) a
1
= 2, a
5
= 14; b) a
10
=50, r = 7.
20.-- (yn) este dat prin formula termenului al n-lea: Yn = a.n +
unde a., e R. Sa se demonstreze ca irul (y,) este o progresie aritme-
tica. Sa se gaseasdi primul termen al sau i ratia.
21. Sa se decida daca este progresie aritmetica un ir astfel incat
pentru orice n, suma primilor n termeni este data de formula S n = a.n
2
+
+ + y, cu a., y e R. In caz afirmativ, sa se gaseasca formula terme-
nului generaL
22. Sa se 'determine termenul al n-lea al unei progresii aritmetice
( ) d
" . Sm m2 d R
an , aca a
1
= CX. 1 - = -
2
, UD e CX. E .
sn n
23. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi trei termeni consecuti vi ai
irului (a ), dat prin formula termenului general urmatoare, nu sunt in
' n
progresie aritmetica:
a) a = n
2
b) a = c) a = _!_
n ' n "n n
n
24. Fie (an) o progresie aritmetica. Sa. se studieze daca este progresie
aritmetica irul (bn) al carui termen general este dat de formula unna-
toare:
90
a) b = a.a , cu a. E R; b) b = a
211
; c) b = a + a., cu a. E R;
n n n n n
<X. 2
d) bn =-' cu <X. E R; e) bn= an .
an
25. Sa se arate ca oricare ar fi a, b e R, numerele (a + b)
2
, a
2
+ b
2
,
(a - b)
2
sunt in progresie aritmetica.
26. Sa se arate ca daca lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic
sunt in progresie aritmetica, atunci ele sunt proportionate cu numerele 3,
4, 5.
27. Sa se determine suma primilor n termeni ai
a) 1, -2, 3, -4, ... ; b) 1, -3, 5, -7, ....
28. Sa se gaseasca termenul general al 2, 4, 7, 11, . . . care are
proprietatea ca diferentele intre termenii vecini formeaza 0 progresie
aritmetica.
29. Fie a, b, c, d numere reale nenule, astfel incat:
bg
2 {i;c2 dg;2 ,... . . . \J s'oJ- ..,
3
-- , c -- , -- sunt 1n progreste antmettca. a se arate ca
acd abd abc
2b2 2 .,2 ,... ......
a , , _c , a sunt In progreste antmehca.
30. Daca a., p, y sunt masurile unghiurilor unui triunghi, sa se arate
ca ctg a., ctg p, ctg y sunt in progresie aritmetica daca numai dadi
cos 2a., cos 2p, cos 2y sunt in progresie aritmetidi.
m lg(to--3 .. ) s/ (.r-2)1 3
31. Se da binomul (a + b) , unde a= 2 b = V2 g ,
logaritmul fiind in baza 10. Sa se determine X, ca termenul
dezvoltarii care contine pe b
5
este 21, .iar coeficien!ii bnomiali ai celui
de-al doilea, al treilea al patrulea termen al dezvoltarii binomului sunt
in progresie aritmetica. -
32. Sa se gaseasca toate valorile reale ale lui a, nenule, astfel incat
ecuatia x
8
+ ax
4
+ a
4
= 0 sa exact patru radacini reale, care sa fie in
progresie aritmetica.
33. Sa se scrie primii cinci termeni ai progresiei geometrice (b),
daca:
a) b
1
= 3, q = -2; b) b
8
= 384,- q = 2; c) b
6
= 25, b
8
= 9; d) b
3
= 20,
b9 = 1280.
34. Sa se gaseasca termenii b
2
, b
3
, b
5
, b
6
ai progresiei geometrice
urmatoare: .J2' b2, b3, 12.J3' bs, b6, 216J2' ....
91
35. Sa se scrie primii cinci termeni ai unei progresii geometrice (a),
dadi:
a) {as -a
1
b) {as +a
2
-a
4
_ -159,
a
4
- a
2
- 6, a
4
+at - a
3
- 265.
36. Sa se decida daca este progresie geometrica un astfel incat
pentru orice n, suma primilor n termeni ai sai este data de formula:
a) S = n
2
+ 1 b) S = 4
11
- 1 c) S = 5
11
- 5.
11 ' 11 ' 11
37. Fie (b
11
) o progresie geometrica. Sa se studieze daca este progre-
sie geometrica irul ( c ), al carui termen general este dat de formula
11
urmatoare:
a) en= cu E R; b) c, = b2n; c) en= cu E R;
.
d) c = - cu A E R e) c ( = b
3
.
11 b'...., ' 11 11
I fl
38. Daca a, b E R, cu I a I* I b I, sa se arate ca numerele (a + b)
2
,
a
2
- b
2
' (a - b )
2
sunt in progresie geometrica.
39. Daca a. b. c, d e R sunt in progresie geometrica, atunci
2 2 2 2
(a -d) = (b - c) + (c -a) + (d- b) .
40. Fie x, y, z e R astfel incat (xy + yz + zx)
3
= xyz(x + y + z)
3
. Sa
se arate ca numerele x, y, z sunt in progresie geometrica.
41. Sa se calculeze suma
1 + 2 . 2 + 3 . 2
2
+ 4 . 2
3
+ 5 . 2
4
+ . . . + 1 00. 2
99

42. Sa se demonstreze ca
2 n "" n 2 n-t 2 n+ t
)
.., ( )( )
(J+x+x + ... +x -x = 1+x+x + ... +x 1+x+x + ... +X
43. Fie a, b, c e R. Sa se arate ca daca numerele ab, b
2
c
2
sunt in
progresie aritmetidi, atunci numerele b, c, 2b - a sunt in progresie geo-
metrica.
44. Sa se gaseasca suma 3 + 33 + 333 + ... + 333 ... 3.

den ori
45. Fie (a) o progresie aritmetica, iar (b
11
) o progresie geometrica cu
termeni pozitivi, astfel incat a
1
= bl' a
2
= b
2

Sa se demonstreze ca a < b, pentru orice n.
" 11
46. Fie al' a
2
, a
3
bt, b
2
, b
3
cite trei numere in progresie aritmetica
(respectiv geometrica), astfel incat b
1
* b
2
i at + a
2
+ a
3
= b
1
+ b
2
+ b
3
.
92
Sa se arate ca, daca atbl' a
2
b
2
, a
3
b
3
sunt in progresie aritmetica, atunci
at = b
2
(respectiv at + b
1
= a
3
+ b
3
).
47. Fie numerele at, a
2
, a
3
, a
4
, a
5
in progresie geometric!, astfel
indit suma logaritmilor, in baza 3, a acestor numere sa fie egala cu 2. Sa
se g8.seascll. aceste numere, ell. log,(::) = -2.
48. Sa se gaseasci suma tuturor numerelor naturale, mai mici sau
egale cu 1000 care nu se divid cu 13.
49. Suma primilor cinci termeni ai unei progresii geometrice este
egala cu 62. Daca termenii: al cincilea, al optulea al unsprezecelea, ai
acestei progresii 'Sunt respectiv primul. al doilea' al zecelea termen
pentru 0 progresie aritmetica, sa se gaseasca primul termen al progresiei
geometrice.
50. Fie numerele reale distincte a, b, c cu a + b + c = 124. astfel
incat acestea sa -fie termenii consecutivi ai unei progresii geometrice.
Daca presupunem, in plus, ca a, b, c sunt, respectiv al treilea, al
treisprezecelea al cincisprezecelea termen pentru o progresie
aritmetica , sa se determine numerele a, b, c.
51. Suma primilor treisprezece termeni ai unei progresii avtmetice
eate egala cu 130. Daca presupunem, in plus, di termenii: al patrulea, al
zecelea al ai acestei progresii sunt. in aceasta ordine, trei
termeni consecuti vi ai unei progresii geometrice, sa se determine primul
termen al progresiei aritmetice.
52. Sa se arate ca:
a) Numerele /2. ,fi, .J5 nu pot fi toate printre termenii unei progresii
aritmetice.
b) Numerele /2, J3, ..[5 nu pot fi toate printre termenii unei progresii
geometrice cu termeni pozitivi.
53. Daca al' a
2
, .. , a,. sunt numere pozitive in progresie geometrica,
sa se arate ca ata2 ... a,. = J(ata,.r .
54. Fie a e R un numar real. Sa se arate ca exista b, c e R astfel
indit b sa fie media aritmetica intre a c, c sa fie media geometrica
intre a b a sa fie media annonica (a se vedea ex. -33, cap. IV) intre b
c.
93
55. Fie at, a
2
, ... , a2n, un numar par de numere reale in progresie
geometrica, astfel incat suma lor sa fie de cinci ori mai mare decat suma
termenilor de rang par. Sa se gaseasca ratia progresiei.
56. Fie (a) o progresie aritmetica (b) o progresie geometrica,
astfel incat:
at + a
2
+ ... + ato = 155, bt + b
2
= 9.
Sa se determine progresiile, daca at este ratia progresiei geometrice, iar
bt este ratia progresiei aritmetice.
57. Fie (a,) o progresie aritmetidi (bn) o p_rogresie geometrica
astfel incat:
at = bl' a
2
= b
2
, a
3
= b
3
-. 8. Sa se determine progresiile.
58. Fie (an) o progresie aritmetica cu termeni pozitivi, astfel incat
a
2
= .Jata
4
Sa se demonstreze ca a
4
, a
6
, a
9
sunt in progresie geometrica.
Sa se determine ratia.
. .
59. Fie numerele reale pozitive at' a
2
, ... , a
2
n+
2
in progresie
geometrica descrescatoare. Sa se ca:
at a3 a2n-t
a2 . a4 . . . a2n < V a2n+2 .
60. Dupa o povestire orientala, inventatorul jocului de solicitand
recompensa s-a adresat suveranului sau astfel: ,.Eu doresc pentru prima
casuta un bob de grau, pentru a doua 2 boabe de grau, pentru a treia 2
2
boabe de grau pentru a 64-a doresc 2
63
boabe de grau ... se
calculeze numarul boabelor de grau cerute suveranului.
61. Fie (bn)nAJ de numere reale, primul avand
tcrmenii in progresie aritmetica, iar al doilea in progresie geometrica. Sa
arate ca. dudi cele doua contin dite un tennen ira!ional, atunci
ck au o infinilate de termeni ira!ionali.
62. Sa se arate ca in triunghiul lui Pascal, suma termenilor fiecarei
linii este dublul sumei termenilor liniei precedcnte. Sa se afle suma ter-
mcnilor unui.triunghi al' lui Pascal cu 64 de linii.
63. Dadi a E R, a:;:. 0, sa se gaseasdi sumele:
(
(- 1)2 ( 1)
1
I) a + a + a 2 + a 2 + . . . + an + an
(
1)
2
( 1 )
2
( 1 )
2
II) a - a + a 2 - a; + . . . + an - an
94
64. Fie at, a
2
, ... ,an numere reale pozitive.
a) Dadi al' a
2
, , an sunt in progresie aritmetidi, sa se calculeze
1 1 1
r:- r::- + r::- r::- + . . . + r::-- c:- .
"'Ut + "'a2 "'a2 + "'a3 "'an-t +"'an
b) Daca a I' a
2
, ... sunt in progresie geometrica, sa se calculeze
ra: ra; ra:
ra; -ra: + ra; -ra; + + ra: -;;;::: .
65. Fie numerele pozitive at' a
2
, ... , an, in progresie geometrica
cresditoare p un numar natural nenul. Sa se arate ca raportul sumelor
1 1 1
s = + + +
n p p p p P+P"
a +a a +a a a
2 t 3 2 n+ t n
S,
1
'=
1
+
1
+ ... +
1
nu depinde den.
a
P -aP aP -aP aP aP
2 t 3 2 n+t - n
66. Un de numere a
1
, a
2
, ... , an, ... este astfel indit, oricare ar fi k,
2 \
a vern: at + a
2
+ ... + ale = ak + bk, unde a, b sunt numere reale date. Sa
se demonstreze ca acest este o progresie aritmetica. Sa se deduca in
functie de a b primul termen ratia acesteia.
67. Sa se arate ca daca n k sunt numere naturale cu n > k + 3,
atunci c:' c:+t' c:+
2
c:+
3
nu pot fi termenii consecutivi a:i Uliei pro-
gresii aritmetice.
68. Sa se gaseasca termenul general al (an), definit prin:
n
a
0
=at = 1 > 2avem''Lakan-lc =2nan.
lc=O
69. Fie numerele al' a
2
, ... , an in progresie aritmetica, cu ratia r,
fie sm =a; +a;+ ... +a:' unde mEN.
a) CalcuHindu-se diferentele af+t - af, pentru k = 1, 2, ... , n, sa se
d
.... p p - C
1
s C
2 2
S Cp--
1
p-
1
S cp s
emonstreze ca an+ I - a
1
- Pr, p-t + Pr p-
2
+ . . . + P r
1
.., P r,
0
,
oricare ar fi p > 1, numar natural.
. b) Reciproc, daca egalitatea de mai inainte este adevarata pentru
p i n, atunci numerele at' a
2
, ... ,an sunt in progresie aritmetidi cu
ratia r.
70. Se formeaza numerele bt, b
2
, , bn, definite prin relatia de
95
recurenta: bn ::!: abn-t + unde bl' a, sunt numere reale date.
a) Presupunem ca a,:;:. 1 fie q radacina ecuatiei X = ax + Sa se
demonstreze ca numerele: b
1
- q, b
2
- q, ... , bn - q sunt in progresie
geofnetrica. Sa se deduca, de aici. expresia lui b" in den.
b) Sa se deduca o formula pentru suma b
1
+ b
2
+ + b". Sa se
examineze cazul a = 1.
ak+t + ... +
+ an+lan+2 ... an+k' unde (a) este 0 progresie aritmetica.
1 1
72. Sa se calculeze suma S = ----+ -----,.--_ + ... +
1
+ ------, unde (a) este o progresie aritmetica.-
73. Sa se calculeze sumele:
a) sl = q + 2q
2
+ 3q
3
+ ... + nq";
b) s2 = q + 4q
2
+ 9q
3
+ ... + n
2
q", q fiind un numar real.
n+l
74. Fie al' a
2
, . , an+l' numere in progresie aritmetidi i Sn-+
1
= La;
i=l
Sa se demonstreze ca c: at+t =
2
" Sn+t .
t=o n + 1
75. Fie a, b E R i (x)n2:
1
irul definit prin relatia xn = axn-l + bxn
2
.
Fie x
1
= al' x
2
= a
2
(al' a
2
E R) i rl' r
2
radacinile ecuatiei r
2
= ar + h.
Daca r
1
:;:. r
2
atunci X
0
este de forma xn = Ar
1
" + Br
2
", iar daca r
1
= r
2
= r,
atunci x este de forma x = Al + Bnr"-
1
unde A B sunt numere reale.
n n
Capitolul XII
NOTIUNI DE ARITMETICA NUMERELOR iNTRECil
1. Folosind algoritmul lui Euclid sa se calculeze eel mai mare
divizor comun al numerelor: a) 1971; b) 322; c) -1 55; d)
-88; e) -45; 525; f) 720; 2860; g) 4410; 3675.
2. Folosind teorema fundamental! a aritmeticii sa se calculeze' eel
mai mare di vizor comun al numerelor:
a) 160; 120; b) 180;240;c) 1250;200;d) 1620; 584.
I
96
3. Sa se gaseasca eel mai mic numar natural mai mare ca 5 care im-
paqit prin 6, 8, 9, 12 16 sa dea rest 5.
4. Sa se gaseasca eel -mai mic numar natural mai mare ca 6 care im-
paqit prin 8, 12, 20 30 sa dea rest 6.
5. Sa se determine numerele naturale a b astfel incat a + b = 60
eel mai mare di vizor comun al lor este 12.
6. Sa se determine numerele naturale a b astfel incat eel mai mare
divizor comun este 6 eel mai mic multiplu comun este 216.
7. Sa se determine numerele naturale a b (a > b)_ astfel incat
a
2
_- b? = 2880 eel mai mare divizor comun allui a b este 8.
8. Care este ultima cifra a numerelor: 323
700
, 1244
51
, 1982
83
, 164
4
\
194
53
, 17
60
+ 12
40
, 13
20
+ 22
30
? .
9. Care este restul impaqirii numerelor:
a) 19
42
X 23
51
prin 7; b) 17
36
X 21
41
5?
77
10. Care este ultima cifra a numarului 7
7
?
11. Daca n > 5, atunci ultima cifra a numarului 1! + 2! + ... + n!
este egala cu 3. Sa se deduca de aici ca numarul 1! + 2! + ... + n! pentru
n > 4 nu este patrat perfect.
12. Fie n e N. Sa se arate ca restul impaqirii lui n
3
prin 7 este 0 sau
1 sau 6.
13. Fie n E N. Sa se determine restul impaqirii lui 1 n + 2n + 3n + 4n
prin 4.
14 S
.., .., d .., N f ..
1
5n + 3 , b) 3 3n + 4 ,
. a se arate ca aca n E , ractn e: a) sunt
.. 8n +5 22n + 3
ireductibile.
21n+a
15. Fie n.- a, b E N. Daca 5a - 21b = + 1, atunci fractia
5n+b
este ireductibila.
16. Fie a, b e Z. Sa se arate ca eel mai mare divizor comun al
numerelor 5a + 17b 2a + 7b este egal cu eel mai mare divizor comun
al numerelor a b.
17. Fie a b doua numere prime. Sa se calculeze eel mai mare
divizor comun al numerelor: a + b a- b.
18. Fie a, b e Z. Sa se arate ca: 7 I a
2
+ b
2
<=> 7 I a 7 I b.
19. Sa se demonstreze ca daca n > 2 atunci 3 nu divide numarul
C
2
+1
n
20. Daca n 2, sa se arate ca 3 divide numarul .
II
97
21. Sa se arate ca numarul 1" + 2" + 3" + 4" se divide prin 10 daca n
este impar.
22. Sa se arate ca: 61 n
3
- n, 30 I n
5
- n, 421 n
7
- n, 61 n
3
+ 11n,
60 I n(n
2
- 1)(n
2
+ 1), 61 n(n + 1)(2n + 1), 61 n(2n + 1)(7n + 1), 241 n(n +
+ 1)(n + 2)(n +3).
23. Fie m ~ i n numere naturale. Sa se arate ca m!n! divide (m + n)!.
24. Sa se determine n E N astfel incat 51 n
2
- 3n + 6.
25 S
..., ..., ...,
1
n
3
+ 3n
2
+ 2n ,.. . fi
. a se arate ca numaru este 1ntreg, oncare ar 1
6
n e Z.
26. Sa se determine n e N astfel incat 71 n
3
+ n - 2.
27. Sa se determine n e N astfel in cat 7 12
2
" + 2" + 1.
28 S" " 713
211
+
1
2"+
2
11 13
211
2
6
""
5
. a se arate ca: + ; + .
29. Sa se arate ca: 5117
4
"+
1
+ 3 . 9
2
", (V)n E N.
30. Daca n EN, n > 1, sa se arate ca: 170 1153" + 45"- 28".
31. Fie n E N. Sa se arate ca: 712" - 1 <=> 31 ~
32. Fie n e N. Sa se arate ca 7 nu divide pe 2" + 1, oricare ar fin e N.
33. Sa se determine a e Z, astfel incat: 1113
211
+
1
+a 4
311

1
, (V)n eN.
34. Sa se arate ca daca n este un numar natural, atunci: n
2
I (n + 1 )" - 1.
35. Daca p este un numar prim, sa se arate ca: p I c; , pentru orice
0 < k <p.
36. Daca peste un numar prim, sa se arate ca: p l 2 ~ 2.
37. Daca numarul ak- 1(a e Z i k > 1) este prim, atunci a = 2 ~ i k
este numar prim. .
38. Daca numarul a"+ 1 este prim (a > 1 ~ i n > 1, a" e N): atunci a
este par ~ i n este de forma 2m.
39. Daca n este un numar natural, sa se arate ca numarul 3n
2
- 1 nu
se divide nici cu 3, nici cu 5 ~ i nici cu 7.
40. Fie a, b doua numere naturale nenule. Daca a I b
2
, b
2
l a
3
, a
3
l b
4
,
b
4
l a
5
, ... atunci a= b.
41. Sa se arate ca exista o infinita.te de numere naturale prime care
sunt de forma 4k- 1, k e N.
42. Sa se arate ca exista o infinitate de numere naturale prime care
sunt de fonna 6k- 1, k e N.
43. Daca n e N, atunci numarul E = n(n + 1 )(n + 2)(n + 3) + 1 este
un patrat perfect.
98
44. Fie m, n E N. Daca rm + .J;; E Q, atunci m n sunt patrate
perfecte.
..,
45. Dadi p este un numar prim. p > 5, atunci restul impartirii lui p-
prin 12 este 1.
46. Daca p 8p
2
+ 1 sunt numere atunci 8p
2
- 1 este de
asemenea numar prim.
47. Sa se rezolve in numere intregi ecuatia: x + y = xy.
1 1 1
48. Sa se rezolve in numere intregi pozitive ecuatia: - +- =-.
X y 2
49. Sa se arate ca nu exista numerele intregi x > 0 y > 0 astfel
A ""' \J 1" 2 2 2 2
1ncat sa a vern ega Ita tea: x + xy + y = x y.
50. Sa se rezolve in nu:Qiere intregi pozitive ecuatia:
5x + 7y
2
= 1600.
51. Sa se rezol ve in numere intregi ecuatia: x = 4[ + 1 .
52. Sa se afle valorile numarului n e N astfel in cat 12 sa di vida pe
4 2
n - n - 24.
53. Fie n e N, n > 1. Daca exista doua numere prime distincte care
i1 di vid pe n, at unci eel mai mare di vizor comun al numerelor:
C
l c1 C'l-1 1
11' ,. , ' 11 este .
54. Fie p un numar natural n = pm(m > 0). Sa se arate ca eel mai
mare divizor comun al numerelor: C
1
' C
2
' ... ' cn-l este p.
- n n n
55. Care sunt ultimele doua cifre ale numarului 2
999
?
56. Sa se arate di suma an numere naturale impare consecutive nu
cste un numar prim {n > 1}
57. Dadi n > 0 este un numar natural, numarul_ n
4
+ ,l + 1 poale fi
prim?
,n
58. Sa se demonstreze di numarul 2"' -1 are in descompunerea sa
in factori primi eel pu!in n numere. prime distincte.
59. Fie n > 1 un numar natural avand descompunerea sa in factori
_ /c1 k2 kn d
pnm1 n p
1
p
2
.. p,. un e pl'. p
2
, . Pn sunt numere pnme
distincte. Sa se arate di numarul divizorilor (pozitivi) ai lui n este (k
1
+
+ 1)(k.., + 1) ... (k + 1).
- 11
60. Sa se arate ca orice numar den cifre (n > 1) este mai mare dedit
produsul cifrelor sale.
61. Din de numere naturale 1 ,. 2, 3, ... , 2n se a leg n + 1 numere.
99
Sa se arate cain aceste n + 1 numere alese exista doua numere astfel
ca unul sa il di vida pe celalalt.
62. Fie a, b, c E Z. Daca 61 a+ b + c ~ 61 a
3
+ b
3
+ c
3
.
63. Daca m, n sunt numere naturale astfel incat m = n + 2, sa s-e ara-
te ca numerele n
4
+ 4 ~ i m
4
+ 4 nu sunt prime intre ele.
64. Sa se arat(! ca daca m ~ i n sunt numere naturale prime intre ele,
atunci c ~ n este divizibil cum + n.
65. Lace putere apare 2 in descompunerile lui 50! ~ i 100!?
66. Fie m, n doua numere ,naturale nenule. S ~ se arate ca:
,f.
1 1 1 1 Z( I . . .
+- + + + + ~ semne e +, respecttv- se 1au on-
n n+l n+2 n+m -
cum).
67 S
... ... . ... ... ~ d ~ 4 2 3 2
. a se arate ca nu ex1sta patrate peuecte e 1orma: n + n - n -
- 2n + 5, cu n numar intreg.
68. Fie al' a
2
, a
3
, ... , a
9
o rearanjare oarecare a numerelor 1, 2, 3, ... , 9.
Sa se arate ca numarul (a
1
- l)(a
2
- 2)(a
3
- 3) ... (a
9
- 9) este par.
69. Sa se arate ca daca 91 a
3
+ b
3
+ c
3
, cu a, b, c E Z, atunci eel pu-
tin unul dintre numerele a, b sau c este divizibil cu 3. .
70. Sa se arate ca exista o infinitate de numere intregi n astfel incat
4n
2
+ 1 sa fie divizibil cu 5 i cu 13. '
71. Se dau 51 de numere naturale cuprinse intre 1 i 100. Sa se arate
ca exista printre aces tea, doua cu proprietatea ca unul il divide pe
celalalt.
72. Fiind date 2n+t - 1 numere intregi, sa se arate ca exista 2n dintre
aces tea cu sum a di vizi bila cu 2n.
73. Sa se arate ca oricare ar fi n E N, n > 1, exista o infinitate de nu-
mere intregi avand exact 2n divizori.
74. Sa se arate ca-un numar intreg n are 4m + 2 divjzori intregi (m E
E N) daca i numai daca In I este un patrat perfect.
7 5. Fie n un numar prim care scris in baza 10 are toate cifrele egale
cu 1. Sa se arate ca numarul cifrelor sale este tot un numar prim. Este
adevarata reciproca?
76. Sa se arate ca oricare ar fi un numar natural n, exista n numere
intregi consecutive care sa aiba fiecare eel putin 2 divizori primi
distincti.
77. Sa se arate ca oricare ar fi numerele intregi a, m, n, cu m, n > 0,
(
m l n
1
) (m, n) l
avem: a - , a - = a - .
100
78. Sa se arate ca intre numerele n n! exista eel putin un numar
prim (n > 2).
79. Daca a, b e Z astfel incat Va + Vb E Q, atunci a b sunt cu-
buri perfecte.
80. Sa se determine ultimele trei cifre ale numarului 2
30
.
81. Sa se determine ultimele trei cifre ale numarului 39
30
- 38
30
.
82. Sa se determine toate solutiile intregi ale ecuatiei
(3x +..f9x
2
+ 224x+ 1416)] = 1.
83. Sa se arate ca, daca a b sunt numere prime intre ele, atunci
oricare ar fin> ab, existii x y numere naturale astfel incat n =ax+ by.
84. sa se arate ca, daca m, n E N este impar, atunci (-zn - 1' t' + 1) = 1.
Capitolul XIII
POLINOAME CU COEFICIENTI
ECUATII ALGEBRICE
1. Sa se determine catul restul impaqirii polinomului f prin poli-
nomul g daca:
a)f = X
5
- Jt + 2X
3
- '3X
2
+X- 4, g = X
2
- X+ 3;
b) f = Jt + 6X
3
+ 8X
2
+ I, g = X
3
- X + 1 ;
c)f= Jt +3X
5
+ 3Jt + 4X
3
+13X
2
+ 15X + 3, g = X
2
+X+ 1;
d) f = Jt - 3-Jt + 5Jt - 2X
2
+ 1, g = X
3
- 4X + 1.
2. Aplicand schema lui Homer sa'Se determine catul restul impar-
!irii polinomuluifprin polinomul g.
a) f = 2Jt - 3X
3
+ 5X
2
- 7X + 9, g = X - I ;
b)/= 3X
5
- 4Jt + 7X
3
+X+ 3, g =X- 2;
c)f = -2Jt + 8X
5
- 5Jt + 3X + 7, g =X+ 3;
d) f = 4X
3
+ 6X
2
- 7 X + 9, g = 2X + 1.
3. Sa se determine un .Polinom ce gradul doi f = a
0
+a
1
X + a;x
2
astfel incat: .f( -1) = 0, .f(I) = 2, /(2) = 9.
4. Sa se determine in raport cu parametrul1n, gradul polinomului f =
= (m
2
+ 3m + 2)Jt + (m
3
+ 2m
2
- m - 2)X
3
+ (m
2
+ 4m + 3)X
2
+ (m
2
- 1 )X+ 1.
5. Fie polinomul f = X
3
- 6X + 6. Sa se determine valoarea acestui
polinom pentru V7 + J4l + V7- J4l .
101
6. Fie polinomul f = Jt - 4X
2
+ 1. Sa se calculeze valoarea acestui
polinom .pentru V 3- 2J2 + V 3 + 2J2 .
'
7. Fie polinomul f = X
3
- 3X + 5. Sa se determine valoarea acestui
polinom pentru V 2- .J3 + V 2 + .J3 .
8. Fie polinomul f = X
3
- 6X + 8. Sa se determine valoarea acestui
'polinompentru V4-2J2 +V4+2J2.
9. Fte f = a
0
+a
1
X + ... + a)r un polinom cu coeficienti numere intregi.
I) Sa se arate ca daca a E Z, atuncif(a) divide numarulf(a + f(a)).
II) Sa se arate ca exista un numar a e Z astfel incatf(a) sa nu fie un
numarprim.
10. Sa se gaseasca polinoamele f E R[X] astfel incat sa fie indeplini-
ta conditia: f(a + b)= f(a) + f(b) oricare ar fi a, b e R.
11. Sa se determine parametrul m astfel incat polinomul f = X" +
+mX
3
+ 2X
2
- 8 impaqit Ia X- 2 sa dea restul4.
12. Sa se determine parametrul m astfel incat polinomul f :::: Jt - mX" +
+ (m
2
+ 4)X
2
,- 2 impaqit Ia X- 1 sa dea restul 5.
13. Sa se afle polinomul de gradul eel mai mic astfel impaqit
Ia X+ 1 sa dea restul 2 impaqit Ia X- 1 sa dea restul -3.
14. Sa se arate ca restul impaqirii polinomului f prin (X - a )(X - b),
(X- a)f(b)- {X- b)f(a)
unde b =t; este r = .
b-a
15. Sa se arate ca restul impartifii polinomului cu coeficienti reali f =
= a
0
+a
1
X + ... + anXZ prin X
2
+ 1 este r = g(-1) + h(-1)X unde
g = a
0
+ a;x + a
4
X
2
+ a
6
X
3
... , iar h = a
1
a
5
X
2
+ a
7
X
3
+ ....
16. Sa se determine parametrul m astfel ca polinomul Jt + 4X
3
- X
2
+
+ 6X- m sa se divida prin X +2.
17. Sa se arate ca polinomul X
5
- 4X" + 3X
3
- 2X
2
+ 5X - 3 se divide
laX- 1; se cere catul impaqirii.
18. Daca n este un Jiumar par, sa se arate ca X+ 1 divide polinomul
(X- 1f- (X+ 3f, dar (X+ 1)
2
nu divide pe (X- If- (X+ 3r.
19. Sa se arate ca polinomul (X
2
+X+ 1}
411
+
1
-X se divide cu X
2
+ 1.
20. Sa se arate ca polinomul nXZ +
2
- (n + 1)XZ +
1
+X este divizibil
prin (X- 1)
2

21. Sa se arate ca polinomul )(' +
1
- )(' +
2
- 3X + 3 este di vizibil prin
(X- 1)
2

102
220 Sa se arate ca X
2
+ 1 divide polinomul (2X
2
+X+ 2)
211
-
1
+ (2X
2
-
_X+
2
)2n+3.
230 Sa se arate ca X
2
+ X + 1 divide; polinomul -ytn -
1
+ X + 1.
240 Sa se arate ca X
2
+ 1 divide polinomul (_x4- X- 1)
211
+
2
+ (_x4 +X-
- 1 )211 + 5.
25o Sa se arate ca polinomul (X
2
+ X - 1 )
411
+
1
- X se divide cu X
2
- 1.
26 S
.., t "'
1
. I xsa, + Xsa2+1 + Xsa3+2 + Xsa4 +3 + Xsa
5
+4
o a se ara e ca po 1nomu ,
al' a2' a3, a4, as fiind numere naturale, este divizibil prin r + X
3
+ X
2
+
+X+l.
27 o Sa se arate ca polinomul (X
2
+ X + 1 )
811
+
1
- X se divide cu X
2
+ 1.
280 Sa se arate ca polinomul (X- 1t+
3
+ X2n+
3
se divide Ia (X
2
- X+ 1).
290 Sa se determine un polinom f de gradul cinci ~ t i i n d ca f + 1 este
divizibil cu (X- 1i iarf- 1 este divizibil cu (X+ 1)
3
.
300 Pentru ce valori ale lui m, polinomul (X - 1 )m - )(" + 1 se divide
Ia X
2
- X+ 1?
31. Pentru ce valori ale lui m, polinomul (X- 1)m + )(" + 1 se divide
Ia X
2
- X+ 1?
. 32o Fie polinomulf(x) = X2n +X'+ 1 E R[X] unde n E N*. Sa se
arate ca:
a) f (x) se divide cu X
2
X+ 1 daca ~ i numai daca n = 6q + 2 sau n=
= 6q + 4 cu q E N.
b) dacaf(.x) se divide cu X
2
X+ 1, atuncif(.x) se divide i cu cu X
2
+X+ 1.
33 S
... ... u 1 X
1993
X
2
1 d. bI X
2
o a se arate ca po nomu + + este 1 v1z1 1 cu cu +
+ X + 1 ~ i ~ se calculeze catul.
34o Fie polinomulfix) =(X+ 1)m- (X+ 1)" E R[X], unde m, n E N*. Sa
se arate ca polinomul.f(x) se divide prin X
2
+ X + 1 daca ~ i numai daca
m- n se divide cu 6.
35o Sa se determine conditia indeplinita de m, n E N, pentru care
.f(x) =(X- 1)m- (X+ 4f se divide cu X
2
- X+ 5.
36o Sa se determine polinoamele cu coeficienti reali care satisfac
relatia: XP(X - 1) = (X - 26)P(X).
37. sa se gaseascii polinoamelef E R[X] astfel incat: 'X.f(X) =(X- 3}/{X + 1).
38. Sa se arate ca nu exista nici un polinom nenul f E R[X] astfel
in cat: (X - 1 ).f(X)- = (X+ 1 ).f(X + 1 ).
390 Exista polinoame nenulef E R[X] astfel incat: Jf.f(X) =(X- 1)'i(X + 1)?
40o sa se gaseascii un polinomf E R[X] astfel incat: Jr.f(X) =(X -3)'l{X + 1),
103
k > J.
41. Sa se determine P(X) E R[X] astfel incat P(O) = 0 P(x
2
+ x +
+ 1) = P(x)
2
+ P(x) +. 1 oricare ar fi x E R.
42. Fie f(X) un polinom de gradul doi cu coeficienti rationali. Atunci
f(n) E Z pentru orice n E Z dadi numai daca f(X) este de forma
f(X) = [cX
2
+(2b- c)X + 2a], cu a, b, c E Z.
43. Sa se afle eel mai mare divizor comun al polinoamelor, cu
ajutorul algoritmului lui Euclid:
.. a) f = 6X' - X
5
- 6.xA + 4X
3
+ 8X
2
- 7X ,+ 2, g = 2X
5
- _x4 - 10X
3
+
+15X
2
- 9X + 2;
b)f = 5X
7
- lOX'+ 8X
5
- 16.xA- 6X
3
+ 12X
2
- 2, g = 5X
5
- 2X
3
+
+ 2X- 4;
c)f= 10X
7
+ 35X
5
- + 15X
3
- 14X
2
+ 3X, g = X
5
+ 2T + 5X
3
+
+ 5X
2
+ 4X- 2;
d)f= X'+ 3X
5
+ + 4X
3
+ 13X
2
+ 22X + 14, g = _x4 + 3X
3
+ 4X
2
+
+ 2X;
e)f 2X' + 5X
5
+ + 5X
3
+ 5X
2
+ 5X + 3, g = 2X
5
+ + 3X
3
-
2
- 2X - 5X- 3.
44. Sa se arate ca urmatoarele polinoame sunt prime intre ele:
a)f = _x4 + X
3
+ 3X
2
+ 7X + 20, g = _x4 + 2X
3
+ 5X
2
_+ 20;
b)f = X
5
- + 8X
3
+ X
2
- 6X + 8, g = _x4 + 7X
3
+ 18X
2
+ 22X + 12.
45. Sa se afle eel mai mare di vizor comun al polinoamelor: )(' - 1
)(- 1.
46. Sa se afle eel mai mare di vizor comun al polinoamelor: )(' + an
)(+am.
47. Sa se descompuna in factori, cu coeficienti reali, polinoamele:
a)f= X"- 1; b)f= Jt- c)f= r- 1.
48. Este bijectiva functiaf: R R,f(x) = x
5
+ 5x + 1?
49. sa se descompuna in factori, cu reali, polinomulf = x2n- 1.
50. Sa se rezolve ecuatiile, ca intre radacini exista relatiile:
4 3 2
26 12 0 2x a) 4x + 14x - 4x - x + = , xi =


b)' 2x
3
- 9x
2
- mx + 75 :_ O. xi =
c) 6x
3
- m.x
2
+ 64x + 12 = 0. xi= 3x
2
;
d) x
4
- 12x
3
- 2x
2
+ mx + 297 = 0, xi+ x
2
= x
3
+ X
4
;
e) x
4
- 10x
3
+ 35x
2
- 50x + 24 = 0, xi + x:z = X
3
+ X
4
;
104
' 3 2
f) 3x - 32x + 73x -+: 28 = 0,
g) 2x
4
+ 2x
3
- 38x
2
+ 22x + 60 0,
4 3 2
h) x + 1 Ox + mx + 50x + 24 = 0,
i) x
3
+ 5x
2
- 2x - m = 0,
j) 2x
3
+ x
2
- 76x + 105 = 0,
k) x
3
+ ( 1 -

- ( 2 + + = 0,
X
1
- X
2
=
X
1
+ X
2
=
xl - x2 = x3- x4;
X
1
+ X
2
=
x
1
-x
2
= 12;
2 2 2
xl = x2 +x3.
51. Dadi XI' Xz, x3 sunt radacinile ecuatiei x
3
+ px + q = 0, sa se arate di:
)
"12( 7 7 7 ) 7( 3 3 3 )( 2 2 2) 2 .
a x
1
+x
2
+x
3
= x
1
+x
2
+x
3
x
1
+x
2
+x
3
,
b)
3(
2 2 2 )( 5 5 5) 5( 3 3 3 )( 4 4 4)
X
1
+ X
2
+ x
3
X
1
+ Xz + x
3
= X
1
+ X
2
+ X
3
X
1
+ X
2
+ X
3
.
52. Fie ecuatia x
3
+(2m- 5)i + (9- 5m)x + 2(m- 3) = 0. unde meR.
a) Sa se arate ca aceasta ecuatie are o radacina independenta de m.
b) Dadi x
2
x
3
sunt celelalte doua radacini, sa se 1n astfel
indit lg lx
2
- x
3
1 = .!._ lg {6m + 5).
2
53. Fie ecuatia: 4ax
4
- 2(a
2
+a+ 1)x
3
+ (a
2
- 16 a+ 1)x
2
+ 8(a
2
+a +
+ 1)x-4(1 +a
2
)=0.
a) Sa se arate ca ecuatia are trei radacini rationale independente de a.
b) Daca xl' x
2
, x
3
, x
4
sulit radacinile ecuatiei, sa se determine a astfel
" " 1 1 1 1 11
1ncat: -
2
+-
2
+-
2
+-
2
=-.
x
1
x
2
x
3
x
4
2
54. Fie ecuatia x
3
+ x
2
+ mx - 1 = 0.
a) Sa se arate di oricare ar fi m e R, ecuatia are o radacina ce
apaqine intervalului [-1, 1].
b) Sa se determine m ca ecuatia are o radacina dubla.
' 1 1 1
c) Sa se determine 1n astfel in cat -
2
+ -
2
+ -
2
< 6 unde x
1
, x
2
, x
3
xl x2 xJ
sunt radacinile ecuatiei.
55. Sa se ca ecuatia x
4
- (a+ 1)x
3
+ !a+ 1\)x
2
+ bx + c = 0,
. 2 .
a, b, c e R, are eel mult doua radacini reale.
56. Sa. se arate ecuatia x
4
+ mx
3
+ (2m
2
+ l)x
2
+ nx + p = 0 nu
poate avea toate radacinile reale, unde m, n, p e R.
57. Se da polinomulf = X
3
+ X
2
+aX+ b. Sa se determine a b
105
sa se rezolve ecuatiaf(x) = 0, ~ t i i n di restul impartirii lui f(X- 1) Ia X+
+ 1 este -4 ~ i ca radacinile ecuatiei f(x) = 0 satisfac relatia
3 3 3 8
xt +xz +x3 = .
58. Se da polinomulf = X
3
- 2X
2
+aX+ b. Sa se determine a ~ i b ~ i
sa se rezolve ecuatiaf(x) = 0, ~ t i i n ca restul imp3.tirii luif(X + 1) Ia X-
- 8 este 9 i ca radacinile ecuatiei f(x) = 0 satisfac relatia
3 3 3 13
xt +xz +x3 =-
2
59. Fie polinomul f = Jt - 2X
3
+ 2X - 1. Sa se determine x E R astfel
incat ;<x> < 1.
60. Sa se arate, prin inductie dupa n, ca radacinile polinomului
f
=
1
_ X + X( X -1) - ... +(-l)n X( X -1) ... (X- n + 1)
____:'----_:......._...:.....__ __ sunt 1, 2, ... , n.
1! 2! n!
61. Sa se arate ca radacinile polinomului:
X X
2
xn
f = 1 +- +-+ . . . +- sunt simple.
1! 2! n!
62. Sa se arate prin inductie ca radicinile ecuatiei 1 +X+ x(x +
1
) +
1! 2!
x( x + 1) . . . ( x + n - 1) _ N-
+ ... + - 0, n E , sunt -1, -2, -3, ... , -n.
n!
63. Fie ecuatia x
3
+ x + m = 0, unde m E R. Sa se determine m astfel
in cat xi + x; + xi = 10 , unde xl' x
2
, x
3
sunt radacinile ecuatiei.
64. Se considera ecuatiile x
3
+ ax
2
+ bx + c = 0 ~ i y
3
+(b + c)y
2
+ (c+
+ a)y + a + b = 0, avand radacinile xl' x
2
, x
3
, respectiv y1' y
2
, y
3
. Sa se
determine a, b, c astfel incat y
1
= x
1
+ 1, y
2
= x
2
+ 1, y
3
= x
3
+ 1.
65. Fie ecuatia x
4
+ m
2
x
3
+ 3x + 1 = 0,. unde 1n E R. Sa se arate ca
oricare ar fi m e R, aceasta ecuatie are o radacina in intervalul [ -1, 1].
66. Sa se rezolve ecuatia x
4
- 5x
3
- 30x
2
+ 40x + m = 0, ~ t i i n ca ra-
dacinile sunt in progresie geometrica.
67. Se da polinomulf = X
3
+ mX
2
+ 2X + m- 1, unde mE R.
a) Sa se calculeze e(m) = x; + x; +xi in care xl' x
2
, x
3
. sunt radaci-
nile ecuatiei f(x) = 0.
b) Sa se determine valorile parametrului m astfel in cat E(m) >
2
>3(xtXzX3) .
c) Sa se determine m astfel in cat polinomul f sa se di vida 1a X - 1 i
106
sa se rezolve ecuatia.f(x) = 0 in acest caz.
68. Sa se arate ca polinomul J = Jt + 12X - 5 are doua radacini a ca-
ror suma este egaia cut; sa se rezolve ecuatia.
69. Fie polinomul f = X' - 2X
3
+ X
2
+ nX + p.
a) Sa se determine n p astfel incat X
2
+ 1 sa divida pe f
b) Daca g este catul impartirii lui/ Ia X
2
+ 1, sa se calculeze g(1) +
+ g(2) + ... + g(n ).
70. Fie polinomulf = aX
3
+ bX
2
+ eX+ d. Sa se determine a, b, c, d
astfel incat.f(1) + .f(2) + ... + .f(n) = n
4
, oricare ar fin E N.
71. Sa se arate ca ecuatia x
3
+ 3x - 2 = 0 are radacina reala
V J2 + 1 - V J2 -1 . Sa se ca celelalte dona radacini sunt
72. Sa se arate ca ecuatia x
3
- 3x - 2 J2 = 0 are radacina reala
VJ2 +1 +V.fi -1.
73. Sa se arate ca ecuatia x
3
- 3x - 2 .J3 = 0 are radacina reala
VJ3 -J2 +VJ3 +.fi.
74. Sa se rezolve in multimea C, ecuatia l - (3 + 2i)i + (5 + 7i)z -
- 6(1 + i) = 0 ca admita 0 radacina reala.
7 5. Fie polinomul f = Jt + aX
3
+ bX + c.
a) Sa se arate ca nu exista valori ale lui a, b, c E R astfel ca f sa se
di vida Ia X
3
- X.
b) In cazul cand .f(O) = .f(1 ), sa se determine a, b, c astfel ca polino-
mul f sa aib1i radacina ( 1 + i .J3) in acest caz sa se determine celelal-
te radacini.
76. Sa se determine m sa se rezolve ecuatia 2x
3
+ m.l + 4x + 4 = 0,
ca are"o radacina dubla.
77. Fie ecua{ia x
3
+ px
2
+2p
2
x + 3p
3
= 0. Sa se arate ca
(
3 3 3)
3
( 3 3 3)2
16 x
1
+ x
2
+ x
3
+ 27 x
1
+ x
2
+ x
3
= 0.
78. Sa se arate ca daca x, / y, z sunt numere complexe satistacand
1 1 1 -
conditiile: x + y + z = 0, - +- +- = 0 atunci exista a E C astfel in cat
X y Z
6 6 6 2 2 2
x +y +z =axyz.
79. Sa se a, b, c astfel ca aceste numere sa fie radacinile
3 2 b 0
ecuatiel x - ax + x + c = .
107
80. Fief e R[X] cu proprietatea di .f(a) > 0, pentru orice a e R.
Atunci exista doua polinoamef
1
,J; e R[X] astfel incat f = f/ + h
2
.
81. Fief un polinom cu coeficienti intregi a e Z. Daca .f(a)
f(a + 1) sunt numere impare, atuncifnu are radacini intregi.
82. Fie f un polinom cu coeficienti Presupunem ca f ia
valoarea + 1 pentru eel putin . patru numere intregi distincte. Atunci
pentru orice a E Z, .f(a) :t:. -1. Afirmatia ramane adevarata daca f ia
valoarea + 1 numai pentru trei numere intregi distincte?
83. Fie fun polinom nenul cu coeficienti intregi.-Daca exista eel pu-
tin patru numere intregi distincte a, b, c, d astfel incat.f(u) = f(b) = .f(c) =
= .f(d) = 12, atuncif(k) :t:. 17,' (V) k e Z.
84. Fief un polinom nenul cu coeficien(i intregi. Daca exista eel pu-
tin patru numere intregi a, b, c, d distincte astfel incat.f(a) = f(b) = .f(c) =
=.f(d) = 2. sa se arate ca.f(k).:t:. 1, 3, 5, 9. 11, (V) k e Z.
85. Polinomul.f(X) e Z[X] are trei radacini intregi care dau resturi
distincte prin impaqirea Ia 3. Sa se arate ca pentru orice n e Z, f(n) este
divizibil cu 3.
86. Sa se rezolve ecuatiile, ca admit radacini independente de
m:
a) x
4
+ mx
3
+ (2m + 3)x
2
+ 3mx + 6m = 0, m E R;
b) x
4
+ 2x
3
+ (m - 1 )x
2
- 2x - m = 0, m E R.
87. Fie ecuatia x
3
+ 3x
2
- 5x + 1 avand radacinile xl' x
2
, x
3
. Sa se de-
termine ecuatia de gradul 3 care are radacinile yl' y
2
, y
3
daca:
x2 + x3 x3 + xt xt + x2
a) Yt = , Y2 = Y3 =
x
1
x
2
x
3
X X XX XX
b) Yt = 2 3 + 1 ' Y2 = _1 _3 + 1 ' Y3 = _1_2 + 1 ;
x
1
x
2
x
3
1 1 1
c) Yt = 1 + -2 Y2 = 1 + -2 Y3 = 1 + -2 ;
xt x2 x3
d) Yt = x2 + x3, y2 = xt + x3, y3 = xt + x2;
e) Yt = Y2 = xtx3, Y3 = x1x2;
1 1 1
f) Yt = Y2 = Y3 = ---
x2 + x
3
x
1
+ x
3
x
1
+ x
2
88. Fie ecuatia x
3
- 3x + 1 = 0 avand radacinile x
1
, x
2
, x
3
. Sa se deter-
mine ecuatia de gradul 3 care are radacinile yl' y
2
, y3, unde:
108
a) YI = x2 + x3 + kxl' Y2 ==xi + x3 + kx2, Y3 =xi + x2 + kx3;
b)
_ 2 _ 2 _ 2 X
YI -xi - X2X3' Y2 - X2 - xix3' YJ - X3 -xi 2'
)
2 2 2 2 2 2
c YI = X2 + X3 ' Y2 = xi + X3 , YJ = X1 + X2
89. Fie ecuatia x
3
- x
2
- 5x + 1 = 0 cu radacinile xl' x
2
, x
3
. Sa se de-
termine ecuatia care are ca radacini numerele yl' y
2
, y
3
date de
Yi = X;
2
+ X; - 5 ' i = 1' 2, 3.
90. Fie ecuatia x
3
- px + q = 0. Sa se calculeze in functie de p q
2 2 2 2 2 2
xi + x2 x2 + x3 xt + x3
expresia E = + + ___:;_ _ __:::,_
2 2 2
x3 xt x2
91. Fie a o radacina a ecuatiei x
3
- x- 1 = 0. Sa se gaseasdi un poli-
nom nenul, cu coeficienti intregi, care sa admita radacina b = 2a
2
- a.
92. Fie ecuatia x
4
- 2x
3
+ 3x
2
- 4x + 1 = 0. Sa se calculeze
3 3 3 3 d Xd"" 1 ..
xi + x
2
+ x
3
+ x
4
, un e xl' x
2
, x
3
, x
4
sunt ra actm e ecuatiet.
93. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2x
4
- x
3
+ 39x
2
+ 18x +54= 0, daca x
1
= 3.[i;
b) 6x
4
+ x
3
+ 52x
2
+ 9x- 18 = 0, daca x
1
= 3i;
c) 15x
4
+ 23x
3
+ 544x
2
+ 828x + 144 = 0, daca x
1
= 6i;
d) x
4
- 7x
3
+ 19x
2
- mx + n = 0, m, n, E R daca x
1
= 2 + i;
e) 2x
6
- x
5
- 5x
4
+ 2x
3
+ 20x
2
- 9x- 9 = 0, daca x
1
= .J2 + i;
f) x
5
- 56x
4
- 10x
3
+ 560x
2
+ x- 56= 0, daca x
1
= .J5 +.fi;
g)x
4
-(63-64v'3}x
3
-(6s+J3)x
2
-(63-v'3)x+64+64J3 = 0,
daca x
1
= 1 + ..fi
h) 3x
3
+ (3i- 4)x
2
- (4i- 1)x + i = 0, daca x
1
= -i;
i) x
3
- 2x
2
+ nx + p = 0, daca xi = 1 + .J2 ;
j) x
4
- 7x
3
+ 21x
2
+ax+ b = 0, daca xi = 1 + 2i;
k) x
4
+ x
3
+ mx
2
+ nx + 1 = 0, daca x
1
= -2- ..fi.
94. Fie polinomul f = Jt + 2X
3
+ mX
2
+ nX + p. Sa se determine m,
n, p astfel Ia X- 1 sa dea restul -15, iar ecuatiaf(x) = 0 sa
ai ba o radacina ega Hi cu -1 + i.
95. Sa se arate ca daca p, q sunt numere reate astfel 4p
3
+
109
+27q
2
< 0. atunci radacinile ecuatiei x
3
+ px + q = 0 sunt reale.
96. Sa se rezolve ecuatiile bipatrate:
a) x
4
- (2m
2
- 1)x
2
+ (41n
2
- 6) = 0; b) x
4
- 13x
2
+ 36 = 0;
c) x
4
- 20x
2
+ 96 = 0; d).x
6
- 19x
3
- 216 = 0;
e) x
4
- (2m+ 1)x
2
+ m
2
+'m = 0; t) x
4
- (m + 1)x
2
+ m = 0.
97. Sa se rezolve ecuatiile reciproce:
4 3 2 -
a) 2x + X + X + X + 2 = 0;
b) 4x
4
+ 5x
3
+ 2x
2
+ 5x + 4 = 0;
c) x
5
+ 2i + 3x
3
+ 3x
2
+ 2x + 1 = 0;
d) 2x
5
+ 4x
4
+ 2x
3
+ 2x
2
+ 4x + 2 = 0;
e) 2x
3
+ 7 x
2
+ 7 x + 2 = 0;
t) x
3
+ 8x
2
+ 8x + 1 0.
98. Sa se rezolve sa se. discute ecuatia:
-- x
6
- (m- 1)x
4
+ (m- m
2
)x
2
+ 21n- m
2
= 0, m E R.
99. Sa se rezolve sa se discute ecuatia:"
x
4
+ x
3
+ x
2
+ 1nx + m
2
-= 0, m E R.
100. Sa se rezolve ecuatia (x
2
+ 1)(x- 1)
2
= ax
2
, a E R. Discutie.
101. sa se rezolve x
4
+ ax
3
+ bx
2
+ acx + c
2
= 0, unde a. b, c E R.
102. Fie z E C. Sa se arate ca ecuatia in X, (x + zt- (x + zf = 0 are
toate radacinile reale.
103. Fief= a
0
+ +_ azX
2
+ ... + a)(', unde ai E R (0 < i < n).
Daca 0 < a
0
<at < a
2
< ... <a", atunci oricare ar fi radacina a (reala sau
complexa) a luif, a vern I a I < 1.
104. Fie Z[XJ multi mea polinoamelor cu coeficien!i numere lntregi,
pun numar intreg prim g E Z[X]. Daca p IJg => p If sau pI g.
105. Fief E Z[X). Notam cu c(j) = eel mai mare divizor con1un al
coeficientilor luif Dacaf, g E Z[X] sa se arate di c(Jg) '= c(j) c(g).
106. Criteriullui Einstein: Fief= a
0
+ a
1
X + ... + a)t (n > 1 _) un po-
linom din ZrXl astfcl incat r(j) = I. Presupunem di cxista un numar
primp astfeli'ncat pI ai, ('V) 0 < i n - 1. p nu divide pc a" p
2
nu divi-
de pe a
0
. At unci f nu se poatc scrie ca produsul a doua cu co-
intregi.
107. Daca p este un numar prim, polinomul X! t +
2
+ ... + X+ 1
nu sc poatc descompune In produsul a doua polinoa1ne cu coeficicnti
intregi.
108. Sa se arate ca polinomul X
52
+ X
5
t + X
50
+ ... + X
2
+X+ 1 nu se
110
poate scrie ca produsul a doua polinoame cu coeficienti intregi.
109. Sa se arate ca polinomul )(' - 120 (n > 1) nu se poate descom-
pune in produsul a doua polinoame cu coeficienti intregi.
110. Sa se arate ca polinomulf = X
3
+ pX
2
+ pX + p, unde peste un
u r n H r ~ DU]lOate fi scris ca produsul a dona poJinoame CU coeficien!i intregi.
111. Sa se arate ca polinomul X
2
n + 1 nu se poate descompune in
pro<Iusul a doua polinoame cu coeficienti intregi.
112. Sa se determine. numerele intregi a, b astfel incat polinomul
Jt + aX
2
+ bX + 1 sa se descompuna in produsul a doua polinoame de
grad mai mic decat patru, cu coeficienti numere intregi.
113. Sa se arate ca polinomulf = (X- a
1
)(X- a
2
) ... (X- a,.)- 1, unde
a
1
, a
2
, ... , an sunt numere intregi distincte, nu poate fi scris ca produsul a
doua polinoame de grad mai mic decat n, cu coeficienti intregi.
114. Fie polinomulf = X
3
+ aX
2
+ bX + e (a, b, e e Z) astfel incat
ae + be este numar impar. Sa se arate ca acest polinom nu se poate scrie
ca produsul a dona polinoame de grad mai mic decat 3, cu coeficienti intregi.
2
115. Sa se arate ca ecuapa x
4
+ ax
3
+ bx
2
+ex+ 1 ~ 0, unde a, b, e e R
~ i a - 2b < 0, nu are toate radacinile reale.
1 6
2 993
1 . Fie a
0
, ai, ... ,a
1986
coeficientii polinomului (1 + x + x ) , ak
fiind coeficientullui xk, 0 < k < 1986 .
Sa se arate ca a
0
+ a
2
+ ... + a
1986
este un numar par.
117. Fie al' a
2
, , an, an+t numere complexe distincte i e
1
, e
2
, ,en ,
en+t numere complexearbitrare. Sa se arate ca polinomul
J = c,(X- a,)( X -a
2
) . (X -a,_, XX -a,.J .. (X -an.,)
i=l (a;- at)(ai- a2) ... (ai- ai-t)(ai- ai+l) ... (aj- an+])
este unicul polinom de grad < n astfel incat
.f(a;)=e;, (\1') i = 1, 2, ... , n + 1.
118. Fie fo, fl' /
2
, ... , .!,. polinoame cu coeficienti compleci, astfel
A A df-
0
0 <
0
<
tncat gra i- 1, _ 1 _ n.
a) Dacaf este un polinom din C[X] astfel incat gradf < n, atunci e-
xista in mod qnic numerele complexe A
0
, A
1
, ... , An, astfel in cat f = A
0
fo +
+ Al/1 + + Anjn;
b) Daca f E C[X] i a E C, sa se arate ca f este de forma
_ X -a (x -a)
2
(x -a)"
f- <X.o +a. I 1! + a.2
2
, + ... +an n!
111
unde a.; E C(O < i < n).
119. Fie numerele al' a
2
, ... , an+J numere complexe distincte doua
dite dona ~ i c
1
, c
2
, ... , cn+J numere complexe arbitrare. Sa se arate ca e-
xista un unic polinom f de grad < n de forma f = a.
0
+ a.
1
(X- a
1
) +
+a.2(x- a])(x- a2)+ ... +a.n(x- a])(x- a2) .. (x- an) astfel incat_.f(a) =
= ci, 1 < i < n + 1.
120. Sa se determine valorile lui a astfel incat ecuatia
(x- a
2
)(a(x- a )
2
-a -1} + 1 = 0
sa aiba mai multe radacini poziti ve decat negative.
121. Sa se determine valorile lui a astfel incat ecuatia
( ( x - a)
2
- 2a - 4 }( x - a)
2
: 2a + 3 = 0
sa aiba mai multe radacini negative decat pozitive.
122. Sa se arate ca ec11:atia algebrica
..
n n-1 n-2 O
X +a
1
x +a
2
x + ... + an_
1
X +an = ,
astfel incat ak E {-1, 0, 1 }, 1 < k < n, nu are radacini reale de modul > 2.
123. Daca xl' x
2
, .. , xn_
1
sunt radacinile diferite ale ecuatiei xn- 1 = 0,
sa se demonstreze ca:
1 1 1 n-1
--+ . + ... +------
1-x] 1-x
2
1-xn-J 2
124. Fief E C[X], un polinom de grad n, astfel incatf(O),.f(1), ... j(n)
sunt numere intregi. Sa se arate ca (\1') k E Z,.f(k) E Z.
125. Sa se arate ca functiaf: R- R,f(x) = lxl nu este polinomiala.
' 126. Fie_! E Z[X], un polinom care admite o r d ~ c i n intreaga. Sa se
arate pentru orice numar natural n,./{0)/(1) ... f{n) este divizibil cu (n + 1 )! .
Capitolul XIV
PERMUTARI
1. Sa se calculeze cr't ~ i 'tcr daca :
a cr-(1 2 3 4J 't-(1 2 3
) -4 31 2' -3 4 2
112
c 2
3
cr=G
2 3
4} T=C
2 3
;) ;
-r-
2 '4 3 1 4
2 ' 4
1 3
d) cr = G
2 3
4} T=C
')
3
;) .
.....
1 4
3 ' 3
4 1
--
2. Sa se calculeze puterile cr, cr
2
, cr
3
, ... , in cazul ca :
a)cr = C
2 3
cr = G
2 3
cr=G
2 3

1 4 4 I 3 2
' 2
d cr=(1 2 3 4).
) 4 3 1 2
3. Sa se determine pennutarea X E s4 astfel incat
.(1 2 3 4)x(l 2 3 4) = (1 2 3
3 412 412 3 2 3 4
4. Dacil cr = G
4) "" 123 210 145
1
sa se calculeze. cr ; cr ; cr .
5
(
1 2 3 4) "' 100 151 651
. Daca cr =
4 1 3 2
. sa se calculeze cr ; cr ; cr .
6. Sa se determine de inversiuni i signatura pentru fiecare
din permutarile urmatoare:
a) cr = G
2
cr = G
2 3
;) ; c) cr = G
2 3

1 4 1 4 3
d) cr = G
')
3 4
cr = G
2 3 4

....
5 2 1 1 4 2
f) cr=G
2 3 4 5
:) ; g) cr = G
2 3 4 5
:) .
6 1 2 4 4 2 1 3
7. Fie permutarea u = G . sa se arate ell nu existii nici 0
permutare x E S
4
, astfel incat x
2
= u.
8. Fie permutarea u =
(
1 2 3
7 6 5
4 5 6 J
4 3 2 1
. Sa se arate ca nu e-
nici o permutare x E S
7
, astfel incat' x
2
.= u.
113
(
1 2 3)
9. Fie peunutarea u = . sa se detetmine X E S3, astfel incat x
2
= u.
3 1 2 .
10. Fie permutarea u = G
2 3
Sa se determine X E S
4
, ast
3 2
1 A A 2
e 1ncatx = u.
. (1
2 3 4 5 6
) . sa se determine i si j 11. Pte permutarea cr =
6 4 3 1
J
1 .
astfel incat cr sa fie 0 permutare para.
12. Fie permutarea cr = G
2 3 4 5 6 7 8
J . sa se determi.
7 1 1 2 8
J
3 '
ne i si j astfel incat permutarea cr sa fie impara.
13. Fie permutarea cr E S2n,
(
1 2 3 4.... n n + 1 n + 2 ....
cr=
1 3 5 7.... 2n - 1 2n 2n - 2 ....
Sa se determine numarul inversiunilor permutariicr. Sa se determine
n astfel incat cr sa fie para (respectiv impara).
(
1 2 3 4 5)
14. Fie permutarea cr = .
3 5 1 2 4
Sa se determine toate permutarile X E s5 astfel incat xcr = crx.
15. Fie numarul de cinci cifre a
1
a
2
a
3
a
4
a
5
unde : a
1
= 6, a
2
= 4,
a
3
= 2, a
4
= 5, a
5
= 1. Sa se calculeze suma L:aa(t)aa(l)aa(J)aa(
4
)aa(s) .
<rESs
16. Fie numarul 64251. Facand toate permutarile posibile ale cifre-
lor acestui numar obtinem 120 numere distincte. AI catelea numar in or-
dinea crescatoare din cele 120 de ocupa numarul64251?
17. Fie numarul 45251. Cate numere distincte obtinem pennutand
toate cifrele acestui nwnar? Sa se calculeze swna tuturor acestor numere.
18. Se dau numerele reale strict pozitive a
1
< a
2
< ... <an. Pentru ce
n ( 1 J
permutare cr E sn produsul p G = n a; + -s - este maxim? (r s sunt
r=1 ' a<r(i)
doua numere naturale> 1).
19. Se dau numerele reale strict pozitive a
1
< a
2
< ... <an.
114
n 1
a) Pentru ce permutare cr E sn suma Su= L este maxima?
i=I aiacr(i)
n 1
b) Pentru ce permutare cr E S n suma S u = L este minima?
i=I aiacr(i)
20. Se dau numerete reate a
1
< a
2
< ... <an.
n
a) Pentru ce permutare cr E Sn suma Su= Laiacr(iJ este maxima?
i=1
n
b) Pentru ce permutare cr E Sn sumaS u = La;acr(i) este minima?
i=1
21. Se dau numerete reate a
1
< a
2
< ... <a,.
a)-Pentru ce permutare cr E Sn stima S u = t (a; - acr(i) r
1=1
este maxima?
. " 2
b) Pentru ce permutare cr E Sn suma Su= L:(a; -acr(i)) este minima?
i=1
22. Se dau numerete reale strict pozitive a
1
< a
2
< ... <a,. Sa se de-
termine permutarea cr E S, astfet in cat sa a vern
alacr(1J < < ... < a,acr(n}.
23. Sa se determine toate permutarile cr E S, care au doua inversiuni
precum numarutlor.
24. Sa se arate di orice permutare cr E S, este un produs de. transpo-
zitii de forma : (1 2), (1 3), (1 4), ... ,(1 n).
25. ar fi pennutarea cr E S,. sa se arate ca
l
II cr(k) > II l
I 2 -I-.
k=J k k=l k
Capitolul XV ,
MATRICE
1
1. Fie A= 2
0
1
-,
2 . Dacafi:X) =X:+ 2X + 1
3
; sa se. calculezef(A).
-1 4 1
115
2. Fie matricile:
A= G
Daca.ftX) = 2X
2
- 5X + /
2
, sa se calculezef(A) + f(B)
3. Fie matricea:
(
0 -a)
A= a
0
. Sa se calculeze A".
4. Fie matricea:
0 a b
0 0 c . Sa se calculeze A".
0 0 0
5. Fie matricea:
a 0 0
A = b a 0 , a, b, c E R.
c b 0
Sa se calculeze A", unde n EN, n > 2.
1 1 a
6. Fie matricea A= 0 1 1 . Sa se calculeze A".
0 0 1
7. Fie matricea:
0 ex e-x
A= e-x 0 0 . Sa se calculeze A", n EN*.
0 0 0
8. Se considera matricea:
A = . Sa se calculeze A".
(
a b ) . .
0 a+b
9. Se considera matricea:
-a a a
A= a -a a . Sa se calculeze A".
a a -a
116
a a b
10. Daca A = 0 a a sa se calculeze A".
0 0 a
11. Fie matricea A = (ao Oj . Sa se calculeze I A k
~ I k=}
X 0 X
11
12. Fie matricea A = 0 y 0 . Sa se calculeze L A k .
k=l
X 0 X
13. Sa se gaseasdi matricea X = ( X y) astfel incat X
2
- 4X +
-y X
+131
2
= 0, unde /
2
= ~ ~ ) .
14. Fie matricile A = ~ ~ ) , X= ~ ;) . Sa se determine u i v
astfel incat AX = XA.
a 0 a
15. Fie matricea A = 0 0 0 , unde a este un numar real nenul.
a 0 a
'
Sa se determine a atfel incat egalitatea A" = A sa aiba Joe pentru un
anumit numar natural n.
16. sa se afle matricea A, astfel indit A
2
= ( ~ ~ ) .
17. Sa se afle matricea A, astfel incat A
4
= (
0
-1
~ ) .
18. Dacii (: ~ )
2
= C ;) i a, b, c, d sunt in progresie aritmeti-
ca, atunci m - l, p - m, q - p sunt in progresie aritmetica.
19. Daca A = ~ J, se cer toate matricile X care au proprietatea
XA =AX.
20. Sa se rezolve sistemul
117
r I 8
-7
3X-2f= -2 3 4
5 ~
.
1
'
3 9 -6
X, Y E M
3
(R).
4X-Y= -1 4 7
(
10 1 3
0 a 0
21. Fie .f(x) = x
2
- 4x + 4/
3
. Daca A = 1 0 1 sa se determine a,
1 0 1
3 4 -1
astfel in cat f(A) = -3 3 -3
-3 -1 1
22. Fie A o matrice patratica de ordinul 3, avand elementele numere
naturale. sa se detennineA, astfel incat sa avem egalitatea (1 2 4) A= (3 1 2).
23. Fie A o matrice de tipul (4, 3) avand elementele numere
naturale. Sa se determine aceasta rna trice. astfel in cat sa a vern
24. Sa se determine matricele A e M
2
(R) astfel incat A
2
+ A + /
2
=
=0
2
Sa se arate di A este inversabiHi ~ i sa se afle in versa sa.
25. Fie A, B e M (R), n e N, n > 2, astfel incat AB = BA. Sa se
n
arate ca:
a) Akii = IiAk, oricare ar fi k, lEN;
m
b) (A+ B)m = L C ~ A m i li oricare ar fi m EN*.
i=O
0 1 2
26. Fte A = 0 0 3 e M
3
(R). Sa se calculeze (/ + At unde n e N*.
0 0 0
118
27. Fie A, B E M (C). Notaro [A, B) = AB - BA. Sa se arate di:
n
i) [A, A] = 0; ii) [A, B] = -[B, A]; iii) [A, [B, C]] + [B, [ C, A]] +
+[C, [A, B)]= 0, ('V) A, B, C E Mn(C).
28. Cu notatiile din problema 27, sa se arate ca daca A, B, C E
EMn(C) atunci [[A, Bf, C] = 0.
29. Fie A E Mn(C). Daca AB = BA oricare ar fi B E Mn(C), sa se a-
rate ca A =a/, unde I este matricea unitate.
n n
30. Sa notam cu M multimea tuturor matricilor de tipul (m, n) in
care toate elementele sunt numerele + 1 sau -1 i astfel incat produsul
numerelor de pe fiecare linie i de pe fiecare coloana sa fie + 1. Sa se
calculeze numarul elementelor multimii M.
31. Oricare ar fi matricile AI, A2, A3, A4 E MiC) sa se arate ca
L ( cr )Aa(l)Aa(2)Aa(3}Aa(4J = 0 .
aES
4
32. Pentru orice matrice A = (aij }tsi;;n de ordinul n, notam cu
ls;sn
n
Tr(A) = L,a;; (fr(A) se numete unna matricii A). Sa se arate di:
i=l
1) Tr(A. +B)= Tr(A) + Tr(B), ('V) A, B E Mn(C);
2) Tr(a.A) = aTr(A), ('V) a E C i A E Mn(C);
3) Tr(AB) = Tr(BA), ('V) A, B E Mn(C);
4) Tr(UAU -t) = Tr(A), ('V) A, B EM (C) i ('V) U inversabila.
n ..
Capitolul XVI
DETERMINANT!
1. Pornind de Ia definitia determinantului, sa se. determine semnul
urmatorilor termeni:
a)an a24 a3t a45 a52; b) at4 a23 a3t a42 a55; c) at6 a21 a32 a45 a53 a64;
d) an a26 a32 a44 a5t a6s
2. Sa se determine i i j astfel in cat termenul a
12
a
2
; a
34
a
4
j a 5
1
sa intre
cu semnul +in dezvoltarea determinantului de ordinul 5.
3. Care dintre produsele urmatoare apar in dezvoltarea determinan-
tului de ordinul 6:
a) an a2t a34 a56 a62; b) an a2t a34 a45 a5t a62; c) a12 a23 a35 a4t as2 a64?
119
4. Folosind numai definitia deteminantului, sa se determine
coeficientii lui Jt X
3
in dezvoltarea uimatorului determinant:
3X -X 1 -1
1 -2X 2 1
3
1
2
1
X 4
1 X
5. Folosind numai definitia deteminantului, sa se calculeze:
1 -a a a.... a
0 2 -a a.... a
0 0 3 -a.... a
0 0 n
6. Folosind numai definitia deteminantului, sa se arate ca:
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
5 2 0 0 0 =0.
6 1 0 0 0
3 1 0 0 0
7. Folosind proprietatile determinantilor, sa se demonstreze urma-
toarele egalitati:
8. a) Dadi un determinant de ordin n are n
2
- nJ + 2 elemente egale,
atunci determinantul este nul. b) Sa se arate ca exista determinanti ne-
nuli de ordinul n are n
2
- n + 1 elemente egale.
9. Sa se arate ca daca un determinant de ordinul n are n
2
- n + 1
. '
elemente nule, atunci determinantul este nul.
X 1 1
10. Sa se rezolve ecuatia 1 x 1 = 0, a E R.
4a
2
-5a 4x
120
sin
2
x cos
2
x sin2x
11. Se considedi cos
2
x sin
2
x sin2x .
1 +sin2x -1 1
Sa se dezvolte determinantul, punand rezultatul sub o forma mai simpla.
I
x
3
x
2
x 1
12. Sa se rezolve ecuatia
1 2 -1 1
=0.
-1 1 5 3
4 1 0 0
2 2 2
2 +3 2 +2 2 +5
l+x 1+x 1+x.
13. Sa se arate ca -2x 1-5x -3x =0.
4 7+x 5
14. Se considera .f(x) = .J1 + cosx , g(x) - .J1 + sinx, h(x) =
= .J1- sinx . Sa se arate ca oricare ar fi tripletul a, b, c E [0, 1t I 2]
a vern:
f(a) g(a) h(a)
f(b) g(b) h(b) = 0.
f(c) g(c) h(c)
15. Sa se calculeze determinantul, scriind rezultatele sub forma de
produs:
a2
(a+l)
2
_(a+ 2)
2
b2
(b+1)
2
(b+2)
2
'
2
( c + 1 )
2
( c + 2)
2
c
16. Sa se arate ca:
1 +x
1
x2
xJ ......
xn
xl
1+x
2
xJ ...... x
n
~
121
17. Daca numerele
an
1
an
2
.... ann sunt divizibile cu N, atunci determinantul
este di vizibil cu N.
ani
an2 ......
ann
1
2 n-1
X X X
1
a I
a2
n-1
1
.. .... a I
18. Sa se rezolve ecuatia 1
a2
2
a2
n-1
...... a2
=0.
1
an-1
2
an-]
. n-1
... an-]
co
m
c]
m
...... C!
19. Daca p < m, atunci
c ~ l c ~ l
...... C!+]
= 1.
c ~ p c ~ p
...... C!+p
20. Fie ecuatia algebrica xn + a
2
xn-
2
+ a
3
xn-J + ...... +an = 0 cu a
2
, ... ,
a E C. Sa se calculeze determinantul
n
...... xn
.... XI
xn XI x2
..... xn-1
Unde XI' X
2
, .... , Xn SUDt radacinile ecuatiei date.
21. Sa se calculeze detenninantul de ordinul n:
a b 0 0 0 0 0
c a
'b
0 0 0 0
0 c a b 0 0 0
D =
, n > 3.
n
0 0 0 0 c a b
0 0 0 0 0 c a
22. Sa se calculeze determinantii de ordinul n:
122
a)
0 1 0 0 0 0 2 1
1 0 1 0
0 0 1 2
0 1 0 1 0 0 0 1
;b)
.o 0 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0
23. Sa se arate di
1 + XtYt 1 +XtY2
1 + XtYn
1 +X2Yn
1 + X2Yt 1 + X2Y2
24. Sa se arate di
1 a hb-hc
1 b h h = 0
c a '
1 C hb ha
0 0
1 0
2 1
0 0
0 0
=0, n>3.
0 0
0 0
0 0
2 1
1 2
unde a, b, c sunt lungimile corespunzatoare laturilor unui triunghi, iar
ha, hb, he, sunt lungimile inaltimilor corespunzatoare.
25. Fie A, BE M (C). Sa se arate caAB =I <:::> BA =I.
" n n
26. (Formula Binet - Cauchy). Fie m, n numere naturale nenule cu
m < n. Atunci pentru orice doua matrice A M(m, n, C) i B M(n, m, C)
loc egalitatea
det(AB)=
unde A itim (respecti v este matricea patratica de ordinul m a- .
vand m coloane (respectiv m linii) egale in ordine cu coloanele (respec-
tiv liniile) de indici jl' j
2
, ... , jm ale matricei A (respectiv matricei B).
27. Fie n un numar natural nenul. At unci pentru orice doua matrice
A, B E M,(C) are loc egalitatea
det(AB) = detA det(B).
28. Fie al' a
2
, . , a,; b
1
; b
2
, .. , b, numere (n > 2). Atunci are loc
identitatea
123
29. Daca A este matrice cu 1n linii 'n coloane (m > n), atunci
det(AA) = LM
2
unde M parcurge multimea minorilor de ordin n ai lui
M
A (care sunt in numar
30. Fie matricea patratidi de ordinul n, A =
(
a .. )l"",""n unde a .. E C.
y lj
lsjsn
Consideram matricea B = (bu }Isisn unde bi. = aii , oricare ar fi i = 1, ... ,
I
<' '< I)

n;j = 1, ... , n. Sa se arate di det B = det A. .
31. Fie A, B doua matrici patratice de ordinul n, avand elementele
numere reale, astfel in cat AB = BA. Sa se arate ca: det (A
2
+ B
2
) > 0.
- (a bl
32. Fie matricea de ordinul doi A= c d) ..
i) Sa se arate egalitatea
2
A - (a + d)A + (ad- bc)/
2
= 0.
ii) Daca. exista un k > 2 astfel incat A.t = 0, at unci A
2
= 0.
33. Fie A= a .. E R, i,j= 1, 2, ... , n
'l
b b b
b b b
B= E Mn(R).
b b b
Sa se arate ca, pentru n = 2, 3: det (A +B) det (A -B) < (det A)
2
.
34. Fie A E M (C) i B E M (C), unde m > n. Sa se arate ca
m, " m, n
A I
det (AB) = 0. In particular, det (AA) = 0.
35. Fie A
1
, A
2
, ... , A multimi finite. Notam cu a .. numarul de
11 "' I)
elemente ale multimii A; r\ Aj, i, j = 1, n. A este matricea (aij

sa se arate ca det(A) > 0.
36. Fie A e M
3
.
2
(C), B e M
2
.
3
(C). Notam M = AB, N = BA.
Presupunem ca det M :t= 0, det N :t= 0 M
2
= kM, unde k :t= 0. Sa se
determine det N in functie de k.
124
37. Fie A= o matrice de ordinul n, definitii astfel:

a .. = max(i,J) oricare ar fi i,j = 1, 2, ... , n. Sa se calculeze det A.
I)
38. Fie A = o matrice de ordinul n, definita astfel:

a .. = min(i, J) oricare ar fi i, j = 1, 2, ... , n. Sa se calculeze det A.
IJ ,
39. Fie A= o matrice de ordinul n, definita astfel:

a .. = I i- jl oricare ar fi i,J = 1, 2, ... , n. Sa se calculeze det A.
I}
40. Fie A o matrice patratica de ordinul 3, ale carei elemente sunt -1
+ 1. Sa se arate ca:
a) det A este un numar par;
b) sa se determine valoarea maxima (respectiv minima) pe care o
poate lua det A.
41. Fie A o matrice patratica de ordinul 3, ale carei elemente sunt 0
i 1. Sa se determine valoarea maxima pe care o poate lua det A.
42. Fie A = (a )
1
,... ."' o matrice patratica de ordinul n, astfel in cat
:::.1,) :::.11
ai
1
E { -1. 1} oricare ar fi i, j. Sa se arate ca det A este un numar intreg
multiplu de 2
11

1

43. Sa se calculeze valoarea maxima (respectiv minima) a determi-
nantilor de ordinul4 ale caror elemente sunt -1 + 1.
Capitolul XVII
RANGUL UNEI MATRICE. MATRICE INVERSABILE
l. Sa se calculeze rangul matricelor:
-1 2 1 0 2 4
")
-1 1 -2 ......
-2 4 2 2 0 -5 5 -1 3 2
a)
-3 6 3 2 2
b)
-8 -12 10 -7 -1
-5 12 6 4 4 15 7 5 4 1
1 3 0 3 8 2 0 2 3 6
0 0 12 16 9 1 3 -4 1 -4
c) 1 3 2 1 -1
.
d) 3 3 -2 4 -7
'
1 3
--2
5 17
-
3 -3 4 5 7
4 12 6 6 5 0 6 -10
_1
4 ....
I
2. Sa se calculeze rangul matricelor unnatoare, pentru diferite valori
125
ale parametrilor :
1
")
-1 2 0. 1 1 3 1 .....
4 -1 3 0 1 a 2 -4
5
a)
5 2
b)
-1 7 -4 1 0.-1 0. 0.
3
0. 4 -2 1 1 0 10 3

1 2 4 0.

2 1
c) 1 a
")
3 c) a 3 1
-
1 2a
")
4 a

-
3. a) Cum se poate schimba rangul unei matrice, dadi se schimba u-
nul din elementele sale?
b) Cum se poate schimba rangul unei matrice. prin schimbarea ele-
mentelor unei linii ? Dar prin schimbarea elementelor a k linii?
4. Fie matricea A= (: . Dacli A este matricea adjunctli a unei
matrici A, sa se arate ca:
(A A*t =(A* At= An (A*t = (A*t A
11
, n EN.
5. Fie matricea
a b c d
-b a -d c
A=
-c d a -b
-d -c b a
unde a. b. c, d E R. Sa se demonstreze di matricea A este invcrsabiHi
d:1di si numai dadi este nenula. In acest caz sa sc inversa sa.
>
6. Sa sc <1fle dadi matricelc urmatoare sunt iuversahilc si In caz afir-
"
1nati v sa se gaseasdi in versele lor :
2
_")
l 3 -1 0
a) 2 Cl.
_,.,
, a E R b) 3 0 , a E C
1
')
2 0 0 a
-
1 -I -l 1 0 I 1
-1 1 1 -1 -I 0 1 1
c)
-1 1 1 -1
d).
.
0 -I -1
1
1 -1 -1 1 -1 -1 .,-1 0
7. Sa se afle daca matricele urmatoare, de ordin n, sunt inversabile
126
in caz afirmati v sa se gaseasca in versele lor :
at
0 0 0 0 0 0
0
a2
0 0 0 0
a2
a) ; b)
0 0
an-t
0 0
an-I
0
0 0 0
an an
0 0
1 -1 0 0 1 0 0
0 1 -1 0 a 1 0
c) 0 0 1 0 d) 0 a 1
0 0 0 1 0 0 0
a E R.
8. Sa se arate ca pentru o matrice nesingulara A de forma
0 0 0 atn
0 0
A=
in versa sa B = A -
1
este de forma
b11 b12
B=
bn-1.1 bn-1.2
bnt 0
a
n-l.n-t
0
0
0
0
at
0
0
0
0 0
0 0
0 0
a 1
9. Fie A o matrice patratica cu coeficienti Sa se demon-
streze ca, daca exista k > 2 astfel in cat A k = 0, atunci matricea I - A este
inversabila avem:
(/-Art= I+ A+ A2 + ... + Ak-t.
10. Fie A o matrice inversabila cu coeficienti Sa se de-
monstreze ca
(A-1)t = (Atrt.
11. Fie A, B, C matrice astfel incat AB = AC. Sunt oare egale
127
matricele B C ? Dar dadi A este o matrice patratica nesingulara?
12. Fie A E M(m, n, C) B E M(n, p, C). Sa se arate di rang(AB) <
< min(rangA, rangB). Sa se dedudi de aici ca, daca A E M(m, n, C) unde
1n > n, atunci det(A
1
A) = 0.
13. 0 matrice A EM (C) se involutiva daca A
2
= /
0
0 ma-
m '
trice B E Mm(C) se idempotenta dadi B
2
= B. Sa se arate di:
a) Daca B este o matrice idempotenHi, atunci matricea 2B - I este
,
involutiva.
b) Daca matricea A este involutiva, atunci matricea _!_(A + I) este
2 11 -
idempotenta.
14. Fie E matricea patratica de ordin n ale carei elemente sunt toate
11 '
egale cu 1. Sa se arate ca:
a) E
2
= nE ; b) I - E este inversabila avem
11 11 11 11
(I - E )-
1
= I -
1
E
n n n 1 n'
n-
unde I este matricea unitate de ordinul n.
11
15. Fie A EM (C) de ning 1. Sa se arate ca:
'!' 11
a) ExisHi numerele b
1
, b
2
, .... bm cl' c
2
, ... , C
11
, astfel incat oricare
ar fi i, j (1 < i < m. 1 < j < n) sa a vern a __ = b. c ..
IJ I J
b) Matricea A se_ poate scrie ca produsul XY a doua rna trice X, Y un-
de X E Mm.
1
(C), iar Y E M
1
.n(C).
16. Fie A E M
11
(C) de rang 1. Sa se arate ca:
a) exista un numar a astfel in cat A
2
=
b) dadi a':/:. -1, atunci matricea 1
11
+A e-ste inversabiHi a vern:
(I + A)'
1
=I -
1
A.
n n a+l
Sa se deduca de aici, in particular problema 5.
17. Fie A o matrice nesingulara B = XY, o rna trice de rang 1 ( vezi
problema 6). Sa se demonstreze ca daca matricea A + B este nesingulara,
inversa sa este data de formula:
(A + B)'
1
= A-
1
-
1
A-
1
BA-\
a+l
unde a= YA-
1
X.
Presupunand cunoscute matricele A -
1
, X, Y, sa se calculeze numarul
128
lnmultirilor lmpartirilor necesare pentru a trece de Ia A-
1
Ia (A+ Br
1

18. Fie A o matrice nesingulara de ordinul n A matricea care se
obtine adugand Ia un element a .. al lui A, numarul a. Sa se determine a
v
astfellncat A sa fie inversabila In acest caz sa se determine in versa sa
In functie de elementele matricei A I numarul a..
19. Fie A o mat.rice nesinguladi de ordinul f!, iar A matricea obtinuta
adagand a E C Ia fiecare element al Sa se determine a pentru care
matricea A este inversabila In acest caz sa se calculeze inversa sa In
functie de elementele matricei A
1
numarul a.
20. Sa se rezol ve ecuatiile matriceale:
a) (2 lJ . X. (1 -1J = (1 1 J .
1 2 1 1 1 -1 '
b)X- G
( 1
-I
h) 0
1
I
-1
0
1
_ ...
0 0 0
1
-0
0
1
0
0
-1 1
. X.
129
1
1
1
-1 0
1 -1
0 1
1 0 0
0
0
0 -
1
1 0 0
0 2 -1
0 -1 2
-
0 0 0
0 0 0
0 0
0 0
...... 0 0
2 -1
-1 2
Capitolul XVIII
SISTEME DE ECUATII LINIARE
1. Sa se rezolve urmatoarele sisteme de ecuatii cu ajutorul regulii lui
Cramer:
x
1
-7x
2
+8x
3
+x
4
= 16a.,
3x
1
+ 5x
2
- 3x
3
+ 2x
4
= 14cx.,
a) 2x
1
- 5x
2
+ x
3
= -26cx., b)
3x
1
- x'
2
+ 8x
3
+ x.r- 30cx.,
3x
1
- x
2
+ 4x
3
= 13cx.;
unde ex. este un parametru real.
2. Sa se afle valorile lui A pentru care sistemele urmatoare au solutii
nenule ~ i in acest caz sa se rezolve :'
x + y +z +t = 0,
"Ax+ y+z = 0,
X+ (1 +A )y + z + t =' 0,
a) b) x + Ay + z = 0,
x + y + ( 2 + A )z + t = 0,
c)
x + y +z +t = ~
X + 4 y + Z - 2t = 0,
2x - 5 y - 4 z + 2t = 0,
5x + 3y- 3z + 4t = 0,
2x - AY - 2z = O
. '
x+ y+Az = 0;
13x-5y-6z =Ax,
c) 16x-7y-8z=Ay,
16x -6y-7z = AZ;
3. Sa se decida daca sistemele urmatoare sunt compatibile ~ i in acest
caz sa ~ rezolve :
130
a)
x+y = 3,
x+2y = 5,
2x+y=4,
2x + 3y = 1
. ,
x+2y- 3z = 1,
b) 2x + y - 2z = a,
x+ y+z = 3;
X + y + Z + t = 10,
(ex. E R);
{
x+v+z=l.
) .
c x- y + 3z = -1;
X + y - Z - 2t = -8,
d)
5x + 5 y - z - 4t = -4,
x + y + 3z + 4t = 28.
4. Sa se determine relatia dintre parametrii .a b, pentru care siste-
mul unnator este compatibil
X- 3y+4 = 0,
x + y -4ab = 0,
(a
2
+ 1)x- (2ab + 1}y + b = 0.
5. Sa se rezolve sistemele urmatoare. Discutie, dupa parametrii reali
a
cx.xl + x2 + x3 = 4, cx.xl + + x3 = 1,
a) (ex.+ 1}x
1
+(P + l}x
2
+ 2x
3
= 7,
x
1
+ 2Px
2
+ x
3
= 4;
b)
X1 + Px2 + CX.X3 = 1;
( 3 - 2cx. }x
1
+ ( 2 - a )x
2
+ x
3
= a,
c) (2- a )x
1
+ ( 2- a )x
2
+ x
3
= 1,
x
1
+ x
2
+ ( 2 - a )x
3
=
cx.x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ 3x
4
= p,
(2- a )x
1
+ (1 +a )x
2
+ 3x
3
+ 3x
4
= cx.p,
d)
x
1
+(3-cx.}x
2
+(2+cx.}x
3
+3x
4
= p,
3x
1
+6x
2
+9x
3
+(8+cx.}x
4
=(2+cx.)p.
6. Sa se gaseasca conditii necesare suficiente pentru ca suma a do-
ua solutii ori produsul unei solutii printr-un numar a* 1 sa fie din nou o
solutie a sistem de ecuatii liniare.
7. Sa se gaseasdi conditii necesare i suficiente pentru ca o combi-
natie liniara data, de solutii ale unui sistem neomogen de ecuatii liniare,
sa fie din nou o solutie a acestui sistem.
131
8. a) Sa se gaseasca conditii necesare suficiente pentru ca sistemul
de ecuatii
a
1
x+b
1
y+c
1
= 0,
a
2
x+b
2
y+c
2
=0,
a
3
x +b
3
y +c
3
=
sa aiba solutie unica.
b) problema pentru sistemul
aix + biy. + ci = 0 , 1 < i < n.
9. a) Sa se gaseasca conditii necesare suficiente pentru ca sistemul
de ecuatii
...
a
1
x + b
1
y c
1
z + d
1
= 0,
a
2
x + b
2
y + c
2
z + d
2
= 0,
a
3
x + b
3
y + c
3
z + d
3
= 0,
+ b
4
y + c
4
z + d
4
= 0,
sa aiba solutie unica .
.:. .
b)- problema pentru sistemul
a.x + b.y + c.z +d. = 0 1 < i < n.
I I I I '
10. l)adi a, b, c, d, e E R, sa se gaseasdi conditii necesare sufici-
ente pentru ca sistemul, de ecuatii liniare
sa aiba solutii nenule .
.:.
x = by + cz + du + ev,
y = cz + du + ev + ax,
z = du+ev+ax+by,.
u = ev+ax+by+cz,
v = ax+by+cz +du
11. Sa se gaseasdi conditii necesare suficiente pentru ca sistemul
de ecuatii liniare cu coeficienti reali
sa aiba solutii nenule.
cx.x + ay + bz + ct = 0,
ax - o.y - .fz + et = 0,
bx + fy - az - dt ::::: 0,
ex - ey + dz -at = 0
12. Se considera sistemul de ecuatii liniare
132
mx+y+z = 4,
x+2my+z = 4,
x+ y+mz = 3,
unde m este un parametru real. Se cere : .
a) Sa se rezolve sistemul in cazul in- care este compatibil determinat.
b) Sa se determine valorile lui m pentru care solutia sistemului
(x, y, z) satisface condtiile x + z > y x + y > z.
c) Sa se determine valorile lui m pentru care solutia (x, y, z) a siste-
mului are componente poziti ve.
13. Fie A E Mn(C) o matrice oarecare. Se polinom caracte-
al matricei A, polinomul PiX) = det (Xln - A). Numarul A. se
nuinete valoare proprie a matricei A daca ecuatia Ax = 'Ax are solutii
nenule. Orice solutie nenula x E Mn
1
(C) a acestei ecua{ii se
vector propriu al matricei A (corespunzator valorii proprii A.).
Sa se arate ca numarul A. este o valoare proprie a..fllatricei A daca
numai daca este radacina a polinomului caracteristic.
14. Sa se determine valorile proprii vectorii proprii ai matricelor:
2 -5 -3 4 1 1
a)
(a
o -
0
aJ
b) -J -z -3 c) 2 4 1
3 15 12 0 1 4
r 1
2 0 3 3 -1 0 0
-2 0 3 0 3 0 0
d) l 0 2 0
e)
1 0 3 1
..,
0 3 0 1 0 3 ...
15. fie A E Mn(C) o matrice, ale carei valori proprii sunt : A.h A.b ... ,
A
0
. Fie, de asemenea,f E C[X],f = a
0
Jt + a,xt' + ... + akX + ak notam
f(A)= a
0
Ak + a
1
Ak-t + ... +akA+ ak. Sa se arate ca:
n
det {f(A)) = flf(A.;).
i=t
16. Fie A E Mn(C) o tnatrice, ale carei valori proprii le presupunem
cunoscute. Sa se determine valorile proprii ale matricelor:
a) A-
1
(daca b) A
2
; c) Ak, pentru k numar natural;
d) a
0
Ak + a
1
Ak-t + ... +akA+ ak, unde a
0
, at' ... , ak E C;
133
17. Fie A E M (C) o matrice. Sa se arate ca daca x este un vector
n .
propriu al matricei A, atunci x este, de asemenea, vector propriu al ma-
tricelor:
a) A-
1
exista); b)

c) Ak, pentru k numar natural;


d) a
0
A* + a
1
Ak-t + ... +akA+ ak, unde a
0
, a
1
, ... , ak E C;
Capitolul XIX
LEG I DE COMPOZifiE. GRUPURI
1. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie *
astfel: x * y = x + y - xy, oricare ar fi x, y E R.
Sa se arate di acesta lege de compozitie este asociativa, comutativa
are element neutru. Sa se determine elementele simetrizabile.
2. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de _compozitie o
astfel: xoy = !-(.x + y- xy +1), oricare ar fix, y E R.
2
Sa se arate ca aceasta lege de compozitie este asociati va, comutati va
are element neutru. Sa se determine elementele simetrizabile.
3. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie *
prin X*Y = 2x + y, oricare ar fix, y E R.
a) Sa se studieze proprietatile acestei legi de
b) Pentru orice a E R, sa se calculeze : a
2
= a * a, a
3
= a
2
* a In
general, ak = ak _
1
* a. Sa se arate ca pentru orice n > 2. numar natural,
avem an= (2"- l)a.
4. Pe multimea [0, +oo) definim legea de compozitie *, punand
X * y =

y
2
' pentru orice X, y E ro, +OO).
a) Sa se studieze proprietatile acestei legi de compozitie.
b) Sa se arate ca lnmultirea numerelor reale este distributiva fata de
aceasta.
c) Sa se a fie x, daca
2 *X= 3.
5. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie 1_,
prin: x j_ y =

+ y
5
, oricare ar fix, y E R.
Sa se studieze proprietatile acesteia.
6. Pe multimea [0, + oo) definim legea de compozitie T astfel
134
x+ y+jx- yj
xTy= .
2
Sa se studieze proprietatile acesteia.
7. Fie a> 0 un numar fixat A= {x I x E R, 0 < x <a}. Definim
pe A o lege de compozitie o astfel
Sa se demonstreze ca:
x+y
xoy=
1 +X)'
a2
a) legea de compozitie este asociativa;
b) daca x, y, z E A x o z = y o z, atunci x = y.
8. Pe multimea M = { 1, 2, 3, 4} definim legea de compozitie *, prin
a * b = c c este restul impaqirii lui ab Ia 5.
a) Sa se asocieze tabelul de definitie al acesteia;
b) Sa se studieze proprietatile legii de
9 .. Fie A o multime inzestrata cu o lege de compozitie, notata multi-
plicati v, astfel in cat:
a) daca a, b, c E A ab = c, atunci ac = b;
b) aa =a, oricare ar fi a EA.
Sa se arate di :
a) oricare ar fi a, b E A. ecuatia ax= bare solutie unica in A;
b) daca A este finita ab -:;:. b oricare ar fi b-:;:. a, atunci aceasta are
un numar impar de elemente.
10. Pe multimea R a numerelor reale, definim legea de compozitie
*, punand:
x * y =ax+ by+ c, unde a, b, c E R.
Sa se determine a, b, c astfel incat legea sa fie comritativa asocia-
tiva.
11. Pe multimea R a numerelor definim legea de compozitie
*, prin:
x * y = xy +ax+ by + c, unde a, b, c E R.
a) Ce relatie exista intre unde a, b, c pentru ca sa fie asociati-
va?
b) Legea * este asociativa are element neutru.
c) Exista elemente nesimetrizabile?
12. Pe multimea N a numerelor naturale, definim urmatoarele doua
legi de compozitie : m 1.. n = c.n:t.m.d.c. {m, n} m T n = c.m.m.m.c.
{m, n}, oricare ar fi m, n EN.
Sa se studieze proprietatile acestor legi de compozitie .. Sa se arate
135
di:
m ..L n (n T p) :- (m ..L n) T (m ..L p),
m T n (n ..L p) = (nz T n) ..L (m T p),
oricare ar fi tn. n, p E N.
13. Pe multimea Z a numerelor .intregi, definim urmatoarele doua
legi de compozitie:
a T b = max {a b} a ..L b = min {a b}.
oricare ar fi a, b E Z.
Sa se studieze proprietatile acestor doua legi de compozitie. Sa sea-
rate ca:
a T (b ..L c)= (a T b) ..L (a T c),
a ..L (b T c)= (a ..L b) T (a ..L c),
oricare ar fi a, b. c E Z.
14. Pe multimea R a numerelor reale, definim poua legi de compo-
zitie : * si o. punand
...
x * y:.... V x
3
+ y
3
1i x o y = x + y + 1, oricare ar fix, y E R.
a) Sa se studieze proprietatile acestor doua legi de compozitie.
b) Sa se rezolve sistemul
{
X* y = -1,
X o y = 0.
15. Fie a., p unghiuri masurate In radiani. Pe multimea R a numere-
lor reale, definim legea .de componere *' prin:
x * y = x cos
2
a. + y cos
2
P. oricare ar fi x, y E R.
Sa se arate ca. oricare ar fi x, y. z E R. avem :
(x * y) + z = (x + z) * (v + z) a. + P = 7t sau I ex. - I - 7t

16. Fie M o multime cu n elemente. Cate legi de compozitie sc pot
defini pe M? Cate sunt dintre accstea? Cate au clement
neutru?
17. Pe multimea C a numerelor complexc. definirn legea de
compozitie T, prin _
z
1
T z
2
= iz
1
z
2
, oricare ar fi ::
1
E C.
Sa se arate ca multimea C* = C \ {0} este o parte stabila fata de le-
gea T, iar C* cu operatia indusa este un grup comutativ.
18. Pe multimea R a numerelor reale, definim legea de compozitie
*,punand
1
x * y = l (x + y - xy + 1 ), oricare ar fi x, _v E R.
136
Sa se arate di rnultimea R
1
= R. \ { 1} este o parte stabila fata ~ e
legea *, iar R
1
cu operatia indusa este un grup comutativ.
19. Pe multimea C a numerelor complexe definim legea de compo-
zitie o, prin:
-
z
1
o z
2
= z
1
+ z
2
- z
1
z
2
, oricare ar fi zh z
2
E C.
Sa se arate ca multimea C
1
= C \ { 1} este o parte stabila fata de
legea o, iar C
1
cu operatia indusa este un grup comutativ.
Sa -se calculeze acest grup
. . . . . . . . . .
1 o 1 o 1 o 1 o 1 ~ 1 1 o 1 o 1 o 1 o 1 o 1 o 1.
20. Pe multimea (0, +oo) definim legea de compozitie ..l, prin:
, x ..l y = x
1
n Y oricare ar fix, y E (0. +oo).
Sa se arate ca multimea A= (0, +oo) \ { 1} este o parte stabila fata de
legea ..l, iar A cu operatia indusa este un grup comutativ.
21. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie o, prin:
x o y = x + y- xy, oricare ar fix, y E R.
Sa se arate di multimea R
1
= R \ { 1} este o parte stabila fata de
legea o, iar R
1
cu operatia indusa este un grup comutativ.
22. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie
*. prin:
x * y = 2(x + y- 1) - xy, oricare ar fix, y E R.
Sa se arate ca multimea ~ = R \ { 2} este o parte stabila fata de le-
gea * iar R
2
cu operatia indusa este un grup comutativ.
23. Pe multimea Q a numerelor rationale definim legea de compozi-
tie o, prin:
x o v = x + y- xy, oricare ar fix, y E Q.
_., 2 J ...
Sa se arate ca multi mea Q
2
= Q \ { 2} este o parte stabila fata de le-
gea o, iar Q
2
cu operatia indusa este un grup comutativ.
24. a) Sa se arate ca multimea A = {z E C I z = a - b + i(a + b); a,
b E Z} este grup in raport c;u adunarea numerelor complexe.
b) Este multimea A parte stabila in raport cu inmultirea?
25. Fie k un numar natural ~ i H ={a+ bJ2 I ~ bE Q i a
2
- kb
2
= 1 }.
Sa se determine toate numerele naturale k astfel incat H sa fie parte
stabila fata de inmultire.
~
26. Fie G multimea matricelor din M
3
(R) de forma
137
a b b
Ma.b = b a b cu det (Ma.b) = 1.
b b a
Sa se arate ca G are structura de grup comutativ In raport cu
i'nmultirea matricelor.
27. Sa se arate ca multimea:
G = {(x+
4
y
2
y) jx*O, x
2
-l2y
2
=1}
-2y x-4y
impreuna cu operatia de
inmultire a matricelor formeaza un grup comutati v.
28. Fie multimea
(
G = 01). }
Sa se arate ca G impreuna cu de inmultirea matricelor este un grup neco-
mutativ. Sa se determine toate subgrupurile grupului G.
29. Exista grupuri necomutative G, avand proprietatea ca, oricare ar
. 2 2 2 2
fi x. y E G, X y = y X ?
30. Fie G un grup necomutativ. Daca a, b E G, astfel incat
a -
1
ba = b -
1
b -
1
ab = a -I , at unci a
2
b
2
= b
2
a
2
= e , a
2
= b
2

a
4
= b
4
=e.
31. Fie G un grup, notat multiplicativ, astfel incat oricare ar fi a,
b E Gsa avem (ab)
2
= a
2
b
2
. Sa se arate ca G este comutativ.
Sa se studieze comutativitatea unui grup (G, *) cu proprietatea ca
(a*b)
3
=

oircare ar fi a, bE G.
32. Pe multimea Z x Q definim legile de compozitie T, _1., in modul
urmator:
daca x = (m. a) y = (n, b), atunci x T y = (m + n, ab) x 1_ y =
=(mn, a+ b).
a) Sa se studieze proprietatile fiecareia dintre legile definite.
b) Sa se descrie elementele simetrizabile.
c) Sa se studieze distributi vitatea legii 1_ fata de T.
33. Fie n un numar intreg fixat
G= {(a, b) I a,bEZ;n I ain I b}.
138
Definim pe G urmatoarea lege de compozitie
(a, b) * (a', b') = (aa' + bb', aa'_ bb'), oricare ar fi (a, b), (a', b) E G.
Sa se decida daca G impreuna cu aceasta operatie formeaza un grup.
34. Pentru orice x E R \ { } se considerii matricea
x 0 1-x
Ax= ,0 0 0
1-x 0 x
E M,(R) ~ fie G = {A, I X E R \ g} }. sa se
arate ca G este grup in raport cu inmultirea matricelor.
35. Fie r E R, r > 0 ~ A,= {z E C II z I= r}.
I) Sa se determine valorile lui r pentru care A, este parte stabila a lui C
in raport cu inmultirea numerelor complexe ~ in acest caz sa se arate ca
A, este grup in raport cu inmultirea.
II) Fie M o submultime a lui C stabila Ia adunarea ~ inmultirea numere-
lor complexe, care include peA
1
. Sa se arate ca {a + bi a, b Z} M.
36. Fie multimea
Sa se arate caM impreuna cu operatia de inmultire a matricelor este
un grup comutativ, izomorf cu grupul aditiv al nume.relor intregi.
37. Fie multimea
010 100 001 001 010 100
G=. 00 1 ' 0 10 , 100 ' 00 1 , 0 10
010 100 010 100 001
Sa se arate ca G impreuna cu inmultirea matricelor este un grup izo-
morf cu grupul cu grupul cu s3 al permutarilor de 3 elemente.
38. Fie matricea :
0 0 0 0 1
1 0 0 0 0
A= 0 1 0 0 0
0 0 1 0 0
0 0 0 1 0
a) Sa se calculeze puterile: A, A
2
, A
3
, ... , An, .....
139
b) Sa se decida dadi A este inversabia.
c) Sa se arate ca multimea
G = {A, A
2
, A
3
, A
4
, A
5
}
formeaza un grup izomorf cu grupul multiplicativ
H {
2kn . . 2kn 1 k 5}
= COS -- + 1 Slll --, < < .
5 5
39. Pe multimea R a numerelor reate definim legea de compozitie *
astfel x * y = V xn + yn , oricare ar fi x, y E R, n fiind un numar natural
impar. Sa se arate ca (R, *) este un grup. Mai mult daca (R, +) este
grupul aditi v al numerelor reale, sa se arate ca functia
f: (R, +)- (R, *),f(a) = Va
este un izomorfism de grupuri.
40. a) Fie G
1
= { ~ ~ ) . ( ~ ~ ) . ( ~ I
arate ca G
1
impreuna cu inmultirea matricelor formeaza un grup comutativ.
b) Fie G
2
= {1, -1, i, -1}. Sa se arate ca G
2
impreuna cu inmul-
tirea numerelor formeaza un grup comutativ.
c) Fie
G, = { G ~ :J. G ~ :). G
3 4), (1 2 3 _4)}
4 3 l2 1 4 3
Sa se arate ca G
3
cu compunerea permutarilor formeaza un grup
comutativ.
d) Sa se cerceteze daca grupurile Gl' G
2
, ~ i G
3
sunt izomorfe.
41. Pentru orice t E R* se considera matricea
2 -1 -I
1 1
-1 2 -1
M = -A +-B unde A =
l 3t t
2
'
-1 -1 2
Sa se arate ca:
1 1 1
~ i B = 1 1 1
1 1 1
I) G = {M
1
I t E R*} este grup in raport cu inmultirea matricelor;
II) Grupul G este izomorf cu grupul multiplicativ R* al numerelor reale.
42. Fie G un grup finit cu un numar impar de elemente. Sa se arate
ca ecuatia x
2
= a, a E G, are solutie unica in G.
43. Sa se determine toate omomorfismele de grup de Ia grupul aditiv
(Q, +) Ia grupul S n al permutarilor de n elemente.
140
44. Sa se arate di grupurile aditive (Z. +) i (Q, +) nu sunt izomorfe.
45. Sa se arate ca grupurile aditive (Q, +) i (R, +) nu sunt izomorfe.
46. Sa se arate ca grupurile multiplicative Q* = Q \ {0} i R* = R \
\ { 0} Iiu sunt izomorfe.
. 47. Fie G o multi me nevida inzestrata cu o operatie asociati va (nota-
ta multiplicativ). Sa se arate ca G este grup ::!> ecuatiile ax = b, ya = b
au solutii in G. pentru orice a, b E G.
48. Fie Go multime finita pe care este definita o lege de compozitie
asociativa, notata multiplicativ. Daca operatia are proprietatea di,
xy = xz :::::> y = z i yx = zx :::::> y = z oricare ar fi x, y, z E G, atunci G este
grup.
*
49. Fie (R: +) grupul aditiv al numerelor reale, iar (C , ) grupul
multiplicati v al numerelor complexe nenule. Definim functia
f: R- C*
.prin.f(x) =cos 27tX + i sin 27tX. Sa se arate ca:
a) f este izomorfism de
b) Z = { x E R I f(x) = 1 }
c) lmf= {z E c* I lzl = 1}.
50. Fie G multimea tuturor irurilor x = (xtt x
2
, x
3
, .... ), unde X; E R.
Definim pe G operatia *, astfel:
Daca x = (xt. x
2
, x
3
, .... ) i x = (yh y
2
,

.... ) E G, atunci
x * Y =(xi + Yh x2 + Y2. X3 + Y3 .... )
a) Sa se arate ca ( G, *) este grup comutati v.
b) Definim functiile f, g, h, k de Ia G Ia G, astfel:
f(xl' x
2
, x
3
, .... ) = (xl' x
3
, x
5
, .... ); g(xl' x
2
, x
3
, .... ) = (x
2
, x
4
, x
6
, .... h(xl' x
2
,
x
3
, .... ) = (xl' 0, x
2
, 0, x
3
, 0, .... ); k(xl' x
2
, x
3
, .... ) = (0, xl' 0. x
2
, 0, x
3
, .... ).
Sa se arate ca f, g, h, k sunt izomorfisme de grup.
c) Sa se arate caf o h =g o k = la, g o h = f o k = 0.
51. Fie (Z, +) grupul aditi v al numerelor intregi. Sa se arate ca:
a) daca n E Z, functia q>" : Z - Z, q>"(x) = nx, este un omomorfism
de grupuri;
\
b) orice omomorfism de grupuri de Ia Z Ia Z este de acest tip;
c) exista printre acestea doar doua izomorfisme.
52. Fie G un grup comutati v i sa notam cu H multimea
H = {f If: Z- G,fomomorfism de grupuri}.
Sa se arate ca functia
_,.
q>: H- G, q>(.f) = .f(l)
este o bijectie.
141
In particular, sa se afle omomorfismele de grup de Ia grupul aditiv
(Z. +) Ia grupul aditi v (Zn, + ).
53. Fie (Q, +) grupul aditi v al numerelor rationale. Sa se arate ca:
a) daca q E Q, functia 'V : Q - Q, 'V (x) = qx, este un omomorfism
q q
de grupuri; ..
b) orice omomorfism de grupuri de Ia Q Ia Q este de acest tip.
54. Sa se arate ca singurul omomorfism de grupuri de Ia grupul adi-
tiv (Q, +) Ia grupul aditiv (Z, +) este eel nul.
55. Sa se arate ca singurul omomorfism de grupuri de Ia grupul adi-
tiv (Zn, + n > 0, Ia grupul aditiv (Z, +) este eel nul.
S6. Fie zm = { 0, 1, .... , 1} zn = {o, I, ..... , n 1} grupurile
aditive ale claselor de resturi modulo m, respectiv n. Fie multimile:
A = if I f: zm --+ Zn, f omomorfism de grupuri}
B = { a I a E Zn, ma = 0 } . Sa se arate ca :
a) dacaf E A, atunci f( 1 ) E B;
b) functia q>: A -+ B, q>(j) =f( 1 ), este bijectiva;
c) Sa se a fie, cate omomorfisme de gmpuri de Ia Zm Ia Z" exista.
57. Fie S grupul permutarilor de n elemente A c S multimea
n '{ n 11 ...
permutarilor pare de n elemente. Sa se: arate ca An este un subgrup al lui
sn i sa se determine ordinul sau.
58. Fie Gun grup cu legea notata multiplicativ si H c G o submulti-
me finita nevida a sa astfel incat, oricare ar fix, y E H sa a vern xy E H.
Sa se arate ca H este un subgrup al lui G.
59. Fie H un subgrup al grupului G i a E G un element oarecare. Sa
se arate ca multimea aHa-
1
= {aha-
1
I h E H} este un subgrup allui G.
60. Fie G un grup H, K doua subgrupuri ale sale. Atunci H u K
este subgrup <:::::> H C K sau K C H.
61. Fie (G, ) un grup. Sa se arate ca multimea
Z(G) = {a E G I ax= xa, oricare ar fix E G}
este un subgrup al lui G. (Z(G) se centrul grupului G.)
62. Fie (G, ) un grup i x, y E G. Daca xy E Z(G), atunci xy = yx.
63. Fie Sn grupul tuturor permutarilor de gradul n. Dadi n > 3. sa se
arate ca Z(Sn) = {e} (e fiind permutarea identica).
64. Fie An grupul permutarilor pare de gradul n. Daca n > 4, sa se
142
arate di Z(A) = {e}.
65. Fie n un numar natural oarecare ~ i notam cu
nZ = { nk I k E Z}.
Sa se arate ca :
a) nZ este un subgrup al grupului aditiv (Z, + );
b) orice subgrup al grupului aditiv (Z, +) este de acest tip.
66. Fie m, n E Z. Sa se arate ca:
a) mZ + nZ = {mk +nil k, IE Z} este un subgrup al grupului aditiv
(Z. + ). be asemenea, mZ n nZ este un subgrup al lui (Z, + ).
b) mZ + nZ = (m. n) Z ~ i mZ n nZ = [m, n]Z, unde (m, n) respectiv
[m. n] este c.m.m.d.c., respectiv c.m.m.m.c., al numerelor m in.
67. Fie Gun grup finit cu legea de compozitie notata multiplicativ i
Hun subgrup al sau. Pentru fiecare a E G, notam aH = { ah I h E H}.
Sa se ararte ca:
i) Daca aH n bH * 0. at unci aH = bH;
ii) Oricare ar fi a E H, aH i H au acelai numar de elemente.
68. (feorema lui Lagrange) Fie G un grup finit. Numarul de ele-
mente allui G se n u m ~ t ordinul grupului i se noteaza ord G. Folosind
problema precedenta, sa se arate ca daca H este un subgrup al lui G,
atunci
_ ord H I ord G.
69. Fie G un grup finit i a E G un element oarecare. Se n u m ~ t
ordinul elementului a. eel mai mic numar natural n * 0 astfel i'ncat
a,. = e (e fiind elementul neutru al lui G). Notam ordinul elementului a
prin ord (a). Sa se a rate ca :
i) Pentru orice a E G, exista ordinul sau.
ii) Daca m este un numar intreg astfef i'ncat am = e atunci ord (a) I m.
iii) Daca ord (a)= n, atunci multimea
() {
2 TJ-]}
a = e, a, a , .... , a
-
este un subgrup allui G.
iv) Oricare ar fi a E G, atunci 9rd (a) I ord G.
70. Fie grupul abelian (Z
120
, + ). Sa se gaseasca ordinul elementelor:
1\ 1\ 1\ 1\ 1\
25, 30 55. 45, 80 ale acestui grup.
71. Fie G un grup multiplicati v, cu elementul neutru e.
a) Daca x
2
= e, oricare ar fixE G, sa se arate ca G este comutativ.
b) Daca G are proprietatea ca x
3
= e , oricare ar fi x E G, rezulta ca
G este comutativ?
143
72. Fie G ~ grup finit de ordin par. Sa se arate di exista in G un
element care are ordinul 2. Daca in plus ordinul lui G este 2n cu n impar
sa se arate ca exista in G eel mult n elemente de ordinul 2.
73. Fie Gun grup comutativ (legea de compozitie fiind notata multi-
plicativ) de ordinul n. Sa se arate ca produsul celor n elemente ale.Iui G
este egal cu produsul elementelor de ordinul 2 ale lui G (in cazul ca nu
exista elemente de ordinul 2. ultimul produs se considera egal cu
elementul neutru e).
74. Folosind. problema precedenta, sa se demonstreze teorema lui
Wilson:
Daca peste un numar prim, atunci:
(p- 1)! - -1 (mod p).
Reciproca este adevarata?
75. Folosind problema 69, sa se demonstreze teorem3: lui Fermat:
Daca p este un numar prim ~ i a E Z, atunci
. a- a (modp).
76. Fie G un grup finit ~ i a, b E G doua elemente oarecare astfel
meat ab = ba. Daca ord(a) = m, ord(b) = n ~ i (m, n) = l, atunci ord(ab) =Inn.
77. Fie grupurile . aditive Zm = {o. l, ..... , m -1} ~ i Zn -
= { 0, i ....... , n I } ~ i considerlim multimea zm X z. = {x. ~ I X E
E Z , v E Z } . Definim pe Z x Z operatia definita prin:
m Tl m n ..
( x, ~ + ( x', ~ = ( x + x', y y) ,
oricare ar fi (X, Y)' ( x'' ;) E zm X z . sa se arate di (Zm X z . +)
este un grup comutativ. Mai mult, daca m ~ i n sunt prime intrc ele, a-
tunci acest grup este izomorf cu grupul aditiv zmn'
78. Fie G un grup fin it de ordin p, .unde p este un numar prim. Sa se
arate ca G este izomorf cu grupul aditi v Z .
p
79. Fie G un grup finit nu neaparat comutati v ~ i x, y E G. Sa se ara-
te ca ord (xy) = ord (vx).
80. i) Fie multimea G = { e, a, b, c}, inzestrata cu o lege de compo-
zitie, definita prin urmatorul tabel
144
e a b c
e e a b c
a a e c b
bl b c e a
c c b a e
~ s.e arate di (G, ) este un grup comutativ (numit grupullui Klein).
ii) Sa se arate ca orice grup cu 4 elemente este izomorf fie cu grupul
aditi v Z
4
, fie cu grupullui Klein.
81. Sa se arate ca grupurile multiplicative C* = C \ (0) ~ i R* = R \
\ (0) nu sunl izomorfe.
82. Sa se arate ca grupurile (Z[X], +) ~ i (QfX], +) nu sunt izomorfe.
Capitolul XX
INELE SI CORPURI
...
1. Pe multimea Z X Z = ( (x, y) I x, y E Z} definim doua legi de
compozitie, prin:
(x, y) + (x', y') = (x + x', y + y'),
(x, y) (x', y') = (xx', ,_xy' + x'y ),
oricare ar fi (x, y), (x', y') .E Z X Z.
Sa se arate di in acest mod Z X Z devine un inel comutativ i uni-
tar.
2. Fie inelul (Z,, +, ) al claselor de resturi modulo n. Sa se deteoni-
ne multimea:

" "
1\
N= {X x E Z , astfel indit exista k E N. xk = 0 } .
"
" "
Fie. de asemenea, I = { x I x E Z
11
, exista k E N, astfel incat
1\
1\
"
x k = x } Sa se arate ca N n I = { 0 } .
3. Fie M o multime nevida i P(M) = (X I X c M}, multi mea sub-
multimilor sale. Pe multimea P(M) definim doua legi de compozitie in
felul urmator:
A + B = ( A n [B) u (B n CA ),
A B=AnB

oricare ar fi A, B E P(M). Sa se arate ca (P(M), +, ) este un inel co-
mut.ativ i unitar. Mai mult. oricare ar fi A E P(M), avem A + A = 0
145
( elementul neutru Ia adunare) A
2
= A. Sa se studieze cazurile particu-
lare in care M este formata din 1, 2, respecti v 3 elemente.
4. Fie A un inel necomutativ unitar a E A un element astfel incat
exista a' E A cu a'a = 1 a'a 1. Fie, de asemenea M = {b E A I ba =
= 1} b
0
EM. Sa se arate ca functiaf: M- M, definita prinf(b) :- ab+
+ b
0
- 1 este injectiva, dar nu este surjectiva. in particular, sa se deduca
di M este infinita.
5. Daca A este un inel astfel incat oricare ar fi a E A, a * 0, exista
b E A cu ba = 1, atunci orice element nenul al lui A este inversabil (A
este corp).
f )
6. Fie A un inel comutativ cu unitate g: Q A, doua omo-
)
g
morfisme de inele (f(1) = g(1) = lA). Dacaf(n) = g(n) oricare ar fin E Z,
atuncif =g.
" "
7. Fie inelul (Zn, +, ) a E Zn. Sa se arate ca a este in versabil
n) = 1.
8. Fie A un inel. Definim peA legea de compozitie j_, punand:
x j_ y = x + y- xy, oricare ar fix, y EA.
Sa se arate ca legea j_ este asociati va are element neutru.
Mai mult, daca inelul A este unitar 1 - x (x E A) este inversabil, a-
tunci x simetriza bi 1 fata de legea j_.
9. Fie A un inel pe care definim o notia lege de compozitie *,
pun and
x * y = xy + yx, oricare ar fix. y E A.
Sa se arate ca:
a) legea * este comutativa, dar nu asociativa;
b) legea * este distributiva fata de adunare;
c) [(x * x) * y] * x= (x * x) * (y * x), oricarearfix,y EA.
10. Sa se arate ca multimea
a 0 a
A= 0 0 O,aEC,
a 0 a
impreuna cu legile de adunare inmultire a matricelor este un
domeniu de integritate.
11. Sa se arate ca, corpul numerelor reale nu este izomorf cu corpul
numerelor complexe.
12. Fie dE Z un numar liber de patrate (adica, nu exista p E Z astfel
146
tndit p
1
I d). Sa se atate ca:
a) multimea Z[ ..Jd] = {m + n ..Jd I m, n E Z} impreuna cu aduna-
rea inmul1irea numerelor este un inel comutativ unitar;
b) multi mea I = { (: :) I m, n E Z} impreunii cu adunarea i
inmultirea a matricelor formeaza un inel comutati v unitar;
c) cele doua inele de Ia punctele precedente sunt izomorfe;
d) daca d' E Z este un alt numar liber de patrate, atunci inelele
Z[ ..Jd) Z[ .J;i] sunt izomorfe d = d'.
13. Prin definitie, un inel boolean este un inel in care x
2
= x, pentru
orice element x (adica, orice element este idempotent). Sa se demonstre-
ze ca intr-un inel boolean.inmultirea este comutativa x = -x, oricare ar
fi x din inel. Sa se arate ca daca elementele u, x, y ale unui inel boolean
sunt astfel incat x = uxy, atunci x = ux. Mai mult, daca x y sunt ele-
mente ale unui element boolean u = x + y + xy, atunci x = ux y = uy.
. in general, sa se arate di, pentru orice n elemente.x
1
, x
2
, ... xn ale u-
nui inel boolean, exista un element u al inelului astfel incat x
1
= uxl' x
2
=
= ux
2
, ... , x = ux .
n n
14. Fie A
1
A
2
doua inele unitare fie adunarea inmultirea pe
At X A
2
, definite astfel:
(xl' x2) + (yP Y2) = (xl + Yp x2 + Y2),
(xl' x2) (yl' Y2) = (xl Yp x2y2)
Sa se arate ca A
1
X A
2
, cu aceste operatii. este un inel unitar care are
divizori ai lui zero. Sase determine elementele inversabile ale acestui i-
nel in functie de elementele inversabile ale inelelor At A
2
.
Aplicatie

b)A
1
=Z,A
2
=Q; c)A
1
=Zm,A
2
=Zn.
15. Fie m, n > 1. numere prime intre ele inelele
zm = {0. i, ' m-1}. z. = {0, i, ..... ' n-1}'
{0. l, ..... , mn-1}.
Sa se arate ca:
a) Dacii X= y' atunci x) = (;, Y);
147
b) Functia <p : zmn zm X z definitii. prin <p( X ) = ( _.:) este un
izomorfism de inele (vezi pet. c) al problemei precedente ).
16. Sa se descrie omomorfismele de inel de Ia Z Ia Z.
17. Sa se descrie omomorfismele de inel de Ia Z la Z .
, n
18. Sa se descrie omomorfismele de inel de Ia Z Ia Z .
m n
1\ 1\ 1\
19. Fie ecuatia a X =b. cu a ' b din inelul zn al claselor de resturi
modulo n. Sa se arate ca:
i) Daca (a, n) = 1, ecuatia are o solutie unica;
ii) Daca (a, n) = d > 1 d nu divide b, ecuatia nu are nici o solutie;
iii) Daca (a, n) = d > 1 d I b, atunci ecuatia are d solutii distincte.
20. Fie A un inel comutativ unitar, astfel incat' sa existe u E A.
u * 0 u "* 1, cu u
2
= u. Fie
A
1
= {ux I x E A}.
Sa se demonstreze ca A
1
este un subinel al lui A (adica. oricare ar fi
x, y E A
1
, atunci x- y E A
1
xy E A
1
) care are unitate. Sa se 'demonstre-
ze, a poi. ca exista un subinel A
2
allui. A astfel incat:
a) A
2
este b) fiecare element al lui A se exprima ca x
1
+ x,
_ unde xi E Ai, i = 1, 2; c) daca x
1
E A
1
x
2
E A
2
, atunci x
1
x
2
= 0;
d) A
1
n A
2
= {0}. Sa se arate ca functia
f: A- A
1
X A
2
,f(x) = (xl' x
2
), unde x = x
1
+ x
2
este un izomorfism de inele.
21. Fie A un inel Z inelul numerelor intregi. Consideram A
1
=Z x A pe care definim adunarea inmultirea astfel:
(n, a)+ (n', a')= (n + n', a+ a'),
(n, a) ( n', a')= (nn', na' + n'a + nn'),
pentru orice (n, a), (n', a') E A
1
. Sa se arate ca:
a) A
1
este un inel subunitar;
b) A este izomorf cu un subinel allui A
1
;
c) daca A este un inel comutativ, atunci A
1
este comutativ. Pentru x,
y E A: fie x o y = x + y - xy.
Sa se arate di operatia o este asociati va di x o 0 = 0 o x = x,
pentru orice x E A. ldentificand elementele corespunzatoare prin
izomorfismul de Ia pet. sa se arate di daca x E A, atunci x este
simetrizabil in (A, ..o) dadi numai daca 1 - x este simetrizabil in A
1
.
22. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
148
l
l\ 1\ "
3x + 2 y = 1,
a) ,.. ,.. _ ,..
4x +3y = 2;
cu coeficienti in inelul z12.
23. Sa se determine
l
l\ 1\ 1\
7 X +3y = 2,
b) 1\ 1\ 1\
4x+6y = 3;
a) Matricele X e: Mz(Z
2
) astfel indit X
2
+ 1
2
= 0
2
, unde 0
2
este
matricea nula ~ i 1
2
matricea unitate.
b) Matricele X E M
2
(Z
3
) astfel indit X
2
= 1
2
, unde 1
2
este matricea
unitate.
24. Fie A un inel ~ i
Z(A) = {x E A I xa =ax, oricare ar fi a E A}.
Sa se arate ca daca a
2
- a E Z(A), oricare ar fi a E A, atunci inelul
este comutatti v.
25. Sa se determine numarul structurilor de inel, neizomorfe, care
pot fi definite pe o multime cu un numar prim de elemente.
26. Fie inelul Z[i] = {m + ni I m, -n E Z} (numit inelul intregilor lui
Gauss). Definim functia
q> : Z[i] - N, cp(m + ni) = m
2
+ n
2
,
Sa se arate ca:
a) q>(z) = 0 ~ z = 0;
b) cp(zz') = <p(z) cp(z'), oricare ar fi z. z' E Z[i];
c) Daca z, z' E Z[i], z' * 0, exista q, r E Z{i] astfel incat z = z'q + r,
unde cp(r) < cp(z') (formula impaqirii cu rest);
d) cp(z) = 1 ~ z este inversabil !> z E { -1, 1, -i, i}.
27. Fie inelul Z[i .['i] = {m + ni .['i I m, n E z}. Definim functia
cp : Z[i .f'i] - N, cp(m + ni .['i) = m
2
+ 2n
2
.
Sa se arate ca:
a) cp(z) = 0 ~ z = 0;
b) cp(zz') = cp(z) cp(z'), oricare ar fi z; z' E Z[i .['i ]
<; c) Daca z, z' E Z[i J2], z' * 0. exista q,_ r E Z[i .['i] astfel incat z =
= z'q + r, unde cp(r) < cp(z');
d)cp(z)= 1 ~ zesteinversabil ~ z E {-1, 1}.
28. Fie inelul Z[ J2 ] = { m + n J2 I m, n E Z}. Definim fnnctia
q>: Z[ ..fi 1 - N, q>(m + n ..fi) = ~
2
+.2n
2
1.
Sa se arate ca: a) cp(z) = 0 ~ z = 0;
149 .
b) <p(zz') = <p(z) <p(z'), oricare ar fi z, z' E Z[ .J2 ] ;
c) Dadi z, z' E Z[ .J2 ], z' 0, exista q, r E Z[ .J2] astfel incat z =
= z'q + r, unde <p(r) < <p(z');
d) Z[ .J2] are o infinitate de elemente inversabile.
29. Sa se arate di inelul Z
11
este corp dadi numai daca n este prim.
30. Sa se arate ca orice inel integru finit este corp.
31. Sa se arate ca multimea
K ={a+ bifi + cV4 I a, b, cEQ}
impreuna cu adunarea inmultirea numerelor reale este un corp comutati v.
32. Pe i:t.ttervahil K = (0, +oo) se definesc operatiile algebrice:
x EB y = xy x 0 y = xlny' oricare ar fix, y E K. Sa se arate di:
I) (K, EB, 0) este un corp comutati v.
II) Corpul (K, EB, 0) este izomorf cu corpul R al numerelor reate.
Sa se determine automorfismele corpului Q al numerelor rationale.
34. Sa se determine automorfismele corpului R al numerelor reate.
35. Sa se determine automorfismele f, ale corpului C al numerelor
complexe, cu proprietatea ca.f(x) = x, oricare ar fix E R.
36. Fie d E Z un numar tiber de patrate. Sa se arate di :
a) mutimea Q[ Jd] = {a+ b Jd I a, b E Q} impreuna cu adunarea
inmutirea numerelor complexe este un corp comutativ;
b) multimea K = { (;b !) !a. b E Q} impreunii cu adunarea
multi rea matricelor formeaza on corp comutati v;
c) cele doua corp uri de Ia punctele precedente sunt izomorfe.
si in-

37. Fie K un corp comutati v K K \ { 0}. Sa se arate ca grupurile
(K, +) (K*. ) nu sunt izomorfe.
38. Fie K un corp comutativ avand proprietatea ca, pentru orice X E K
a vern x
2
+ 1 -:1= 0. Definim adunarea inmultirea pe K X K, punand
(xl' Yt) + (x2' Y2) = (x1 + x2, Yt + Y2),
(xl' Y 1) (x2, Y2) = (x1 x2 - Y 1 Y2 xt Y2 + x2 Y 1),
pentru orice (xl' y
1
), (x
2
, E K X K.
Sa se arate ca multimea K X K, impreuna cu aceste operatii, este un
corp comutati v, corpul K fiind izomorf cu un subcorp al acestuia. Mai
mult, in acest corp ecuatia x
2
+ 1 = 0 are Exista corpuri K finite
cu proprietatea ca x
2
' + 1 * 0, oricare ar fi X E K?
39. Sa se determine rangul matricei
150
" " " "
1 2 -1 1
-
" " "
2 a. 1 -1 E M
3
.
2
(Z
5
).
" " " "
0 2 3 2
Discutie dupa a. E Z
5
.
40. Sa se determine a. E Z
3
astfel indit matricea
1\ 1\
2 0 a,.
1\ 1\ 1\
0 a. 1
sa fi inversabila. In acest caz sa se afle in versa.
41. Fie corpul Z
3
~ i multimea
1 a b
"
G = 0 1 c a, b, c E z3
"
0 0 1
Sa se arate ca G impreuna cu inmultirea matricelor este un grup ne-
comutativ. Cate elemente are acest grup?
42. Sa se rezol ve sistemele de ecuatii :
1\ 1\ 1\
2x+ y+z = 4, x+ y+z = 1,
1\ 1\ 1\ 1\
a) x + y- z = 0, b) 2 X + 3 y + Z = 1,
1\ 1\ 1\ 1\ 1\ 1\
4 X + 2 y + 2 Z = 3; -x- y+3z = 1,
cu coeficienti in Z
5
.
43. Sa se rezolve ~ i sa se discute sistemul de ecuatii:
( h-2)x, +( a-i)x
2
+( a+4)x
3
+=
4
. a-1.
=, +( a+4h +( ~ x
3
+( a+J)x
4
=a-1,
=
1
+=
2
+ (ia + i)x
3
+(2a- i)x
4
= 1.
151
cu coeficienti in Z
5
.
44. Sa se rezolve sistemul
A A A. A
2x+3y+3z=2
A A. A A
6x+4y+2z = 6
" "" " A.
3x+2y+4z = 3
in inelul z12'
45. Sa se deduca in corpul Z (p * 2, numar prim) formula de rezol-
P
vare a ecuatiei de gradul al doilea
ax
2
+bx+c= 0 (a, b, c E Z, a*O).
p
46. Fie polinoamele:
a) X
3
+X+ 1 E Z
2
[X];
5 '
c) X+ 1 E


b) _x4 + X
3
+ 1 E Z2[X];
c) _x4- 1 E Z
7
[X].
Sa se decida daca polinoamele date sunt sau nu reductibile, iar in a-
cest caz afirmati v sa se descompuna in factori primi.
47. Sa se detemine a astfel indit polinomul
2 X
3
+ (a+ 2) X+ i E Z
3
[X] sa fie
,..
48. Sa se arate ca polinomul Jt + aX + 5 E Z
7
[X] este reductibil
pentru orice a E Zr
49. Sa se determine numarul structurilor de inel unitar care pot fi de-
finite pe grupul aditi v (Zn, +) sa se arate ca oricare doua astfel de inele
sunt izomorfe.
50. Fie pun numar prim, p > 2 . pk, kEN*.
2 A
a) Sa se determine elementele X E zn pentru care X = 1 ;
A
b) Sa se arate ca produsul elementelor inversabile din inelul Zn este -1
(
2)t .
) S
" " p . p d" . d p+,
c a se arate ca + p se 1 VI e cu p - .
p!
51. Fie A un inel comutativ unitar. Un element a E A se
nilpotent daca exista n E N astfel incat an= 0. Sa se arate di suma dintre
un element inversabil un element nilpotent este element inversabil in A.
52. Fie A un inel comutati v unitar. Sa se arate ca un polinom f =
n
= :La;X; din A[X] este inversabil in A[X] daca numai daca a
0
este
i=O
152
inversabil in A al' a
2
, ... , an sunt elemente nilpotente.
53. Fie A un inel comutati v E A [X]. Sa se arate ca f este di vizor
allui zero in A[X] daca numai daca exista a E A, a* 0, astfel incat af = 0.
54. Fief= a
0
+ a
1
X + .... + a)( E Z[X] p un numar natural prim
astfel incat p nu divide a . Sa se arate ca daca
n .
, A h
f =ao+a1 X+ .... +a, Xn E Zp[X]
este ireductibil. at unci f este ireductibil in Q[XJ.
55. Fie polinomul f(X) = aJt + bX
2
+ cX
2
+ dX + e cu coeficienti in-
tregi astfel incat a. b, e sunt numere impare. iar c, d sunt pare. Sa se ara-
te caf(X) este ireductibil in Q[X]. .
56. Fie K un corp comutativ. Notam cu GLn(K) matricelor
in versa bile de ordinul n cu elemente din K. Sa se arate ca:
a) GLJK) impreuna cu inmultirea matricelor este un
b) daca K este un corp finit avand q elemente. at unci GL (K) are
n '
11 n n .., n 11-l
(q - 1) (q - q) (q - q-) .... (q - q ) elemente;
c).GLiZ
2
) este izomorf cu grupul S
3
al permutarilor de 3 elemente.
57. Sa se arate ca inelele de polinoame R[X] C[X] nu sunt izo-
morfe.
58. Fie A un inel, nu neaparat comutativ, astfel incat, daca x' = 0
pentru un oarecare x E A n E N, atunci x = 0. Daca xl' x
2
, ... , xn E A
astfel incat xl x2 ..... xn = 0, atunci:
a) oricare ar fi i, x
1
... xn x
1
... x;_
1
=
b) oricare ar fi al' a
2
, ... , ak E A, k < n- 1, sa se arate prin
dupa k. ca a vern xl al x2 a2 .... akxk+ 1 xk + 2 .... xn = 0;
c) oricare ar fi permutarea cr E S", avem xcr(l) xcr(
2
l .... xcr<"> = 0.
Capitolul XXI
PROBLEME PENTRU CONCURSURILE DE MATEMATICA
1. Fie de muf{imi functii:
.-
.. . - An !, > A" -1 J,_l > . .. !4 > A , - h - ., :'\: h > A 1 ft > Ao.
Daca multimile A; sunt finite, oricare ar ti 1 = 0. 1, 2, ... , n ..... exista
un sir de elemente (xn) , unde x E A {n > 0). cu proprietatea ca f (x )
n II II n
= xn- 1' oricare ar fi n > 1.
153
2. Fief: [0, 1] - [0, 1] o functie cu proprietatea :
(1) J(f(x) + y)-= f(x) + f(y), oricare ar fix, y E [0, 1].
Sa se arate ca f o f = f
Sa se dea exemplu de functie cu proprietatea (1) care sa fie diferita
de functia nula i de cea identica.
3. Fie a, b, a., numere reale i g : R - R, o functie oarecare. Daca



sa se detemine functiaf: R - R astfel incat sa avem
a.f(a + x) + x) = g(x), oricare ar fix E R.
4. Fie a
0
un numar natural. Definim
A= {aO',al' a2, ... ,an, .... }, undea +1' .... , an+l +1.
Sa se arate ca multimea A \ Q este infinita.
5. Daca n este un numar natural, sa se arate ca numarul
[ .,Jn + .Jn + 1 )
2
] este impar.
6. Sa se determine multimea
{xI x E Z .Jr-x-
2
_x_+_1 E Z}.
7. Fie k un numar real. Sa se determine valorile lui k, astfel in cat e-
cuatia
.
lx+11-lx-1l=kx+1
sa aiba solutie unica.
8. Daca a, b, c sunt numere reale poziti ve. astfel in cat a
2
+ b
2
+ c
2
=
5-- "'1 11 1
= -, sa se arate ca - +--- < -- .
3 a b c abc
9. Daca x + y + z =a, xy + yz + zx = b, sa se arate ca
max {x, y, z} -min { x, y, z} <
2
-fj ../a
2
-- 3b .
3
10. Sa se arate ca, daca .J7 - m > 0, at unci .J7 - m > -
1
- , m i
n n mn
0 fiind numere naturale.
11. Fie al' a
2
, ... , an numere reale astfel in cat a
1
< a
2
< .... < an. Sa se
arate ca
...
a1 + a2 + ... .. + ak < a1 + a2 + . .... +an < ak+l + ...... +an
k n n-k
12. Sa se determine cea mai mica valoare a numarului natural n,
astfel incat
2 2 22 4 4 4
(x + y + z ) < n(x + y + z ),
oricare ar fi numerele reale x, y, z.
154
13. Dadi m < n sunt numere naturale nenule, sa se calculeze
n n
S = :L:Lmax (i, k).
i=l k=l
I 4. Sa se calculeze
S=f[Jkl
k=1
15. Sa se determine toate numerele reale m, astfel incai sa avem
(m - 1 )x
2
- tnx- 2 > 0.
oricare ar fix> 2, real.
16. Numerele a, b, c din R sunt astfel incat I ax
2
+ bx + 1 I < 1
pentru I xI < 1. Sa se demonstreze ca I cx
2
- bx +a I < 2 pentru I xI < 1.
17. Sa se determine numerele reale a. b, c astfel in cat ecuatia
~ x a . . J x +b +..Jx = c
sa aiba 0 infinitate de solutii.
18. Sa se determine numerele reale a. b astfel incat ecuatia
V {ax + b)
2
+ V (ax - b )
2
+ Va
2
x
2
- b
2
= Vb
sa aiba solutie unica.
19. Sa se rezolve in R, sistemul de ecuatii
X
2
= (x
1
+ !!._J,
.... X1
X
3
= !(x
2
+!!:._J,
2 x
2
(a> o)
~ n = !(xn-1 + _!!_J,
2 xn-1
l X
1
= ~ ( Xn + :.J.
(Generalizare a problemei 126., cap. V)
20. Fie al' a
2
, .... , an numere reale pozitive. Sa se arate ca
1
( )
-(a, +a2 ++an) a
1
a
2
a
a1a2 .... an n . <a] a2 ..... ann .
21. Sa se demonstreze ca, pentru X> 1, avem
[log
2
x- log
2
[x]] = [log
2
x] - [log
2
[x]].
155
22. Fie numerele pozitive
"
ao, al,
.... , 0
2n'
In progrestc
aritmetidi cresditoare. Sa se arate ca
n 1 1 1 n
<--+ + .......
+ <
0
12n+l
ala2 a3a4
a2n-J
0
2n
0
o
0
2n
23. Fie functiaf: N - N avand proprietatile urmatoare:
a)/(2) = 2; b)f(mn) = f(m)f(n), oiicare m, n c)f(m) > f(n), daca m >
> n. Sa se arate caf = 1w
24. Fie M o multime cu n elemente. Consideram
X
1
u X
2
u .... u xk = M,
X
1
n X
2
n .... n Xk= 0,
unde k > 1 este un numar natural, iar Xl' X
2
, .... , Xk sunt submultimi ale
lui M.
Sa se demonstreze, ca numarul solutiilor (X
1
, X
2
, .... ,
Xk) ale problemei ( 1 ), respecti v aie ecuatiei (2), este egal cu (2t - 1 )"
(vezi problema 33, cap. X).
25. La o biblioteca exista doua registre. Fiecare cititor in_scrie in pri-
mul registru numarul de cititori pe care i-a intalnit in sala de lectura i in
al doilea inscrie numarul de cititori care au ramas dupa plecarea lui. Sa
se arate ca la ora inchiderii in cele doua registre. stint inscrise
numere, eventual in alta ordine.
26. Sa se demonstreze ca, daca n > 2 este un numar natural, atunci
2
2
n-1
2
n-2
2 n divide pe c2n. - c2n-l
27. Sa se decida care dintre numerele 5../6 si 6../5 este mai mare .

28. Sa se arate ca primele 100 de cifre dupa virguHi ale numarului
( .J26 + 5 r
01
sunt _toate zero.
29. Fie nun numar natural. Sa se demonstreze ca
n-1 m
LLc; =n2"-
1

m=Ok=O
30. La o serbare partici pa b baieti fete. Se tie ca orice grup de m
baieti cunoate eel putin m fete (m < b, f). Sa se arate ca exista posibili-
tatea ca fiecare baiat sa danseze cu o fata pe care o
31. Sa se demonstreze ca exista o infinitate de numere naturale n,
astfel incat n 1 2" + 1.
32. sa se determine toate numerele prime p, cu proprietatea ca. p I t' + 1 .
33. Sa se arate ca oricare ar fi n a vern n nu divide 2" - 1.
156
'
34. Sa se arate ca oricare ar fi p > 2, numar prim, exista o infinitatc
de numere naturale n, astfel in cat p In 2n + 1.
35. Sa se arate ca ~ i r u l { 2n - 3} n are o infinitate de termeni care se
divid cu 5, o infinitate de termeni care se divid cu 13, dar nici un termen
al sau nu se divide cu 5 13.
36. Fie a, b, c, d, e numere intregi. Sa se arate ca, daca 9 I a
3
+ b
3
+
+ c
3
+ d
3
+ e
3
, atunci 3 I abcde.
37. a) Fie a, b numere intregi cu a =t= b. Sa se arate ca exista o infini-
tate de numere naturale n astfel incat (a+ n, b + n) = 1; b) Fie a, b, c no-
mere intregi distincte. Sa se arate ca exista o infinitate de numere natu-
rale n, astfel incat a + b, b + n, c + n sa fie prime intre ele doua cate
doua.
38 .. Sa se arate ca, dadi peste un numar prim > 2, atunci p I CfP- 2.
39. Sa se determine numerele naturale x
1
, x
2
, . , x
9
astfel incat
3 .r, + 3 x
2
+ . . . . . + 3 x
9
= 1968 3 .
n+l
40. Sa se arate ca daca n > 1 numarul2
2
+ 3 nu este prim.
41. Sa se arate ca, daca n este numar natural, atunci
11 I 2
24
n+l + 7 .
42. Sa se arate ca, daca n este numar natural, atunci
29 l2
26
n+l + 13.
43. Sa se_gaseasca toate solutiile ecuatiei
-
3
x
4
x 2
+ =y'
in multimea numerelor intregi.
44. Fie polinoamele p(X) = aX
2
+ bX + c ~ i q(X) = a.X
2
+ ~ + y cu
coeficienti reali astfel incat pentru orice x E R, sa a vern q(p(x)) =. x. Sa
se determine p(q(X)).
45. Sa se determine toate polinoamele cu coeficien!ii + 1 ~ i -1, care
au numai radacini reale.
46. Daca at' a
2
, ... an sunt numere intregi distincte, sa se arate ca
polinomul
(X- a
1
) (X- a
2
) ..... (X- a) + 1
nu se poate scrie ca produsul a doua polinoame neunitare cu co.eficienti
intregi.
- 47. Fie polinoamele P(X) = 1 + X + X
2
+ . . . . + )( - \ Q(X) =
Xu' + ~ + .... + xun ' unde 0 < UI < u2 < ..... < un sunt numere intregi.
Pentiu k E {0, 1, ..... 111 - 1}. fie nk numarul acelor i (1 < i < n),
157
;pentru care restul impaqirii lui ai Ia m este k. Sa se demonstreze ca P(X)
divide Q(X) daca i numai daca n
0
= n
1
= ... = nm_
1
.
48. Fie P E Z[X] un polinim de grad > 1. Sa se ca multimea divi-
~ . o r i l o r primi ai numerelor P(n), n E N, este infinita.
49. Dadi cr E S este o permutare de gradul n, notam cu m( cr) numa-
" r
tul de inversiuni allui cr. Sa se calculeze suma
L(-1)m(cr)m(cr) .
.
50. Fie A = (a .. ) o matrice cu 4 linii i 7 coloane astfel incat a .. E
v lj
E { 0. 1 } . oricare ar fi i, j. Sa se arate ca exista m < n i p < q astfel in cat
a =a =a =a .
mp mq np nq
51. Fie n E N i a, b E R, a > 0, b > 0. Sa se: determine eel mai
mare termen al dezvoltarii binomului (a+ b)".
52. Fie matricea
1327 1443 2899
A= 4303 4174 1599
1716 1352 1704
Sa se decida daca det A este nenul.
53. Fie A, B E M (C) cu A
2
= A
3
~ i A + B = I . Sa se arate ca I + AB
n ~ n n
este inversabila, unde I este matricea unitate din M (C).
n n
54. Fie G un grup i H, K doua subgrupuri ale sale. Sa se arate di,
daca exista a, b E G astfel incat aH = bK. atunci H = K.
55. Sa se arate ca grupurile multiplicative C* = C \ {0} ~ i
R* = R \ {0} nu sunt izomorfe.
56. Fie G un grup astfel incat singurul automorfism al sau sa fie eel
identic. Sa se arate ca G este comutati v i oricare ar fi x E G, x
2
= e.
57. Fie H un subgrup al grupului aditi v (Q, +) al numerelor
rationale. Sa se arate ca. daca Q = H + Z (unde H + Z = {h + n I h E H.
n E Z}), atunci H = Q.
58. Fie Gun grup i a. b E G astfel indit a
2
= b
2
= (ab)
2
. Sa se arate
w 4 b4
ca a = =e.
59. Fie G un grup i a, b E G astfel incat a
2
= e, aba-
1
= b", unde
n > 2 este un numar natural.
Sa se arate ca
2
b
n -1
=e.
60. Fie G un grup i a, b E G astfel incat am = e, aba
1
= bk, unde
158
k 2 } S" " b km -l
111 +- J > sunt numere natura e. a se arate ca = e .
61. Dadi G este un grup abelian, sa se determine morfismele de
de Ia grupul de permutari Sn Ia G (n >-1).
62. Fie G un grup finit cu eel putin doua elemente S c G un
sistem minimal (in sensul cardinalului) de generatori ai sai. Sa se arate
ca ord(G) > 2
1
s I' unde I s I inseamna numarul de elemente allui S. (S
este un sistem de generatori ai lui G dadi orice element din G este
produs finit de elemente de inverse de elemente dinS).
63. Pe multi-mea R a nwnerelor reale consideram distanJa d : R X R - R,
definita prin d(x, y) = I x - y 1. Numim izometrie a lui R o functie
bijectiva <p : R -+ R astfel incat d(<p(x), <p(y)) = d(x, y), oricare ar fi
x, y E R. Vom nota cu Izom (R) multimea izometriilor lui R.
i) Daca a_ E R, definim functia 'ta : R - R, 'ta = x +a. Sa arate ca
't este o izometrie (care se tmrnlaJie), = 'tn, oricare ar fi n E Z.
a -
ii) Daca a E R, definim functia ca: R -+ R, ca =a- X. Sa se arate di
Ea este o izometrie (care se reflexie), iar = lR, Ea o 'tb = 't_b o
o c , oricare ar fi a, b E R.
a \
iii) Sa arate ca orice izometrie a lui R este o translatie sau o
reflexie;
i.v) Sa se arate ca (lzom (R), o) este un grup necomutativ.
Mai m ult, daca no tam T = { 't a} a ER. sa se arate ca (T, o) este un
subgrup al grupului (Izom (R), o) este izomorf cu grupul aditi v (R, +)
al numerelor reale.
64. In definitia unui inel (nu neaparat comutativ) cu unitate, sa se
arate ca axioma de comutati vi tate a operatiei de adunare este o conse-
cinta a celorlalte axiome ale inelului.
65. Fie A un inel (necomutativ) cu unitate. iar a, b E A. Sa se arate
ca, daca 1 - ab este inversabil, atunci 1 - ba inversabil.
66. Fie A un inel cu unitate a, b E A astfel incat a, b, ab - 1 sunt
inversabile. Sa se arate di elementele a - b-
1
(a - b-
1
f
1
- a-
1
sunt inver-
sabile. Mai mult, are loc egalitatea
((a - b-
1
f
1
- a-
1
f
1
=aha - a.
67. Fie K un corp (comutativ sau nu), iar KI' K
2
, K
3
subcorpuri ale
3
lui K astfel in cat Ki =t= K oricare ar fi i = 1, 3. Sa se arate ca UK; =t= K.
i=l
68. Fie K K doua corpuri comutative <p : K - K o aplicatie
159
astfel incat <p(l) = 1. Sa se arate ca <peste omomorfism de corpuri dadi
~ i numai daca:
i) <p(x + y) = <p(x) + cp(y), oricare ar fi x, y E ~
ii) <p(x-
1
) = (<p(x)r
1
, oricare ar fixE K, x* 0.
69. Fie H multimea matricelor de forma
a b c d
-b a -d c
-c d a -b
-d -c b a
unde a, b, c, d E R. Sa se arate ca H, inzestrata cu operatiile de adunare
~ i inmultire a matricelor, este un corp necomutativ. Mai mult, ecuatia
x
2
+ 1
4
= 0 are o infinitate de solutii in H.
70. Fie MiC) multimea matricelor patratice de ordinul al doilea cu
elemente din C. Daca A, B E M
2
(C), notam [A, B] = AB - BA. Sa se
arate ca:
i) [A, B]
2
comuta cu orice matrice din MiC).
ii) Daca A, B, C, D E M
2
(C), atunci matricea'[A, B] [ C, D] + [ C, D]
[A, B] comuta cu orice matrice din MiC).
71. Fie A un inel unitar cu proprietatea ca x
6
= x pentru orice x E A.
Sa se arate ca x
2
= x pentru orice x E A.
72. Fie A un inel unitar cu proprietatea ca x
12
= x pentru orice x E A.
Sa se arate ca x
2
= x pentru orice x E A.
73. Fie A un inel astfel incat x
3
= x:(f>ricare ar fi x E A.
i) Sa se calculeze (x
2
yx
2
- x
2
y)
2
~ i (x
2
yx
2
- yx
2
)
2
, unde x, y E A;
ii) Sa se arate ca A este inel comutati v.
160
Partea a 11-a
INDICA Til. SOLUTII. RASPUNSURI
Capitolul I
ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA
. .
1. a) b) falsa: c) d) e) adevarata; f) falsa;
g) adevarata. 2. a) b) falsa; c) falsa; d) adevarata; e) adevara-
ta; f) adevarata; g) adevarata; h) i) j) k) falsa.
5. a) adevarata; b) c) falsa; d) adevarata; e) falsa; f) adevarata; g)
adevarata; h) adevarata; i) falsa. 6. Se arata ca propozi!ia (Vy) {3x) p(x, y)
este adevarata propozitia (3x) (Vy) p(x, y) este falsa. 7. La fel ca Ia
exercitiul 6. 8. a) adevarata; falsa; adevarata; falsa; falsa; b) falsa;
adevarata; adevarata; adevarata. 9. a) adevarata; b) falsa; c) adevarata;
d) e) falsa.
Capi tolul II
MULTIMI
' {1 1}
1. a) {7}; b) {2}; c) {-1, 2} d) {-1}; e) J' '2 ; f) {1}; g) 0; h)
g}; i) {-l+.J6.3};j) 0; k) {-2, 1, 3}; o{- m) 0; n) {0,3}; p)
{ 1 }; q) [4, +oo). 2. A= {1, 2, 3, 7, 8, 9, 10}, B = {4, 5, 6, 7. 8, 9, 10,
11}. 3. a)= {1. 2, 3, 4, 5, 6}; b)= {3, 4}. 4. A= {1, 2, 3, 4},-B = {3,
4, 5, 7}. 5. A= {1. 2. 3, 9}, B = {1, 4, 5, 6, 7, 8}. 7. Sunt toate submulti-
mile multimii {b, d, e}, deci in total 8 submultimi. 8. M = {0, {1}, {2},
{ 3}, { 4}, { 1, 2}, { 1, 3}, { 1, 4}, { 2, 3}, { 2, 4}, { 3. 4} } . 9. A = { 1, 2, 3. 4,
5, 6}, B = {1. 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10}, E = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
12}. 10. X= {3, 5, 7, 9}. 11. X= {4, 5, 6}. 12. A= {1, 2}, B = {1, 2, 4}.
15. Sunt 9 solutii. 16. Folosim complementara CE 0 = CE(X n Y) E =
= C0' U CEY revenim Ia problema 15. 17. a) {-7, 1, 5, 13}; b) B = {3}.
18. Scriem X = 2n - 1 + n +
8
. Trebuie Ga 3n + 1- sa divida pe n + 8.
3n+1
Deci 3n + 1 divide 3(n + 8) - (3n + 1) = 23. Deci 3n + 1 = + 1; 3n + 1 =
161
= +23. Obtinem A = {-17, 7}. 19. A vern a
2
- a+ 1 =ax+ x => a
2
- a(l +
+ x) + 1 - x = 0. Punem conditia ca = (1 + x
2
) - 4(1 - x) > 0. Obtinem
di multimea data este egala cu cu ( -oo, - 3- 2.J3] u [-3 + 2.J3, + 00) .
20. x = 3 +
2
. Daca n > 6, atunci a vern n
2
+ 1 > 6n - 2. Deci trebuie
n +1
can< 5. Obtinem A= {1, 5}. {-14, -5, -2, -1, 0, 1, 4, 13}. 22.
y= 2-x obtinem ecuatia lxl -212- x-1 = -t A= {(5, -3); (1, 1)}.
23. Fie d = (a, b); a= da'; b =db', unde a' b' sunt numere prime intre
ab = tfa'b' = 144a'b' => a'b' = 15 =>a'= 1, b' = 15; a'= 3, b' = 5; a'= 5,
b' = 3; a'= 15, b' = 1. Deci A ={(12, 180), (30, 60), (60, 36), (180, 12)}.
24. Scriem (3y - (x + 1 ))(3y + (x + 1 )) = 32. Rezulta ca 3y - (x + 1) poate
lua valorile 1, 2, 4. Deci 3y + (x + 1) ia valorile 32, i6, 8. Multimea cau-
tata este: {(6, 3), (1, 2)}. 25. Este intervalul (1, 2). 26. Scriem (x- y)
2
+
+ 2y
2
= 8. Obtinem ca y
2
= 4 => y = +2. Multimea cautata este { (-2, -2),
X
(2, 2)}. 28. Scriem 3y = 1980- x y = 660- - => y = 660- k, unde
3
0 < k < 660. Deci multil!lea data are 661 elemente. 29. 3y = 1980- 4x =>
X
=> y = 660 - 4- => x = 3k => y "= 660 - 4k: Cum y > 0 => 0 < 4k < 660 =>
3
=> 0 < k < 165. Deci multimea data are 166 elemente. 30. { (0, 197 6 ),
(494, 494), 1976, 0)}. 31. Daca xi, x
2
sunt radacinile ecuatiei x
2
- 3x + m =
= 0 =>xi+ x
2
= 3. Cum A U B = -{-1, 1, 2. 4}, avem singurele posibilitati
x
1
= -1. x
2
= 4 sau x
1
= 1, x
2
= 2. Deci m = -4 sau m = 2 . .Rezulta n = -3,
1
p = 2 sau n = -3 p = -4. 32. a = -1 a = -
4
. Pentru a = -1 avem
{
- _!_ 2_ . iar pentru a = - _!_ a vern {- _!_, 0 __!_} . 33. x =
2 ' 1 0 ' 8 ' 4 20 ' 12
2
a +a + m 2 ( ) 0 C R . d" . .
= =>a +a 1 - x + m- x = . urn a E , atunc1 Iscnmi-
'a +1
nantul acestei ecuatii trebuie sa fie 0. Deci = x
2
+ 2x + 1 - 4m > 0.
DiscuJie: Daca m < 0 atunci > 0 oricare ar fi x. Deci Am = R, 'tim < 0.
2
. 2 a +a
Daca m = 0 atunc1 = (1 + x ) > 0. Dar x = -1 nu este de forma ,
a+1
162
(a E R). Deci A
0
= R -{-1}. Dadi m > 0, atunci Am _ (-oo, -1-2.[,;) U
u ( -1 + 2.[,;, + ao). Se constata ca intersectia multimilor Am dind
m parcurge numerele reate poziti ve este vida. 34. Daca multimea ar fi
. d"' . "' f . . d . b'l"' p I " " ( PJ
2
b( PJ
nevt a, extsta ractta ue uch 1 a x = q ashe tncat: a q + q +
+ c = deci ap
2
+ bpq + cq
2
= 0. Cum a, b, c sunt impare, din aceasta
egalitate rezulta imediat ca numerele p q trebuie sa fie pare aman-
doua. Dar atunci x = P nu ar mai fi ireductibila. 35. Din egalitatea x =
q
= 3n + 1 =7m -1 se obtine cam este de formam= 3t + 2. Deci x = 21t +
" '"' A 2 2
+ 13. 36. x-- 4x + m- = 0 are detemunantul u.
1
= 16-4m x - mx + 1 =
= 0 are discriminantul 6
2
= m
2
- 6
1
> 0 <=> 6
2
< 0 in acest caz in-
tersectia este deci 6
1
= 6
2
= 0, m = in acest caz intersectia
este vida. 37. in primul caz se arata ca A = { 1, a. b}. In al doilea caz se
arata ca prima ecuatie are o radacina dubla cea de a doua are doua ra-
dacini reale de forme diferite de radacina primei ecuatii. 38. Se
discriminantul celor doua ecuatii. 39. Pentru m = 2, A are un singur ele-
ment. 40. Daca m -:1:- 1, 2, A are 3 elemnte; daca m = 1, 2, A are 2 ele-
mente. 41. Cele doua ecuatii au discriminantul strict pozitiv nu au nici
o radacina comuna. 42. Daca -1 este radacina, avem m = dadi 1 este
1
radacina, a vern m = --. 43. 44. 45. 46. Se studiaza semnul radacinilor.
3
47. N otam A = { x E R I x
2
+ 2ax + b = (t} B = { x E R I x
2
+ 2bx + a =
= 0}. Se studiaza cazurile: 1) A= 0, adica a
2
< atunci A - B = 2)
A are un singur element x
1
; atunci este necesar suficient ca x
1
e B. Se
obtin pentru (a, b) solutiile (0, 0); ( l, l); (- , :) ; 3) A are douii ele-
mente, deci B trebuie sa aiba aceleai elemente. Se ob!in condi!iile b
2
>a,
a
2
> b i a= b. 48. X= (A- B) u (B- A).
Capitolul III
FUNCTII
1. Sunt 6 functi injective. 2. Sunt 9 functii. 3. Sunt 12 functii. 4. Se
163
x cu 1 - x se obtine un sistem de ecuatii, care rezolvat da
f(x) = -4x + !.!_. 5. Facem y = x f(2x) - f(O) = 4x
2
. Punem f(O) = a
5
inlocuim x cu x . A vern f(x) = a + x
2
. 6. Se face y = l; se obtine ca f
2
este o functie constanta. 7. Se face x = 0 x = n se obtine o contra-
dictie. 8. Nu exista. 9. m = 2_, n = .!.!_. 10. Nu exista. 11. Se
12 12
x cu -x obtine 4f(-x) + 3f(x) = clxl. Se fonneaza sistemul de ecua-
tii: . Se obtine f(x) = -lxl. 12.f(x) = x;f(x) = -x +
{
4f(x)+3f(-x) = c!xl c
3f(x)+4f(-x) = clxl 7
+ b, b E R. 13. f(x) = anx + (an-Ib + an-
2
b +, ... + ab + b). 14.
{
2X - 1, X > 2 {3X - 1, X > 2 ' {X + 1, X > 1
f(x) = ; g(x) = .. 15. f(x) = ;
X + 1, X < 2 X + 3, X < 2 -X + 3, X < 1
{
X -1, X > 2 {X, X > 1
g(x)= ; (gof)(x)= ; (fog)(x)=
-X+ 3, X < 2 2- X, X < 1
{
x, x > 2 {n, n par
= . 16. (f o g)(x) = . ; (go f)(x) = n oricare ar
4 - x. x < 2 0_, n tmpar
-8, X< -2
fi n E N. 17. (f o g)(x) = 3x- 2, -2 < x < 0, (go f)(x) = -3, Vx E R.
-2, X> 0
{
2x + 5. x < -1 {2x + 4. x < 0
18. (fog)(x)=
2
; (gof)(x)=
2
.
X + 2x + 4, X > -1 X + 4, X > 0
X+ 1
3
.:;, X> 4
x<
19. f-
1
(x)= 2 ' - . 20. f-
1
(x)= x+2 .
X - 1, X > 3 3 ' X < 4
X+ 3, X< 1
21. f-\x)= x+7 . 22. a)fnu este injectiva deoarecef(O) =f(5);
--, x>l
2
b)fnu este injectiva deoarecef(O) =f(7); c)f(x) = x(x
2
- 3x + 2)- 4 se,
vede caf(O) = f(1) = f(2);f(x) = x
1
g]
9
(x
2
- 4) + 1 f(O) = f(2) = f{-2).
164
24. f(x) = x
3
(2x + 3) + 4 => f(O) = => fnu este injectivli; g(x) =
= g(y) => x
3
= / => x = y => g injectivli. 25. a) m = 2; b) /(1) = 1( =
= 2,fnu este injectiva. 26. A vern cafm.n este injectiva dadi m > 0 O;fm.n
este swjecti va daca m < 0 n > 0; fm.n este bijecti va pentru m = 0 si > 0.
27. n Dadi il scriem pea in baza 10 atunci b este ultima cifra; II) daca a=
= 0 atunci luam n
0
= 1; a= 1 luam n
0
=1; a= 2 luam n
0
= 4; a= 3, n
0
=
- 4 a - 4 n - 2 a - 5 n - 1 a - 6 n = 1 a = 7 n = 4 a = 8 n = 4
- - ' 0- , - ' 0- ' - ' 0 , ' 0 , 0 '
a = 9, no = 2. 28. Presupunem ca f '# 1 A => (3) a E A. f(a) = b cu a '# b.
Fie c e A, c .r/. (a, b}. Consideram func{ia g : A g(a) =a, g(b) = c,
g(c) = b g(x) = x, '\lx r1. {a. b, (g o .f)(a) = c if o g)(a) = b rezul-
ta g og. 29. a)f([-1, 1]) = [-1, 3],/([ -2, 0]) = [-3, 1],/([-2, 1]) =
{
-x+3, x <2
=(-3,3],./{[1,2])=(3,5). b) f(x)= ;/([1,3])=/([1,2] U
X -1, X> 2
U (2, 3]) =/((1, 2]) U/([2, 3]) = [1, 2);/((-1, 3]) = [1, 4);/((1, +OO]) =
1
-2x - 2, x < -2, !([ 0, 1]) = { 2 };
=[l.+oo); f(x)= 2, -2<x<t,JQ-2, 1])={2}; 30. b)Presupunemf
l2x, x > 1; !([-3, 2]) = [ 2, 4].
injectiva. Fie b E f(X) n f(Y); _atunci b E f(X) i b E f(Y). ExisHi X E X i
y e Y astfel incat b = .f(x):;: f(y). Cum/ este injectiva, atunci x = y deci
x eX n Y; deci b e f(X n Y). Deci.f(X) n f(Y) cf(X n Y). Cum.f(X n
n Y) cf(X) n f(Y), obtinem egalitateaf(X n Y) = f(X) n f(Y). Reciproc,
presupunem .f(X n Y)= f(X) n f(Y) oricare ar fi submultimile X, Yale lui
A. Fie x. yeA astfel incatf(x) =/(y). Notam X= {x}, Y = rezulta
j{X) = {f{x)} = {f{y)}, de unde obtinem.f{X n Y) '# 0. Deci X n 0
deci x.= y, adicaf este injectiva. 31. a) Presupunem functiafinjectiva.
Fie b e .f(CA l Atunci exista a e CA' astfel incat b = .f(a). Deci a r1. A'.
Daca b e f(A ') atunci exista a' e A' cu b = .f(a'). Cum f injectiva, a =
= a' i deci a e A', contradictie. Deci b r1. f(A '), adica b e Cf(A '). Deci
f(CA') c Cf(A'). Reciproc, fie x '# y. Notam A'= {x}. Deci y e CA'
deci f(y) e /( CA ') c Cf( A') de unde f(y) r1. f( A') ; cum f(A ') = lf(x)}
obtinemf(y) '#f(x) decifeste injectiva. 32. a) Presupunemfinjectiva.
165
Fief.(A) =J.(A') unde A', A" e P(A). Avem.f(A) =f(A'). Fie x e A'=>
=> f(x) = f(A 1 => f(x) = f(A ') => (::1) y e A" astfel inditf(x) =fly) => x =
= y => x e A'=> A' c A". Analog se arata ca A" c A ".Decif. este injec-
tiva. =/(y), x, yeA. Daca A'= {x}, A"= {y} => J.(A) =J.(A').
Deci A I = A, => X = y => f injecti va. b) c) se demonstreaza analog.
{
2X -1, X > 0 {-X+ 1, X E [ 0, 1]
33. a) f(x) = ; b) f(x) = .
-2x+1, X <0 X-1, X e(-oo, 0)u(1, +oo)
35. Functia h : Q --). Q, definita prin: h(x) = x daca x e Q \ Z; h(O) = 0
daca x e N; h( x) = x daca x e z \ N x par; h( x) = x -
1
daca x e z \ N
2 2
x impar, verifica conditiile din enunt. Un exemplu de astfel de functie
este i h : Q --). Q, h(x) = [x]{x}, unde [x] reprezinta partea intrega, iar
{X} partea fractionara a lui X. 36. Presupunem prin absurd Ca h este bi-
jectiva i fie pi, 1 < i < 5, numere prime distincte. Exista xi e Z astfel
incat h(x) =pi, 1 < i < 5. Deci f(x)g(x) =pi i atunci 3xi, xj e Z, xi ::;t; xj,
astfel indit f(x) = f(x),_ contradictie. ,
Capitolul IV
NUMERE REALE
(Structura algebrica i de ordine a multimii numerelor reale)
8. Generalizare. Dacli a
1
, a
2
, ,an sunt numere reale ( a
2
) +
. a1 at+ az
+ + + an =
(at +az +aJ) ... (at +a2+ ... +an-I)(ai +a2+ ... +an)
- a2 +a3+ ... +an
- at(ai +a2+ ... +an).
9. Se arata ca produsul este egal cu
[ c
2
- (a- b)
2
](c- (a+ b)]+abc
=--------=;......__ ______ . I) Dadi c = -(a + b). numaratorul se re-
abc. .
duce Ia 9 abc, i deci produsul este 9. II) Daca c
2
= (a - b}
2
, numaratorul
se reduce Ia abc, deci produsul este 1. 10. Dadi (a + b + c)
3
= a
3
+ b
3
+
+ c
3
rezulta ca 3(a + b)(c + a)(b + c) = 0. Deci unul din factori este nea-
parat nul. Daca b + c = 0, atunci c = -b. de unde c
2
"+
1
= -b
2
"+
1
. Fiecare
membru al egalitatii se reduce Ia a
211
+
1
11. II) Din a
3
+ b
3
+ c
3
= 3abc re-
166
zultli b+c)[(b-c)' +(c-a)' +(a- b)
2
j = 0, de unde a+ b + c = 0
sau a = b = c. 12. I) lnmultim membru cu membru inegalitatile: a + b >
> 2.r;;b, b +c > 2/bc, ,c +a II) Din a
2
+ b
2
> 2ab, rezulta (a
2
+
+ b
2
)c > 2abc. Analog, a vern ( b
2
+ c
2
)a > 2abc, ( c
2
+ a
2
)b > 2abc. Adu-
nam, membru cu membru cele trei inegalitati. Ill) Din a
2
- ab + b
2
> ab,
multiplicand ambii membri cu a+ b, rezulta a
3
+ b
3
>(a+ b)ab. Analog,
avem b
3
+ c
3
> (b + c)bc, c
3
+ a
3
> (c + a)ca. Adunam membru cu
membru cele trei inegalitati. 13. Din a + b + c = 1 vom deduce ca
1
1 b c 1 a c .1 a b 111
- = 1 + - + -, - = - + 1 + - - = - + - + 1, de unde - + - + - = 3 +
a a a b b b c c c abc
+(: +: )+(: + )+(: +;) > 3+2 +2+ 2 = 9. Egalitatea va avea loc
1 ab a + b be brt- c
pentru a = b = c = -. 14. Se observa ca < , < ,
3 a+b 4 b+c 4
ca c + a . ... ... d l b b b . . li
. < 1nsuman u- e, mem ru cu mem ru, se o tine 1nega ta-
r +a 4
tea ceruta. Egalitatea are loc pentru a = b = c. 15. Deoarece a + b 2,
rezulta a - 1 = 1 - b. Dadi c = a - 1 = 1 - b, atunci a = 1 + c, b = 1 - c.
lnegalitatea de demonstrat devine (1 + c)
4
+ (1 - c)
4
> 2. 16. Din seg-
mentele de lungime a, b, r se poate construi un triunghi a + b - c > 0,
-b + c - a > 0, c + a - b > 0. trebuie demonstrat ca au loc cele trei
inegalitati de mai a
2
b
2
+ b
2
c
2
+ c
2
a
2
> _!_(a
4
+ b
4
+ c
4
) a
4
-
2 .
-'2(b
2
+ c
2
)a
2
+ (b
2
- c
2
)
2
< 0 [a
2
- (b + c)
2
][a
2
- (b- c)
2
] < 0 b +
+ c)(a- b- c)(a + b- c)(a- b +c)< 0 + b + c)(b + c- a)(a + b -
- c)(a + .c- b) > 0. 17. Din conditia problemei rezulta a "* 0, b "* 0, c "* 0
. b o "In . .., .., d. li -1 1 1
a + + c :t:- . conhnuare, se arata ca. 1n. ega tatea - +- +- =
a b c
1 am + bm a" + b"
- ---, rezulta (b + c)(c + a)(a + b) = 0. 18. I) <
a+b+c 2 2
< am+n + bm+n 2( am+n + bm+n)- (am + bm )(a" + b") > 0 (am- bm )(a" -
2
-b") > 0. Pentru demonstrarea ultimei inegalitati se considera separat ca-
'1 1 ) . . 2) . II) "1 . 1 a + b a
3
+ b
3
zun e: m n 1mpare; m 1 n pare; n part1cu ar <
2 2
167
a-t + b4 . a2 + b2 a4 + b4 a6 + bo d d . ... l . b
< < , e un e pnn 1nmu tue mem ru
2 2 2 2
cu membru se obtine inegalitatea ceruHi. 19. A vern (a
2
- bc)
2
+ (b
2
- ca)
2
+
+ (c
2
- ab)
2
> 0 (a
2
- b
2
)
2
+ (b
2
- c
2
)
2
+ (c
2
- a
2
)
2
> 0 care ne dau 2abc(a +
+ b + c) < 'a
4
+ b
4
+ c
4
+ a
2
b
2
+ b
2
c
2
+ c
2
a
2
0 < a
4
+ b
4
+ c
4
- a
2
b
2
- b
2
c
2
-
- c
2
a
2
. Adunand membru cu membru ultimele inegalitati inega-
litatea din enunt. 20. +c)( b +d) < J;;b +.[;;d. <;:::> ( J;;d- 0.
A vern egalitate daca ad = be. 21. Ridicand Ia patrat ambii q1embri Ia.-
, cand calcule se obtine inegalitatea echivalenta a )(1- b) < 1- ab,
care ridicata din nou Ia patrat este echivalenta cu: 0 < (a - b)
2
. Egalita-
tea are loc pentru a = b. 22. I) ab + ac + be< a
2
+ b
2
+ c
2
<;:::> (a - b)
2
+
+ (b- c)
2
+ (c- a)
2
> 0; III) inmultind cu 2 trecand totul in membrul al
doilea obtinem: I I(ai -ajY.> 0. 23. Fie m i Jv1 =
.
1
. .
1
lstsn b. ls1sn b.
I= j=l+ I I
Atunci m < !i. < M, pentru orice i(l < i < n), de unde mb. <a.< Mb., ori-
b. I I I
I
care ar fi i. insumam dupa i gasim imediat inegalitatile cerute. 24. Re-
zulta din problema precedenta. 25. II) Fie sun numar real pozitiv care il
scriem ca sumas= a
1
+ a
2
+ ... +an; al' a
2
, ... , an> 0 (1). De asemenea,
s s s (2) S" " " " d "' ..
s=-+-+ ... +- . a aratam ca aca termenu al' a
2
, . an nu sunt
n n . n
( n ori)
egali intre ei, atunci produsul lor este mai mic decat al celor din des-
compunerea (2). Sa presupunem ca a
1
> a
2
> ... > an. Daca a
1
> !._,
n
atunci in mod necesar a < !._. Fie diferentele a
1
- !..._ si !..._-a si sa pre-
n n ...
n n n
" s s "I 1 . A (1) .
supunem cat= --an< a
1
--. n ocu1m Ill pe a
1
cu a
1
- t pe a,
1
cu
n n
an+ t = !._. Soma termenilor este de asemenea egala cu s. adica s = (a
1
-
n
- t) + o
2
+ ... + + !.., dar conform (I) produsul termenilor
n
Astfel am ajuns Ia un term en (ultimul) ega I cu !._. Se continua procedeul
n
168
s
pana ajungem ca toti tennenii trebuie sa fie egali cu - pentru a avea
n
produsul maxim. 26. II) a + b + c- 3Vabc = ( Va + ifb + Vc)( if;;+
+Vil + if;2- Vab- ifbc;- v-;;;;) =I_( Va + ifb + ilc)( if;;- 2Vab +
2
+Vil +Vil- 2ifbc; +Vci +if;; -2v-;;;; +Vci) = I_(v;; +ifb +Vc)-
2
{ (if.;- ifb )' + ( ifb - if0 + ( Vc" - if.; Y J > 0. Celelalte inegalitiiti rezul-
ta din aceasta. Egalitatea are loc pentru a = b = c; Ill) Confonn exerci-
. . (a
1
+a
2
+ ... +a .
ttulw precedent avem: a
1
a
2
. an < n n , ceea ce este echi-
valenta cu inegalitatea mediilor. Egalitatea are loc cand toate numerele
sunt egale intre ele. 27. Este suficient sa demonstram ca (a + a')(b + b')
(c + c') > ( Vabc + Va' b' c' Y. Avem (a + a')(b + b')(c + c') =abc+ a'b'c' +
+(abc'+ acb' + bca) + (ab'c' + ba'c' + ca'b). Pede alta parte, ( Vabc +
+Va' b' c') =abc+ a' b' c' +3Va
2
b
2
c
2
a' b' c' + Vabca'
2
b'
2
c'
2
. Acum folo-
sim problema 26 pet II). 28. I), II). Se folosete problema 26. 29. Fie nu-
merele a
1
, a
2
, .. ,an astfel incat p = a
1
a
2
. an. Din inegalitatea mediilor
a vern a
1
+ a
2
+ ... + an > nifP, iar p = ifP if'P ... ifP. 30. Rezulta din
(n ori)
. li d. 1 31 D" . 1 ,.d. "I a? + ai +
1
tnega tatea me n or. . In 1nega 1tatea me n or a vern > ai,
3
1 < i < n. lnmultind membru cu membru cele n inegalitati, rezulta inega-
2
litatea ceruUi. Din inegalitatea mediilor a vern inegalitatile a; + a
1
+ 1 >
, a2 a2
2
3
a1 . a a 1 3 a " I . b
> -, ... , --t+-n + > ,_n care tnmu tte mem ru cu membru ne dau
a
2
a
1
a
1
a
1
. li " 33 In" . li a]+ a2 + ... +a nl
1nega tatea ceruta. . 1nega tatea > V a
1
a
2
an , inio-
n
. d I .
1
cutn numere e a
1
, a
2
, ... , an pnn -,
1 1 b . . .
, ... , - se o tne Inegahtatea
a1 a2 an
169
ceruta. Egalitatea are \oc pentru a
1
= a
2
= ... = a
11
34. Se folosete pro-
blema 25. 35. Observam mai intai ca daca a> b > t > 0, atunci (a+ t)
2
+
+ (b- t)
2
> a
2
+ b
2
In particular, reznltli eli a
2
+ b
2
;. ( J +( J, unde
s =a+ b., Fie acum (1): a
1
+ a
2
+ ... +an= s i (2): _:_+_:._+ ... +_:._ = s.
n n n
(n ori)
Prin rationament analog celui de Ia problema 25, tinand seama de inega-
litatea de inainte, obtinem ca suma patratelor termenilor din (1) este mai
mare decat suma patratelor termenilor din (2). 36. Se problema
precedenta. 37. Trecand totul in membrul drept, inegalitatea devine:
L ( a;b
1
-a
1
b; Y > 0. Egalitatea are loc numai cand toate parantezele sunt
i.j
egale cu 0, adica = a
2
= ... = an . 38. Aplicam inegalitatea Cauchy
b1 b2 bn
Buniakovski din problema precedenta, pentru F,, ..ja;, ... , F.
i:-, i:-, . ... i:-. 39. Aplicam inegalitatea Cauchy-Buniakovski
Val Va2 Van
pentru F, . ..ja;, ... , F. i Jb;, Jb;, .... Jb:. 40. Se ridica Ia patrat
ambii membri' i se folosete inegalitatea Cauchy-Buniakovski. 41. Se
aplidi inegalitatea I a + b I < I a I + I b 1. 42. Se ridica Ia patrat
ambii membri. 43. Se ridica Ia patrat ambii membri i se aplica inegali-
tatea Cauchy-Buniakovski. 45. Daca a, b E R se considera cazurile a > b
i a <b. 46. Se considera situatiile de inegalitate care pot avea loc
intre a, b, c. 48. Discriminantul ecuatiei este -(a- b)
2
- (b- c)
2
- (c- a)
2
<
< 0, iar egalitatea are loc daca i numai daca a = b = c. 49. Daca a < b,
atunci a < a+ b < b < a
2
+ b
2
. Daca a = b :::::> a = b = a+ b < a
2
+ b
2
.
2 2
Daca a > b at unci b < a + b < a < a
2
+ b
2
. 50. I) x
1
= - 2, x
2
= 1; II)
2 3
1
x
2
x E [0, 1]; IV) x = +12; V) x
1
= -3, x
2
= -1; VI) x E {-2} u
2
u [2, +OO). 51. I) x E [1, 3]; II) x E (-oo, -3) u (-1, +oo); III) Avem x E
E [- , l IV) x E ( -oo_' - ) u ( , + oo} V) nu are solutii; VI) x E R
170
VII) x E [-1. 3]; VIII) x E R \ (2}; IX) x E (-co, 0]; X) x e(- ~ +co}
52. a) -5,000 ... ; b) 2,8(3); c) -0,750 ... ; d) 0,000 ... ; e) 2,(45);
11 1706
f) -24,(904761); g) -10,(578947368421052631); 53. a) 3; b)
990
=
_ 853. c) _309. d) 124 _ 31. e)_ 42999. f) 4 =-1_. )
- 495' 99 ' 9900 - 2475' 9990 ' 3000 750' g
101
. 54. a) - c) rationale; d) - k) irationale. Sa demonstram, de exem-
9900
plu di if este irational. Pesupunem prin absurd, eli if E Q, adicli
.. {2 = m , unde m, n sunt naturale ( E N), m, n > 0, iar (m, n) = 1. A vern
V3 n _
3m
3
= 2n
3
, de unde rezulta ca 2 I m
3
Dar atunci 2 I m i deci pptem scrie
m = 2m
1
. Inlocuind pe min egalitatea 3m
3
= 2n
3
se obtine 32
2
m
1
= n
3
;
deci 2 I n. Dar 2 lm i 2 I n, contrazice faptul di (m, n) = 1. 55. Sa
presupunem prin absurd ca aceasta fractie este periodica, i fie p numa-
rul cifrelor din perioada. Perioada trebuie sa contina i cifra a. De aceea
intre doua cifre a consecutive (de dupa virgula) nu pot fi mai mult de p- 1
zerouri, contradictie. 56. Deoarece in irul numerelor naturale sunt nu-
mere care au oricate zero uri consecutive (de exemplu, 1 0" pentru orice
n ), puterri face un rationament analog cu eel de Ia problema precedenta.
57. Presupunem prin absurd cain reprezentarea zecimala a unui nu.p1ar
irational, fiecare cifra se repeta de un numar finit de ori. Cum sunt doar
10 cifre. inseamna ca numarul are o scriere zecimaUi cu un numar finit
de cifre dupa virgula, adica este rational; contradictie. 58. Daca 1 < a <
< b < c < 9 ~ numerele 0, abOabOOabOOOabOOOOab ... , 0, abcOabdXJabc ...
sunt irationale. 59. a = 1,73205; b = 1,73205010010001. .. (vezi proble-
ma 55). 60. Sa aratam ca intre a i b este un numar rational. Fie m =
= [
1
+ 1] >
1
; deci m( b - a) >
1
( b -a) = 1 ~ mb - ma > 1 .
b-a b-a b-a
Deci mb > (mb] > ma. Notam k = (mb] i deci mb > k > ma. Daca
k > 0 , atunci b > !__ > a . Analog. daca k < 0 . Daca k = 0, 0 e (a, b) .
m
Fie acum, r e(a, b) n.Q I s e(a, r) fl Q, de unde (r, s) c (a, b) cu
171
. m.fi . P'
r, seQ. Oncare ar fi m, n eZ, n -:t: 0. m -:t: 0 avem Fte - E
n q
( )
p.[i 0 p['i
e 0, s - r . A vern 0 < < s - r Q . Deoarece r e Q, r +
. 2q 2q
+ p.{i E(r, s) \ Q, i mai mult, r + p['i E(a, b)\ Q. 61. Conform pro-
2q 2q
blemei 62, fie b e(a, ..fi), respectiv b e(.J2, a), un numar rational. 62.
Sa presupunem prin absurd ca .J3 + J5 E Q ; atunci ( Ji + J5)
2
E Q ' de
unde rezulta imediat ca .Jl5 e Q . 63. ..[,;;- .[;, e Q , daca
m n sunt patrate perfecte sau daca m = n; ..[,;; + .[;, e Q , daca m n
sunt patrate perfecte. 64. Presupunem prin absurd ca .J;; E Q ; atunci
a= (.J;;r eQ ;.contradictie. 65. I) Fie k =a +b, a eQ, b Presupu-
nem prin absurd k E Q . Atunci b = k - a E Q ' m Fie p = _!_ .
a.
1
Presupunem prin absurd ca p E Q ; atunci a. = - E Q , COntradictie. 66.
p
Observam ca a -b =(a+ b)- 2b; a +2b =(a +b) +b. 67. I) Conform
problemei 63, din .Jb- .Ji; = a'-a e Q , rezulta b = b'; II) Conform
problemei 63, din .Jb +.Jfi = a'+a eQ, rezulta ca' b b' sunt patrate
perfecte; contradictie. 68. n
2
+ 1 = k
2
, (n- k) (n +k) = -1, de
unde n- k = -1 n + k = 1, adica n = 0. 69. a) n = 3 n = 4. 70. a)
primul; b) primul; c) al d) primul; e) sunt f) primul. 7\. a)
. 2
2,236 < .J5 < 2,327; b) -2,237 < -J5 < -2,236; c) 0,400 <- < 0,401
5
d) -0,400 <-
2
< -0,399; e) 3,316 < .Jil < 3,317; f) -3,317 < -.Jil <
5
, 7 7
<'-3,316; g) 0,583 <- < 0,539; h) -0,539 < -- < -0,538; i) 1,181 <
13 '13
172
13 . 13
<- < 1,182 J) -1.182 < --< -1,181. 72. a) x + y = 5,622 ... ; b)
11 11

x + y = -0,298 .... 73. a) xy = 1,509 ... ; b) xy = 6,866 .... 74. a) 4,1815 ... ;
b) 4,0599 ... ; c) 2,1642 ... ; d) 2,9027 ... ; e) 0,4096 ... ; f) 0,5098 ... ; g)
5,3823 .... 75. a) 2,449 ... ; b) -3,872 ... ; c) 1,984 ... ; d) -1,490 ... ; e)
-5,916 ... ; f) -2,732 ... ; g) 1,740 .... 76. Mai intai se aduc Ia o
forma mai simpHi. Daca notam cu a, b, c, d, respectiv, cele patru numere
de Ia a), b), c), d), atunci: a) -5,1082 s; a< -5,1081; b) -2,0000 < b <
< -1,9999; c) 2,7534 < c < 2,7535; d) -0,0939 < d < -0,0938. 78. Ecu-
atia data se mai scrie 999(x + y) = 272xy. Se arata ca ecuatia nu are so-
lutii intregi, dar are o infinitate de solutii rationale. 79. a) Inecuatia este
Ia - bl Ia - bl .
echi valenta cu I I < . Cum a -:t b , inecuatia este echi valenta
b+n b
a + n Ia - bl Ia - bl
cu b = lbl < jb + nl = b + n ; b)
0
-1 < E <::::> < 8 <::::> <
n + no I b + no I f:
< lb +no I< lbl +l11ol => n
0
> Ia :bl_lbl. Putem lua n
0
= [Ia: bl_lbl]+ 1.
80. k = l(l +1), leN. 81. Fie ../a +Jb +Fc = x eQ, atunci ../a +Jb =
/
= x- Fc ; deci a+ b + 2.J;;b = x
2
- + c , de unde 2.J;;b = x
2
+ c-
-a - b - 2xf; . Printr-o noua ridicare Ia patrat: 4x( x
2
+ c - a =
=(x
2
+c-a-bf +4x
2
c-4ab. Daca x(x
2
+c-a-b)*o => eQ.
Daca x( x
2
+ c -a -b) = 0 , atunci avem una din situatiile: I) x = 0 ,
atunci ..Ja = .Jb = = 0 ; II) x * 0 , at unci x
2
+ c - a - b = 0 . in acest
caz se obtine = 0; deci eQ. Analog, se demonstreaza ca ../a,
..Jb E Q . Generalizare. Daca al' a2' ... ' an' Ft + ... +;;;: E Q ' atunci Ft .
..Ja:, ... , ;;;: E Q 82. Fie p, q EN, p of- q x = {Ji ; y = {-I . A
tunci xn /2, yn J2 EN i x -:t y , iar f(x) = f(y) = 0 . 84. a) Ecuatia este
173
x-2 x+3 x-2 x-2
echivalentacu < < +1 i EZ :=:> xE{ll,l4,17}
3 4 3 3
'
x-1 x
2
-3x+l x-1 x-l
b) A vern conditiile < < + 1 i E Z . Se obtine
3 3 3 3
x = 4. 85. a) Presupunem prin absurd eli a. > oricare ar fi
kE { 1, 2, ... , n - 1}, a E ( -oo, a. - ;) v ( a. + ; , + oo) . Din k = n =>
a. > E , deci a. E ( a. + ; , + oo) . Din la,l < E => a
1
E (- oo, a. - ;) .
Din lai+t -a; I< c rezultii di toti a;, 1 < i < n , se gasesc intr-unul singur
din cele doua contradictie; b) Fie s
0
=at +a
2
+ ... +an, st =
"'=at + a
2
+ ... +an-t -an, ... , Sn = -a
1
- a
2
- .. -an. Putem presupune s
0
> 0
deci sn < 0. Fie k astfel incat sk > 0. sk+
1
< 0 (daca una dintre sume
este nula, problema este rezolvata). Dar lsk -sk+
1
1 <2lakl Din 0 E(sk,sk+t)
rezulta di una din cele doua sume sk, sk+t are modulul < lakl < maxlakl
t$k:Sn
86. Ridicand Ia patrat ambii membrii ai primei egalitati, obtinem
a+ .Jb = x + y + 2.[;;, a, b, x, y E Q De aici rezulta a= x + y, b = 4xy,
,
b
x y fiind radacinile ecuatiei de gradul al doilea: x
2
-ax +
4
. 0 . Pen-
tru ca sa existe x y tationale, este necesar i suficient ca a
2
- b sa fie
patratul unui numar rational. A egalitate se trateaza Ia fel. A vern
I .,[b


'V a + b = + . Aceasta se numete formula
2 2
radicalilor compui. 87. Putem presupune a > 0 ; deci c < 0 . A vern
a b c a+b+c .
0 = + +- < , dec1 a + b + c > 0 . Dar a + b + c +
m+2 m+1 m m+l
c m+l m+l 1
+-=a+b+ c=a+b- a-b= a>O.
m m m+2 m+2
174
(
m ) ) (a + b +c) { am
2
+ bm
2
+ bm + cm
2
+ 2m + c}
A vern f J( 1 =
2
=
m+1 (m+1)
= (a+b+c)(-am-bm-an-c) = -m
2
(a+b+c)(a+b+c+_::_) <O
, (m+1)
2
(m+1) m
a + b - 2x, pentru x < a,
88. Dadi a< b,!x- al +lx- bl = -a+b, pentru a < x < b, . Deci functia
2x -a - b, pentru x > b.
a tinge valoarea minima -a + b , in fiecare punct al intervalului [a, b] .
In general, putem presupune a
1
< a
2
<. .. <an. Dadi n = 2k scriemf(x) =
= (lx- a
1
1 +lx- ani} +(lx- a
2
1 + lx- an-tl)+ ... +(lx- aiel+ lx- ale-tl). Pentru_
cazul n = 2 , se gasete in final di functia ii atinge valoarea minima:
-a
1
- a
2
- ... -ale + aJc+
1
+ ... +an in fiecare punct al intervalului [ale, aJc+t].
Pentru n=2k+1, scnem f(x)=(lx-a
1
1+1x-anl)+ ... +(lx-alel+
+ lx- ak+
2
1) + lx - ale+tl . Rezulta ca functia ii atinge valoarea minima:
-a
1
-a
2
- -ak +ak+
2
+ak+
3
+ ... +an in x = ak+
1

1 1 1 1 1 1 1
89. a) + + ... +->-+-+ ... +-=-;
n+1 n+2 2n 2n 2n 2n 2
( n ori)
1 1 1 1 [( 1 1 ) ( 1 1 ) ( 1 1)]
n + n + 1 +. + 2n -:- 2 -;; + 2n ~ n + 1 + 2n - 1 + .+ 2n + n =
= [ ::
2
+ 2n2 :(n-1) + ... + ::2 ]< [ : : + ::2 + ... + ::2 ]=
1 3 3 3 3 1 . . w
= - ( n + 1)- = - +- < - +- . De atci, rezulta 1negalitatea d1n dreapta
2 2n 4 4n 4 n
relatiei de Ia pet. a); b) A vern evident -
1
- +
1
< -
1
- + -
1
- = _!_. A poi,
3n 3n + 1 2n 2n n
1 1 1 (1 1) 11 11 2n
n + 1 + n + 2 +. + 3n - 1 + 3n + 3n + 1 < -;; + ;; +. +-;;- + -;; = -;- =
2

( 2n ori)
175
Pe ,de alta parte avem:
1
+
1
+ .. ;.+
1
= .!_[(
1
+
1
) +
n + 1 n + 2 3n + 1 2 n + 1 3n + 1
+C:2 + ;J +C:3 + 3n
1
-)+ ... +Cn
1
+t
1 [ 4n + 2 4n + 2 4n + 2 ]
=2 (2n+1)
2
-n
2
+ (2n+1)
2
-(n-1)
2
+ ... + (2n+1r -n
2
>
i_ [ 4n + 2 4n + 2 4n + 2 ] _ .!_ ( _, ) 4n + 2 _
> 2 (2n+l)
2
+ (2n+1)
2
+ ... + (2n+t)
2
-2 ...n+l (2n+t)
2
-l.
90. Daca q = 0 sau J; E Q este evident. Daca nu, presupQnem prin
absurd ca if2 = p + q.J; ( q * 0, ..[; Q) . At unci 2 = p
3
+ 3q
2
pr + .J";
(3qp
2
+ q
3
r) => p
3
+ 3q
2
pr ==' q, q(3p
2
+ q
2
r) = 0. Deci 3p
2
+ q
2
r = 0,
contradiclie. 91. A vern de gasit solutiile (a, b). a, b E Q, b > 0 ale ecuatiei
5a
2
- 3a + 16 = b
2
. 0 solutie particulara este ( 0, 4) . Fie a = a
1
, b = b
1
+ 4
a vern b
1
2
- 3a
1
- 8b
1
= 0. Pentru (a
1
, b
1
) * (o, o) a vern b
1
I a
1
=
( )
.... ( , ) 3n
2
+ 8mn
= m I n, m, n = 1 . Inlocliind b
1
= m_/ n a
1
=> a
1
=
2 2
, a
1
* 0 .
5n -m
Deci multimea {a a=
3
n
2
2
+ Sm
2
n, m, n E Z, ( m, n) = 1} . Alta solutie
5n -m
poate fi data daca scriem relatia 5a
2
- 3a + 16 = b
2
sub forma Sa -
3
_
b-4
= b +
4
, u, u E Q . 92. Fie { x} = x - [ x] ; at unci ecuatia devine x
3
-a =
a
= { x} . de unde 2 < x
3
- x < 3 . Mai mult. se a rata di pentru x > 2,
x
3
- x > 3 pentru x < -1. x
3
- x < 2; pentru x = -1, x
3
- x = 0 < 2; pen-
tru -1 < x < 0, x
3
- x < 1 pentru 0 < x < 1, x
3
- x < 1 . Deci trebuie ca
1 < x < 2 prin urmare [ x] = 1 . Ecuatia initiala se scrie x
3
- 1 = 3 , deci
176
3 3,-; 1 1 1 1
x =4deundex=v4.93.Avems=-
2
+-
2
+ ... + .,> +
. 1 0 11 1 000* 1 0 . 11
1 -1 (1 1) (1 1) ( 1 1)
+ 11 12 + + 1 ooo 1 oo 1 > 10 -11 + 11-12 +. + 1 ooo - 1 oo 1 =
1 1 1 1
- > 0,1-0,001 = 0,099. De asemenea, s < + + ... +
10 1001 . 910 1011
+ 999-
1
1000 = ( 1\)+ .. +( = <
< 0,112- 0,001 = 0,111 . Deci 0,099 < s < 0,111 . 94. Dadi a < 1 , atunci
I
a < .J;; < 1. Presupunem prin absurd di in reprezentarea lui ..J;; nu sunt
(
1 ) 100
100 de 9 consecutivi, adidi .J;; < 1-
10
. Ridicand Ia patrat obtinem
(
1 ) 100 ( 1 ) 200 ( 1 ) IOO ( l ) 200 ( 1 )
100
a< 1-2 10 +
10
Dar, 1-2 10 + 10 < 1- lO
deci a < 1 - (
1

100
, ceea ce contrazice faptul eli in reprezentarea lui a
sunt 100 de 9 consecuti vi dupa virgula. 95. a) Fie N
1
=
1
+ex.
2

1+cx.+cx.
- . . -

-
N2 -
2
. Facand diferenta. N
2
- N
1
- ( ) ( . "') -
1+cx.+cx.
2

.
= ( ., ) ( ) > 0 => N
2
> N
1
. b) Se demonstreaza analog.
1+cx.+cx.*
96. Este suficient sa demonstram pentru a, b, c E z. Fie a+ bl.{P +
+cif;i = 0 . Separam a ia cub. Se obtine di p I a . Impartim
egalitatea .cu l.{P analog deducem p I b . Continuam in mod
gasim pI c Deducem. ca oricare ar fi k EN, pk I a, pk I b, pk I c
deci in mod necesar a=b=c=O. 97. a) x=[x]+{x},_v=[.v]+{_v}.
unde 0 < { x}, { y} < 1 , sunt partite fractionare ale sumelor x, respecti v y.
177
Atunci {x}+{y}>O => [x]+[y]<x+y
[x] +[y] EZ. Deci [x] +[y] < [x + y]; b) x = [x]+ {x}, unde 0 < {x} < 1.
Fie [ x) = qn + r , unde 0 < r < n - 1 . Atunci [ x) = q + [ [ x)] = q
n n n
x = qn + r + { x} = qn + 1} , unde '1 = r + { x} < n . Deci, = q + .l , unde
n n
0 < < 1 [ = q = [ [ l c) Daca x - [ x) < , atunci [ x + = [ x)
deci [ 2x) = 2[x) [ 2x) - [ x) = 2[ x) - [ x) = [ x) = [x + J. Daca x -
-[x) > atunci [x + = [x) + 1, [2x) = 2[x) + 1 deci [2x)- [x) = 2[x) +
+1-[x)=[x)+l=[x+ d) Fie m=[x) presupunem ell m+ <
<X< m + l:
1
. unde 0:"': l < n-1. Deducem deci ca X +[x + ]+ ... +
[
n-1-1] [ n-1] [ n-1] )
+ x + n + x + n + ... + /x + n = ( n -1 m + 1(m + 1) = nm +
+l = n( m + J = [nx); 98. b) n = 4; c) 2 cifre nu sunt in perioada, iar (i
1 1 1 n
2
+4n + 2
sunt in perioada. 99. - + --- - ( )( ) . Se observa ca
n n+l n+2 nn+l n+2
numitorul fractiei este multiplu de 3, pe cand numaratorul nu este multi-
pin de 3. Numitorul fractiei, adusa Ia forma ireductibila, are factorii 2
3, de unde rezulta ca fractia se reprezinta printr-o fractie periodica mix-
ta. 100. Observam mai intai di este suficient sa aratam pentru. m = 1. a)
. 1 _ ( ) . " 1 _ a1a2 ... aP . P _ ( )
Fte --0, a
1
a
2
... aP , adtca -- , dec1 10 -1- n a
1
a
2
... aP
n n lOP -1
1 2 a
b) Cu o perioada de o cifra sunt -,- -
9
unde (a, 9) = 1. Dacar
3 3
178
- be fi . I. fi
acum, perioada este be, atunci fractia este
99
. Ea ar putea 1 stmp 1 tca-
ta, eventual, printr-un divizor allui 99. La numitor ramane un divizor al
" 1 1
lui 99. Deci numitorul poate fi 3, 9, 11, 33, 99. Insa Ia - ~ i - perioada
3 9
are o cifra. Deci raman numai fractiile de numitor 11, 33, 99, care au pe-
rioada de doua cifre, etc. c) Produsul a .doua numere cu perioada simpla
este un numar cu perioada simpla. Conform a), a vern 1 o* -1 = Mn ~ i
1 ok' -1 = Mn' ~ i cum ( n, n') = 1, rezulta 1 o(k. k') -1 = Mnn'. Mai mult,
(k, k') este eel mai m ~ c numar cu aceasta proprietate. 101. Confonn pro-
blemei 99. b), fractiile cu doua cifre Ia partea periodica sunt cele de Ia
numitor 11, 33, 99. Daca Ia o astfel de fractie inmultim numitorul cu 2,
1
5 sau cu 10, obtinem fractiile cerute in enunt. 102. Petioadele lui - si
~ 7 ..
1 . '
" 6 r fi D m P m P d
- au cate c1 re 1ecare. ec1 - = ~ ~ - e
13 7 999 999 13 999 999'
unde .E._=
13
. 103. Perioada avand n -1 cifre, c ~ resturi partiale Ia im-
p' 7 ~
paqirea lui m Ia n, intalnim toate numerele a, 1 < a < n - 1 , eventual intr-o
alta ordine. Cand apare ca rest un anume m, de aici incolo resturile
paqiale sunt c e l e ~ i cu acelea obtinute prin impaqirea lui m Ian.
Capitolul V
FUNCTIA DE GRADUL AL DO ILEA. INECUA 'til
SISTEME DE ECUATII
(
7J
2
57 2
1. a) f(x) :-"' (X - 1 )
2
+ 5; b) f (X) = - X - - +-; C) f (X) = - (X -
2 4 3
-3)
2
- 5; d)f(x) = 0,5(x- 0,2)
2
+ 0,28; e)f(x) = -0,4(x- 1,25)
2
+ 0,725; f)
5(x- -
1
J
2
+
79
; 2. a) X=!., v(!., 2.J; b) X= _ _!. v(-.!.
43
J C)
20 80 4 4 8 2 ' 2 ' 4 '
3 ( 3 -39J
x = 2' V 2' 4 ; d) x = 1, V(l, -2); e) x = 0,1, V(0,1; 0,395); f)
179
x = !, v(!, 2). 3. a) y = 0; b) y . = !; c) y . = _!; d) y = 7;
3 3 36 max mm
2
min
4
max
e) y. = !i; f) y. = -4. 4. a) Pentru x E (-oo, 1) u (5, +oo) functia
mm 5 mm_
pozitiva pentru x E (1, 5) functia este b) Pentru x E (-3, -2)
functia este pozitiva pentru x E (-oo, -3) u (-2, oo) functia este negati-
va; c) Functia este pozitiva pentru X E R; d) Functia este pozitiva pentru
x E R- { }; e) Functia este pozitivli pentru x E (1, 4); f) Functia este
I
negativli pentru x E ( 0, 6. a)f(x) = lxl- 2x + II = x2- 2x + 1; x
1
=
= x
2
= 1, V(1, 0) (fig. 1);
0
(1, 0)
Fig. 1
X
y
(1- VI, 0) 0 (1, 0) (1+ VI, 0) X
Fig. 2
b) g(x) =
-x
2
+2x+l, dacax e(1-.J2, l+.J2],
(
r;;) ( r;; + oo); (fig. 2)
x
2
- 2x-l, dacax E -oo, 1- "2 u 1 +"2,
y
(0, 7+114) ----
y ------------
(0, 1) -----,-----
(2, 0) (5, 0) X
Fig. 4
Fig. 3
180
{
x
2
-5x+l, dadix e(-oo, o]u[5, +oo),
c) h(x)= . .
-x
2
+ 5x + 1, dadix E;.( 0, 5);
(fig. 3)
2x
2
- 3x -1, dacli X e(-oo, O)u [ + oo).
d) k(x) =
-2x
2
+ 3x -1, dacli x e( 0, ~ }
(fig. 4)
e) (fig. 5);
y
_7 --
-3-2
-4 0
X
Fig. 5
Fig. 6
2x
2
- 25, dadi x e ( -oo, - 4] u [ 4, + oo ),
0 f(x) = 7, dadix e(-4, 3]u(3, 4], (fig. 6)
-2x
2
+25, dacax e(-3, 3);
y
y
X
o,
X
Fig. 7
Fig. 8
181
{
X, dacax e{-oo, 0]v[1, +oo),
g)f(x)=
2
... ( ) (fig.7)
x , daca x e 0, 1 ;
h) f(x) = (fig. 8)
{
x, dacax e ( 0, 1),
x
2
, dadi x e ( -oo, 0 J u [ 1, + oo );
x, dacax e ( -oo, 0 ],
i) f(x) = x
2
, dacax e(O, 1), (fig. 9)
1, dadix e (1, + oo );
y y
-1 0 1
Fig. 9 Fig. 10
{
x
2
, dacax e(-oo, -l]u[l, +oo),
j) f(x) = (fig. 10)
1. dadix e( -1, 1);
k) f(x) = (fig. 11);
{
x
2
, dadix e(-oo, o]u[2, +oo),
2x, daca x e ( 0, 2);
I) (fig. 12);
y
X
0
Fig. 11
Fig. 12
182
7. a = 1, c = -4. 8. a = 1, b = -2, c = 3. 9. a = 1, b = -5, c = 6. 10. a = 1,
b = -8, c = 12. 12. a) Pe intervalele (-oo, 0) [0, +oo) functia este evi-
dent strict cresditoare. Fie x
1
< 0 x
2
> 0, atunci f(x
1
) - f(x
2
) = x
1
+ 1 -
- x; - 1 = x
1
- xi < 0, deci f(x
1
) <f(x
2
) cum x
1
< x
2
, atunci functia este
strict cresditoare pe toaHi axa reala; b) Se demonstreaza ca Ia punctul a).
13. Se procedeaza ca Ia problema 12. 14. Pentru injectivitate se tine cont
ca functiile respective sunt strict crescatoare sau descrescatoare.
{
x -1, daca x E ( -oo, 1),
ft-t (x) =
.J x - 1 , daca x E ( 1, + oo
!2-1 (x) = .
{
x, dacax E( -oo, 1],
1 + .J x -1, daca x E ( 1, + oo );
.J1-x, dacax 1==(-oo, 1).
f3-
1
(x)= 1-x
2
, dadi X E [ 1, + 00 );
{
2 + .J 2- x, daca x E ( -oo, 2 ),
!4-1
2 - .J x - 2 daca x E [ 2. + oo);
6
15. a= -25, b = 10, c = 8; a= -1, b = 10, c = -16. 16. a) m = --;b) m =
7
7 ' 12 .J3 r;::
= 3; c) -4; -
0
; d) 15; e) -2; f) +J; g) -2 + ...;2; h) 0; i) 12; -3; j)
-5
-; -1; k) 0; 2. 17. Se tine seama de relatiile intre radacini si coeficienti
8
Ia ecuatia de gtadul II se obtine: a) m; b) m + 1; c) m
2
- 2m - 2; d)
m
2
- 4m- 4 daca x'
1
> x
2
m
2
- 4m- 4 dadi xi < x
2
; e) m(m
2
- 3m-
- 3); f) m
4
- 4m
3
- 2m
2
+ 4m + 2; g) m
5
- 5m
4
+ 10m
2
+ 5m; h) m ; i)
m+l
m
2
- 21n- 2 . m
3
-3m
2
- 3m
( )
2
; J)
3
. 18. Se observa ca radacinile ecuatiei
m+l (m+l) Jo
date SUnt pozitive. a) S = rx: + S
2
=;XI+ x
2
+ 2J XIX
2
= m
2
+

de unde F:

hi S=Vx;
183
S
4
=X] +x2 +4Vxlx2 (F, +.r.;;)+6..r;:;;, S
4
= m
2
+4if;1 +


+2.Jm
2
+ 1 +6.Jm
2
+1, S =

+4Vm
2
+ 1 Jm
2
+2.Jm
2
+ 1

+ 1.
19. a) x
2
- 49 = 0, b) r + 5x = O;..c) 15r- 34x + 15 = 0; d) .14r- 17x + 5 =
_, x +x m+1 1
= 0; e) 9x- - 6x - 1 = 0. 20. a) y
1
+ y
2
=
1 2
= - , Y
1
Y
2
= --=
x
1
x
2
5m-2 x
1
x
2
2
S ed " fi I l . :-...-l ... . da "
- . au proc eaza ast e x =- se m ecuatta til.
5m-2 y -
_ x
1
+x
2
_ -m+1 m+1 _ -(m+1)5m -( 1 J
b) Yt + Y2 - - - - ( ) , Y1Y2 - xt + -
x
1
x
2
2 5m-2 25m-2 x
2
(
- 1 J 25m
2
.4m-3 -(m+1)(5m--2)
X2 +- = ( ) ; c) Yt + Y2 = , YtY2 = ; d)
x
1
25m-2 2


(x
1
+x
2
)
2
. (m+ll x
1
+x
2
Yt + Y2 = xtx2 - xtx2 = 2(5m- 2), YIY2 = xt
x
1
+x
2
_ S
2
_ (m+1? . m
2
-18m+9_ _
1
.
- - - ( ) , e) Yt + Y2 - - , Y1Y2 - ,
x
2
p 25m-2 x
1
x
2
lOm-4
-(m+1)(m
2
-28m+13) 8
Y
1
+y
2
=
3
_ y
1
y
2
=
3
.21.a)xE(-oo,-l)u
(5m-2) (5m-2)
(
2 } ( -1-Jl9J (-1+Jl9 J u -
3
, +oo , b).-x E c)x E -oo,
6
u
6
, +oo ; d)
X E R; e) XE( -oo, : )u(1, +oo); f) ( -1, XE( 2, h) X E
E (-oo,_.-7) u (2, +oo); i) x E (-6. 6); j) (1-/5, -
2
)u
. 3
u(O. l)u (I, 1 + JS); k) XE( +oo} I) XE ( ,oo, - 2)u
u( nu( +oo} m) xE(-oo, 5-m)u
u(5 +m, +oo). 22. a) X E ( -oo, - 2)u( )u(l, + 00 ); b) X=
184
(
7- .[13 2) ( 2 9 - .fij )
C) X E , - U -, ,
. 6 3 3 6
d) X E (- 00, -4); e) X E
E( -oo, -t-J23]u[ 1-m. -t + J23]u[ t+m. +oo). 23. A,< o; ,\=
= -y
2
+ 4y- m + 4 < 0. Se pune AY < 0, unde AY este discriminantul ecua-
liei -y
2
+ 4y .. - m + 4 = 0, deci AY = -4m + 32 < 0; m E (8. +oo). 24. Se
procedeazli ca Ia problema 23. se m E ( ! , + oo} 25. Se no-
teaza.r- 4x + 5 = t se obtine t E [ -1, 0 )u[:, +oo} de unde -l < x
2
-
- 4x + 5 < 0 san i- 4x.+ 5 > : se obpne x E R. 26 .f([O, 2)) = .f([O, l) u
u [1, 2]) = [-1, 0]; b)f([-2, 4)] =f([-2, 1) u [1, 4) = [-1, 8]; c)f([1, 6]) =
= [-1, 24]; d)f([-10, 0]) =[0, 120]. S-a tinut cont di functia este strict
descrescatoare pe (-oo, 1) strict crescatoare pe (1, +oo). 27. f([-4, 0]) =
= [3, 35]; b)f([l, 6]) =/([1, 2) u [2, 6]) = [-1, 15]; c)/([3, 5]) = [0, 8];
d)/([3, +oo) = [0, +oo); e)f((-oo, -1]) = [8, +oo); f)f((-oo, 3]) =f((-oo, 2) u
49 [ 49 )
u [2, 3]) = [-1, +oo). 28. a) A= 49, y . = --; Imf= --, +oo
mrn 4 4
/'J. = -3, Jmf= [!, +oo} c) Jmf= [3, +oo); d) Se egaleazli fraqia cum
se ob!ine x
2
(1 - m)- x(2 + m)- (3 + m) = 0. Se pune condi!ia A> 0; m E
[
2 + 2 .[13 -2 + 2 Jl3 ] d . I f _ [ 2 + 2.[13 -2 + 2 .fl3]. ) I f
E , CCI m - , , e m
-3 3 -3 3
[
1-J3 1+.J3] . ( [ )
=
2
'
2
; f) 1m f = -oo, - 2- 'V 3 u -2 + v 3, + oo ; g) Pre-
supunem a < b obtinem Im f = (-oo, a] u [b, +oo). Daca a = b, Im f =
= R \ {a}. 29. Se pun condi{iile ca discriminantul de la numitor de Ia
numarator sa fie negativ se obtine m E (1, 2). 30. a) Se arata ca discri-
minantul numitorului este negativ pentru orice m E R. b) Discriminanttil
de Ia numarator sa fie negativ: m E ( -1- .J2. -1 + .J2). 31. Se
I
f
"' fu . d I f [.-a+ 2 3a + 6.] ... f
m 1n nc{te e a, m =
3
,
3
daca a > -1 Im =
'
185
[
3a -v): -a + 2] d" ..
1
-a + 2 . 3a + b
2 = , , a < -1; se pun con Itn e > -3 <
3 3 3
in cazul dind a > -1 se obtine a E [ -1, 0]. In cazul cand 'a < -1 se pun
d
... 1 3a + 6 3 . -a+ 2 2 . b. [ 4 1) 32 p
con Iiii e >- < se o tine a E - , - . Ie
3 3
3x2 + mx + n b . (y 3) 2 0 . d" .
y =
2
; se o tine - x - mx + y - n = se puile con Itia
X +1


+m
2


+m
2
> O lmf= se ega-
x ' 2 ' 2 '
leaza aceste valori cu -3, respectiv 5 se obtine n = -1 m = +4/3. 33.
a E [l,+ao)- g}.34.a)a= I atunci c= !(2m
2
+m) II;
S =-12m+ 11. P = I(2m
2
+m) => ecuatia x
2
+12m+ 11 x +l(2m
2
+2) =
4 4
=0; b) Pt. m > _ _!_ => m e(-2 (-2 +oo) = 0
2 ' 11 ' 11 2'
'.J 1 (3-JTI 1J ( 1 3+J73J
Daca m < -- =>mE (-oo -2) u -- u -- si
2 ' 2 ' 2 2' 2 ..
deci mE (-ao, -2) u ( - J. 35. a) 1'>. = m
2
- 6m +I; deci rezui-
tii m1.2 = 3+2/2. S = 2(m +I) p = _!__
m m
m
D..
p
s Natura semnul radacinilor
-00 + - +
x
1
, x, E R, x, > 0, I x., I > I X
1
I
+
-1 + - 0
m = -1, xl' x., E R, x
1
< 0, x, > 0, I X
1
I = x,
-
0 + - -
m E ( -1, 0), x 1' x, E R, x
1
< 0, x, > 0, I x
1
I > x,
3-2..fi
0 + + radacini egale poziti ve
- + + nu are radacini reale
3+2..fi
0 + + radacini egale pozitive
+oo
+ + + radacini reate distincte poziti ve
186
(
~ ) ( ~ ) {x
1
+x
2
= m +1
b) m E 3- 2 'V 3, 0 u 3 + 2" 3, + oo . 36. _
2
i
x
1
x
2
- m
{
Yt + Y2 = m + 3 ex.
2
+ex. + 2
_ ~ i se obtine m E [-1, 5]. 37. Se obtine
2
< 0
y
1
y
2
- 12m + 11 ex. - ex.
. 2cx. + 2
:::>ex. e (-oo, 0) u (1, +oo) ~ ~ -1 <
2
:::>ex. E (-oo, -1] u (0, 1); (-oo, 0) u
a.-ex. ---
u (1, +oo) n (-oo, -1] u (0, 1) = (-oo, -1] deci ex. e (-oo, -1]. 38. m
1
= 3,
3
m
2
=-;b) me (0, 2).
2
{ 5x - 2)
2
+ 6{ 5x - 2 ), dadi x < - _!__,
- 5
39.- (f o g}(x) = -2(5x- 2)- 5, dadi - !_ < x < 1,
5
- 2( x
2
- 3x + 4) - 5, dadi x > 1;
(go J)(x) =
(x
2
+ 6x r -2( x
2
+ 6x) + 4,
5(x
2
+6x)- 2,
dadi x e ( -oo, - 3 - JiO)
dadi x e[-!- JiO. - 3)
dadi X E [-3, + 00) 5(-2x- 5)- 2,
(4x-2)
2
-1,
4o. <to g)(x) = (3x
2
- 2Y -1,
-5{3x
2
- 2) -1,
3(x
2
-1Y- 2,
(goJ)(x)= 4(x
2
-1)-2,
4 (-5 X - 1) - 2,
187
dadi x e (-oo, 0 ],
daci XE ( 0, ~ l
dac8 XE( +co}
dadi X E ( -00, -1)
dacax e[ -1, o)
dadi X E ( 0, + 00]
41. (f o g)(x) =
4x
2
, dadi x E( 0, :J
, dad X E [: , 1 J
y
(go f)(x) =
2x
2
, dacil. x E ( 0,
, daca XE [ , 1 J .
Fig. 13
m-l 1 I
42. y = . , m > 0, m = -- => y < 1. Pe semidreapta AO se gasesc
m 1-y
varturile parabolelor cu ramurile in sus pe semidreapta I A c varfurile
parabolelor cu ramurile in jos. (fig. 13). 43. Se pune y min > 0, y min = - m
2
+
+ 3m - 2 deci m e (1, 2). 44. a) xmin = m - 2, ymin = - m
2
+ 5m - 6 deci
parabola este y =- x
2
+ x; b) y . =- m
2
+ 5m- 1 < 0 deci m e (-oo, 2) u
v (3, +oo). 45. A > 0, A = m + 1) > 0, ('\l)m e R. 46. a) x . = m -
2
2
m1n
- 1, y . = - m + 3m - -1; parabola este y = - x + x + 1; b) Se arata di y .
- m.m mm
- - d ,.. 5 . R 47 2m -1 -1
este ma1 nne ecat - pentru once m e . . x = ; y = -
- 4 v 2m v 4m
x = y ..:i m = _!_. 48. A > 0, A = 24m - 36; m e ( _1_, + ooJ . 49. A > 0,
v v 4 2
('\/)m e R A= 36. 50. A= 0, A= 4m
2
- 4, m
1
= 1, m
2
= -1,f
1
(x) = x
2
-
- 2x + l,f/x) = x
2
+ 2x + 1, x
1
min = I. x
2
min = -1. 51. m = -1. 52. Se gasesc
punctele de intersectie ale curbelor, A(1. 2) 8(3, 14). 53. xmin = 2, ymin = -1,
IABI = 2, IDVI = 1. Aria triunghiului V AB este 1 (fig. 14). Aria dreptun-
ghiului care are lungimea I AB I latimea I DV I este 2. Deci aria para-
bolei cuprinsa sub axa Ox esteS va fi cuprinsa intre 1 2. 54. E-
cuatiile sa aiba o radacina comuna: se m = -2. 55. Se arata di
ecuatia x
2
- Jx - p = 0 nu are didacini rationale. 56. Se due paralele Ia
axa yy' prin punctele x = 2, x = 3, x = 4 (fig. 15). Aria se aproximeaza
prin ariile a doua trapeze dreptunghice a doua triunghiuri
ce aria dreptunghiului care areca baza segmentull AB I inalpmea I CD 1.
m
2
-1 + 9 ( r:-; r:-:)
57. y. = y. > m e 5-2v11, 5+2v11 . 58.
mm _
4
mm
m+7 7 49 .
xv = = 1 +-, Yv = -14-- dec I m = + 1, m = + 7. 59. Se pun
m m m
188
y
y
X
x
v
y' MD N
Fi2. 1-t
conditiile a .;_ 0 y . < O m - 1 < 0 Fig. 15
' IDlll ' '
4m +5 ( . 5)
Y
. = < 0, se obtine m e -oo, - - . 60. I) y . < 0, y . = - (m +
mlD 1 - m 4 m.m mlD
+ 1) < 0 deci mE (-1, +oo); m = 0, m = -1; Jm Xmin = m- 1; ymin =- (m + 1)
dreapta este y = - x - 2. 61. I) > 0, oricare ar fi m e R; = 4; II) Se
pun condi!iile > 0, a.f(l) > 0, _!!__ < 1 se obtine m e (-oo, -2) u (-1, +oo).
2a .
62. Se pun conditiile a> 0 A< 0; mE( -oo, -

+oo J
=>mE( +oo} m E (1, +oo). 63. Conditiile care se pun sulll A< 0
a > 0 sau > 0, a > 0, S < 0, P > 0. Se obtine m e (1, +oo ). 64. Se pun
de Ia ex. 62; mE( -1,
1
+:} 65. Se pun conditiile de mai
(
-1-.J5 J
sus; m E (1, +oo). 66. !:,. < 0, a < 0; me
2
, -1 . 67. Se pun
conditiile < 0 a > 0 sau > 0, a > 0, S > 0, P > 0. 68. < 0, a < 0;
mE( 1, 69. Se pun conditiile A< 0, a< 0; m E (-oo, -I]. 70.fm sur-
jectiva pentru orice me R;fm injectiva orice m > 0. Pentru m > 0
m - J m
2
+ 4( 1 - x)
fm este inversabila fm-
1
(x) =
2
dadi x < 1 . 71. Cele
x-1 daca x > 1
189
m 3m-4 -6(m-1)
doua ecuatii au aceleai solutii deci = = se ob-
' n - 1 n - 1 3( 2 n - 4) '
tine m = 2, n = 72. Se procedeaza ca Ia exercitiul de mai m = 2,
3
n = 1. 73. Pentru a fi indeplinita conditia, ecuatiile trebuie sa aiba o
radacina comuna sau doua. Doua nu pot sa aiba deoarece coeficientii nu
sunt propoqionali. Pentru prima conditie 1n
1
= -19, m
2
= 5. 74. Ecuatiile
aU 0 radacina COffiUna; m
1
= -1, m
2
= Se Verifica Ca > 0,

> 0. 75.
m E ( -oo, - u {2}. 76. a< ,{5
2
-l, a> I. 77. Pentru > 0, fie z = x- I
obtinem o ecuatie in z, cu radacinile z
1
= x
1
- 1, z
2
= x
2
- 1. A vern: a)
> 1 < 1 d 'W d 'W > 0 < 0 b) > 1 > 1 d "' .
x
1
_ , x
2
_ aca numat aca z
1
_ , z
2
_ ; x
1
_ , x
2
_ aca
numai daca zl' z
2
> 0. Deci problema se reduce la studiul semnelor
ecuatiei in z. Se obtine m E (-oo, -2]. 78. m E [ -3, - 2.J2). -79. < 0, iar
pentru > 0 vezi indicatia de Ia ex. 77; 1n E (-2, +oo]. 80. m E(2/'i, 3].
81. m E (-ao, 0]. 82. < 0; m E (0, +ao). 83. Discriminantul ecuatiei este
pozitiv; suma produsul radacinilor sunt pozitive. 84. Se arata ca >0;
= [a
2
+ (b- c)
2
][a
2
+ (b + c)
2
). 85. x
1
< 2 < x
2
; m E( -oo, -
2
:] u (5, +oo).
;. ',x-1
86. m E [ -1, 1]. 87. Pentru > 0, fie z = -- unde -1 1 sunt capetele
x+1
X -}
intervalului obtinem o ecuatie in z cu radacinile z
1
=
1
,
x
1
+ 1
z
2
= x
2
-
1
. A vern: a) z
1
E (-1, 1) z, [-1, 1) daca numai dadi z
1
<
x
2
+1 -
< 0, z
2
> 0; b) zl' z
2
E (-1, 1) daca i numai daca zl' z
2
< 0. Deci proble-
ma se reduce Ia studiul semnelor ecuatiei in z. Se obtine m E [-1, +oo).
88. m E [- ! , -ll89 . .fH )/( l) < 0; m E (- , + oo). 90. < 0, iar pt.
'
A> 0 vezi indica!ja de Ia ex. 87, mE (-oo, 0) u ( + oo). 91. > 0, A,>
> 0 atunci

> 0,

= b
2
- 4ac; A
2
= b,l- 4a'c'
2
1


= b
2
b'
2
- 4aa'cc'. Se
22 2 2 . 2.2 .
obtine b b' - 4b a'c'- 4acb' + 16aca'c' > 0 => b b' - 4aa'cc' > 4a'c'b' +
...
190
+ 4acb'
2
- 20aa'cc' > ) tinand cont de b
2
- 4ac > 0 b
12
- 4a'c' > 0 se
obtine

> 0. 92. xi < x
2
< 1; m E (-oo, -1). 93. 0 <xi < x
2
< 1; m E
-e ( , 2} 94. 8 < 0 sau x
1
< 0 < 1 < x
2
; 0 < 1 < x
1
< x
2
; x
1
< x
2
< 0 < 1;
mE (-2, 3) \ {-1, 2}. 95. 5 <XI< X
2
< 7; 5 <XI< 7 < x
2
; XI< 5 < X
2
< 7;
m E [5; 5,4]. 96. Valorile lui m obtinute din A < 0 se reunesc cu cele
date de conditiile: 8 > 0 i x" x
2
(-1, 1). Gli.sim m E [ -1-
2
:s, 0 J
99. Cum x
2
- I x I + 1 > 0 exista xi E A, xi pozitiv. Fie A = {xl' x
2
, ... , xn}.
Deci x este poziti v cum x
2
- x + 1 E A rezulta x
2
- x + 1 < x , de
n " n n n n n
unde xn = 1; xn-I < 1. Dadi xn > 0,_ atunci xn-I
2
- xn-I + 1 E A
cum xn-I
2
- xn-I + 1 > xn-t avem ca xn-I
2
- xn-I + 1 = 1; deci xn-I = 0. Daca
xn-l < 0 ::::::> xn-I = _-1. Se deduce imediat ca A c { -1, 0, 1}. 100.
are solutie unica: x = 2, y = 1. 101. a) x = 1_, y = 2; b) xi = 0, yi = 0;
5 5 11 9 2
x2 =-; Y2 =-;c) xi= 1, YI = 2; x2 =-, Y2 =-;d) xi=--,
9 27 4 8 3
13
y
1
=--; x
2
= 1, y
2
= -1. 102. a) x
1
= 2, yi = 1;- x
2
= -2, y
2
= -1;
3 '
7 -19 7 19
x3 = 5.J7, Y3 = 5.[7; x4 =- 5J7, Y4 =- 5J7; b) XI = 1, YI = 2; x2 =-
.. 1
-1, y
2
= -2 etc.; c) x
1
= 3, yi = 4, x = y = z = - x
2
= -3, y
2
= -4; d) x
1
= 1,
2
y
1
= 6; x
2
= -1, y
2
= -6; e) x = V P , y = V q ; t) x =
" ' 3 p2 + pq + q2 3 p2 + pq + q2
= 1, y = 1; g) xi= 2, y
1
= 1; x
2
= -1, y
2
= -2; h) xi= 16, yi = 4; x
2
= 4,
y
2
= 16; i) x
1
= 2, yi = -5; zi = -4; x
2
= -2, y
2
= -1, z
2
= 0; j) x = 3, y = 3,
z. = 3; k) x
1
= 2, yi = -1, zi = -3; x
2
= -2, y
2
= 1, z
2
= 3. 104.
x = + J abc ( b +c); y = + J abc( a +c); z = + !._ J abc( a +b). 105.
2 be 2 ac 2 ab
substituie x din ecuatia a doua in'prima se obtine 2y
2
- 2y(a - z) + i +
+ a
2
- z(1 + 2a) = 0. Se pune conditia ca ecuatia in y sa aiba o singura
solutie reala deci AY = 0 se obtine -4(l + a
2
) + 8z(1 +a)= 0. La fel A
2
= 0
191
1 1 1 1
106 s b . . d" .
z = -; y = --, x = --. . e su stttute z 10 pnma ecu-
2 2 2 2
atie in ecuatia a doua => (x
2
- 2x + 1) + (y
2
- 2y + 1) = 0, adidi x = 1, y = 1
z = -1. 107. (fl. H} (-fl. -flJ 108. Pentru a = + 1
sistemul are 3 solutii, iar pentru a = + ..fi are 2 solutii. 109. a) x = 5,
1 . 1 1
y = b) xl = 2, yl = -3; Xz = 3, Yz = c) xl = 2' yl = 5; Xz = S' y2 =
= ..!.. . d) x
1
= 2, y
1
= 5; x
2
= 5, y
2
= 2; e) Se descompun primii membri ai
2 ' '
ecuatiei se formeaza patru sisteme de ecuatii; se obtine: x
1
= 0, y
1
= 0;
x2 = 1, Yz = x3 = -1, y3 = x4 =- .J3' y4 = .J3 xs = .J3' Ys =- .J3
f) x
1
= 1, y
1
= x
2
= 2, y
2
= 1; g) x = 1, y = h) Se impart cele doua
ecuatii se ajunge Ia ecuatia '?x
2
- 5xy + 2y
2
= 0 se obtin solutiile x
1
_
= 2, y
1
= 1; x
2
= 1, y
2
= 2; i) x
1
= 0, y
1
= 0, z
1
=a; x
2
= 0, y
2
=a, z
2
= 0;
x
3
=a, y
3
= 0, z
3
= 0. 110. (1, 1). 111. (2, -3, 3); (1, 0, 0). 112. a < -1.
113. Se imparte prima ecuatie la celelalte doua se obtin ecuatiile y =
= 2x, z = 3x. Se substituie in prima ecuatie se x = y =
I 648
= k , z .= . 114. Se ridicii Ia puterea p de rapoarte egale,
I 648 I 648
se aplica proprietatea de rapoarte egale se obtine:
xP bP
k
-
-
aP
n
k
'Lai
i=l
akb

deci xk = 115. a) Se rezolva ecuatia a doua tinand coot de
prima se obtine x = 1, y = 1 etc.; b) Se tine coot de cazurile x < 1, y <
< 1; 1 < x < 2, y < 1 ; X > 2, y > 1 ; X < 1, _v > 1 ; 1 < X < 2, y > 1 ; X > 2,
. . 7-/33 -3+/33
y > 1 se obttne x
1
= , y
1
= etc. 116. x
1
= x
2
= ... =
. 2 2
= x
10
= 1. 117. Se inmultesc ecuatiile intre ele se x
1
x
2
... xn =
192
-


an ;_ se imparte ecuatia obtinuta cu fiecare ecuatie in parte
se obtine x. = . 118. Scriem

-1 +, 2

2
2
+
_. I
Q.
I
+
+ (

2
2
-2
2
r + ... + ( n
2
-n
2
r = 0. Se egaleazil fiecare
J3 2 2 a
2
.J3
tennen cu zero. 120. A
1
+ A
2
=
4
(2x - 2ax Ym =
8
. 121. Se
aplica relatia lui Stewart in Ll MBC, MD= x (fig. 16).
Mli-CD + MCBD = MD
2
BC +
A + BDDCBC. AD = m. MB
2
+
+ MC = 2MD
2
+ 2BD
2
. Adu-;:
nand MA
2
Ia ambii membri, se
obtine MA
2
+ MB
2
+ MC
2
=
. MA
2
+ 2MD
2
+ 2BD
2
; MA
2
+
+ MB
2
+ MC va fi minima cand
B D C MA
2
+ 2MD
2
= (m - x)
2
+ 2x
2
Fig. 16 este minima (BD = cr.) => x = .
= m =>MD= AD . 122. Se noteaza: d(A, M) = x, d(M, B)= 20- x se
3 3
lOOk 81k
x
1
= 2q0 m, x
2
10,5 (y
1
=
2
, y
2
=
2
, reprezentand
x (20- x)
intensitatea luminoasa a sursei A, respectiv B). 123. 0 centrul cercului.
Se noteaza _OM= x, MB = 10- x. Se A< 50n cm
2
(deci M coin-
cide cu 0 (centrul cercului)). 124. R
1
= x, R
2
=
20
- x , A = 7tX
2
+
2 2 4
n(20- x)
2
+ ; aceasta este minima (A > 50n) pentru x = 10 (fig 17).
4
193
A

..

Fig. 17
Fig. 18
125. A = Ll = 60L- L
2
, L
2
- 60L + A = 0, L E R; A < 900m
2
; pentru L =
=30,1=30m.126.Senoteaza IBcl =a, IADI=h, IPQI =x, IMQI =y,
I AE I = h - y (fig 18). AMNPQ = xy se obtine din asemanarea triun-
ghiurilor, x = h- y}. Atunci ay
2
- ayh + Ah = 0, se pune conditia ca
h
A 0 . b . A ah . h ( :. I .
u > se o tne u > - aceasta pentru y = - ta1erea se tace a JU-
4 2
matatea inaltimii). 127. P = 2L + 21, A = Ll se obtine 2P- PI + 162 =
= 0, L E R; se pune conditia ca > 0 se obtine P > 36, P = 36 pentru
I = 9 dreptunghiul devine patrat in acest caz. 128. Se noteaza cu x, y
minimum de zile in care se poate transporta marfa prima
respecti v a doua Se obtine .!_ + .!._ = .!_ 2400x + 5400y = k
X y 5
(cantitatea de benzina masurata). Se obtine 2400x
2
+ 15000x = k(x - 5).
Se J?Une conditia ca > 0 se obtine k (minim) = 720 litri pentru x =
= 12 .!_ zile y = g.!_ zile. 129. Notam AC = x, atunci BC = 7- x, AD=
2 3
= y BD = 5 - y (D E I AB I, (fig 19); se I =
J-24x
2
+168x-144 . A 1-6
2
12 36
A. . .., .
= ="V x + x- . na maxima ad1ca A=
5 '
=
5
/6 daca X = 2. y = i I = .J6. 130. Fie iniHtimea AD (fig 20).
2 2 2
Notam: BD = x, BC = m.
194
c
c
I

Fig. 19
Fig. 20
s
Perimetru este 2p. Dadi S este aria at unci S = rp => r = - r va fi
p
AD. BC _ x}m
maxima cand S = va fi maxim. x(m - x)m
2
=
2- 2
2 2 3 m
3
m BC
= -m x + m x va fi maxim pentru x = -
2
, x = - BD = - .
-2m 2 2
131. Se arata ca x > .J2 => y > .J2, z > .J2. Analog se arata ca sistemul
admite solutia x = y = z = .-/2 . 132. Se observa mai intai ca y, z,
1
au semn. Se deduce apoi ca x = y = z, de unde x = y = z = -
2
x = y = z = - . 133. a) Se aratii eli x > 3 => y > 3 i z > 3. Prin adunarea
ecuatiilor rezulta ca x = y = z = 3. b) (-1, -1, -1).
Capitolul VI
PUTERI SI RADICALI
...
1 144 82 5 (3x- 2y}(a +b) xy(b- a)
1. a) -;b) -;c)-; d) -. 2. a)
2 2
; b)
2 121 3 6 a b + y ab
x + y . 1 . (b- a)
3
+ a
3
9 . 16.
2
c) , d) , e)
4
. 3. a) - , b) - , 4. 80 xyz(x +
x - y a - 1 { b - a) 24 9
+ y
2
+ z
2
). 8. 16[ab(a
2
+ b
2
) - cd(c
2
+ tf)]. 11. a) primul este mai mare;
b) primul este mai mare; c) primul este mai mare; d) sunt egale; e) pri-
mul este mai mare. 13. Daca n par functia nu este injectiva nici
surjectiva; daca n este impar functia este injectiva surjectiva. 15. a} I x +
195
+ 21; b) llxl- 31; c) l-2x
2
+ 3x- 11; d) llx
2
1- 3x + 21. 16. a) Dadi x < -2
suma este -2x; dadi x e [-2, 2] suma este 4; dadi x > 2 suma este
b) dadi x < -3 suma este -5; dadi x e [ -3, 2] suma este 2x + 1; dadi x >
> 2 suma este 5; c) dacii x E( -ao, v [1, + ao) suma este 3x
2
- 2x +
+ 3; dadi x 1) suma este -x
2
+ 4x + l. 17_ Vezi exercitiul 16.
18. a) X E (1, + 00 ); b) X E ( -ao, :] ; C) X E ( -ao, - d) X E R; E
e R; t) x e R; g) x e (-oo, 1] U [4, +oo); h) x e ( -oo, .J2j; i) x e [1, 2] tJ
U (3, +oo); j) X E (5, +OO); k) X E ( -ao, -.J2] U [ .J2, + ao); J) X E (-2, +OO);
m) x e (-oo, -9] U [5, +oo). 19. a) al doilea; b) al doilea; c) egale;
d) primul; e) al doilea; f) al d_oilea; g) primul. 20. a) W, !/4,
1
{/280 ;
b) v-54 . .J8, V25; c)
1
{[75, if4. J3. 21. minus; plus; minus; minus;
dadi m > n
2
, este pozitiv, iar dadi m < n
2
, este negativ. 22. a) primul;
b) al doilea. 23. a) 6(7.Ji0- 29); b) 1. 24. a) Se ambii membri Ia
-
piitrat; b) Membrul stling este ega! cu k V 2- ifJ2 , iar membrul
svs
drept este egal cu 'i};; ( 1 + ifJ - VJ2) . 25. J3 - J2. 26. J7 + J2 . 27.
V5
2
I
../4a+1 < La fel ../4b+l <2b+1,
.J 4c + 1 < 2c + 1. Adunam a poi inegalitatile membru cu membru.
(x+1)-./x-2 (x-2).Jx+4
28. a) ( b) ( )J ; c) . 29. Numaratorul
x-1 x+2 x+2 x-4 x-1

m bm ( b)( m-1 m-2b bm-1) D .... }"
se mat poate sene a - = a - a +a + ... + . upa stmp I-
ficare se obtine am-
1
+ am-
2
b + ... + bm-
1
tinand cont de a > b > 0 se
obtin inegalitatile. Facand a = n + 2, b = n + 1 m = n + 1 obtinem
(n + l)(n + 2t > (n + 2t+
1
- (n + It+\ de unde (n + It+
1
(n + 2t, deci
196
+ 1 > +2. a) +2./6 = +2.J3.= +1};
b) 3 + 2.J2; c) 4-2./3; d) e) .J3 -1 f) 5 + 3.J2. 31. Se aplidi
formula radicalllor se arata ca numarul este 6.
r;; 1 I r;; 5(V4 +J3)(21/2 +3../4 +9)
32. a) v L 'V 2 + -v 2 2- 'V 2 + v 2 b) ;
-23
3r;; 1 +Vi J6(-.fi +J3 +J5) 3/3 +5/i. -J6 +12
c) 'V L. - 1 d) e) f) .
. 3 , 6 ' 23
35. V,--J-+-ifJ-3 +V3-if3 < 1,6 + 1,2 = 2,8< 2'if3. 36. Se aplica formula
radicalilor se obtine numarul egal cu 2. 37. Se aplica for-
13
mula (a + hi = a
3
+ b
3
+ 3ab(a + b). 39. a) Se noteazii nwnarul cu u se
ridica Ia puterea a treia de unde u = 2..[2; b) u = c) u = 2.J2 d) u = 1.
40. a)
4
+
2
VJ +V9; b) (V5 -\13)(Vs +VJ)(JS +J3); d) iJ3 -V'i.;
5
(V9+4J5 -1)JS.
c) 10 ' e) J(vs -J3)(5if5 +3V25 +9);
f) --
1
(VJ +J3)(3V3 +9\19 +9); g) J-ifii. h) --
1
(V9 +9 ).
18 . 6 ' 252
41. Pun em Va = u, Vb = v, 'Vc = w folosim identitatea u
3
+ v
3
+ w
3
-
- 3uvw = (u + v + w)(u
2
+ v
2
+ w
2
- vw - wu - uv). Obtinem
1 u +ifil +if;i
Mai departe
Va +ifb +Vc- (a
inmultim nqmaratorul numitorul ultimei fractii cu (a + b + c)
2
+
+3Vabc(a+b+c)+9Va
2
b
2
c
2
. 42. Se poate proceda ca Ia exercitiul pre-
cedent. 43. I) Pentru rationalizare se aplica formula xn-:- yn = (x- y)(xn-t +
n-2n/,b Vbn-l
n-2 nt) b. a +a . vv+ ... + II)
+ x y + + y ; se o ttne ;
an -b
(ra +Va)(a+v:l +Va)
44. + 2 .J X - 1 = J (X - 1) + 2 .J X - 1 + 1 =
a( a -1)
197
= J(.fx__:l + tY = .fx-1 +I; Jx-2./x-l = I.J;-1-11;
expres1a este
egaUi
h(x) 1
45. a) - ---:;===
J;(x) J4x-1
2
cu
2-x
h(x) J2x-1 d ....
dadi
--:--:-- = , aca x
J;(x) J4x-1
E [1, +oo); b) x=!. 46. Din conditiile de
2
existenta ale radacinilqr x + 1 > 0, 1 - x
2
> 0, V x
2
+ 7 - 2 > 0 rezulta x =
= -1, care verifica ecuatia. 47. a) Ecuatia nu are solutii; b) x = 3. 48. a)
-15-.JS 5 , c
X=
2
; b) X= -
8
; C) X= -2; d) X= 2- 'V2; e) X= 2; f) x
1
= 3,
'
x
2
=
2
; g) x = 3. 49. x
1
= a, x
2
= -a. 50. Eliminand radicalii se obtine
3
4 2a 2 2 0 ( 2 )( 2
ecuatla x - x - x +a -a= , care se mat sene x - x- a x + x- a +
1R
+ 1) = 0. Pentru a = 0, x = 0. Pentru a > 1, x = --+ a-- 0 51. a)
2 4
16 I ~ 15+4.fi 4-a
x=-;b)x=--v2+1tJ5;c)x
1
= ,x
2
=1.52.x= I ,
25 3 2\12 ( 2 - a)
4
pentru 0 < a < -. 53. Dadi 2a + 2b - c * 0, at unci
3
(c-a-b)
2
-4ab
x = ( ) , cu conditia ca 2x > a + b - c, este o solutie a
2 2a+2b-c
ecuatiei. Dadi 2a + 2b - c = 0 ~ i a * b, ecuatia nu are solutii. Da,di 2a +
+ 2b - c = 0 ~ i a = b, atunci oricare x > -a este o solutie a ecuatiei. 54. a)
x = 3; b) x = 0; c) x = 5. 55. Pentru a E( -oo, : ]v( oo). ecuatia
are solutia x =
1
. 56. Dadi c > 0 ~ i c
2
> I a - b I ecuatia are solutia
2a-1
(c
2
+b-aY -4bc
2
x =
2
0 Daca c = 0 ~ i a * b, ecuatia nu are solutie, iar
4c
dadi c = 0 ~ i a = b, ecuatia este nedeterminata. 57. a) x = 3; b) x = 15.
58. Daca (b - c)(a'- a) * 0, ecuatia are solutia x = c- b' = b c', cu
I I
a -a a -a
conditia ca numerele de sub radicali sa fie pozitive (adidi, a' - a, ca' -
198
- ab' ba'- ac' sa aiba semn). Dadi b = c b' = c' ecuatia este
nedeterminata. Daca a = a' b :;; c sau macar b' c' ecuatia im-
'b'l"' 59 E I 1 a
2
(
2
-a)
2
t (1 2]
post 1 a. . cuatla are ca so utle x = +
2
, pen ru a E , .
4(a -1)
n
60. x = --n-+
1
--, daca a, b * 0, n impar. Daca n este par, ecuatia are
(: r- -1
solutie x. cand ab > 0 a < b. 61. Rezulta din identitatea ,; + v
3
+
+ w
3
- 3uvw = .!..(u + v + w)[(v- w}
2
+ (w- u)
2
+ (u- v}
2
], in care se in-
2
u, v, w respecti v cu V E( x), V F( x) - V G( x) . 62. Se
(a +b?(a- b)
problema 61 se gasete x
2
= , pentru b 0. Daca b = 0
27b
a :;; 0 ecuatia nu are solutii. iar daca a = b = 0 ecuatia este nede-
terminata. 63. Dupa problema 59 orice solutie a ecuatiei date este solutie
a ecuatiei (3x +a + b + c)
3
= 27(x + a)(x + b)(x +c) sau 9[(a
2
+ b
2
+ c
2
)-
-(ab + ac + bc)]x = 27abc - (a + b + c?. 64. a) Se noteaza
3 b3
V2- x = aV1 +x = b se aplidi formula a
2
-ab+ b
2
=a + Se
a+b
obtine x = b) Se procedeaza analog ca Ia exercitiul precedent. Se
obtine x = c) Se aplica exercitiul 61 si se obtine x = d) x = _2..
,. ,. . 13
65. Demonstratia este analoaga celei de Ia exercitiul 61. 66. Se aplica
exercitiul 65 se obtine x = 67. II) Scriem ecuatia astfel
x- .J b x .J c- x = .J a-x ( J b- x + .J c- x). Pentru ca un numar x
diferit de a, b. c sa fie solutie a ecuatiei date este necesar suficient ca
el sa fie solutia ecuatiei obtinuta prin ridicarea Ia patrat a celor doi
membri ai ecuatiei scrise ca mai inainte, x- _::__ = .J b- x .J c - x si sa
? ,.
..... a
verifice conditia x > .J b- x .J c- x , sau inca sa fie solutie a ecuatiei



= (b-x)(c-x) i sa verifice condi!iile: 2 < b, x < c, x >
2a 2a
199
68. Eliminand radicalul obtinem:
[ x
2
+(2a -l)x ][ x
2
+(2a + 1)x +( 2a + 0,
1- 2a ( 1- 2a )2 l 69 ) S . d' " I . b ..
xi
2
= + - - . . a e n 1ca a puterea a tre1a am 11
. 2 . 2 16 .
membri ai ecuatiei. Se ob!ine x = b) x = c) x = 4; d) x = 9. 70. a) Se
noteaza .J2x
2
- 3x + 2 = se obtine ecuatia t
2
- 2t + 1 = 0. A vern x
1
=
= 1, x
2
=.!_;b) x = 1; c) x
1
= 7, x.., = -3. 71. Ecuatia nu are solutii. 72. a)
2 .w .>
- -1-..{17 .. lr
x
1
= 2, x
2
= b) x
1
= 1, x
2
= 3; c) nu are d) x
1
= -.y6,
2
x
2
"-
1
+ 73. Ecuatia nu are solutii. 74. a) x
1
= -1, x
2
= 5, x, = -
2 -2-JS
b) x = 2; c) x = 8 d) x
1
= -, x.., = 2, x
3
= , x
3
= ; e) x =
3 - 3 3
-1. 76. a) Din conditiile de existenta ale radacinilor rezulta di' ecuatia
nu are solutii; b) Scriem conditiile de existenta le radicalilor: rezulta x =
= 6. 77. a) Se noteaza 2 - x = u
3
, x- 1 = v
2
se obtine sistemul u + v =
= 1, u
3
+ v
2
= 1, de unde x
1
= 2, x
2
= 1 0, x
3
= 1 ; b) Se procedeaza ca Ia
punctul a) se obtine x
1
= 3, x
2
= 4 - (-1 + J3 )
3
, x
3
= 4 + (1 + J3 )
3
;
c) x = 25; d) x
1
= 3, x
2
= 2. 78. xi = 7; x
2
= 38. 79. a) Se noteaza
V x + .J x
2
- 1 = t se obtine ecuatia t
2
+ 2t + 1 = 0. Rezulta x = 1
b) E

0 D " "
cuatia se sene 8 --4 - 8 = . aca notam
l+x l+a l-x
= t, se obtine t = +
1
+a, de unde x = -a; c) Se aduce Ia
' 1-a
a(Va +Vhf 2x+l
numitor se obtine x = ( }
7
; d) > 0 se obtine o
1
_ v;; + 7Jb ax- 1
suma de trei numere poziti ve care nu poate fi egala cu zero. Deci ecuatia
nu are solutii; c) Se'ridica Ia puterea a treia ambii membri ai ecuatiei
200.
f) 15a
2
b- b
3
+6all +8a
3
27b
nl 2 2n+1 1+2"
80. a) Se imparte ecuatia cu 'V x -1. Se obtine x
1
= , x
2
= ;
" zn -1 1- 2"
,-----
b) Se imparte ecuatia cu V 1 + x
3
se noteaza n
1
+ x
2
= t . Se obtine
1-x+x
2 b. ..
1
1+x 1+.J5
ecuatia t - t - 1 = 0, de unde se o tin ecuatu e
2
-
2

1-x+x
l+x 1-.JS )S... . ml2 2. ....
----') = ; c e 1m parte ecuatia cu 'V a - x se noteaza
1- x+x- 2

S b
. 2 . ..1 x+a 2m x+a 1
m = t. e 0 !IDe t
1
= , t
2
= 1 ecuatu e = ; = ;
a-x a-x
d) Ecuatia se scrie 1 + - 1 = ( se imparte
cu ( Se noteazii + = t, se obtine ecuatia t
2
- t- 2 = 0,
deunde a =2;
e) Ecuatia se mai poate scrie:
4
(1+Vxf if;)'= (if;)'.
Se imparte ecuatia cu (Vx)' se obiine ecuatie in t ca Ia
punctul f) se procedeaza ca la punctele anterioare. 81. a = 0,
x E (-oo, daca a> 0, x E [a, +oo); daca a< 0, x E (-oo, a]. 82. a) x E
E (-oo, 5] u [50, +oo)n (14, +oo) n (2, +oo), de unde x_ E [50, +oo); b) x E
E (-oo -7] u [0 +oo) n
29
Jn(-oo
841
J de unde x E (-oo -7)
' . ' ' 2 ' ' 144 ' ' '
c) xE(2, +co); d)x E ( -.oo, )v (2, + oo). 83. a) x E ( 34 +v'uss, + oo );
(
. -1- Jij J ( -1 + Jij J . -
b) X E -2, -
6
- U -1,
6
; C) X E (-6, 0) U 4); d)x E
201
(
-
3
- .J5 1J 84. ) Din ditii 1 d . .., al .., ..l:O::cinil' zul ..,
E
2
, . a con Fe e extstenta e or re til x
1
=
= 5; b) X E +<x} {7 -.J40,7 C) X E [ -7, -6 + J4J5 -8)
d) x .E [ -1,
1
:) ; e) x E(lO, +oo]; f) Din conditiile de ale radi-
calilor rezulta x E [3, +oo]. Prin ridicare Ia patrat se obtine 35x
2
- 37x +
+ 21 > 0 ==:> x E R; deci x E [3, + oo]; g) Din conditiile de existenta ale
1 1
radicalilor => x E [1, + oo]. Inecuatia: I I+ I I > 2 Daca
.Jx-1 +1 .Jx-1-1
x E (1, 2) rezulta inecuatia 2 - x < 1, deci x E (l, 2) . Daca x E (2, +oo ),
atunci x
2
- 5x + 5 < 0 => x E , . ec1 x E
(
5 - .J5 5 + J5) D . ,
2 2
(
5 + .JS) ,.. . (
E 2,
2
_ . In concluzte x E 1,
5
+
2
J5) \ (2}. 85. a) 'ifi!; b)
(
2 J2 2
ifi + if3. 86. I) 1; II) -2 : ; Ill) a
3
. 87. I) Dacli a, b. c, d sunt
pozitive se obtine 4a
2
c .[3d. Daca a. b, oarecare d > 0 se obtine
.J3J[a
2
c+alallcl-a
2
c
2
]; II)

88. I) Expresia devine
lei .
6 3 -18
J;;b(a +b)- J;;b. Pentru a = -, b = - se obtine - ; ID -1;
5 5 25
,ra ( 1 + a) 2bla - bl
III) ; IV) Daca a, b > 0, se obtine . Daca a, b <
a a+b-la-bl
2bla-bl
3
1
< 0, =:> I . 89. a) 41 < < 42; b) 1,5 < ...;2,5 <
-a-b- a-bl
)
1
J5- J2 90 I) S"' 'fi "' d I ali di
c r;; = . . a ven team e exemp u, 1neg tatea n
"5 +'\/2 3
202
.Jn 2(./n + 1-.JnX.Jn + 1 + .Jn} 2
stlinga. 2./n + 1-2 n = ./n +
1
+.Jn = Jn +
1
+.Jn <
<
2
.Jn = Analog, se verifidi cealalta inegalitate. II). Acum,
.Jn+l'+ n
scriem 1+ .&+*+ ... + >1+2[(.JJ-J2}+(J4-.J3)+ ... +
+(./1000001 -J10ooooo )) = 1 +2(J10ooo01 -J2) > 2-1001- J8 + 1 >
> 2000 - 3 + 1 = 1998. Analog, folosirid inegalitatea din dreapta de Ia
punctul I). rezultii di numarul este < 2000. Deci partea intreaga a numa-
rului este 1998. 91. Analog cu problema precedenta (punctul I), rezulta
J I + J l + ... + .j I > 2[( .J10001 - .J16ooo ) +
10000 10001 1000000
. + ( .J10002- .J10001 ) + ... + ( .J1000001- )] = 2( .J1000001 -
-.J10000) > 2(1000- 100) = 1800. Analog rezulta cas< 1800,02. Deci
1800 < s < 1 92. I) A vern (I +

> ( 1 + de unde rezultli


2 1
2 2 --
1 + .2_ > (1 + .!)
3
. lnmultind inegalitatea cu n 3 , se obtine n 3 +
2
n
3
>
3n n 3
> (n + 1)L de unde J;; > [ V(n + 1)
2
- v;;>J Analog, pleciind de Ia
- 3 2
inegalitatea ( 1 -
3
] >( 1 - se obtine J; < [ \fn2 .:. \f( n - 1 )
2
}
II) Folosim inegalitatea din stanga de la punctul I) i scriem:
1 1 1 I 3 (3M 3W) ('I.Cl
V4 ... + \/
1000000
>
2
v5- -v4- + \ \'6- -\'5- + ... +
+ ( V ( 1 ooooo 1)
2
- V ( 10ooooo)
2
) = ( V1000002ooooo 1 - Vi6) > .
1 0000- V54 > 15000- 4 = 14996. Analog, folosind inegalltatea din
dreapta de Ia punctul I), se obtine ca numarul este < 14997. Deci partea
203
intreaga a numarului este 14996. 93. ( -1, 1). 94. a) x = y = b)x =
8 8
. 10../3
= 4, y
1
= 4 I x
2
= 5, y
2
= 4; c) x = 1, y = 1; d) x
1

2
= +
3
, Y 1.2 =
8./3 -
=+ ; x
34
=+5,y
34
=+4 (semnele corespund) x
56
=+10-v3,y
56
=
3 . . ' . .
= +8../3; x
7
_
8
= +15,y
7
.
8
= +12 (semnele altemeaza); e) x
1
= 4, y
1
= 2; x
2
=
= 2, y
2
= 1; t) x = 3, y = 1.
Capitolul VII
NUMERE COMPLEXE
1 3
1. .a) X=
4
, y =
4
; b) X= 1, y = 1; c) X= 0, y = 0 ; d) X= -2, J = 8;
e) xt = J0, Yt = _!_; Xz = -J0, Yz = .!_.; X3 = J7, Y3 = 3; X4 = -J7, Y4 =
, 2 2
3a - 4b + 2 -4a - 3b + 14 . .
= 3; f) x
1
= a, y
1
= b; x
2
= , y
2
= . 2. a) 3 - 4I; 3 +
5 5
+ 4i; 2- 11i; 2 + 11i; b) 18- 6i, 14- 3i. 33- 11.J2i; c)
7 3 2 . 6 8 . 52 44 . 61 4 . d) 3. 5 ) 2
--+-1' ---I; -+-I; -1 + I; 1. . a f: + f: +
29 29 ' 5 5 145 145 13 13
1 0 D
" 1 .JJ .1 .J3 . n n
1
d"
+ = . aca s
1
=---I-, s
2
=--+I-, atunct s
1
= s., = aca
2 2 2 2 -
n = 3k; = s
1
, s; = s
2
dadi n = 3k + 1; = s
2
, s; = s
1
dadi n = 3k + 2
1r N) p 1 . J3 b . 1 . J3 . 1
E ; b) entru s
1
=---I-, se o tine --+ 1-, respectlv - +
2 2 6 6 2
. J3 p 1 . J3 I .. 1 . J3 . 3 3../3 .
+I-. entru s = ---1-, rezu ta ---1-, respecuv ----1
2
2
2 2 6 2 2 2'
c) a
3
+b
3
respectiv a
2
-ab+b
2
; d) a
3
+ b
3
+ c
3
- 3abc. 7. Z
1
+ z
2
.
1 J2 . 5 J2 . Z
1
6 6/i . 2 2 29 7 .J2 .
=-+-r zz =-+-r -=--+ 1 z +z =--+- 1
2 2 '
1 2
18 18 ' z
2
5 5 '
1 2
36 18 '
204
3 3 7 3.J2 . 4 4 1 ( r;;2.) 5 -3 5
3
z
1
+z
2
= -----1; z
1
+z
2
=-
2
265-892-v.L.t; z
2
z
1
=-
3

8 8 36 ' 12 6
(
) . . 8ab(a
2
- b
2
)
. 1+.fi,. s. {zECiz=a+bJ,a+b=1}.9.a)-I;b) (a
2
+b
2
)' 1;
3a
2
- 1 . ) too -
c)
2
(2a- 1 . 10. a) 2 ; b) 2, pentru n = 4 k ~ 0, pentru n = 4k+ 1; -2,
4a +1
pentru n-:- 4k + 2; 0, pentru n = 4k + 3 (k e N); c) (1 - ir+ (1 +it; d) (2 +
+ ir+ (2- -ir. 11. a) 2; b) -1; c) -1; d) 2. 12. a) 2, pentru n = 3k; -1,
pentru n = 3k + 1; -1, pentru n = 3k + 2 (keN); b)'-3, pentru n = 3k; 0,
pentru n = 3k + 1; 0, pentru n = 3k + 2 (k e N); c) -3, pentru n = 3k; 0,
pentru n = 3k + 1; 0, pentru n = 3k + 2 (k E N). 13. Observam ca
i41+1 + i41+2 + i41+3 + i41+4 = 0 i ( -1 )41+1 i4/+1 + ( -1 )4/+2 i4/+2 + ( -1 )41+3 i41+3 +
+ ( -1 )
41
+
4
i
41
+
4
= 0, unde I EN. Obtinem s
1
= 0, pentru n = 4k; s
1
= i, pen-
tru n = 4k + 1; s
1
= -1, pentru n = 4k + 2; s
1
= -i, pentru n = 4k + 3. De a-
semenea, s
2
= 0, pentru n = 4k; s
2
= -1, pentru n = 4k +1; s
2
= - i - 1,
pentru n = 4k +2; s
2
= -1, pentru n = 4k +3. 14. Dadi z = (1 + ir+ (1 -
- ir, atunci z = z, adidi z e R. 15. lzl = 16 . 16. a) z
1
= 6 + 7 ~ ~ = 6 +
. 1 J3. 1 JJ. -3+J7 -1+./7.
+8t;b)z
1
=-+-t,z
2
=---t;c)z
1
= + I,X
2
=
2 2 2 2 4 4
. -
-J-J7 1+/7. . 9 1 . I
= - 1. 19. z
1
= 21 - t; z
2
=---1. 20. a) { z z = x +
4 4 10 10
+iy,x
2
+(y+1/-4<0};b){z I z=x+iy,x
2
+(y-2)
2
-9>0};c){z I z=x+
+ iy. r + y' . 4 < 0}; d) lz 1 z = x + iy. ( x + ~ r + (y _ 1)
2
_ : > o i
2 -
(
3) 2 - 9 I . 2 2
x+2 +(y-1)- 4 <O};e){z z=x+ty,x +(y-1) -16>0};f)
I z I z = X + i y. ( .:zr _ (
12
r _ 1 < o}; g) I z 1 z ,., X + i y. X < 0} .
21. a) x
1
= 1, x
2
= _.!_ + ..fj i, x
3
= _.!__ ..fj i; b) x
1
= -2, x
2
= 1 + ..fii;
2 2 2 2
205
x
3
= 1- .J?,i; c) x
1
= _ _!_, x
2
= _!_+ ..{j i, x
3
= _!__ ..{j i; d) x
1
=I, x
2
=
4 8 8 8 8 4
= _'}_+
3
J3 i X =
3
.[j i e)x = .J2 + i.fi X = .J2 -i.fi X =
8 8' 3 8 8' 1 '2 '3
= -J2 + i/i, x
4
= -..fi -i.J2, fj x
1
= 3, x
2
= -3, x
3
= 3i, x
4
'-3i;g) x
1
=
= x
2
= -1, x
3
x
4
_!_ + J3 i , x
5
x
6
= _!_ - .,[3 i. 22. Interpretarea geo-
2 2 2 2
metridi. lntr-un paralelogram suma patratelor diagonalelor este egala cu
de doua ori suma patratelor laturilor. 23. Fie z = a + bi, z' = c + di.
A vern I z + z'l < lzl + lz'l =>(ad- bc)
2
> 0. Mai mult, I z + z'l < lzl +
+lz'l <=>(ad- bc)
2
= 0 <=> exista 'A, astfel incat c = 'Aa d =A.b. 24. Se
folosesc proprietatile modulului. 25. ,a) A vern I z I = 4m
2
+ 1 E Q ; b) a =
= m
2
- n
2
, b = 21?7-n, unde m, n E Z. 26. z =(a- b)k E R. 27. A= {(x, y) E
E P I x
2
+ (y- 2)
2
- 36 = 0}. 28. B = {(x, y) E P I (x- 4)
2
+ (y + 2)
2
- 8 = 0}.
29. c 1 (x, o); (- y) 1 x, y E R 1. 30. v = 1 <x. y > E p 1 ( x - +
+ y
2
- _!_ = 0}. 31. E = {(x, y) eP l-2x + 4}. 32. Ecuatia ax
2
+ bx + c = 0
4
are tadacini reale distincte daca

= b
2
- 4ac > 0. Pentru 2a
2
x
2
+ 2abx +
2 2 ( 3 .[33 3 + .[33)
+ b - 2ac = 0 avem

= - 4a

< 0. 33. a E
6
,
6
.
34. Jt + X = X (X + 1) (x- _!_- J3 i) (x- _!_ + J3 i) X
3
- 1 = (X - 1)
' 2 2 2 2
0( x' + 16 = (x-J2-iJ2)
-(x- J2 +ih)(x + J2 + ih)(x +Ji- iv'i). 35. a) z, = -
6
+/21 + "}j
-6- .J21 2" b) 7 4" 36 (t 41+1)(1 41+2)(t 41+3)
Z
2
= + I; Z = - - + I. + U1 + Ul + Ut
3 6
(1 +ui
41
+
4
) = (1 +u
2
)(t-u
2
), lEN. Daca n = 4k + 1 n = 4k + 2 (k e
e N), produsul este imaginar; daca n = 4k + 3, sau n = 4k + 4 (k e N),
206
produsul este real. 37. a= (u + ivr + i"(u- ivr. Dadi n = 4k (k e N), a
este real; daca n = 4k + 1 (k e N), a este imaginar. 38. a) 3x
2
= y
4
; b) x
2
=
= 3y
4
. 39. a) Conditia devine y
3
- 3x
2
y = 0 , x
3
- 3xy
2
> 64; b) Conditia
. 3 2 3 2
dev1ne x - 3xy = 0, IY - 3x yl > 64. 41. Pentni z = I, se
2
. 2+.Ja
2
+4
obtine cea -mai mare valoare a lui I z I, I z I = . Pentru
2
.J a
2
+
4
-a b '"' I I I I I I
z =- I, se o tine cea mru m.tca va oare a UI z , z =
2

2 J3. J3. 1 1
= . 42. z
1
=-I, z =--I, z
3
= -, z
4
= --. 43. Se folo-
2 2 z 2 2 2
teorema lui Pitagora. 44. A = { x - ( x + 1 )i I x e R}. 45. A = { (x, 0)
I x e R \ { 1 } } . 46. a) A = { (x, y) e P I y = 0}; b) B = { (x, y) E P I x
2
+
+ Y
2
- 1 = 0}. 47. a) z = b) z = _2_ .....
29
:. c) z =
74
J3 +
37 37 . 33 33 ' 337
+ 146 i; d) z =- 23- _2_i. 48. + .Ja2 +b2 +a + /.Ja2 +b2 -a i. 50.
337 34 34 2 2
a) z
1
.
2
= J2 + /ii; b) z
1
= 1 + i, z
2
= -1 + c) z
1
= 2 + i , z
2
= -4- i; d)
.z
1
.
2
= +J2 + i/3; e) z
1
= 3 + 3i, z
2
= 2- i. 51. a) z
1
= 2 - 3i, z
2
= i; b)
. 3 1 . 8 + 19i -18 + i .
z
1
= 2 - I, z
2
=---I; c) z
1
= , z
2
; d) z
1
= 2, = 1 + 21.
.2 2 7 7
52. a) z1.2 = 1 +a + a(a + 1)i; b) z1.2 = 1 + ai . 53. Radacinile sunt: 0,
+i, +1.
55
.a) 1 ; b) X+1 ; c) X
2
-2X+5; d) X-a+bi
X
2
+ .J2X + 1 X -1 + i X
2
- 4X + 5 X+ bi
56. a) X
1
= /5, y
1
= 3; x
2
= -/5, y
2
= 3; x
3
= .J3i, y
3
= :-5; x
4
= -/ii,
y
4
= -5; b) x
1
= J2i, y
1
= fi.i; x
2
= J2i, y
2
= -fii; x
3
= -J2i,
y
3
= fi.i; X
4
= -J2i, y
4
= -J2i; c) x
1
= 2; y
1
= .J3i; x
2
= 2, y
2
= -.J3i;
x
3
= = -2, y
3
= .J3i; x
4
= -2, y
4
= -{3i. 57. a) x = 1 + 1, y = I;
1 1. 3 1. 11 7. 51 1.
b) X = --+-I, y = - + -1; C) X = --+ -1, y = -+-I .
2 4 4 2 2 2 6 -3
207
Capitolul VIII
FUNCJIA EXPONENTIALA FUNCJIA LOGARITMICA
1. a) Se arata, mai intai, ca 1 + J6 > /i + .Ji Daca a> 1, atunci =>
=>

> a ./2+,{3 daca 0 < a < 1. at unci a < d.f2+J3 ; daca a = 1,


cele doua numere sunt egale; b) se arata, mai intai ca .fi- .J5 < ..[3- 2 .
Daca a> 1, atunci aJ2-JS <a,!3-
2
; daca 0 <a< 1, atunci aJ2-JS > a./3-
2
;
daca a.:.... 1, cele doua numere sunt egale. 2. a) x E (-oo, -2]; b) x E [-2, + oo);
c) x E R; d) Daca a > 1, atunci x E [0, +oo); daca 0 <a < 1, atunci x E
E(-oo. OL dadi a= 1, atunci x E R. 3. a) Im.f; = [1. 3]; b) Im/
2
= (0; 1]; c)
Im.J; = [0, +oo); d) lmf
4
= (0, 1]; e) Notam 2x = t se utilizeaza variatia
functiei de gradul al doilea f(t) = t
2
- 8t + 18. Obtinem lmf
5
= [1, +oo);
4. a) Se considera separat cazurile: x- 3 > 0 x- 3 < 0. Obtinem x E
E (1, 5); b) Se considera separat cazurile: x- 4 > 0 x- 4 < 0. Se obtine
x E R; c) x E ( 1: U.(2, +oo); d) Se considerii separat cazurile: lxl < I
(-.JS.JS); c)
..
x E (-oo, -2) U (-' 1, 1) U (2. d) x E (-oo, -2) U (3, +oo); e) Daca a>
> 1, atunci x E (1, +oo); daca 0 <a< 1, atunci x E (0, 1); f) Daca b > 1.
atunci x E (1, daca 0 < b < 1, atunci x E (0. 1). 7. Dadi 0 <a< b <
< 1 sau 1 < b < a, => loga b < Iogb a ; daca 1 < a < b sau 0 < a < b < 1.
atunci loga b > Iogb a; daca a = b, atunci cele doua numere sunt egale.
8. a) Daca a> 1, atunci x E [1, +oo); daca 0 <a< 1, atunci x E (0, 1]; b)
Daca a > 1, atunci x E (0, v;; ]; daca 0 <a < 1, atunci x E [ Va, +oo).
- m
2
(m+n).Jm+n vV(u+v)
2
10. a) x=J
4
J;, ; b) x=
4
".J . 12. log
6
16 =
(m- n) n n u- u- v
4(3-a)
= . 13. log
30
16 = 4(1 - a - b). 14. Se poate folosi inegalitatea
3+a
mediilor:
2
ab <J;;b<a+b. 17. x E{l, 4}. 18. log
3
4 + log
12
2 =
1+b 2 y
( 1 - m - n )( 2 + m - 2n)
= ( ) . 19. Sa demonstram, de exemplu, ca log
2
3
2m 1-n
208
~ Q. Presupunem, prin absurd, di log23 - m E Q, de unde 2m = 3n.
n
Cum log23 > 0, putem presupune fn, n E N \ { 0}. Dar egalitatea 2m = 3n '
m, n E N \ {0} este imposibiUi, deoarece membrul stang este un numar
par, iar membrul drept .este un numar impar. Prin rationamente analoage
se demonstreaza ca numerele log
5
1 0 ~ i log I 5 -. - log
2
5 sunt irationale .
. 2
20. b = aq , unde q E Q . 22. Notam iogzX = t ~ i obtinem f(t) = (t
2
- 6t)
2
.
Valoarea maxima a lui f se obtine pentru t = 3, deci pentru logz-X" = 3,
adica pentru x = 8. 23. Se poate aplica inegalitatea dintre media aritme-
tica ~ i media- geometridi (a se vedea exercitiul 26, capitolul IV). 24. Se
poate aplica inegalitatea dintre media aritmetica ~ i media geometrica (a
se vedea exercitiul 26, capitolul IV). 25. Avem ca log
2
3 > log
3
4 <=> 3 >
> 2J2. Dar inegalitatea 3 > 2J2 este adevarata, deoarece 2J2 < 2
15
=
3
= 2
2
< 3. Deci log
2
3 > log
3
4. 26. Avem a= (bcf, b=(cay, c _ (aby,
=> ax,-t-l. (abcf 'by+l =(abcf, e+l =(abcY. 27. Avem inegalitatile:
log .ry(_vz) + log.vz(xy}> 2, logyx{zx) + logzx(yx) > 2, logz.v{zx) + logzx(zy) >
> 2, care se aduna membru cu membru. 28. Aplicand inegalitatea medii-
lor, a vern: log
2
3 + log
3
4 + log
4
5 + log
5
6 > 4tflog
2
3log
3
4log
4
5log
5
6 -
=4t/Iog
2
6 =4t/l+log
2
3 >4VI+ >5. 29. a) x = l; b) Dacii a"* l,
atunci x E {-2, 1, 3};_daca a= 1, atunci x E R; c) xi= 2, x
2
= 1 ~ d) x
1
=
93 .
= -5, x
2
=
0
; e) x1.2 = 1 2.J2; f) x ='2; g) x
1
= 0, x
2
= 5; h) nu are
solutii. 30. a) x = 3; b) nu are solutii; c) x = 3; d) x = 1. 31. a) x = 2 ~ b)
1 .
X=-; C) X.:.... 2; d) X= 6; e) X= 5; f) X= 1.. 32. a) X= 0; b) X= -1; C) X=
2 .
217 7 3
= 2; d) x =lg-2log-. 33. a) x
1
= -1, x, = 0; b) x = 4; c) x =-;"d)
285 - 5 .. 2
~ 8 .
x
1
= 3, x
1
=- ; e) x = 1. 34. a) x = 0; b) x = 7; c) x
1
= 0; x
2
= 1. 35. a)
lg6
5 2lg( 5 + J24) "
x
1
= 1, x
2
= 2; b) x
1
= 2; x
2
=- d) x
12
= . 36. a) Se observa
~ 2 . ~ 3
209
di ( 4 + .Ji5X 4- .Ji5) = 1. Notam ( 4 + .Ji5f = y se obtine ecuatia:
y + _!_ = 62. Se obtine yi
2
= 31 +8.Ji5, de unde rezuiHi x
1
= 2 x
2
=
y .
b) Se procedeaza ca Ia punctul a) se obtine x
1
= -2 i x) = 2; c) Se pro-
cedeaza ca Ia a) i b). Se obtine x = 3. 37. a) Impaqind ambii
membrii ai ecuatiei cu 6x, se obtine: (! r- +( r = 0. Notiim
(!) x = y, de unde rezultli ecuapa in y, 6/- 13y + 6 = 0. Solutiile ecua-
tiei sunt xi= -1, x
2
= 1; b) x
1
= -1, x
2
::::. 1; c) x = 0; d) x = 1; e) Ecuatia
2 2 ' 2
data devine 33
2
x +
6
x-l0 +4 15x +Jx-s ..:.155
2
x +
6
x-l0, care este evident de
tipul celor de Ia punctele precedente. Se obtine x
1
= -4, x
2
= 1. 38. a) xi =
= -1, x
2
= 1; b) Din conditiile de existenta a radicalilor rezulta ca x E.
e {3} u [5, +oo). Se observa ca x = 3 verifica ecuatia, iar pentru x > 5,
a vern sJx-
3
+

> 2. Deci singura solutie a ecuatiei es!e x = 3.


39. Daca a < 0, ecuatia nu are solutii; daca a > 0 ecuatia are solutia
x (3a) . Ecuatia are solutieintreaga n E Z <:::> a
3
::, . 40. a) E-
3
cuatia se scrie ( xx - x )( xx - x
2
) = 0 care are solutiile x
1
= 1 x
2
= 2; b)
x = -1, x E [0, 1]. 41. a) Se observa ca x = 2 este o solutie a ecuatiei.
Impaqind ambii membri ai ecuatiei cu 5x, se obtine ecuatia echi valenta
Gr +(:r =1. Pentru X< 2, avem Gr +(:r >Gr +(:r =1,
iar pentru X> 2, avem Gr +(:r < Gr +(:r = 1. Deci X= 2 este
unica solutie a ecuatiei; b) Din conditiile de existenta a radicalilor. avem
x > 3. Se observa ca x = 3 este o solutie a ecuatiei. Mai mult, din mono-
tonia functiilor J;.J, : [3, +oo) R, J;(x) . ,J
1
. , f
2
( x) = 2Jx-J, rezultli
x-2
di aceasta este unica solutie a ecuatiei; d) Din conditiile de existenta a
radicalilor, rezulta x > 4. Cum 1 :::;; 2 + a < 3 1 < 2 - a < 3, rezulta ca:
1 < (2 +a) Jx-
4
i 1 < (2- a)

=> 2 < (2 +a) x-
4
+ (2 -a)


210
de unde in mod necesar (2 +a) Jx-
4
= (2- a)

= 1, de unde rezulta
x = 4. 42. a) Se considera separat cazurile: lxl < 1 i lxl > 1. Rezulta xe
E G , 1) ; b) x E ( -oo, 1 ). 44. a) x = 2; b) x = ..fi ; c) x
1
= -2, x
2
= 2; d) nu
are solutii; e) x E {- .J2, -1, 1, .J2 }; f) x E (0, 2] \{ 1 }, x = 2_. 45. a) x =
2
b)x=a
3
a
2
; c)x=cb; d)x
1
=6; x
2
=14;.e)x
1
=2-.J2, x
2
=2..fi,
3
= c. 46 .. a) nu are solutii; b) nu are solutii; c) x = 6
4
; d) Ecuatia are solutii
pentru a > 0, x =a }.j4;i; e) x = 0,99; f) x = l. 47. a) x = 5; b) - lg
5
; c)
lg2
X= 5; d) x
1
=lg2, X
2
= 0; e) X= 2; f) X= 2; g) X
1
= 1, X
2
= 2. 48. a) X
1
=
= 10, X
2
= 10
3
; b) X E { 10 -
2
J2, 10-
2
, 10
2
, 10
2
-J2 } ; C) X E { 10-
2
, 10-\ 10,
4 I
10
2
}; d) X
1
=- _2_, X
2
= 9; e) X
1
= 2-S, X
2
= 2
27
; f) X
1
= 2-
27
, X
2
= 2]. 49.
10
I
X
1
= 1, X
2
= alm:n}m-n. a) X
1
= -1, X
2
= 1; b) X
1
= 3-
5
, X
2
= 3; C) X
1
= 10
4
,
1 3 -/2 -1 J2
x
2
=10;d)x
1
=1,x
2
=4;e)x
1
=-,x
2
=5;f)xe{ 2 ,2 ,2, 2 Lg)
5
x
1
= _!_, x
2
= 9; h) x
1
= 3, x
2
=1. 51. a) Utilizand formula de schimbare a
3 -
I l tg2tg3
bazei, ecuatia devine gx + gx = 1, de unde se obtine x = 10186; b)
lg2 lg3
1
x = 10
1
g
3
Jg
5
; c) x =a
5
; d) x
1
= 4; x
2
= 2 + 2
4
; e) x =
32
; f) x = 2. 52. x
1
-
= I, x
2
= a c. 53. a) Se observa ca x = 2 este o solutie a ecuatiei. :tviai
mult, din monotonia- functiilor fl' f
2
: [0, +oo) R, f
1
(x) = x + 2x + logz-X,
.f
2
(x) = 7, rezulta di aceasta este unica solutie a ecuatiei; b) Se observa di
-2
x = 2 este o solutie a ecuatiei i di aceasta este unidi. 54. -a) x
1
= aa ,
2 1 i.
x = aa b) x = - c) x = a x = a
16
55 x = 3 y = 2 b) x = 4 y = O
2 ' 2' 1 '2 . ' ' ' '
. a
'
c) x
1
= 3, y
1
.. I i x
2
= I, y
2
= 2; d) x = 1, y = 3; e) x
1
= .J2, y
1
= 2 i
211
1
x
2
= V2 , y
2
= -3. f) Loga?tmam ambii membri ai fiecarei ecuatii a
sistemului; g) Trebuie ca x > Q, y > 0. Daca a < 1, b > 1, sau a > 1, b <
< 1, ecuatia a doua a sistemului nu poate fi satis:tacuta pentru nici o va-
loare pozitiva a lui x i y, deci in acest caz sistemul nu are solutii. Sa
presupunem ca a > 1, b > 1 (sau a <1, b < 1). Logaritmam ambii
termeni ai fiedirei ecuatii a sistemului i obtinem di, pentru a * b,
1gb lga
x = ( lga) Igb-Iga i y = ( lgb) Igb-Iga , iar pentru a = b, sistemul are o
lgb lga
infinitate de solutii y= x =a., cu a. real pozitiv. h) Dadi b = 0 sau macar
c < 0, sistemul nu are solutii. Fie b > 0, c > 0 i notam ax = u, aY.. v .
Obtinem sistemul u
2
+ v
2
= b, uv = c, unde u > 0, v > 0. Deci u i v sunt
solutiile ecuatiei de gradul al doilea z
2
- .Jb + 2cz + c = 0. In final, se
obtine di daca b - 2c < 0, sistemul nu are so1utii, iar daca b - 2c > 0,
.
1
.J b + 2c + .J b - 2c
1
.J b + 2c - .J b - 2c
atunct XI = 2 ' Yt = oga 2 ' x2 =
_
1
..J b + 2c - .J b - 2c _
1
..J b + 2c + ..J b - 2c . . ) _
2
_
3
- oga
2
'Y2 - oga
2
'
1
x1 - ' Y1 -
i x
2
= .!_, y
2
= 3; j) )x
1
= 8, y
1
= 18 i x
1
=81og;2 , y
1
2; k)
2 .
x
1
= 1, y
1
= 4 i x
2
= 4, y
2
= 7; 1) Trebuie ca x > 0, y > 0. A vern x
1
= -y
1
=
n m
(
n ) ( n ) n-m
= 1 i x
2
= m , y
2
= m ; m) x = 2, y = 3, z = 4. 56. x = 1, y = -1
1 1
57. a) 1og
2
x + 1og
4
- = 3 :::> Jog
2
x + Jog
2
f.: = 3 :::>X= 8/Y => sistemul
Y vY
1
devine: X= 8/Y' x
2
+ 16y
2
= 17. Se obtine X = 4, y - 4 ' b)
x = lOV
72
. y = V
7
c) x = y = 3 d) nu are solutii e) x = y = 2
104 ' 102 ' ' ' 1 1
1
X
2
= 8, y
2
= 8; f) x = 2, y = 6; g) Trebuie ca x > 0, y > 0, y ':;e 1.
Logaritmam in baza c prima ecuatie, iar a doua o scriem sub forma
212
b
2
b
X log X b b Q . a(b-a) b a D x
loge - = c . Daca a -::. (a, > ), atunc1 x = c , y = c - . aca
y logcy
a = b, sistemul nu are h) Logaritmam ambii membri ai fiecarei
)
1 1
") E d d x x+
2
y S d d
ecuatn 1 x = - , y = - J cua{ta a oua evtne x = y . e e uce
3 5
x = 4, y = k) Trebuie ca m, n > 0, n 1. Dadi m n, atunci rezulta
a - blog m b - a log m .
log m X = n 2 ' logmy = n 2 Daca m = n 1 a ;:. b, ecu-
1- (lognm) 1-{lognm)
atia nu are solutie. Daca m = n, a = b, sistemul se reduce Ia ecuatia
logm ( xy) =a ; I) Notam logx}' = u , log.r 3. = v se ob{ine ecuaga in u:
7u
3
- 67u
2
+ 118u- 24 = 0 care are 0 radacina u = m) Prima ecuatie a
sistemului este log a ( x loga.r

= 2m , adicl x
1
oga.r y
1
ogczy = a
2
m Se noteazA
2 2
log .r log y I d 2m 2 P + q m
u = x Cl , v = y Cl I ststemu evtne uv = a u + v =
2 2
a ;
p -q
./
) Ad
... . .
1
. b . ( )lsz ( ( )13.r a + b + c S "'
n unam ecua{u e 1 o {tnem xy '+ xz + yz = . ca-
2
dem din aceasta fiecare din ecuatiile dat i obtinem sistemul
( )
Jg.r -a + b + c ( ) 131 a - b + c ( )Jv a + b - c L . ...
Y
z = xz = zy = . ogarttmam
2 .. 2 ' 2
fiecare ecuatie a sistemului notand u = lgx, v = lgy, w = lgz, obtinem
Ull sistem in U, V, W care Se UOr. ,59. a) X E ( -1- J2, _: 2) U
U { 0, -1 + .J2) ; b) Daci 0 < a <1, atunci x e ( _;.,, - : ) u ( 0, + oo) .
Dad a > 1, atunci x e (- , - U (- ! , 0) ; c) x e (0, 1 ); d) Dad 0 <
< a < 1, atunci x > 3. a > 1, atunci x e (
5
+fl. 3) ; e) Daci 0
<a< 1, atunci x E (log
2
3, +oo). Daca a> 1, atunci x e (-oo, log
2
3); f) x e
E ( -l,

g) X E [.J6 -1, 5] \(2}; h) X E , 5 + 2.J6);
213
i) X E ( 0, :) U {2};j) X E (1,Jog
3
82- 3) U (l, + Jog
3
4, +oo);
(
3-./5 3-J2J (3+J2 3+.J5J
k) x e
2
,
2
U
2
,
2
; I) x E (3, 5) U (5, +oo);
m) X E ( 0 , J2- 1) U ( 1, +OO ); D) X E ( -00, 0) U ( 0 , U ( 1 , J U
U (3, +oo). 60. a) x E ( 0, U (1, +oo); b) Dadl. 0 <a < 1, atunci x E
E (0, 1] U (: , a\ J. Dadi a> 1, atunci x E [a
1
2
, :) U [1, +oo). 61.
S
d "' 1 a -
1
1 0 a -
1
1 "In 1
e const era separat cazun e: > < < . pnmu caz
a+l a+l
. li d . 2 - 2( a + 2) . .... fi . ....
tnega tatea evtne x > 1 pentru ca sa te sat1s1acuta pentru
- a +1
orice x real, trebuie ca -2(a +
2
) < 0; s_e obtine a E (-oo, -2]. In al doilea
a+1
caz inegalitatea devine x
2
+ 3 < a -
1
i nu exista nici o valoare a lui a
a+1
pentru ca ea sa fie satistacuta pentru orice x real. Deci a E (-oo, -2]. 62. a e
E ( -1 , - . 63. a = 2. 64. Pun em z = 2' > 0 problema revine Ia a
determina toate valorile lui m, astfel incat ml + 4(m - 1 )z + m - 1 >- 0,
oricare ar fi z > 0. Se m e [1, +oo). 65. m e [0, +oo). 66. S este
nevida pentru m e [2, +oo ), iar S este finita pentru m = 2. 67. Daca
notam ea = u, eb = v, ec = w a vern ca u, v, w sunt distincte. Din condi-
tiile problemei, dand lui x valorile: 0, 1, 2, rezulta: ex. + p + y = 0, cx.u +
+ pv + yw = 0, cx.u
2
+ Pv
2
+ yw
2
= 0. Rezolvand sistemul de ecuatii in ex.,
p, y, gasim ex. = p = y = 0.
Capitolu! IX
INDUCTIA
1. Se demonstreaza UOr prin inductie matematidi. Este util de in-
cercat sa se determine formulele care dau sumele din membrul stang. 2.
214
n n n n( n + 1 )( 2n + 1) n( n + 1)
a) Observam ca Lk(k + 1) = Lk
2
+ Lk = + =
k=1 k=l k=1 6 2
n( n + 1 )( n + 2) . . . . .. ..
= . Se demonstreaza, apoi, pnn 1nduct1e matetl}atica ca
3
n n(n+1)(n+2) n
L k( k + 1) = , (V)n > 1 b) Observam L k( k + 1 )( k + 2) =
k=l 3 k=l
n 2 n
= I k
3
+ 3 I k
2
+ 2 L k . Daca se problema se va gasi di
k=1 k=1 k=k
Ik(k+l)(k+2)= n(n+
1
)(n+
2
)(n+
3
). Se demonstreaza apoi prin
k=l 4
inductie matematidi ca formula gasita este adevarata pentru orice n > 1.
3. Se demonstreaza prin inductie matematica. 4. a) Folosind formula
1 11 1 1 ] n 1
k(k + 1){k + 2) = 2l k(k + 1)- (k + 1){k .+ 2) rezultli ; k(k + t)(k + 2) =
= k(Ll)- (k+1)(k+2)]= b) Din formula:.
k(k + 1){k 2){k + 3) = [ k(k + + 2)- (k + l){k 2){k + 3J se obti-
ne t
1
=.!.I.!.-
1
] . 5. a) Folosind
k=t k(k + 1){k + 2)(k + 3) 3l6 (n + 1}{n + 2)(n + 3)
1 1( 1 1 ) n 1
formula {2k -l)(2k +I)= 2 2k -I- 2k +I . => ; (2k-1)(2k +I)=
-= n ; b) Din formula I k
2
= _!_[1- _!_(
1
_
1
)]
2n + 1 k=t ( 2k - 1 )( 2k + 1) 4 2 2k -1 2k + 1
" n k
2
n( n + 1) 1
rezulta L = c) Din formula -
k=t (2k -1)(2k + 1) 2{2n + 1) (3k- 2)(3k + 1)
1( 1 1 ) . n 1 1
= - - se obtine I - = d) Se ob-
3 3k - 2 3k + 1 k=
1
{ 3k - 1 ){ 3k + 2) 3n + 1 '
n 1 1 n 1
tine I = e) Se obtine I =
k=I {4k-3){4k+1) 4n+1' i=k (i+n-1)(i+n}
215
n n n n
= ( )" 7. a) A vern = + 1-1) = L((k+ 1)!-k!). Se ob-
k n + k k=1 lc=t lc=t
n n n
tine Lk!k = (n + 1)! - 1; b) Lk!(k
2
+k + 1) = I[{k + 1)!{k + 1)- k!k] =
lc=1 lc=1 lc=1
t k =I(_!_- .
1
J=1-
1

lc=t(k+1)! lc=t k! (k+1)! (n+l)!'
d) :t k + 2 = :t k 1 = 1-- 1
k=tk!+{k+1)!+(k+2)! lc=t{k+2)! (n+2)t
4k _ ( t" _ 1 ) _ 2n( n + 1) .
e) L...J 4 - L...J 2 2 - 2 '
lc=t 4k + 1 k=t 2k - 2k + 1 2k + 2k + 1 2n + 2n + 1
f)
. 1 _ _ 1 ) _ .Jn+1-1
11
C d'.
L...J -:------::--;::=----;::::== - L...J - . on 1 ti a
lc=t (k + 1).Jk + k.Jk + 1 k=t .Jk .Jk + 1 .Jn + 1 ...
de existenta a logaritmului ne da x > -4. Inegalitatea este echivalenta cu
2
3
n
1
< ( x + 4)
2
care este evident satisracuta pentru x egal cu: -3, -2, -1,
0, 1: Se demonstreaza prin inductie matematica ca pentru X > 2,
intreg, a vern 2
3
.a
1
> (x + 4)
2
. Deci {x E Z I 3x + 1 < 2log/x + 4)} =
= {-3, -2, -1, 0, 1 }. 12. Pentru orice n = 0, 1, inegalitatea nu este indepli-
nita. Pentru n = 5, 6 inegalitatea este indeplinita. Se- dcmonstreaza prin
inductie matematidi di inegalitatea este indeplinita pentru orice n > 5.
Deci {n EN l2n > n
2
} = {0, 1} U {n EN I n > 5}. 16. Pentru n = l,
avem a + b >a + b, adevarata. Sa presupunem ca inegalitatea este ade-
varata pentru n = k sa demonstram ca este adevarata pentru k + 1. ln-
tr-adevar, 2/c-](a/c +blc)>(a+b)kne da 2/c-](ak +blc)(a+b)>(a+b)k+l.
'
Dar 2k(ak+t +bk+
1
)>21c-J(ak +bk)(a+b)<=>ak+t +bk+t >akb+abk <=>

<=>(ale - blr. ){a- b} > 0. Ultima inegalitate fiind evident adevarata, rezul-
ta 2/c(ak+t

+bk)(a+b), deci 21c(ak+


1
+bk+t)>(a+b)k+t.
Demonstratia este terminata pe baza inductiei matematice. 17. a) De-
mon strati a se face prin inductie matematica dupa b) Daca k < n,
(
1)/c+l ( 1)/c( . 1) ( k k
2
J( 1) k 1
aiunci: 1 + n = 1 + n 1 +-;; < 1 +-;;+ n
2
1 + n = 1 + : +
216
k
2
+2k +1
+----

k+l k
2
k+l (k+lt
-2-+-3 =
1
+ + 2
n n n n
n(k + t)- k
2
k + 1
+
n3
n
(k+1t 2 "" k
+
2
, deoarece n(k + 1) > k pentru n > k. Pun em mat tnatnte = n
n -
n 1 n n- .
( )
fl ,
i obtinem 2 = 1 +- < I+- < 1 +- +
2
= 3. 18.-Pentru n = 6 seven-
n n n n

(k)k .
fica ca inegalitati!e sunt indeplinite. Sa consideram:
2
> k! > 3
(
k+lJk+l I (k+1Jk+l
sa demonstram ca > (k + 1)! > Pentru a demonstra
\ 2 . ' 3
(
k+l)k+l (k\k
ultimele inegalitati este suficient sa verificarn 1 -J >
\_ 2 ) 2
-
(
k 1Jk+l (kJk 1 ( .l)k 1 ( l)k
> k +I> ; : -
3
, care se reduce Ia - 1 +- > 1 >- 1 +-
2 k I 3 k '
care rezulta din problema precedenHi. 19. Pentru n = 2, se va obtine


< a
1
: a
2
<=> (F,- ra;r > 0. -Presupunem ca inegalitatea este a-
- .
devarata pentru n = k. Se demonstreaza mai intai ca inegalitatea este a-
devarata pentru n = 2k. Din cele de mai sus rezulta ca inegalitatea este
adevarata pentru un numar natural n = 2s. s E N. Se arata. apoi. ca ... daca
inegalitatea este adevarata pentru n k, atunci este adevarata pentru n =
= k - 1. Fie a
1
, a
2
, . , ak-l nu1nere pozitive A. un numar pozitiv, deo-
... fi kl at+a2+ ... +ak-t+A
camdata nede 1011. Atunc1 -va
1
a
2
ak-J < k . Alegem A
at +n.,+ ... +ak-1 +A at +a2+ ... +uk-t - ... _ ul +a2+ ... +ak-t
incat - = , dect A
.k k-1 k-1
. . . ata2 ... ak-J(at +a2+ ... +ak-t) at +a..,+ ... +ak-1
A vern tnegalitatea k . , < - . sau
k-1 k-l
k -1/ at + a2 + ... +ak-1 p ...
-'Va
1
a
2
at_
1
k . 1e acum un numar oarecare 111. natu-
-1
ral. Daca nz = 2s, s E N, rezulta de mai inainte ca inegalitalea esie ade-
217
varata pentru m. Daca m ::;e 2
1
, oricare ar fi t E N, atunci fie s, astfel incat
m < 2s. Pe baza celor de mai inainte, inegalitatea adevarata pentru
n = 1n. 21. Demonstratia rezulta prin inductie matematica. 22. Suma
1
3
+ 2
3
+ 3
3
se divide cu 9. Sa presupunem ca suma k
3
+(k + 1)
3
+ (k +
+ 2)
3
se divide cu 9. Atunci suma (k + 1)
3
+ (k + 2)
3
+ (k + 3i = [k
3
+ (k +
+ 1)
3
+ (k + 2)
3
] + 9(k_
2
+ 3k + 3) se diviqe evident cu 9, ca fiind suma a
doi termeni, fiecare dintre fiind divizibil cu 9. 23. n
5
- n = (n - 1)
n (n + 1)(n
2
+ 1) este divizibil cu 2 cu 3, deci cu 6. Sa demonstram ca
n
5
- n se divide cu 5. Fie dn = n
5
- n sa consideram propozitia , d, se
divide cu 5". Evident,_d
0
= 0 se divide cu 5. Presupunem ca dk se divide
cu 5 sa demonstram ca dk+l se divide cu 5. Intr-adevar dk+l = (k + 1)
5
-
I
-(k + 1) = k
5
+ 5k
4
+ 10k
3
+ 10k
2
+ 5k + 1- k -1 = (k
5
- k) + 5(k
4
+ 2k
3
+
+2k
2
+ k) = dk + 5(k
4
+ 2k
3
+ 2k
2
+ k). Se observa ca dk+l se divide cu 5.
24. a) Fie propozitia P(n) : ,.11n+
2
+ 12
2
n+l se divide cu 133". Evident,
P(O) este adevarata, deoarece 11
2
+ 12 = 133. Sa presupunem ca
11k+
2
+ 12
2
k+l se divide cu 133, adica P(k) este adevarata sa demon-
stram ca P(k + 1) este adevarata. intr-adevar, avem 11k+
3
+ 12
2
k+
3
=
= 1111k+
2
+ 12
2
12
2
k+
1
= 12
2
-(11k+
2
+ 12
2
k+
1
)- (12
2
-11)11k+Z. Obser-
vam ca acesta se divide cu 133, ca fiind diferenta a doua numere. fiecare
dintre ele fiind divizibil cu b), c), d) se demonstreaza analog. 27. b)
Daca 2k
3
> 3k
2
+ 3k + 1, atunci 2(k + 1)
3
> (k + 1)
2
+ 3(k + 1) + 1, deoa-
rece aceasta inegalitate se obtine din prima pnn adunarea membru cu
membru a ei a inegalitatii evidente 6k
2
+ 6k + 2 > 6k + 6. 28. Din
3k > k
3
, rezultli 3k+l > 3k
3
> k
3
+ 3k
2
+ 3k + 1 = (k + 1)
3
. De aici, rezulta
ca V3 > Vn, n > 4. 29. Pentru n = 0, este indeplinita. Fie
lsinnxl < Atunci: lsin(n + 1)xl =.lsinnx cosx + sinx cosnx I::;;
< I sin nxll cosxl + I sinxll cosnxl < n I sinxl + I sinxl = (n + 1) I sinxl.
Deci I sin(n + 1 )xI < (n + 1) I sinx 1. Demon strati a este tenninaHi pe baza
inductiei matematice. 30. Trebuie sa demonstram ca orice numar natural
mai mare decat 8, se poate descompune in suma a doua numere, dintre
care un multiplu de 3 i un multiplu de 5. Demonstram prin inductie ma-
tematidi. Pentru k = 8 afirmatia este deoarece 8 = 3 + 5. Fie
afirmatia adevarata pentru un numar n, adica n = 3s + 5t, s, t E N. Sunt
218
posibile doua cazuri: in primul caz t = 0; 2) t > 1. In primul cand t,..=
= 0, trebuie ca s > 3. -Atunci n + 1 = 3s + 5t + 1 = 3(s - 3) + 5(t + 2). In
cazul al doilea n + 1 = 3s + 5t + 1 = 3(s + 2) + 5(t - 1 ). Deci afirmatia
este adevarata pentru n + 1. 32. Pentru n = 1 afirmatia este evident ade-
varata. Fie adevarata afirmatia pentru k i sa demonstram ca este adeva-
rata pentru k + 1. Alegem unul din plane, sa zicem al (k + 1)-lea. Atunci
conform problemei precedente planul ales este impaqit de dreptele de
intersectie ale celorlalte k plane cu acesta, in 2k paqi. Conform ipotezei
inductive, cele k plane ramase impart spatiul in k(k- 1) + 2 paqi. Fiecare
parte a planului ales (al k + 1-lea) imparte una din paqile spatiului, date
de celc k plane in doua paqi. Deci se obtin k(k - 1) + 2 + 2k = (k + 1 )k +
+ 2 paqi. 33. Demonstram prin inductie matematica dupa n. Pentru n =
fi
d '-' d 1
1
"
2
2 d '-'A
= 1, a umatta este a evarata, eoarece + - = , 1ar o rea pta tmpar-
2
te planul in doua paqi. Fie adevarata pentru n = k i sa o de-
monstram pentru n = k + 1. Alegem una din cele k + 1 drepte pe care o
vom numi a (k + 1)-a. Din ipoteza inductiva cele k drepte ramase impart
planul in 1 + k(k +
1
) paqi, a (k + 1)-a dreapta taie primele k drepte in k
2 .
puncte i de aceea este impaqita de aceste puncte in k .t- 1 paqi. Deoare-
ce cele k puncte obtinute sunt diferite de punctele de intersectie ale -pri-
melor k drepte (intre ele ), atunci fiecare din aceste paqi impart una din
pllrtile planului in douli plirti (date de cele k drepte ), adicli Ia 1 + k( \+
1
)
W .: A k k( k + 1) (k ) ( k + 1 )( k + 2)
pat1.t se adauga mea + 1 => avem 1 + + + 1 = 1 + ...o...._____:c.....o...__....:....
2 . 2
paqi. 34. Se demonstreaza prin inductie matematica dupa n, folosind
problema precedenta (Ia trecerea de Ia pasul k Ia pasul k + 1 ), analog ra-
tionamentului din problema 33. 35. Demonstram prin inductie matematica
dupa n. Pentru n = 1, afirmatia este evident adevarata. Fie adevarata afirma-
tia pentru n = k i sa o demonstram pentru n = k + 1. Alegem imul din cercuri
-i atunci, mai intii, el se intersecteaza cu fiecare din celelalte k cercuri in eel
mult 2 puncte, i in al doilea rand cele k cercuri ramase impart planul in eel
mult k
2
- k + 2 paqi (conform ipotezei de inductie). Punctele obtinute (in
mar de eel mult 2k) de intersectie ale cercului ales cu celelalte cercuri il im-
part in eel mult 2k paqi i fiecare dintre aceste arce impart una din p1rtile avu-
te ale planului in doua. Se obtin eel mult (k
2
- k + 2) + 2k = (k + 1 )
2
- (k + 1) +
+ 2 paqi. Dacii cercurile sunt doua cate doua secante, atunci avem egalitate.
219
36. Pentru n = 1 afirmatia nu necesita demoMtratie. Sa demonstram ca
pentru n = 2 este de asemenea valabila. Sa notam laturile patratelor date
ABCD A 'B'C'D' cu a b.
A' DB'
D' C'
Sa presupunem a > b fie punctele M, N, P, Q pe laturile patratului
ABCD, astfel in cat AM = BN = CP = DQ = a+ b Hiiem patratul dupa
2
dreptele MP NQ, obtinand patru paqi egale. Aceste paqi se pot aplica
pe laturile celui deal doilea patrat cain figura, obtinandu-se un nou pa-
trat. Sa presupunem afirmatia adevarata pehtru n patrate sa consi-
deram acum n + 1 patrate. Ale gem doua oarecare P
1
P
2
procedand
ca Ia pasul n = 2 obtinem din acestea un nou patrat P'. Astfel am redus
numarul patratelor Ian aplicam ipoteza de inductie pentru pasul n. 37.
Vom face inductie dupa numarul/ al frontierelor haqii. Fie I= 0, atunci
s =I, p = 1 clar s + p =I+ 2. Sa presupunem ca teorema este adeva-
rata pentru orice harta care are n frontiere sa consideram o harta ce
Contine I + 1 frontiere, s tari p varfuri. Sunt posibile doua cazuri: 1)
Pentru orice pereche de varfuri ale haqii exista un drum unic care le u-
de-a lungul frontierelor haqii. in acest caz harta rru are nici un
contur inchis. A vern s = 1. Se arata cape o astfel de harta se va gasi eel
putin un varf apaqinand numai unei singure frontiere. Indepartand acest
varf cu unica frontiera care iJ are drept capat, obtinem o noua harta in
care I'= I - 1 = n, s' = s - l, p' = p - 1. In virtutea ipotezei inductive s' +
+ p' = l' + 2 => s + p =I + 2. 2) Exista doua varfuri prin mai multe
drumuri. in acest caz pe harta exista un contur inchis care trece prin
aceste varfuri. Indepartand una dintre frontierele acestui contur (tara
varfuri), obtinem o noua harta, in care I'= I- 1 = n, p' = p, s' = s - 1. Prin
ipoteza inductiva s' + p' =I'+ 2 => s + p =I+ 2. 38. Sa polie-
drul in interiorul unei sfere de raza suficient de mare sa proiectam din
centrul sferei, care-1 putem considera in interiorul poliedrului toate punctele
poliedrului pe sfera. Harta obtinuta pe sfera o proiectam dintr-un punct
arbitrar al ei, care nu apaqine nici unei frontiere, pe planul tangent sferei
220
in punctul diametral opus. Haqii plane obtinute ii aplir;am teorema lui
Euler (problema precedenta). 39. Pentru n = 1, afirmatia este evident a-
devarata. Fie adevarata afirmatia pentru k sa demonstram di este ade-
varata pentru k + 1. Fie pentru aceasta k + 1 sfere. Deoarece k sfere in-
tersecteaza sf era (k + 1 )-a dupa k cercuri prin urmare impart suprafata
ei in k
2
- k + 2 piiqi (vezi problema 38) rezulta ca daca k sfere, doua dite
doua secante, impart spatiul in NJc paqi, atunci k + 1 sfere impart spa-
. k( k
2
- 3k + 8)
tiul in Nk+
1
= NJc +(k
2
- k + 2) paqi. Rezulta di NJc+t =
3
+
(
k + 1)( k + 1)
2
- 3(k + 1) + 8
+(k
2
- k + 2) =
3
. Conform inductiei matema-
tice afirmatia este adevarata pentru orice n > 1, numar natural.
Capitolul X
ELEMENTE DE COMBINATORICA
BINOMUL LUI NEWTON
1. a) n = 5; b) n = 3; c) n = 6. 2. a) n > 12 (n E N); b) 5 < n < 11 (n E N).
3. a) 5 < n < 20 (n EN); E {2, 3}. 4. 5! = 120. 5. a) 5! : 2 = 60 mo-
duri; b) 4! = 24 moduri. 6. a) 6! - 5! = 600; b) 5! = 120; c) 5! - 4! = 96;
...
4 7'
d) 4! = 24; e) 600- 24 = 576. 7. a) 5 ; b) 5! - 4! = 96. 8. - = 360. 9.
14
Fie (i, J), i = 1, 2, ... 8; j =1, 2, ... , 8, careul care se gasete la intersectia
liniei orizontale i cu linia verticata j (pe tabla de ah). Doua turn uri care
se gasesc in ciueurile (i, J) (k, I) nu se pot lua unul pe celalalt, atunci
n':llllai atunci dind i '# k j '#I. Se gasesc 8! = 40320 posibile di-
ferite ale celor 8 tumuri. 10. Se gasete mai intai ca exista k!(n - k + 1)!
permutari, in care numerele al' a
2
, .. . , at ocupa k locuri Ia rand i deci nu-
marul cerut in problema este n! - k! (n - k + 1)!.
11. ([;] -[ ]{ n -([; ]+[;] -[ ]){
221
(n -1)! n k n! k+l
...!...-.-___:.._=A - h) = An- . 13. a) n = 7 b) n = 5; c) n = 8- m, m E
{k-1)! n-l' -(k-1}! '
e {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}; d) n = 12; e) n = 9; 14. = 60moduri. 15.
= 30dictionare. 16. = 15120; = 8400. 17. Numere cu cinci
cifre sunt: -A: = 96. Numere cu patru cifre sunt: -A; = 96. Nu-
mere cu trei cifre sunt: Ai = 48, cu doua cifre sunt: 16,
iar cu o cifra sunt 5. In total sunt 261 numere. 18. Numarul liniilor poli-
gonale neinchise este egal cu .!._A:+ I, iar al celor poligonale inchise este
2
egal cu A! . 19. a) 0; b) 2(n-k). 20. n = 9; = 36. 21. a) n E {3, 14};
2n n-1
b) n = c) n = 19; d) n = 4; e) n = 7; f) n = 4; g) n = 7; h) n = 5; i) n = 27.
22. a) n > 6 (n eN); b) 1 < k < 9 (k e N); c) 9 < k < 15 Jk EN); d) 4 < n <
< 13 (n E N). 23. n E { 1' 2, 3, 4}. 24. 9 . 7 = 63; c;. c; = 756 : 25.
c; = 70 3. c: = 30. 26. = 15. 21. cg 126

= 252. 28.
-c: + c: . cg + . c; + c: . = 4005 . 29. c; . = 58800 . 30. a) x .
= 5k - 1, y = 3k (k e N*); b) x = 3, y = 8; c) x = 5, y = 5; d)
2(
k + 1)!(n- k)! k(k + 1)(2k- n + 1)
x = , y.
2
. 31. a), b) Se folosete rela-
n! n (n+1)
n n k k k -1 n( n + 1 )( n - 1)
tta C
2
n = 2C
2
n-t; c) Folostm Cn = Cn_
1
+ Cn_
1
32. a)
6
; b)
n k2(k -1)2 1 n 1 n 1 n
Sum a se scrie I =-I k
4
--I k
3
+-I k
2
. Folosilll a poi
k=2 4 4 k=2 2 k=2 4 k=2
n(n
2
-1) n(n + 1)(3n
1
- 3n
2
- 2n + 2)
problema 1 din cap. JX. 31. a)
6
; b)
60
33. Demonstram prin inductie dupa n. Notam Sn = 1 + N
1
+ N
2
+ ... +Nn_
1

. ,
Daca consideram numerele 1, 2, .... n, n + 1, atunci se_ observa: Sn+
1
= 1 +
+(N
1
+(n+t)]+(N
2
+(n+1)N
1
]+ ... +(Nn-t +(n+1)Nn_
2
]+(n+l)Nn-t +n!
34. a) 1 + 2 + c; 2
2
+ ... +c;-t 2n-t + 2n = (i + 2r = 3n; b) Acelai re-
zultat ca Ia punctul a). 35. Sa notam cu S suma ceruta_. Impaqind ambii.
222
s 1 1 1 1 1
membri cu (2n)! se obtine ( ) = ,..o - -C
1
- C
2
- - c
2
n-I + -C-2-n Se
2n ! L2n 2n 2n 2n 2n
1 2n + 1 ( 1 1 ) .
1
. ... li
arata: -k = k + k+l relatte pe care o tO ostm tn ega ta-
C2n 2(n+1) C2n+t C2n+I
k k
tea de mai inainte. 36. Se scrie S1c = l:ll(1+z2}= 2:1!(1+1
2
+21-21)=
1=1 1=1 '
k
= 2:[(1+1)!(1+1)-21!1]. 38. a) T
8
=960x
3
a
1
T
5
=126x
2
y
2
J";; c)
1=1
Tg = -3432 T
7
= 219648a
3
b.../ab, T
8
= -109t',24a
3
bifi}. 39.
x4\t x2
a) k = 2; b) k = c) k = 16; d) k = 10; e) k = 8. 40. k = 16. 41. n = 15.
42. n = 20. 43. n = 6. 44. n = 15, T
6
= 1001 3
6
. 45. n = 8, T
5
= 70(1 -
2 2 1 2
-X) . 46. X
1
=
100
.JIO, X = 10. 47 . .fn = 12; 48. n = 6, X
1
= -1, X
2
= 2.
1
49. x
1
= -
4
, x
2
= 10. 50. n = 7, T
5
= 35 x
3
. 51. T
5
= 126 a
1
. 52. a) T
15
=
10
= 36; b) T
1
= 3
5
; T
3
=

3
4
7; T
5
= 3
3
7
2
; T
1
= 3
2
7
3
;
T9 = Cl
2
0. 3. 7
4
; Tll = 7
5
. 53. Sunt 51 de anume: ,k EN,
0 < k <50. 54. I; (It Q, 1 < i < 25, i -:1:- 1 15 (i E N). 55. Din dezvol-
tare avem nm- (m + p)k = 0, nm- 11(m + p) = 1, nm- 23(m + p) = 5.
Scazand prima ecuatie din celelalte doua Ia.cand catul se obtine
k-11 1 d d k 8 . . 1 8 . d
--=-, e un e = . Apot, m + p =--, n eoarece n
k- 23 5 , 3 3m
este intreg pozitiv, avem n = 8/, cu l intreg pozitiv. Lasam continuarea
pe seama cititorului. 56. n + 1. 57. Sunt 6 termeni rationali. 58.
+ c;c;- C
7
2
C1 + = -11. 59. a) Punem x
4
= y
3
= 1. Atunci
dezvoltand dupa formula binomului lui Newton inlocuind x
4
y
3
prin
1, obtinem suma cantata a coeficientilor. Astfel suma coeficientilor este
.egala cu (9 - 8)
19
= 1; b) Siuna coeficientilor dezyoltarii (8x
2
- 6y
3
)
8
este
. T.
(8 - 6)
8
= 256. 60. ( 9- 8f = 1 . 61. a) CalcuHim obtinem di

T. . T.
1, pentru k < 32 1, pentru k > 33. Deci eel mai mare
Tk+l
223
este T
34
; c) k = 10. 62. Se studiaza cazurile: n par i n impar. 63. Trebuie
sa gasim un /, astfel incat suma rnmilor I tenneni ai dezvoltarii (1 + 10-
2
)
10
sa difere de numarul (1 + 10-
2
)
1
cu mai putin de 10-
3
. Pentru aceasta este
suficient ca suma termenilor dezvoltarii, incepand cu eel de rang l + 1,
sa fie mai mica decat 1 o-
3
Se rezolva inegalitatea I 4+ 1 < 1 o-
3
' adica:
- k<!l
. k
Ic:a(1o-
2
t

<1000=:> I,C
1
k
0
(1o-
2
) <10
3
10-6 <10-
3

pentru 1 > 2. Se .observa ca numai doi termeni ai dezvoltarii nu sunt de
ajuns, trebuie sa luam neaparat primii trei termeni ai dezvoltarii.
64. Se considerli egalitatea (1- .J3i)"" = [z( cos s; + i sins;) r = 2
6
".
Dezvoltam membrul stang dupa formula binomului lui Newton partea
3n
reala a dezvoltarii care este tocmai I ( -3)k este egala cu 2
6
" . 65. Se
k=O
n 1t 1t - nn . . nn
[
a. ( )]" n ( )
constdera: (1 + t) = J2 cos
4
+ 1 stn
4
= 2
2
cos
4
+ 1 stn
4
. Se
dezvoltii (1 + i)" dupaformula binomului lui Newton se egaieaza piir!ile
reale imaginare ale celor doi membri. 66. Se considera egalitatea
(
1 . J3J n ( 2n . . 2n) n cos2nn . . 2nn
--+ 1- = COS-+ 1 SID- = + 1 SID-- . 67. Se consi-
2 2 3 3 3 3
derli dezvoltarea dupli formula binomului lui Newton a lui '( 1 + i '7)"
"
68. Se considera dezvoltarea dupa formula binomului lui Newton a lui
.
{1+if. 69. {1+xf +(1-xY = Ic;kx
2
k. Coeficientii din dez-
k=-o
voltare sunt pozitivi. Cea mai mare valoare se poate obtine pentru x = 1,
cand a vern 2". 70. a) .Fie S" = + + + ... +nC;. Din C! = c;-k
se obtine S" = +Jn + ... +c;-t. Adunand cele doua egalitati. a-
vern 2Sn ... +c;)=2" n, deundeSn =2"-
1
n Se proce-
224
deaza ca Ia punctul a) obtinem Sn = 2n-
1
(n + c) Sn = (n- 2)2n-t + 1 ;
d) Sn =(n+1)2n e)Sn 0 Avem -Sn +2C:+ ... +
+C: + ... +c;) = 2n-t n- 2n + 1 ; g) Folosim formula c: =


+ c:_l' deci
sn =

+ c;_
1
- 2( eLl + c;_
1
) + 3( c;_
1
+ c:_t )-... +( -1r-l nc:=; = -
+ c;_
1
- .. +(-1f-
1

Dadi n = 1, S
1
= 0 daca n > 1, Sn = 0; h)
1 ( 1 2 cn+l) 2n+1 -1 ') ck (k+2)(k+1) ck+2
S n = n + 1 C,+,1 + C,l+ 1 + ... + . n+ 1 = n + 1 ; 1 n = ( n + 1 )( n + 2) n+2 ,
b
. S - 1 (c2 "C3 ( 1)cn+2)- 1 .
0 ttnem , - ( }( } n+2 +.... n+2 +. + n + n+2 - ( }( }
n+1 n+2 n+1 n+2


+2c;+
2
+ ... +(n

... +C;:;). Conform punctelor a)


1 ')n+1 1
b)seobtine: sn = ( )( )[2n+
1
(n+2)-2fl+
2
+1]= (- )t ) ;
n+1 n+2 n+l n+2
j) Suma devine S, = n
1
(

c;.
1
+ ... +( -1)"c::n. Dar suma dintre
paranteze este egala cu 1 deci S =
1
. 71. a) Suma este egala cu
n n +1
coeficientullui xn din expresia xn(l- xf + xn-)(1- xr + ... +xn-m(l- xf'
care este.egala cu xn-m(1-xY-
1
-xn+
1
(1-xY. Se obtine ca suma cautaHi
este egala cu ( -1)mC;'_
1
, pentru m < n- 1 egala cu 0, pentru m =
b) Suma cautata este egala cu coeficientul lui xk din expresia: ( 1 +X r +
( )
n+1 ( }n+m .... 1 [{ )n+m+l ( )n]
+ 1 +x + ... + l'+x , care este egala cu -:;-. 1 +.x: . - 1 +x .
R 1
.... .... 1... ck+
1
ck+
1
k < 1
ezu ta ca suma este ega a cu n+m+l - n . pentru - n - este ega-
la cu c;:!+
1
, pentru k = n. c) Fie f:., f:
2
, ... , f:k radacinile ecuatiei:
0 d
. .... 2/n . . 2/n
1
k .... s s
xL -1 = , a 1ca f:
1
=cos-+1 sm-_ -, =1, ..... Avem ca f:
1
+f:.., +
"
0
' k k M
+. .. egala cu k, daca k I s i este 0, daca k nu divide s. Deci
225
k .. n ( k ) [ i] , /1t ( /1t [1t)
L ( 1 + f; I r = L c,: L f;: = k L cum 1 + f; I = 2cos- cos- + i sin-
1=1 s=O 1=1 t=O k k k
, . (
1
)"
2
" n l1t ( nl1t . . nl1t) R l .., ..,
atunct L...J + E
1
= L...J cos - cos-+ tsm- . ezu ta ca suma
1=1 1=1 k k k
.., ... l"' 2" n l1t nl1t d) p l
cautata este ega a cu -L...Jcos -cos-; te E
1
,
2
, , k ca a
k 1=1 k k
k n
punctul b) i consideram suma L f;
1
( 1 + I r = L ( + ... . Se
1=1 1=0
folosete faptul ca +: .. este egala cu k, daca k I (/ - m) i este
egala cu 0, daca k nu divide (/ - m). Se obtine ca suma cautata este egala
2" " l1t (n- 2m)l1t k
12
) E
1
... fi . o
cu -L...J cos -cos , pentru > 1. a ga am coe tctentu
k k k
lui x" din cei doi membri ai egalitatii (1 +x)"(1 +x)" = (1 +x)
2
". Se
obtine ca suma cautata este c;" ; b) Se calculeaza coeficientul-lui x" din
ambele parti ale egalitatii ( 1 -X r ( 1 +X r = ( 1 - x
2
r . Se obtine ca suma
este 0, pentru n impar, iar pentru n = 2k, numar par, suma este (
c) Se poate folosi fonnula C! = _C!_
1
+

Se obtine di suma cautata


este 1, pentru n = 3k; 0, pentru n = 3k + 1; -1, pentru n = 3k- 1, k e N;
(2n -1)!
d) Suma cautata este egala cu 2
2
n; e) Suma este egala cu
2
0
. [ (n -1 )!]
Capitolul XI
PROGRESII ARITMETICE SI PROGRESII GEOMETRICE
II>
1 -1 1 -1
1. a) 3, 8, 13. 18. 23; b) -2. 1. 6. 13, 22; c) -1. -, -, -, -;d)
2 6 24 120
. .
0
_:! -24 . e) 4 .!_ 10 0 f)
1
4 4 ! . )
' 2' 3' 4' 5 ' 4' 7' to' t3' t6' ' 3' 6' 5' to' g
1
, 1 .!, .!, 1
2
. a) -{l)n+l.!,
0
b) O 1 10t = _1_ + 1
2' 3 '. 4' 5 n ' ' tOO' tOOOO 100 10000'
226
l l 1 " 1 1
deci a
1
= 0, a
2
=-
2
, a
3
=-
2
+-
4
. In general a =-
2
+-
4
+ ... +
10 10 10 n 10 10
1 n 1 2n. 2(n + 1) 2. 3n-l 4n -1
+ 102" = t;l02*; c) (2n-1)(2n+l); d) . 5" ; e) 6n-l J. a) Din
3n
2
- 2 = 190, rezulta 3n
2
= 192, de unde n = 8. Deci a
8
= 190; b)
Obtinem a
9
= 241; c) nu este; d) Obtinem ca a
73
= 15985. 4. a
1
=a, a
2
=
= 2a. a
3
= 3a, a
4
= 4a, as = 5a; b) a
1
= a
2
= a
3
= a
4
= a
5
=
2
= c) a
1
= y. a
2
= 1, a
3
= y, I. a
5
= d) a
1
=a. a
2
= a
3
=a -
- p1, a4 = - + as= a - + - e) aJ = a, a2 =
a
3
= a
4
=

+

a
5
=

+

5. a
0
= 2, a
1
= 3, a
2
= 2
2
+ 1,
a
3
= 2
3
+ 1. Se demonstreaza prin inductie ":1-atematica di an = 2n + l . 6.
t " 2
a
1
= 1, a
2
= 4, a
3
= 9, a
4
= 16, as= 25. In general, an = n . Demonstratia
. 1 1 1 "
se face prin inductie matematica. 7. b
1
= 1, b
2
= -, b
3
= -, b
4
=-. In
2 3 4
general, bn = ..!:_. Demonstratia se face prin inductie matematica. 8. a) x
1
,
n
x
2
, x
3
; b) xl' x
2
, x
3
, x
4
. 9. Demonstratia se face prin inductie matematidi.
2 3 4 5 " n+l
10. XI = -, x2 = -. x3 = -, x4 =-. In general, xn = . Demonstra-
3 4 5 6 n+2
2 3
tia se face prin inductie matematidi. 11. c
1
=a - , c
2
=a - ,

4 n+J
c 3 = a - se aratii prin inducp.e ca c n = a - ' oricare ar fi n > 1.

- (a3 - (a4
12. a2 - (
2 2
} { ) , a3 - (
3
.
3
} (
2 2
) Formula pen-
a - - a - - a. -
tru an se demonstreaza prin inductie matematidi. 13. a) Daca n = 2k, a-
. - - k( k - 1) k( k + 1) 2
tunc1 S
2
k - [o + 1 + 2+ ... -+(k -1)] +(1 + 2 + 3+ ... +k)- + k
2 2
Dadi n = 2k + 1, atunci S
2
k+
1
=(0+1+2+ ... +k)+(1+2+ ... +k) =
k(k+1) k(k+l)
= + = k( k +1) . Demonstratia se face prin inductie mate-
2 2
matica; b) Se poate considera separat fiecare din cazurile; I) p par, q par;
227
II) p par, q Ill) p impar, q IV) p impar, q impar. 14. a) 2, -1,
-4, -7,-10, an= 2+(-3)(n-1) a
1
= 23, a
2
= 35, a
3
= 47, a
4
=59, a
5
=
. 1 1
= 71, an = 23 -+)2(n -1); c) a
1
= 21, a
2
= 22 "2, a
3
= 24, a
4
= 25
2
, a
5
=
3
= 27, an= 21+-(n-1); d) a
1
= 3, a
2
= 7, a
3
= 11, a
4
= 15, a
5
= 19,
2
an= 3 +4(n -1). 15. A vern a
4
- a
2
= 2r = 6, de under= 3. Obtinem a
1
=
= -10, a
3
= -4, a
5
= 2, a
6
= 5.16. a
1
= -13a.. 17. n = 8. 18. a) a
1
= -5, r= b)
a
1
= 4, r' = 1 a
1
" = 6, r" =- 1; c) a
1
= 2, r = 2. 19. a) S
100
= 15050; b)
slOO = 33350. 20. Se demonstreaza ca yk = Yk-
1
+ Yk+I . Se obtme y1 =a.+
2
+ r = a.. 21. A vern S
1
= a. + + y = a
1
, S
2
= 4a. + 2f3 + y --; a
1
+ a
2
,
2 at+ a2 .
S
3
= 9a. + + y = a
1
+ a
2
+ a
3
. Pentru ca a
2
= , cay= 0.
2 ' .
In acest caz ( cand y = 0), (an) este o progresie aritmetica. A vern
an = (2n -1)a. + 22. r = an = a.(2n -1). 24. Se verifica daca este
"""'
adevliratii rela!ia b
1
= b._, ; b>+
1
; a) este progresie; b) este progresie; c)
este progresie; d) nu este e) nu este progresie; 25. Se observa
2 . 2
"' 2 2 (a + b) +(a - b) .
ca a + b = . 26. a
1
=a- r, a
2
=a, a
3
=a + r. Se apli-
2
ca teorema lui Pitagora se obtine a = 4r. Daca a
1
= 3r, a
2
= 4r, a
3
= 5r,
atunci = a
2
= a
3
. 27. a) s2k = -k, iar s2k+1 = k + 1 b) s2k = -2k, iar
3 4 5
S
2
k+
1
= 2k + 1 . 28. Fie a
1
, a
2
, a
3
, ... din enunt. Atunci a
2
- a
1
= yl' a
3
-
- a
2
= y
2
, . , an - an_
1
= Yn.
1
, unde y
1
, y
2
, y
3
, ... este o progresie aritmetica.
Adunand relatiile membru cu => an= a
1
+y
1
+y
2
+ ... +y n-t.
b
. n2 + n + 2 29 n .
Cum yl = 2, y2 = 3, y3 = 4, ... se 0 tine an = 1 + . In egah-
2
V
2 g
tatea a. +d ,3 -- = b-
3
-- +c
3
_c_ se deduce ca a
2
+ cf =
abc acd abd
= b
2
+ c
2
. 31. A vern = C!am-kbk i pentru k = 5, T
6
= 21. Mai-mult,
228
cum C!, c;, C ~ sunt in progresie aritmetidi, rezulta m = 7. Se obtine
5 Ig(to-3') (x-2)1 3 . .... Ig(to-Jx) (x-2)1g3
ecuatta c7 2 2 g = 21, adtca 2 2 = 1 de undexl =
= 2, x
2
. 1. 32. Ecuatia din enunt are exact patru radacini <=> ecuatia y
2
+
+ ay + a
4
= 0 are doua radacini pozitive yl' y
2
cu y
1
* y
2
Daca Y
1
< Y
2
atunci ecuatia are radacinile -if"Y;, - ifY;, ifY;, ifY; scrise in ordine
crescatoare. Faptul ca acestea sunt in progresie aritmetica inseamna ca
-ifY; -(-ifY;) = ~ -(ifYt) = ifY; ~ sau ifY; = 3ifY;, adica y
2
=
= 81y
1
Folosind relatiile lui Viete, se obtine ca a= _ _2_ indeplinete
. 82
c<?nditiile problemei. 33. a) b ~ = 3, b
2
= -6, b
3
= 12, b
4
= -24, b
5
= 48; b)
' 57 ' 56 ' 55
b
1
= 3, b
2
= 6, b
3
= 12, b
4
= 24, b
5
= 48; c) b
1
= -
5
, b
2
= 4 b
3
= -
3
,
3 3 3
' 5
4
' 5
3
5
7
5
6
" 5
5
n 5
4
" 5
3
b4 =2, hs =-; bt =--s, b2 =4, bn =--3, b4 =-2' hs = -- d)
3 3 3 3 3 3 3
bl = 5, b2 = 10, b3 = 20, 'b4 = 40, b5 = 80. 34. b2 = 2J3, b3 = 6J2,
b
5
= 36.[2, b
6
= 72J3. 35. a) 1, 2, 4, 8, 16 i -16, -8, -4, -2, -1; b) 625,
-375, 225, -135, 81. 36. a) Nu; b) Da; c) Nu. 37. a) Da; b) Da; c) daca
~ * 0, nu; d) Da; e) Da. 40. Din rela!ia data se obtine y
2
.= xz. 41. Scriem
suma (notata cu S ) astfel:
s = 1 +2 +2
2
+2
3
+ ... +2
98
+2
99
+
+2 + 2
2
+ 2
3
+ ... +2
98
+ 2
99
+
+22 + 23 + ... +298 + 299 +
+298 + 299 +
+2
99
. Deci
- 1(2
100
-1) 2(2
99
-1) 2
2
(2
98
-1) 2
98
(2
2
-1) 2
99
(2 -1)-
s- + + + ... + + -
2-1 2-1 2-1 2-1 2-1
= (2100 -1)+(2100 -2)+(2100 -22)+ ... +(2100 -299) = 1002100-
-(1+2+2
2
+ ... +2
99
)=992
100
+1. 42. Se folosete formula 1+x+x
2
+
I
Avem 3= 10-1 33= 102-1
3 ' 3
k+1 1
k X -
+ ... +x = , pentru x * 1. 44.
x-1
229
- 1 on - 1 . 0 - 1 o( 1 on - 1) n w
. . . , - . Obtinemo Sn - --. 45. Daca r este ratia
nori 3 27 3
progresiei aritmetice, iar q a celei geometrice, se arata ca r > 0, q > 1.
Pentru a demonstra ca an <bn observam a
1
qn-
1
-a
1
-(n-1)r=a
1
(q-1)
0
[ qn-
2
+ qn-
3
+ .. . +q + 1-(n' -1)], iar numarul din paranteza mare este. po--
zitiv. Egalitatea tuturor termenilor celor doua progresii are loc numai in
12 7 2 -3 -8
- - -
cazul in care q-= 1 (i deci r = 0). 47. :J
5
, 3
5
, 3
5
, 3
5
, 3
5
48. S
1
= 1
o 13 + 2 13 + 3 o 13 +: .. + 76 o 13 este suma numerelor < 1000 care se
divid cu 13. s2 = 1 + 2 + 3 + ... + 1000 este .suma tuturor numerelor < 1000.
Suma cautata este S
2
- S
1
= 462462. 49. termen este 2 sau
62
5
50. a= 100, b = 20, c = 4. 51. Primul termen este 70 sau 10. 53. Daca n
n
este par, atunci a
1
a
2
... an= (a
1
an)(a
2
a"_
1
} .. =(a
1
an)2 . Daca n este im-
par => a1a2 ... an = (a1anXa2an-1) ... =(alan) n;] =
2 2 2
=

54. b =a+ c, c
2
= ab, a=
2
bc . Deducem cab i c trebuie
2 b+c
sa verifice relatia 2b
2
- be= c
2
. 55. A vern a
1
+ a
2
+ ... + a
2
n = 5(a
2
+ a
4
+
+ ... + a
2
); obtinem q Deducem 2a
1
+ 9b
1
- 31, b
1
(1 + a
1
) = 9,
de unde a
1
=
2
; , b
1
= a
1
= 2, b
1
= 3. 57. A vern a
1
+ r = b
1
q, a
1
+
2 b
2
8
D b . b . r 2r + 8 . .
+ r =
1
q - . ar a
1
=
1
I se o tine a
1
= , a
1
=
2
Dec1 r I
q-1 q -1
. 1 . r 2r + 8 . ( b b' 58
q sattstac re atta =
2
, 1ar a
1
=
1
) este ar 1trar. A vern a
1
+
q-1 q -1
+ r =



+ 3r), de unde a
1
= r. Aadar a
4
= 4a1' a
6
= 6a1' a
9
= 9a
1
i
evident a
4
a
9
= , q = . 59. Dadi 0 < q < 1 este ratia progresiei geo-
2
230
tuarea calculelor obtinem p = -
1
- <

-
qn
q 2
I boa be lor de grau este I + 2 + 2
2
+ ... + 2
63
= 2
64
- 1. 62. 2
64
- 1. 63.
a) Se efectueaza ridicarile Ia patrat se insumeaza. Vom obtine:
(
a2n _
1
){a2n+2 _
1
) (a2n _
1
\( a2n+2 -1)
i) + 2n. ii) J\ - 2n . 64. a) Scriem
a2n(a2 -1) a2n(a2 -1) .
I 1 1 [ti;-ra; ra;-..Ja;
r:;- r::- + r::- r::- + ... + r::- r::- = + + ...
Vul +-va2 "Va2 +-va3 'Van-t +-van at-a2 a2 -aJ
-.}an-1 -F. ra;- [ti; ..Ja;-: ra; F.- -.}an-1
+ = + + ... + =
r r r
1 ( ra: ra; ra:
=-;van -vat c- ) + ( m + ... + ( m -
Vat 'Vq 1 ra; 1- .!_ F: 1- .!_
q q
1 Jq Jq 1 + ( n - 1 )Jq 1
- c + c + ... + c = c . 65. sl = ( )
..;q-1 Vq-1 Vq-1 ..;q-1 af qP+1
n-1
(I+2._+ ... ++) = ( l )(1+-
1
+ ... deci S
1
- qP -
1
,
qP q p -af qP -1 qP q p S2 qP + 1
q fiind ratia progresiei geometrice. 66. A vern ak. = Sk.- Sk-t = (2k -1)a +
+ b. Este dar ca ( ak) este o progresie aritmetica in care a
1
=a + b ra-
!ia r= 2a. 68. A vern a
2
= ..!:_ , a
3
= -
1
-. Presupunem ca pentru k < n, avem
2 23
231
1 ( o cl c* c ~ 1 2a
2
n 2n - 2
- c + n + ... + + ... + - - + = a ' sau + 2an = 2n an '
' n n n ' n n n'.
n. n.
de unde a = _!_. Folosind varianta a doua 'a metodei inductiei matema-
n I _,.
n.
.
1
. 69 ) A P P ( )P P
ttce => an =-. pentru once n. a vern ak+I- a* = ak + r -a* =
n!
_ cl p-1 c2 2 p-2 cp-1 p-1 cp p >
1
fi. d ...,
- Prak + Pr ak + ... + P r a*+ .Pr , p _ , liD un nurnar natu-
ral. Consideram acum relatiile, pentru k = 1, 2, ... , n, adica
. '
aP -aP =C
1
rap-
1
+C
2
r
2
ap-
2
+ +Cp-
1
rp-
1
a +CPrP
2 1 pi p 1 ... p 1 p
p p _ cl p-1 c2 2 p-2 cp-1 p-1 cp p
a
3
- a
2
- Pra
2
+ _ P r a
2
+ ... + P -r a
2
+ P r
p p _ cl p-1 c2 2 p-2 cp-1 p-1 cp p
an+]- an - pran + pr an + .... + p' r an+ pr .
Adunand aceste relatii, membru cu m.ernbru, obtinern relatia ceruta. b)
Pentru p = 1, relatiile ne dau a
2
- a
1
= r, a
3
..: a
2
= r, ... , an - an-I = r, ceea
ce ne arata ca a
1
, a
2
, ... , an sunt in progresie aritmetica cu ratia r. 70. a)
A vern q = ~ . Se veri fica u ~ o r ca pentru orice k , 2 < k < n - 1, a vern
1-a
(bk-I- q)(bk+I- q) = (bk- q)
2
, deci b
1
- q, b
2
- q, ... , bn- q sunt in progre-
sie geornetrica. Ratia acestei progresii este egala cu a. A vern b n - q =
=(b
1
- q)an-I, de unde bn =(b
1
- q)an-l + q, unde q = ~ ; b) b
1
+ b
2
+
1-a
+ ... + bn =( b
1
- q) + (b
2
- q) + ... + ( bn- q) + nq. Folosind punctul a) se
. { b
1
- q )(an - 1) ~
obttne b
1
+ b
2
+ ... + bn = + nq, unde q = . 71. Pu-
. a-1 1-a
nand f(n) = anall+l"""an+k avem J(n + 1)- J(n) = (k + l)ran+1an+2"""a11+k'
unde r este ratia. Dar S = a
1
a
2
... ak +[(!(2)- f(t))+(/(3)- /(2))+ ... +
+(f(n + l)- J(n)))+ (k ~ l)r
1
72. Punem f(n) = ----- i procedam ca la exercitiul precedent.
232
folosind diferentele f(n) - f(n + 1 ). A vern S = 1
1
(
1
(k-1)d a
1
a
2
... ak-I
-
1
J untied este ratia progresiei. 73. a) Calculam qS
1
- S
1
an+ 1an+2 ... an+k-1
n+ 1 n+ 1 n+ 1
. "' S S q - q n+l d d S nq q q P
gastm q
1
-
1
= + nq , e un e
1
= -
2
roce-
q-1 q-1 (q-1)
n+1 (2 1) n+1
q -q n- q +q
dand analog ca Ia a) gasim S
2
= 2
3
- ( ,
_ (q-1) . q-lr
2 n+1
nq
q-1
n
74. Se observa ca ak+1 = - n+; - an-k+1. Se calculeaza apoi, L c: ak+1 =
n+ k=O
c* ( 2S n+
1
) ..,
= n - an-k+ 1 ' se
k=O n + 1
de unde rezulta relatia cautata.
Capitolul XII
NOTIUNI DE ARITMETICA NUMERELOR iNTREGI
1. a) b) L c) d) e) 15;f) 20; g) 735. 2. a) 40: b) c) 50; d)
2. 3. 149. 4. 126. 5. a =12. b = 48 sau a= 24, b = 36 sau a = 36. b = 24
sau a= 48, b = 12. 6. a= 6, b = 216 sau a= 24; b.= 54. 7. a= 184. b = 176
' 77
sau a= 56, b = 16. 8. 1, 4, 8, 4, 4, 7, 5. 9. a) b) 1. 10. 7 este de for-
77 '
rna 4k + 3 => 7
7
= 7
3
= 3 (mod 10). Deci 3 este ultima citra. 11. n > 5 =>
=> n! = 0 (mod 10) => 1! + 2! + ... + n! = 1! + 2! + 3! + 4! = 3 (mod 10).
Deci 3 este ultima cifra. Un patrat perfect are ultima cifra 0 sau 1 sau 4
sau 5 sau 6 sau 9. Pentru n = 4, 1! + 2! + 3! + 4! = 33 nu este patrat per-
fect. 12. n este de forma 7k, 7k + 1, 7k + 2, 7k + 3, 7k + 4, 7k + 5, 7k + 6
Se calculeaza n
3
pentru fiecare caz in parte. 13. n = 1, restul este 2; =
= 2k, restul este 2; n = 2k + t. (k > 1) restul este 0. 14. a) Fie d = (5n + 3, 8n +
+ 3) => d I -8(5n + 3) + 5(8n + 5) => d I 1 => d = 1; b) d = (33n + 4,
22n + 3) => d I 3(22n + 3) - 2(33n + 4) => d = 1. 15. Se analog cu
14. 16. Fie d = (5a + 17b, 2a + 7b) d' = (a, b); d I 5(2a + 7b)- 2(5a +
+ 17b) => d I b; d I 7(5a + 17b)- 17(2a + 7b), rezulta d I a => d I (1',
dar d' I d => d = d'. 17. (a+ b, a- b).= 2 daca a, b sunt prime impare;
233
(a + b, a - b) = 1 dadi a sau b este egal cu 2. 18. Se scrie a = 7 k + r (0 <
< r < 6) i b = 7/ + s (0 < s < 6). Se arata ca 7 I a
2
+ b
2
::::::> r = s = 0. 19.
i 20. Se scrie n = 6k + r cu r = 0, 1, 2. 3, 4. 5. 21. 1" + 2" + 3" + 4" = 0
(mod 2); daca n este impar ::::::> 1 n + 4" = 2" + 3"1 ~ o d 5) ::::::> 1 n + 2" + 3" +
n ( m + n )! n 1 2 1 2
+ 4 = 0 (mod 1 0). 23. = C + . 24. 5 n - 3n + 6 ::::::> 5 n +
I I m n
m.n.
+ 2n + 6 ::::::> 5 I (n + 1 )
2
+ 5 ::::::> 5 I (n + 1 )
2
::::::> 5 I n + 1 ::::::> n = 5k - 1. 25.
n
3
t 3n
2
+ 2n = n(n + 1)(n + 2) ::::::> 6 I n(n + 1)(n + 2). 26. n = 7k +1 sau
n = 7k + 3; 27. n = 3k + 1. 28. n = 3k ::::::> 3
2
"+
1
+ 2"+
2
= 3
6
k+
1
+ 2Jk+
2
=
= 3 + 2
2
= 0 (mod 7); n = 3k + 1 ::::::> 3
2
"+
1
+ 2"+
2
= 3
6
k+J + 2
3
k+J = 27 +
+8 = 0 (mod 7), n = 3k + 2 ::::::> 3
2
"+
1
+ 2"+
2
= 3
6
k+S + 2
3
k+
4
= 3
5
+ 2
4
= 0
(mod 7). Pentru celalalt exercitiu se tine cont ca 2
5
= -1 (mod 11 ). 29.
17
4
"+
1
+39
2
" = 2
4
"+
1
+3(-1t"- (2
4
f 2+3 = 2+3 = 0 (mod 5). 30.
153"+45"-28"-1+1-0=0 (mod 2), 153"+45"-28"=3"-3"=0
(mod 5), 153" + 45" - 28" = 11" + 11" = 0 (mod 17). Deci numarul este
divizibil cu 2 5 17 =170. 31. i 32. Se considera cazurile n = 3k, n =
= 3k + 1, n = 3k + 2. 33. 3
2
"+
1
+a4
3
"+
1
= 39" +4a64" = 3(-2)" +
+4a(-2)" = (-2)"(3+4a) ::::::> 11 I 4a + 3 ::::::>a= 11k + 2. 34. Se dezvolta
( )
n k p(p-1} .. (p-k+1}
dupa binomul lui Newton. n + 1 . 35. C = . Cum
' p 1 2 ... k
k < p ::::::> este prim cu 1 . 2 ..... k ::::::> p I c; . 36. 2 p - 2 = ( 1 + 1 )p < 2 =
= ~ + ~ + ... +c;-
1
i se folosete 35. 37. ak -1 =(a -1)(ak-
1
+_ak-
2
+ ... +
+I)=> a= 2. Daclik = mn =>2'"" -I= (2m)" -I= (2m -I)((2m(' + ... +
+1) ::::::> 2k -1 nu este prim. Deci, trebuie k sa fie un numar par. 38. aim-
par- ::::::> a" + 1 este par ::::::> nu este numar prim. contradictie. Scriem
n = 2'n' cu n' impar => a"+ I= (a
2
' r +I= (a
2
' + t)( (a
2
r-
1
+ ... +1) =>
'
::::::> n'= 1 ::::::> h = 2'. 39. 3 nu divide 3n
2
- 1. Pentru a arata di 5 nu divide
pe 3n
2
- 1 se scrie can este de forma 5k, 5k + 1, 5k + 2 i se calculeaza
3n
2
- 1. Analog, pentru 7. 40. Se scrie a = p ~
1
p;
2
p:n ;
234
b = pf
1
... unde ex.; > 0, > 0 i p
1
, p
2
, , Pn stint numere prime.
Se obtine . U; < < 3cx.; < .. oricare ar fi 1 < i < n. Din aceste ine-
galitati se deduce di ex.; = ( 1 < i < n) => a = b. 41. Orice de
forma 4k - 1, in descompunerea sa in factori primi con tine un factor
prim de forma 41 - 1. Presupunem di exista un numar finit de numere
prime p
1
, p
2
, ,pn de forma 4k- 1. Fie N . 4 p
1
'p
2
. pn -1. Exista un
numar primp de forma 4t- 1 care divide peN=> exista 1 < k < n astfel
in cat p = pk => pk I N => pk I -1, contradictie. 42. Acelai rationament
.
ca Ia problema 41. 43. E = (n
2
+ 3n + 1)
2
. 44. rm +rn, = p eQ =>
q
2
=>rm = p => m = p .Jn => eQ =>rm eQ. Fie n =
q q q
2
.. ,-- r r I f'r/\"1.
= p.p
2
... P,P; pnme I -vn =- => p
1
p
2
... p, =
2
=> P; r\ v
1
l, < l < t =>
s s
=> P; I s => !._ nu este ireductibila. 45. p > 5 => p = 6k. + 1 => p
2
= 36k
2
+.
s
12k + 1 = 12(3k
2
+ k) + 1. 46. Dadi p = 3k + 1 => [l = :Jvl3 + 1 =>
=> 8p
2
+ 1 se divide cu 3 deci nu .este prim. Deci p = 3 8p
2
+ 1 = 73,
.,
8p- - 1 = 71. 47. (0, 0); (2, 2). 48. (x - 2){y - 2) = 4 i rezulta solutiile:
(3, 6); (4, 4); (6, 3). 49. Se scrie (x
2
- 1){y
2
- 1) = xy + 1. Dacii x > 2 i y >
> 2 => x
2
- 1 x + 1 i y
2
- 1 > y + 1 => (x
2
- 1 )(y
2
- 1) > ( x + 1 ){y + 1) >
> xy + 1. Daca x = 2 => - 2y - 4 = 0 => y nu este natural. Daca x = 1 =>
=> y + 1 = 0 => y = -1, nu este natural. 50. (285, 5); (180, 10), (5,15). 51.
Se pne cont -1 Se obpnex= 13 i x =
= 17. 52. Pentru orice n e N, 12 I n
4
- n
2
- 24. 53. Daca n = pa.m cu m >
> 1 i {p, m) = 1, atunci p nu divide pe c:. Acum, d ,c;, ... ,
c;-l) i d > 1; exista un numar prim q cu q I d. Cum d I => q I n i
putem scrie n = qa.m cu (q, m) = 1 i m > 1. Dar q nu divide c:a. i deci
q nu divided, contradictie. Deci d = 1. 54. Daca n = pm, atunci se arata
ca (V)k, 1 < k < n - 1, p divide Ck, . A poi se arata ca p
2
nu divide pe
p
235
.
cp:- . 55. Fie N numarul format din ultimile 2 cifre ale lui 2
999
. A vern
p
2
999
= N (mod 25) => 2
1000
= 2N (mod 25). Dar 2'}JJ = 1 (mod 25) => 2
1000
=
= 1 (mod 25) => 2N = 1 (mod 25) => N:: 13 (mod 25) => N = 13 + 25k.
Cum 4 I 2
999
=> 4 I N => 4 I 13 + 25k => k = 3 => N = 88. 56. (2k + 1) +
+ (2k + 2) + ... + [2k + (2n- 1)] = 2nk + n
2
= n(n + 2k). 57. n
4
+ n
2
+ 1 =
= (n
2
- n + 1)(n
2
+ n + 1) i fiecare factor este strict mai mare ca 1. 58.
Scriem 2
2
" -1 -'- ( 2
2
-l -1 X 2
2
-l + 1). Dacli A= 2
2
-l -1 B = 2
2
-l + 1 :::::>
=> A i B sunt prime intre ele. Se afirmatia prin inductie
tinandu-se cont de consideratiile tacute. 59. Se tine cont di orice di vizor
d al lui n este de forma d = p: ... P!" unde 0 < li < ki ('\f)i, 1 < i < n.
60. N = a"_
1
... a
0
= Hf-
1
a"_
1
+ a"_
2
... a
0
Dat. a"_
2
a"_
3
... a
0
< 10 1 0 .. .1 0 =
= 10"-
1
=> N > a"_
1
a"_
2
... a
0
61. Fie al' a
2
, ... , an+], n + 1 numere. Pen-
tru fiecare ai, exista un numar natural ai > Oastfel incat n + I < 2a.i ai <
< 2n. Rezulta di exista i, j astfel incat
a. . -CJ.j I 3 3 3
a.i <a. j =>a; = 2 ; aj => aj ai : 62. Avem a + b + c =(a+ b +c)
(a
2
+ b
2
+ c
2
- ab - be - ca) + 3abc. Cum 6 I a + b + c rezulta di a, b
sau c este par rezulta ca 6 I 3 abc. 63. Daca m = n + 2 rezulta (n
2
+ 2n +
I
4 2 1 4 ,..
+ 2) n + 4 i n + 2n + + 2 m + 4. 65. In 50!, 2 are exponentul egal
cu = [

[
5
4]+[

= 25+12+6+ 3+ 1 = 47
,.. a.
In 100!, 2 are exponentul egal cu 97. 66. Scriem n + k =2 j uk, unde uk
este impar (I < k < m). Fie a.ko, eel mai mare dintre toti .ak . Se arata di
ak este unic. In continuare:
N = 1 = 1 = Suma de numere pare + un numar impar
+k
k=l n k=l q uk q o u
unde u este impar. Deci N = P , imde p este impar i q este par => N Z.
q
67. Se observa ca n
4
+ 2n
3
- n
2
- 2n + 5 = (n - 1)n(n + 2) + 5 = 8k + 5.
Dar orice patrat perfect este de forma 8k + 1. 68. Dintre numerele al' a
2
,
... , a
9
, 5 sunt impare i 4 pare, de aceea trebuie sa avem un factor de for-
ma ak - k , cu ak impar i k tot impar. 69. Cubul unui numar intreg nedi-
236
vizibil cu 9 este de forma 9k + 1. Daca nici unul din numerele a, b sau c
nu este divizibil cu 9 inseamna ca a
3
+ b
3
+ c
3
este de forma 9k' + 1 + 1 + 1,
care nu este multiplu de 9 pentru nici o combinatie de semne. 70. Nu-
merele n = 65k + 4, cu k E Z, satisfac co1;1ditiile. 71. A se vedea 61. 72.
Se demonstreaza prin inductie dupa n. Pentru n = 1 obtinem di din orice
3 numere se pot alege doua cu suma para. Dadi avem 2"+
1
-1 numere le
impartim in 2" -1 grupe de cate doua iar eel de-al ( 2"+
1
-1 )-lea numar
il punem in prima grupa. Din aceste trei numere extragem doua cu suma
numar par. Numarul ramas il aezam in grupa a doua apoi repetam ratio-
namentul .a.m.d. 73. Se tine coot de formula care da numarul tuturor
divizorilor unui numar (vezi problema 59). 74. Daca n = ~
1
p ~
2
p;r;
pl' p
2
, ... , p, numere prime rezulta numarul divizorilor pozitivi ai lui n
este -r(n} = (a.
1
+ 1)(a.
2
+ 1) ... ( a,+ 1) ::::> 2(a.
1
+ 1)(a.
2
+ 1) ... ( a, + 1) =
= numarul tuturor divizorilor. Acest numar este de forma 4m + 2 <:::::>
<:::::>a;+ 1 este impar ('v')i,1 < i < r <a; este par ('v')i, 1 < i < r <:::::>In I
este un patrat perfect. 75. Fie n prim i n=10k +10k-
1
+ ... +10+1=
1 ok+l -1
- . Suma cifrelor lui n este k + 1. Daca k + 1 nu este prim ::::>
9
::::> k + 1 = r S, cur> 1 iS> 1 ::::> n nu este prim. 76. De.exemplu, (n +
+ 1)! + 2, (n + 1)! + 3, ... , (n + 1)! + (n + 1). 77. Daca m > n scriem m =
. nq
1
+ r
1
cu 0 < r
1
< n. Daca d =(am -1, a" -1) ::::> d I am- a" ::::>
=> d I am-n -1 ::::> d I (am-n -1)- (a" -1) ::::> d I am-
2
n -1 .a.m.d. rezulta
d I am-nq -1 ::::> d I a" -1. Scriem acum n =r
1
q
2
+ r
2
, 0 < r
2
< r
1
La fel ca
mai sus obtinem d I a ~ -1). Aplicand algoritmul lui Euclid obtinem
dl a(m.n) -1. Este clar ca a(m.nl -1 divide pe am- 1 i pea"- 1 i deci
"
d = a(m. n) -1. 78. Fie N = n ! - 1. Se arata ca (N, k) = 1, ('v')k, 1 < k < n.
Deci N are in descompunerea sa un numar prim mai mare ca n. 79. Daca
if;;+ Vb E Q, rezulta a+ b + 3 v;;E('Va + Vb) eQ, rezulta v;;b eQ ::::>
=> Va- ifb E Q => Va E Q i ifb E Q ::::> a. b sunt cuburi perfecte. 80.
2
30
= 0 (mod 8). 2
30
= 4
15
= (5- 1}
15
= :M.5
3
-c1;5
2
+ Cl
1
55-1 =:M.5
3
+ 74.
237
Deci 2
30
= 824 (mod 1000). 81. 39
30
= (40 - 1)
30
= .1\110
3
- 40
2
+
-1 = .1.110
3
+ 199; 38
30
= (40 - f)
30
= .J\110
3
- 40
2
Cio 2
28
+
+40C
1
2
29
-2
30
= .J\110
3
+ 200 2
29
- 2
30
= .J\110
3
+99 2
30
= .1\110
3
+
30
+ 99824 = .1\110
3
+ 39
30
- 38
30
= 5\11000 + 199- 576 = .1\11000 +
+ 623. Deci ultimele 3 cifre sunt 6, 2, 3 ...
Capitolul XIII
POLINOAME CU COEFICIENTI
ECUATII ALGEBRICE
1. q = X
3
- X - 4, r = 8; b) q = X + 6, r = 9X
2
+ 5X - 5; c) q = Jt +
+ 2X
3
+ 2X + 11, q = 2X- 8; d) q = X
5
+ X
3
- X
2
+ 9X- 5, r = 35X
2
- 29X + 6;
2. q = 2X
3
-- X
2
+ 4X- 3, r = 6; b) 3Jt + 2X
3
+ 11X
2
+ 22X + 45, r = 93;
c) -2X
5
+ 47X
3
+ 141X
2
- 423X + 1272, r = -3809; d) q = 2X
2
+
+ 4X - 9, r =
27
. 3. a
0
= -1, a
1
= 1, a
2
= 2. 4. Pentru m -:1:- -1 m -:1:- 2
2
(radacinile ecuatiei m
2
+ 3m + 2 = 0) gradul polinomului este 4; pentru
m = -1 gradul polinomului este zero; pentru m = -2 gradul polinomului
este doi. 5. !( V7 + J4l + V7- J4l) = 20 . 6. Se aplica binomul lui
Newton i se obtine !(?./ 3 - 2.J2 + ?.J 3 + 2.J2) = 5 . 7. !( V 2 - J3 +
+ V2 + J3 = 9. 8. !( V4- 2.J2 + V4 ,+ 2.J2) = 16. 9. I) Folosind bino-
mullui Newton se calculeaza.f(a + .f(a)) i se obtine: .f(a)[1 + a
1
+ 2a
2
a +
+ a/(a) + ... ]; II) a = ka
0
, k e Z. 10. f = kX, k e R. 11. .f(2) = 4 se
gasete m = - . 12 . .f( 1) = 5, m
1
= 2. m
2
= -1. 13. Polinomul de grad
.. 2
minim este f = aX + b, .f(-1) = "2, .f(1) = -3 i se gasete
b=-_!_. 14. Scriemf= (X- a)(X- b)q + runde r
2 2
Avemf(a) = o..a + if(b) = ab + Apoi se rezolva sistemul de ecuatii
{
aa + = f( a) 2
. 15. Scriemf= (X + 1)q + runde r Avemj{i) =
= f(b)
238
=a+ unde .fli) = (a
1
- a
2
+ a
4
- a
6
+ ..... ) + i(a
1
- a
3
+ a
5
- a
1
+ a
9
- ).
16. f(-2) = 0, m = -32. 17. f(1) = 0, q = Jt- 3X
3
-2X + 3. 18. a) f(-1) =
= (-2 f - 2" = 0 ; b) (X -1 )" - (X+ 3 )" = [ (X+ 1) - 2 r -[ 1) + 2 r =
=-(X+ 1). +lr
2
2 + c:(x + l)"-
4
2
3
+ +lr
6
2
5
+ ... +
+ c:-
1
2"-
1
]' pentru n = 2k. 19./(i) = (i
2
+ i + 1)
4
n+l_ i = i
4
n+l - i = 0,
f(-i) = 0. 20. Scriem f = n X"+
1
( X -1)- x(x" -1) = (X- 1)(n_xn+t - _xn-
- _xn-t_ ... -X). 21. Scriemf= X"+
1
-X"-
2
-3X+3=(X-1) [(r- 1) +
1 2 ( 2 )2n-1
+ (r- - 1) + (r- - 1). 22. Metoda I. Scriem 2X +X+ 2 +
+ 2X
2
- X+ 2 = 2 X
2
+ 1 +X + 2 X
2
+ 1 -X . Dezvoltand
( )
2n-3 [ ( ) ]2n-1 [ (" ) ]2n+3
dupa binomul lui Newton este suficient sa aratam ca X
2
"-
1
- X
2
"+
3
se divi-
de prin x2 + 1. f = x2n-1- x2n+3 = x2n-1(1- x4) = x2n-1(1 + x2)(1- x2).
Metoda a II-a. Se aplica teorema lui se f(i) f(-i);
f(i) =en-t +en+) =i
2
n-t(l+i
4
)=0. La fel, pentruf(-i). 23. Fie o rada-
cina oarecare a polinomului X
2
+ X + 1. Se aplica teorema lui Bezout
. 6n 1+2 + .
f() =
6
"-
1
+ + 1 =-+ + 1 = = 0. 24. Metoda I: Scriem
.
X
4
- x -1 + X
4
+ x- 1 = X
4
- 1 - x + X
4
- 1 + x .
( )
2n+l ( )2n+5 [( ) ]2n+l [( ) ]2n-..5
Aplidind binomullui Newton rezulta ca este suficient sa aratam ca:
( -X)
2
n+t + X
2
"+
5
se divide prin X
2
+ 1. Dar -X
2
"+
1
+ X
2
n+s = -X
2
"+
1
(1 -
- Jt). Metoda II: f(i) = {1- i -1)
2
n+t +(1 + i -1)
2
"+
5
= ( -i)
2
"+
1
+ en+s = 0.
25. ':fetoda I: ( X
2
+X- .1 )
4
n+t -X= [ ( X
2
-1) + xrn+l -X. Dezvoltand
dupa binomullui Newton se constata ca -este Sl!ficient ca X
4
n+l -X sa se
divida prin X
2
- 1. Se observa ca X
4
"+
1
- X= x(X
4
n -1) = x(X
2
" -1).
( X
2
" + 1) . Metoda II. Se calculeaza f(l) = 1
4
n.+l -1 = 0, f( -1) = 0. 26. Se
noteaza cu a. radacina polinomului Jt + X
3
+ X
2
+ X+ 1 verifica a.
5
- 1 =
= 0 :::::> a. = 1 i a.
4
+ a.
3
+ a.
2
+ a. + 1 = 0. Aplicind teorema lui Bezout f( a.) =
239
=cx.sa
1
+cx.sa
2
+1 +cx.sa
3
+3 +cx.sa
4
+3 +cx.sa5+4 = (a.sr
1
+(a.sr
2
a. +(cx.sr
3
a.2 +
+ (a. 5 r4 . a. 3 + (ex. 5 rs . ex. 4 = 1 +a. +a. 2 + ex. 3 + ex. 4 = 0 . 27. ( x2 + X + 1 rn+ I -
- X= [( X
2
+ 1) + x)'"+'- X. Dezvoltilnd dupa binomul lui Newton este
fi
"' "' "' "' X
8
n+
1
X d. . d X
2
1 D X
8
;1+
1
X
su tctent sa aratam ca - se tvt e cu + . ar - =
= x(x"" -1) = x[ (xr -1 J se divide cu x"- 1 = (x' + 1)(x'- 1) = (x' +
+ 1)(XT+ 1)(X
2
- 1). 28. Se teorema lui Bezout:
!(a.) = (a. -1 r+3 +ex. 2n+3 = ( 2 r+
3
+a. 2n . ex. 3 =ex. 2n . a. 6 +a. 2n . a. 3 =ex. 2ncx. 3.
(a.
3
+ 1) = 0 (a. este radacina a polinomului X
2
- X +. 1 deci care veri fica
relatiile o.
3
= -1 o.
2
- o. + 1 = 0). 29.f= (X+ 1)
3
X
2
+:X -1) + 1.
30. Fief= (X -1)m - Xm + 1. Daca ex. este o radacina a lui X
2
- X + 1
trebuie caf(a.)= 0. Cum a.
2
- a.+ 1 = 0. atunci.f(a.) =a.
2
m-am+1.
Daca: m = 6k ::::::> f(cx.) = cx.
12
k -a
6
k + 1 = 1 =t= 0, m = 6k + 1 ::::::> .f(a.) = a.
2
-
- a.+ 1 = 0, m = 6k + 2 ::::::> f(a.) = -cx.
2
- a. + 1 7: 0, m = 6k + 3 ::::::> f(a.) =
I 2
= 3 7: 0, m = 6k + 4 ::::::> .f(a.) = a. + a. + 1 7: 0, m = 6k + 5 ::::::> f(cx.) = a.- -
-a.+ 1 = 0. Valorile lui m cautate sunt m = 6k + 1 m = 6k + 5, k E N.
31. Se procedeaza Ia fel ca Ia problema precedenta. Se m = 6k"' + 2
m = 6k + 4. 33. Daca a. este radacina a X
2
+ X + 1, rezulta
1993 2
1 0
d . x2 x
1
d .. d x1993 x2
1
C"
1
x1991
a. + a. + = , ec1 + + 1 VI e + + . atu este -
- x1990 + xt988 - x1987 + ... + x5 - + x2 - X + 1. 36. Pentru X = 0
. .
egalitatea devine: 0 P(-1) = -26P(O) => P(O) = 0. Pentru x = 1 egalitatea
devine: P(O) = -25?(1) ::::::> P(l) = 0. Pentru x = 26 avem 26P(25) = 0.
P(26) ::::::> P(25) = 0. Rezulta ca P(X) = X(X - 1 )(X - 25)Q(X). Inlocuind
gasim o noua relatie (X - 2)Q(X - 1) = (X - 25)Q(X). Procedand ca mai
sus gasim ca Q(X) = (X - 2)(X - 24 )R
1
(X). Continuand calculele se
ca R
1
{X) = (X- 3)(X- 23)R
2
(X) rezulta P(X) = X(X- 1 )(X- 2)(X-
- 3) ... (X- 24)(X- 25)R(X). lnlocuind in egalitatea din enunt rezulta ca
R(X - 1) = R(X) polinomul fiind de grad n care conditiile
R(O) = R(1) = R(2) = ... =R(n) = k avem P(X) = kX(X- _1)(X- 2) ... (X- 25).
37. Pentru.x = 0 egalitatea devine (-3){(1) .._ 0 deci .f(X) se divide cu X-
_ 1. Pentru x = 3 vom avea 3!(3) = 0, deci.f(X) se divide cu 3. Rezulta
240
caf(X) =(X- 1)(X- 3) . Q(X) i inlocuindu-se in relatia dataf(X) f(X +
+ 1) se obtine (X- l)Q(X) =(X- 2)Q(X + 1). Pentru x = 2, Q(2) = 0 deci
Q(X) se divide cu X- 2 deci f(x) = (X- 1)(X- 2)(X- 3)R(X) inlocuind
in egalitatea din enunt obtinem: X(X- 1)(X- 2)(X- 3)R(X) =(X- 3)X(X-
- 1)(X- 2)R(X + 1) deci R(X) = R(X + 1), adica R(O) = R(l) = R(2) = ... =
= R(n) = k. Rezulta ca polinomul de gradul n, R(X).= k. Decif(X) = k(X-
-l)(X- 2)(X- 3). 41. P(X) =X. 42. Dadif(X) =

+(2b-c)X +2aj,
a, b, c E Z, =>J(n}=

[cn(n-1)+2(bn+a});
n(n- 1) se divide Ia 2, (\i)n e Z. Deci.f(n) eZ. Reciproc, fief(X)= aX
2
+
+ bX + a, b, ceQ. Dacaf(n) e Z (\7') n e Z, atunci e Z,f(1) e
e Z,f(-1) e Z. Darf(O) = c,f(l) =a+ b + c,f(--1) =a- b +c. Deci c e
e Z, a + b + c = K
1
e Z, a - b + c = K
2
e Z. Rezulta di exista:
Kt+K2-2c Kt-K2 "' "K K I
a = , b = , c = c. Intre K
1
+ K
2
- 2c
1
-
2
re a-
2 2
tia K
1
+ K
2
- 2c = m; K
1
- K
2
= 2n- m; f(x) =

+(2n-m)X +2c],
unde m, n, c e Z. 43. a) c.m.m.d.c = 2X
2
- 3X + 2; b) c.mJil.d.c =X-
2 ... 2 .
c) c.m.m.d.c =X + 2X + 2; d) c.m.m.d.c =X + 2X + 2; e) c.m.m.d.c =
.., . '
= + 5x + 3. 44. Se arata di c.m.m.d.c = 1. 45. Daca f(X) este un
c.m.m.d-.c al polinoamelor X" -1 Xm -1 atunci orice radacina a lui
f(X) este 0 radacina a lui xd -1 unde d = (m, n) este" un c.m.m.d.c.
Invers, aplicand teorema: fie f g doria Daca d este
c.m.m.d.c allui f g, atunci exista polinoamele u v astfel meat d = uf +
+ vg, orice radacina a lui Xd -1 este radacina a lui f(X). Deci f(X) =
= -1. 46. Fie d = (m, n). Procedand ca Ia exercitiul precedent se
obtine: daca numerele m !!._ sunt impare, atunci un c.m.m.d.c al po-
d d . .
linoamelor date este Xd +ad, daca eel putin unul dintre numerele
m . n . ,A 2
- - este par un c.m.m.d.c al polinoamelor este 1. 47. a) A - 1 = (X +
d d .
+ 1 )(X - 1 + 1 ); b) Jt! - 1 = (X + 1 )(X
2
- X + 1 )(X - 1 )(X
2
+ X + 1 ); c)
JC- 1 = (Jt + 1)(X
2
+ 1)(X + 1)(X- 1) = (x
2
+fiX +1)(x
2
-..fix +1)
241
(X
2
+ t}(x + t)(x -1). 4K. Da 49.J= (X- l)(X +I) ft( X
2
- 2Xcos lex+ 0 .
k=I n
. 1 3
50. a) Folosind formulele lui Viete se obtine: x
1
= 1, x
2
=-, X
3
= - , X
4
=
2
= -2; b) m = -20, x
1
= 5, x
2
= x
3
= -3; c) m = 47, xi = 2,

= 6, x
3
=
2
= _.!._; d) m = -228, xi = -3, x
2
= 9; x
3
= 3 - 2.J5, x
4
= 3 + 2.J5; e) xi =
6
= 1, x
2
= 2, x
3
= 3, X
4
= 4; f) XI = 7, X
2
= 4, X
3
= - .!._ ; g) XI = 2, X
2
= -5,
3
x
3
= 3, x
4
= -1; h) m = 35, xi= -1, x
2
= -2, x
3
= -3, x
4
= -4; i) m = 24, xi=
= -3, x
2
= -4, x
2
= 2; j) x
1
= x
2
= 5, x
3
= -7; k) x
1
= -2, x
2
= 1, x
3
= .J3 etc.
2
51. a) Daca xi' x
2
, x
3
sunt radacinile ecuatiei x
3
+ px + q = 0, atunci
xi + pxi + q = 0 , x; + px
2
+ q = 0 , xi + px
3
+ q = 0 . Se aduna aceste
relatii membru cu membru se obtine: S
3
= x; + x; +xi= -3q + pS
1
=
= -3q - p . 0 = -3q. Pentru a obtine pe s4 x; se inmultesc
ecuatiile de niai sus cu xl' x
2
respectiv x
3
se obtine S
4
=--pS
2
- qSI (am
notat SI = XI + x2 + x3, s2 = x; + x; +xi ). Se procedeaza ca Ia
punctul a). 52. a) desfacem parantezele regrupam termenii dand factor
pe m se obtine (x- 2}(x
2
+ (2m - 3)x + 3 - m) = 0; b) Tinand cont ca
lx
2
- x
3
l =

-x
3
)
2
relatiile dintre radacini coeficienti pentru
ecuatia de gradul doi se obtine: m
1
= 4, m
2
= - .!._. 53. a) Ecuatia se mai
2
poate scrie a
2
(-2x
3
+ x
2
+ 8x- 4) - 2ax(-2x
3
+ x
2
+ 8x- + (-2x
3
+ x
2
+
+ 8x - 4) = 0; radacinile independente de a SUDt XI = 2, X
2
= -2, X
3
= .!._;
2
2
b)Radacina care depinde de a, x
4
=a +
1
; se a= 0. 54. a) Pentru
2a
ca ecuatia sa aiba 0 radacina in intervalul [-1, 1] trebuie ca.f(-1) . .f(l) <
< 0 -1) .f(1) = -(m + 1 }
2
; b) Folosind formulele lui Viete se obtine
m = -1, x
1
= -1, x
2
= -1, x
3
= 1; c) Relatia se mai poate scrie
22 22 22 6222.22 22 22 ( )2
x
2
x
3
+ x
1
x
3
+ x
1
x
2
< x
1
x
2
x
3
, x
2
x
3
+ x
1
x
3
+xi x
2
= XzX
3
+ x
1
x
3
+ xix
2
-
242
- 2x
1
xzX
3
(x
1
+ x
2
+ x
3
). Din relatiile lui Viete se obtine m
2
- 4 < 0; m e
E (-2, 2). 55. Demonstram prin reducere Ia absurd. Presupunem ca toate
"d" 1 I D ( )2 2 + 2 + 2 '+ 2 +
ra ac1ru e sunt rea e. ar x
1
+ x
2
+ _x
3
+ x
4
= x
1
X
2
X
3
X
4
+2 L x;xj<=>(a+l)
2
=2(a
2
+!.a+l) + x(=>-a
2
+a-l=x,
2
,
l.,;i.,;j.,;4 2 1=1 1=1
contradictie, deoarece -a
2
+ a - 1 < 0 ('\f)a e R. 56. La fel ca Ia exerci-
4
ti ul de mai sus, se observa ca L X;
2
= -rll - 2. 57. Scriem f(X - 1) = X
3
-
i=l
- '2X? +(a+ l)X- a+ b. Aplicam teorema lui Bezout i.f{-1) = -4 => -2a +
+ b = 0. Din relatiile lui Viete, Ia fel ca Ia exercitiul 51, se obtine
x ~ + x; + x; = 3a - 3b de unde a - b = 3. Se obtine a = -3, b = -6. 58. Se
. 1117
procedeaza ca la exercitinl de mai sus i se obttne: a =- ,
14
h = 2241 . 59. Scriem ef(x) < 1 ' ex4-2xJ+2x=t <eo => x4 - 2x3 + 2x - 1 < 0;
14
(x
2
- 1 )(x - 1 )
2
< 0; X E [ -1, 1]. 61. Daca a este 0 radacina dubla, atunci
a este radacina a lui f- D(f) = X" . Deci a = 0. Dar f(O) = 1, contradic-
n!
'
tie. 63. Se calculeaza xi + x; +xi ca in exercitiul 47 i se obtine
xi + x; + xi = 5m; 5m = 1 0; m = 2. 64. Se face transformarea y = x + 1
deci x = y- 1 i se inlocuiete in prima ecuatie; se obtine y
3
- y
2
(3 - a) +
+ y(3 -2a +b)+ a- b + c- 1 = 0. De unde se gasete sistemul a - b- c =
= 3; 3a - b + c = 3; 2b - c = -1. Se obtine a = 1, b = -1, c = -1. 65. Se
calculeaza.f{-1) ./{1) i se arata di./{-1) .1{1) = -(m
2
- m + l)(m
2
+ m + 5).
Decif(-1) f(l) < 0. 66:Consideram radacinile x
2
= qx
1
, x
3
= q
2
x1' x
4
=
= q
3
x
1
Aplicind relatiile lui Viete se gasete q = -2, x
1
= -1; ~

= 2, x
3
=
= 4, x
4
= 8 i m = 64. 67. a) x; + ~ + x; = -m
3
+ 3m+ 3 din relatiile lui
Viete; b) - m
3
- 3m + 3 > 3(m + 1 )
2
::::> -m
3
- 3m
2
- 3m > 0 ::::> m e ( -ao, 0);
c) Se calculeazaf(l) i se gasete m = -1, radacinile ecuatiei sunt x
1
= 1,
x
2
= J2 i, x
3
= - J2 i. 68. Se aplica relatiile lui Viete i se obtine ecuatia:
S
1
6
+ 20S
1
2
-144 = 0 (unde S
1
= x
1
+ x
2
). Se rezolva ecuatia i se gasesc
solutiile: 2 i -2. Radicinile ecuatiei sunt: x
1
= 1 + 2i, x
2
= 1- 2i, x
3
= -1 +
243
+ .J2 , x
4
= -1 - J2 sau x
1
= .-1 + 2i, x
2
= -1 - 2i, x
3
= 1 + J2 , x
4
= 1 -
- .J2. 69. Scriem a) Jt ~ 2X
3
+ X
2
+ nX + p = (X
2
+ 1)(X
2
- 2X) + (n +
+ 2)X + p de unde se obtine din= -2 ~ p = 0. b) g(1) + g(2) + ... + g(n) =
= (1 - 2) + (2
2
- 22) + (3
2
- 3 2) + ... + (n
2
- n 2) = (1
2
+ 2
2
+ ... + n
2
) -
2 2 3 )
_ n(n + 1)(2n + 1) _ 2n(n + 1) _ n(n + 1)(2n- 5)
- (1 + + + ... + n - - .
.. 6 2 6
3 3 3 2 2
70. f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(n) = a(l + 2 + ... + n) + b(1 + 2 + ... +
+ n
2
) + c(l + 2 + ... + n) + nd. Din .f(1) + .f(2) + .f(3) + ... + .f(n) = n
4
se
gasete a = 4, b = -6, c = 4, d = -1. 71. Se verifica radiicina x
1
= V .J2 + 1 -
- V .J2 -1 . Se formeaza relatiile Viete i se gasete ca x
2
+ x
3
= -x
1
=
= V ..fi- 1 - V ..fi + 1 i x,x, = V
2
V = VJ + 2J2 -
.fi+1- .fi-t
- V3- 2.J2 + 1. Se formeaza ecuatia de gradul doi ~ se constata ca !1 < 0.
72. 73. Se procedeaza analog ca Ia exercitiul 71. 74. Radacina reala este
z = 2. Scriem z
3
- (3 + 2i)z
2
+ (5 + 7i)z - 6(1 + i) = (z - 2)[i - (1 + 2i)z +
+ 3(1 + i)] = 0. 75. a) Se aplica teorema lui Bezout i se obtine sistemul
de ecuatii c = 0; 1 + a + b = 0; 1 - a - b = 0, sistem care nu are solutii;
b) Ecuatia admite ca rlidiicinii i pe x
2
= ~ ( 1- i.J3); se obtine a = -2;
b = 1, c = -2. Radacinile reale ale ecuatiei sunt x
3
= 2, x
4
= -1. 7 6. Apli-
dind relatiile lui Viete se obtine x
1
= 2, x
2
= 2, x
3
= - _!_ ~ m = -7. 77. Se
2
aplica relatiile lui Viete. 78. a = 3. 79. Se folosesc relatiile lui Viete ~
se gasesc sistemele de solutii: (a= 1. b = -1, c = 1), (a= A., b = 0, c = 0},
A E R. 80. Avem urmatoarea teorema: orice polinomf= ao + a.x + ... +
+ a)e' de grad n > 1 cu coeficienti reali este un produs de polinoame de
gradul I sau II cu coeficienti reali, adica poate fi scris sub forma: f =
=an( X -a.
1
r
1
(x -a.PY'(X
2
+b
1
X +c
1
t .: .. (X
2
+bsX +crt unde a.
1
,
a.
2
, .. , a.P E R i b
1
2
- 4c
1
< 0, ... , bs
2
- 4cs < 0 . Aplicand aceasta teorema
i tinand cont de ipoteza, f se scrie sub forma f = g
2
h uude h nu are nici
o radacina reala. Vom imparti radacinile complexe ale lui h in doua
grupe: radacinile complexe conjugate fac parte din grupe distincte.
Facand produsul factorilor liniari care corespund radacinilor fiecarei
244
grupe obtinem polinoamele h
1
+ ih
2
i h
1
- ih
2
i h = (h
1
+ ih
2
)(h
1
- ih
2
) =
= h,
2
+ . Deci f = (gh
1
)
2
+ (gh
2
)
2
. 81. Dadi ex. este o radacina intreaga a
luif avemf =(X- cx.)g. Decij{a) =(a- cx.)g(O) if{ a+ 1) =(a+ 1 -cx.)g(1), de
unde a - ex. I .f(O) i a + 1 - ex. I /(1), contradictie. 82. Conform ipotezei
exista a1' a
2
, a
3
, a
4
numerele intregi distincte astfel incatf- 1 = (X- a
1
)
(X - a
2
)(X - a
3
)(X - a
4
)g, unde g E Z[X]. Dar oricare ar fi a E Z
numarul (a - a
1
) (a- a
2
) (a - a
3
) (a - a
4
) nu poate fi egal cu -2. Deci f(a) -
- 1 -2, oricare ar fi a e Z. Pentru ultima a firma tie din problema ras-
punsul este negativ. 83. Din teorema lui Bezout obtinemf- 12 =(X- a)
(X- b)(X- c)(X- d)g, unde g e Z[X]. Daca f(k) = 17 => (k - a)(k - b)
(k - c)(k - d)g(k) = 29. 29 fiind prim => eel putin 2 factori dintre k - a,
k- b, k- c, k- d, sunt egali cu +1 sau -1. De exemplu daca k- a= k- b -I =>
=>a = b, contradictie. 84. Se aplica acelai procedeu ca in problema 83.
86. Se desfiinteaza parantezele i se face o nona grupare de termeni: (x
2
+
+ 3)(x
2
+ mx +2m)= 0; b) La fel ca Ia exercitiul 84 se obtine x
4
+ 2x
3
+
+ (m- 1)x
2
- 2x- m = (x
2
- 1)(x
2
+ 2x + m) = 0. 87. Se face schimbarea
de variabila y = -
3
- x i se obtine ecuatia y
3
+ 18y
2
+ 60y + 16 = 0.
X -
.... [ x2 x2 + x2 x2 + x2 x2 ]
b) Se calculeaza y
1
+ y
2
+ y
3
= -
1 2 1 3
2
2 3
+ 3 = -16;
_ - ( x
1
x
2
x
3
)
2 2 2 ")( 2 2 2 2 2 2) 3
_ x
1
+ x
2
+ x
3
- .ofL x
1
x
2
+ x
2
x
3
+ x
1
x
3
+ x
1
x
2
x
3
_ .
Y1Y2+ Y1Y3+ - ( )2 - -16,
x1x2x3
2 2 2 2 2 2 2 2 2 ( )2
x
1
+ x
2
+ x
3
- x
1
x
2
- x
2
x
3
- x
1
x
3
+ x
1
x
2
x
3
-1 .
= { )
2
= 0; dec1 ecu-
xix2x3
atia este y
3
+ 16y
2
- 16y = 0. c) Se procedeaza ca Ia punctul b) i se
y
1
+ y
2
+ y
3
= 22; y
1
y
2
+ y
1
y
3
+ y
2
y
3
= 60; y
1
y
2
y
3
= 40; deci ecuatia
este y
3
- 22y
2
+ 60y -.40 = 0. d) Se face schimbarea de variabila x = -3- y
se obtine ecuatia y
3
+ 6y
2
+ 4y - 13 = 0. e) Se face schimbarea de
variabila x = - _!_ i se ecuatia y
3
+ 5y
2
+ 3y - 1 = 0. f) Se face schim-
Y
b d
. b. I... 1 + 3y . 3 2
area e vana 1 a x = se obtine ecuatia 16.)'- - 4y - 6y - 1 = 0.
-y
245
88. a) Pacem schimbarea de variabila x = y se obtffie y
3
- 3(k - 1 )
2
y +
k-1
+ (k - 1 )
3
= 0. b) Se aplicii relatiile lui Viete se obtffie ecuapa y
3
-_ 9y
2
+
+ 18y + 24 = 0. y
1
= 6- x;, y
2
= 6- x;, y
3
= 6- xi; y
1
+ y
2
+ y
3
= 12;
Y
1
Y
2
+

+ Y
1
Y
3
= 45; Y
1
Y
2
Y
3
= 53; ::::::> ecuatia: y
3
- 12y
2
+ 45y - 53 = 0.
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
90 .
. E __ x
1
+x
2
+x
3
-x
3
x
1
+x
2
+x
3
-x
1
x
1
+x
2
+x
3
-x
2
2 + 2 + 2 -

=
2
P -1 +
2
P -1 +
2
P -1 =
2
P
3
-
3
q
2
91. Deducem a = b-
4
2 2 2 2 3 2b
x
1
x
2
x
3
q -
inlocuind obtinem b
3
- 4b
2
+ 9b -11 = 0. Un polinom de tipul cerut este
X
3
- 4X
2
+ 9X- 11. 92. D3:ca xl' x
2
, x
3
, x
4
sunt radacinile ecuatiei, atunci
avem: - 2x; + 3x; - 4x
1
+ 1 = 0; - 2x; + 3xi - 4x
2
. + 1 = 0; x: -
- 2xi + 3xi - 4x
3
+ 1 = 0 ; x1 - 2xt + 3x; - 4x
4
+ 1 = 0. Se impart ega-
litatile cu xl' x
2
, x
3
respectiv x
4
se aduna acestea, membru cu membru,
- . 1 1 1 1 s iii i
dect: S
3
-2S
2
+3S
1
-16+-+-+-+-=0; ; =x
1
+x
2
+x
3
+x
4
.
x
1
x
2
x
3
x
4
3
Se fac calcule se obtine s) = 2. 93. a) XI = 3.J2' x2 =- 3.J2' X)=
2
x
4
= -1; b) xi = 3i, x
2
= -3i, x
3
= .!. , x
4
= ; c) x
1
= 6i, x
2
= -6i,
2 3
x
3
=- , x
4
=-: . d) x
1
= 1 + 2i, x
2
- 1 - 2i, x
3
= 1, x
4
= 2, m = 23, n =
= 10; e) x
1
= .J2 + i, x
2
= J2- i, x
3
= 1, x
4
= _I_; f) xi = J5- J2,
' 2
x
2
= .J5 + J2, x
3
= -J5 + J2 , x
4
= -J5- J2, x
5
= 56; g) xi = 1 +
+ .J3,x
2
= 1,x
3
=-1,x
4
=-64;h)x
1
=-i,x
2
= l.x
3
= !;i) xi =1+J2,
3
X
2
= 1- J2, X
3
= 0; n = -1, p = 0; j) XI = 1 + 2i, 1 - 2i, X
3
= 2, X
4
=
= J, a = -37, b = 30; k) XI= -2-.JJ, X
2
= -2+J3, x
3
=
3
+J5,
2
x
4
=
3
- J5, m = -10, n = 1. 94. Se aplica teorema lui Bezout, m = 1,
2
246
n = p = -2, x
1
= -1 + i, .t
2
= -1- i, x
3
= 1, x
4
= -1. 96. a) Se face substitutia
x
2
= y i se ob(ine x
1
= .J2m
2
- 3, x
1
= -.J2m
2
- 3, x
3
= .J2,
x
4
= -J2; b) x
1
= 3, x
2
= -3, x
3
= 2, x
4
= -2; c) x
1
= 2.J3, x
2
= -2.J3,
{::; {::; -3 + 3i.J3 3 ( . ~
x
3
= 2v,L, x
4
= -2-v2; d) x
1
= 3, x
2
=
1
, x
3
= -2 1 + 1"V3 ,
x
4
= -2, x
5
= 1- i.J3, x
6
= l + i.J3; e) x
1
= .Jm + 1 , x
2
= -.Jm + 1 ,
x
3
=rm, X
4
=-rm; f) X
1
=rm, X
2
=-rm, X
3
= 1, X
4
= -1. 97. a)
- 1 + i J3 - 1 - i.J3 - -3 + i .J7 - -3 - i.J7 . b) - -1
x1 - x2 - ' x3 - ' x4 - . ' xl - '
2 2 4 4
3 + iJSS 3 - iJSS . .
x
2
= -1, x
3
= , x
4
= ; c) x
1
= 1, x
2
= -1, x
3
= -1,
8 8
- i + i.J3 -1 - i.J3 1 + i.J3
x
4
= , x
5
= ; d) x
1
= -1, x
2
= -1, x
3
= -1, x
4
= ,
2 2 2
1 - i.fi . 1 -7 + J./5
x
5
= ~ e) x
1
= -1, x
2
= -2, x
3
= --; f) x
1
= -1, x
2
= ,
2 2 2
-
7
.:... J./5 98 s "'
2
b . ~ .
3
( 1)
2
x
3
= . . e noteaza x = y 1 se o tJne ecuat1a y - m- y +
. 2
+ (m - m
2
}y + 2m - m
2
= 0. Aceasta ecuatie se scrie (y + 1 }(y
2
- my + 2m -
- m
2
} = 0. Se obtine radacina y = -1 i radacinile y
2
, y
3
ale ecuatiei y
2
-
2
2
0 99 S "
2
"' m
- my + m - m = . . e 1m parte cu x 1 se noteaza x +- = y ~ se
X
ob\ine ecuatia y
2
+ y + 1 - 2m= 0. 100. Scriem (x
2
+ 1)(x- 1)
2
- ax
2
= x
4
-
- 2x
3
+ (2 - a)x
2
- 2x + 1 = o; ecuatie reciproca. 101. Se imparte cu x
2
i
se noteaza x + = y ~ se obtine ecuatia y
2
+ ay + b - 2c = 0.
X
102. (X+ Z r = (X+ z)" => (;: r = 1 ; ~ : ~ = COS ~ + j SiD ~ =>
1
2kn . . 2kn
x +a +hi kn .. kn x+a +cos--+ 1Sln--
=> ----=cos-+1S1D- :::::> --- n n =>
x + a - bi n n -hi
1
2kn . . 2kn
- COS---1S1D--
n n
247
2 21m 2" - 1m kn
1m
-
COS -+ ISID-COS- 2cos-
x+a
n n n
x+a
n
=> - =>
- . =>
-bi
2
.
2
kn
2
.. kn krt
-bi
2" - 1m
SID -- ISID-COS- - ISID-
n n n n
x+a k1l 2
. -b = 2ctg-;;. 103. (1- X)f= a
0
+ (a
1
- a
0
)X + (a
2
- a
1
)X + ... +(an-
- an-t)X"- anX"+t_ Dadi la.l > 1 => lf(a.)(1 - a.)l > anla.ln+l - la
0
+ (a
1
- a
0
) +
+ ... + (an - an-1)a.nl > anla.ln+t - la.r (ao +at - ao + a2- at + ... +an - an-1) =
=an la.ln (la.l- 1) > 0. Deci f(a.) > 0, contradictie. 104. Fie f = Ia;Xi ,
. g =I bi xi ; presupunem dip I ac, p I al, ... , p I ak-1' p nu divide ak p I bo,
p I bl' ... , p I bl-1' p nu divide br Scriem fg = IqXj ' en = Iaibj.
i::-:o flit. j=n
A vern ck+l = aobk+1 + atbk+l-1 + + akbt + ak+1bl-t + + ah/Jo => P I ck+t =>
p nu divi.defg, contradictie. 105./= c{f)f'. g = c(g)g':f ', g' E Z[X]
=>.c(f} = c(g} =_-1. Folosind problema 104 rezulta c(f'g') = 1 => c(fg) =
= c(f) -c(g). 106. Presupunem ca f = gh, g = b
0
+ b.
1
X + ... + brXr, h =
== c
0
+ c
1
X + ... + csXs, g, h eZ[X]. A vern a
0
= b
0
c
0
, at= b
1
c
0
+ b
0
c
1
, a
2
=
,
= b
2
c
0
+ b
1
c
1
+ b
0
c
2
, ... , a,= b,c
0
+ b,_
1
ct + ... +

Cum p I a
0
p"' 1a
0
rezulta p I b
0
c
0
=> p I b
0
p nu divide c
0
. Din p I at => p I b
1
c
0
=> p I bt;
p I a2 => p I b2c0 => p I Continuand din p I ar (r < n - 1) => p I br :::::>
=> p I a, contradictie. 107. f = X!'-
1
+ X!'-
2
+ ... +X+ 1; f = XP -
1
. Se
n X -1
(X-t-l)P-1
arata ca polinomul g = f(X + 1) = = xp-t + ct Xp-
2
+
X P
+ + ... +c:-
1
este ireductibil, cu criteriullui Eisenstein (p I c; ;
1 < k < p- 1) deci rezulta cafeste ireductibil. 108. Se aplica problema
107. 109. Se aplica criteriul lui Eisenstein pentru p = 3 sau p = 5.
110. Se aplica criteriul lui Eisenstein. 111. f = X
2
" 1. Se arata ca
polinomul g = f(X + 1) este ireductibil, cu criteriul lui Eisenstein,
2" -t
g = X
2
" +I c;, + 2. Se arata ca 2 I c;,. ('i)l < k < 2n - 1. 112. Poli-
k=1
248
nomul un produs dintre un polinom de gradul I unul de gradul III
<=:> polinomul are o radacina intreaga a <=:> a = + 1 este o radacina <==> a +
+ b + 2 = 0 sau a - b + 2 = 0. A vern Jt + aX
2
+ bX + 1 = (X
2
+ aX +
+ p)(X
2
+ a'X + P'); a. p, a', P' E Z <==> PP' = 1, aW = b, aa' + P +
+ P' = a, a + a' = 0. Daca p = P' = 1 => b = 0 a = 2 - k
2
, k E Z cu
k + 2. Daca p = P' = -1 => b = 0 a.= -t- k
2
cu k 0. 113. Presupu-
riem f = gh cu g, h E Z(X]. Cum f(a) = -1, atunci g(a) h(a) = -1. Deci
g(a) = -1 h(a) = 1 sau g(a) = 1 h(a) = -1. de unde (g + h)(a) = 0
(i = 1, 2, ... , n). Cum grad (g +h)< n avem g + h = 0. Decif= -g
2
, con-
tradictie deoarece coeficientul de grad maxim al lui f este 1. 114. Daca
f = (X- a)g cu a E Z g E Z[XJ => f(a) = 0 =>a I c. Cum (a + b)c =
= impar => a + b = impar c = impar => a = impar. bin egalitatea a
3
+
+ aa
2
+ ba + c = 0 => a(aa + b) par => aa+ b par => a + b = par,
contradictie. 116. A vern 2(a
0
+ a
2
+ ... + a
1986
) = f(l) + f{-1) = 3
1986
+ 1.
117. Se verifica prin calcul direct. 118. a) Se determina mai intai An;
apoi din egalitateaf- Afn = A/
0
+ ... + An_/,._
1
se determina An_
1
in final
se determina A
0
; b) rezulta din a). 119. Se X cu a
1
obtinem
a
0
, a poi se X cu a
2
se obtine a
1
; a poi se X cu a
3
.. .
se obtine a
2
d. 120. a > 1. 121. a E (-oo, -1). 123. Daca f(x) =
-1 n 1 J' (1)
= )(' + ... + X+ 1 = (X- x
1
)(X- x
2
) ... (X- xn_
1
), avem: L - --
i=I 1- X; /(1)
124. Folosim problema 118 vom lua in consideratie polinoamele
- X (X - 1 )(X- 2 ) ... (X k + 1)
fk = k! , f = Aofo + A/
1
+ .... + Afn. Cum f(O),
f(1), .... , f(n) sunt numere intregi se obtin A
0
, Al' ... , An E Z. Daca m > n
avemft(m) = C! => j(m)'E Z. Daca 0 < m < n avemft(m) = 0 pentru k > m
h(m) = C! pentru k < m. Deci f(m) E Z. Analog in cazul cand m < 0
obtinemh(m) E Z decif(m) E Z.
Capitolul XIV
PERMUTARI
\
2
2Jc 2k+ 1 2Jc 2k+ 1 '})( 2k+ 1 4k
. a) a = e, a =a; b) a = e, a =a; c) a = e, a =a; d) a =
249
4k+1
= e, cr = cr,
cr4k+2 =(1 2 3 4) cr4k+3 =(1 2 3 4). 3. x = e
214 3' 3 4 21
(
1 2 3 4J (1 2 3 4)
(permutarea identidi.). 4. cr
123
= , cr
210
= ,
4 3 1 2 2 1 4 3
145 ( 1 2 3 4) 1 00 151 651 .
cr =
3 4 2 1
. 5. cr - = e, cr = cr = cr; 6. a) m(cr) = 2, =
= 1; b) m(cr) = 4, E(cr) = 1; c) m(cr) = 4, = 1; d) m(cr) = 7, = -1;
e) m(cr) = 6, = 1; f) m(cr) = 9, = -1; g) m(cr) = 9, = -1. 7. Cum

= 1 i - -1 nu exista nicil o permutare. 8.

= 1, = -1;
nu exista nici o permutare. 9. x = (
1 2 3
l ; 10. x = (
1 2 3 4
) i
I 2 3 1) 2 4 1 3
x=(
1 2 3 4
J.11.i=5,j=2.12.i=5,j=6.13.m(cr)=n(n-1)si
3 1 4 2 .
cr este intotdeauna para; 14. e. a, cr
2
, cr
3
, cr
4
, cr
5
. 15. 4! (1 + 2 + 4 + 5 +
4 3 2 -
+ 6)(10 + 10 + 10 + 10 + 1) = 4799952. 16. al 112-lea. 17. Obtinem
2!_ = 60 numere distincte, suma lor este
4
' (1 + 2 + 4 + 5 + 5)(10
4
+ 10
3
+
2! 2!
+ 10
2
+ 10 + 1) = 2266644. 18. Fie cr E S pentru care P este maxim.
n a
Fie i, j E { 1, 2, ... , n} cu i < j. Fie transpozitia -rii = (ij) i permutarea
-r = -r o -r;r Avem P-c < Pa. Cum P-c = n(a; + } J
aa(kJ
k:t:I,J
. +
1
J + -
1
-J atunci, din P-c P a prln simplificare se obtine
' a:(i) '


1
J +-
1
J < (a;+ } J (a;+ s
1
J de unde obtinem
- I a:(i) J a:(i) Qa(i) Qa(j)
(a; -a;)(a:(i) ::::> a:(i) ::::> cr(i) < cr(j). Cum i ij au
fost arbitrar alei. cr = e (permutarea identica). 19. i 20. Acelai
rationament ca Ia problema 18. Se arata dl: a) cr = permutarea identica;
250
b)
2
n] . 21. a) Pentru pe.rmutarea a = (
1
n =
1
:::
n-l ... 1 n
b) cr = permutarea identica. 22. Vom dovedi ca cr este pennutarea
identica. Prin absurd cr -:t: e =:::> (3i); 1 < i < n, cr(l) = j cu j i. Notam
cr(J) = k =:::> k -:t: j. Fie k = i; presupunem i < j =:::> a,.acr(l) < a
1
aav) =:::> a,.ai <
< a
1
a;, contradictie. Analog in cazul j < i obtinem o contradictle. Deci
k * i =:::> k { i, j}. Notam cr(k) = I. Se observa ca I -:t: j I -:t: k.
Presupunem ca I = i; dadi i < j =:::> a,.aG(I) < ajaG(J) =:::> i < k =:::> a,.aG(i) <
<nkaa(k) =:::> a,.ai < aka
1
=:::> a,.ai < akai =:::> j < k =:::> a
1
aa(J) < akaa(J.:) =:::> a
1
ak < aka
1
=:::> j < I =:::> j < i, contradictie. Analog daca j < .; ne duce Ia o contradictie.
Deci I -:t: i deci { i, j, k}. Daca notam m = cr(l), ca mai sus, se arata
ca m { i, j, k, I}. Continuand procedeul obtinem o infinitate de numere
{ i, j, k, I, m, ... } , contradiqie. 23. Sunt permutarile de forma: a) exista
J < i,j < i + 1 astfel incat cr(i) = i +1, cr(i + 1) = i, cr(J) =j + 2, cr(j + 1) =
= j cr(k) =kin toate celelalte cazuri; b) exista un 1 < i < n astfel incat
cr(i) = i + 1, cr(i + 1) = i + 2, -cr(i + 2) = i cr(k) = kin toate celelalte
cazuri; c) exista 1 < i < n astfel-incat cr(i) = i + 2, cr(i + 1) = i, cr(i + 2) =
= i + 1 cr(k) =kin toate celelalte cazuri. Numarul tuturor pennutarilor
d
.. . . . ( n - 2 )( n + 1)
24 cu oua tnversturu este . . Grice pennutare cr E S este
2 n
un produs de transpozitii (i.J), iar (i.J) = (1i) {lJ) (1i). 25. Se apli&a
procedeu ca Ia problema 18.
1. f(A) =
Capitolul XV -
MATRICE
3 4 4
6 12 10 . 2. f(A) + f(B) = (-
1
_gJ ; f(A + B) =
-8 15
4 16 11
--(40 15) .
. 3. An= an-1
2
, dadi n = 4k; An= anA, daca n = 4k + 1; An =
-2 .
251
0 0 ac
= -an/
2
dadi n = 4k + 2; An= -anA, dadi n = 4k + 3. 4. A
2
= 0 0 0
0 0 0
An=O,daca n>3.5.
=an
n-1 ( 1) n-2
a c+ n-=- a
1
1 n na +-n( n - 1)
2
6. 0 1 n . 7. A"= A, daca n este impar i A"=,
0 0 1
1 0 0
dacli n este par. 8. A" = a ~ 0 1
-2x (a +b)" -a").
-
e
0 0 0
(a+b)"

(-1)" +2"+
1
( -1)"- 2" (-1)"-2"
9. A" =,(-a)" {-1)" -2n ( -1)" + 2"+
1
(-1)"-2" .10. A"
(-1)"-2" ( -1)"- 2" (:--1)" + 2"+
1
1 n
n b +_!_n(n -1)
a (a" -1) 0
a 2
n
0 1 n .11. IAk =
a-1
b (b"-1)
0 0 1
lc=1
0
b-1
1-(2x)"
x-..!.....-.!:......
0
1-(2x)"
x-..!.....-.!-
1-2x 1-2x
n
-
12. LAic= 0
1- y"
y
1-y
0 . 13. x = 2, y = 3, sau x =
k=1
1-(2x)"
0
1-(2x)"
x x - ~ -
1-2x 1- 2x
= 2, y = -3. 14. u = .5, v = a, a E C. 15. A" = (2a)"-
1
A, deci (2a)"-
1
= 1,
a= .!.(cos
2
/ar. + isin
2
/rn) , k = 0, 1, 2, ..... , n - 2. 16.
2 n-1 n-1
252
1
A_ -J2+J2J J2+J2 J2-.fiJ.
sau - sau - ,
- 2 .J 2 + .fi .J 2- J2 - 2 -.J 2- J2 .J 2 + J2
..fiJ.
2 J2-J2 2.fi
18. Luam b =a+ r, c =a+ d =a+ 3r din ipoteza, rezulta m- I=
= 2ar+ r
2
, p - m = 2ar+ 3r
2
, p- q = 2ar+ 5r
2
se observa ca 2{p- m) =
1 2 -1 1 -1 2
= m-l+p-q. 19. { ( :) I a, b E C} .20. X = 0 1 2 ; Y = 1 0 1 .
3 0 1 2 -1 1
[
1 1 0 1 1 2 3 1 2
21. a = -1. 22. A= 1 0 1 sau _A= 1 0 0 sau A= 0 0 0 .
0 0 0 0 0 0 0 0 0
-
23. Fie L
1
, L
2
, 4, L
4
liniile matricei cautate L
1
= (0, 6, 0), sau L
1
= (1, 1, 0);
L
2
= (1, 0, 1) sau L
2
= (0, 12, 0) sau L
2
= (2, 2, 0); L
3
= (0, 0, 1) sau L
3
=
= (1, 2. 0); L
4
= (0, 1, I) sau L
4
= (1, 3, 0). 24. Dacii. A=(: , avem
A
2
- (a + d)A + (ad- bc)l
2
= 0. Se deduce ca be= -(a
2
+a + 1) deci
b 0 i e 0. Matricea A este de forma [ _ a
2
+ 1- _:_
1
J cu a, b E
e R, b 1:= 0, A-
1
= -(A + 1
2
). 27. Relatiile se verifica prin calcul direct.
(
a b) (a' b'J
28. Fie A= , B = . Daca D = [A, B) = AB - BA
c d c' d'
punem D = ( :) , atunci a.= be'- b'e, 8 = b'e- be' i deci a.+ 8 = 0.
253
Cum D verifidi egalitatea D
2
- (a + 8) + (a8 -

= 0 D
2
= -
- a8) /
2
=> [[A, B]
2
, C] = [D
2
, C] = a8) /
2
, C] = a8)C-
- a8)C = 0. 29. Notam E .. matricea de otdinul n care are Ia intersectia
1) - 1
-liniei i cu coloana j elementul 1 in rest zero. Cum AE .. =E. A. oricare
I) I)
i, j = 1, 2, .. . n, rezulta ca A este o matrice de forma a I . 30. card M =
n
(m - l)(n - 1) ( 1 0) (Q lJ
= 2 . 31. Avem matncele E
11
= O o), E
12
= O O ,
Ezt = (0 OJ , E22 = (0 Oj_ Daca A= (att at2J A = aitEtt +
1 0 0 I) a
21
a
22
+ a
12
E
12
+ a
21
E
21
+ a
22
E
22
. Deci este suficient s-a verificam egalitatea
cand AI' A
2
, A
3
, A
4
sunt matricele E
11
, E
12
, E
2
1' E
22
. 32. 3) A_ (aii ,
lsJsn
B atunci Tr(AB) = i Tr(BA) = i
deci Tr(AB) = Tr(BA); 4) rezulta din 3).
Capitolul XVI
DETERMINANT!
1. a) minus; b) minus; c) minus; d) plus. 2. i = 3, j = 5. 3. Nici unul.
4. Coeficientul lui x
4
este -6, coeficientul lui x
3
este 1. 5. det A =
=

..... ana(n) = 1 2 3 n = n!. 6. det A =


aES,
= LE(cr)a
1
G(t)a
2
(j(
2
) ..... a
5
a(s) . Fiecare tennen contine on factor care este
aESs
egal co zero, deci det A = 0. 7. a) Adunand toate liniile Ia linia intai, se
obtin Ia linia intai numai elementele zero deci determinantul este nul.

b) Dam factor comun pe a dopa prima coloana b dopa coloana a doua.
8. a) Cel putin 2 linii au toate elementele egale co numar i deci
determinantul este egal co zero; b) de exemplu, determinantul
254
1 1 1
1 2 1
1 1 3
1 1 1
1
1
1 :;:. 0 are n
2
- n + 1 elemente egale. 9. Determinan-
n
tul are o linie (coloana) nula deci este nul. 10. Se obtine ecuatia (x -
- 1)(4x
2
+ 4x + 5a. - 4a.
2
) = 0 care are .3 radacini reale. 11. -cos
3
2x.
12. Se obtine ecuatia x
3
- 4x
2
- 2x + 5 = 0 care are o xadacina x = 1.
13. din membrul stang se poate scrie ca suma a doi deter-
minanti. 14. Avem .J1 +cos x = 2 cos x , .J1 +sin x = cos x ,
2 . 2 2
.J1 -sin x = -sin x pentru x e [o, . Adunam Ia coloana a
2 2 2 .
treia coloana a doua, dam factor comun pe 2J2 Ia coloana a doua adu-
nam coloana intai inmultita cu ( -1 ), rezulta di, coloana a doua este egala
cu coloana a treia deci determinantul este nul. 15. -4(a - b) (b - c) (c - a).
16. Linia (n - 1) - a se scade din linia n - a; linia (n - 2) - a se scade din
linia (n - 1) - a; linia intai se scade din linia a doua. Se dezvolta dupa
linia intai. 17. Se coloana 2 cu 10, coloana 3 cu 10
2

coloana n cu 1 on-l i se aduna toate elementele la coloana 1. 18.
Radacinile sunt x
1
= al' x
2
= a
2
, .. xn-l = an_
1
. 19. Se scade linia p din
linia p + 1, linia p - 1 din linia p linia 1 din linia 2 se
dezvolta. dupa coloana 1; se obtine un determinant de forma cu
eel initial in care p se inlocuiete cu p - 1 (aici se folosete identitatea
c:. -c:_
1
= ). 20. Se aduna liniile 2, 3, ..... n Ia prima linie se tine
cont ca x
1
+ x
2
+ .... + xn = 0. 21. Dezvoltand dupa ultima linie avem
relatia de recurenta Dn = aDn _
1
- bcDn _
2
, n = 3, 4, ..... 22; Se p.oate folosi
rela!ia de recurenta de Ia problema precedenta. 24. a ha = b hb = c he.
25. AB = In => det(AB) = det A det B = 1 => A, B inversabile i B
inversa lui A => BA =ln. 27. Rezulta imediat din formula Binet-Cauchy.
28. Dadi A = (a
1
a
2
.an) B ='A (transpusa), atunci A'A = (c
11
c
12
) ,
. b1b2 .. bn c21 c22
2 2 2 b 2
unde ell = al + ... +an' c22 = bl + ... + n' c12 = c21 = albl + ... + anbn.
Se aplica apoi formula Binet-Cauchy. 29. Se aplica formula Binet-
255
Cauchy. 30. Se , pomete de Ia definitia determinantului
det B = L g( cr)bl<r(l)b2G(2)" .... bnG(n) = L g( cr)ala(l)a2a(2) ..... anG(n) =


= det A = L g( cr)ala(l)a2<r(2)" .... anG(n) = L g( cr)ala(l)a2<r(2) ..... anG(n) = det A

31. det (A
2
+ B
2
) = det [(A + iB) (A - iB)] = det (A + iB) ,det (A - iB) =
::::: d d > 0, unde d = det (A+ iB). 32. D Se verifidi prin calcul; II) Ak = 0 =>
=> det A= 0 =>ad- be= 0. Din egalitatea I), A
2
=(a+ d)A => Ak = (a+
+ d)k-t A. Dadi A* 0 =>(a+ d)k-I = 0 =>a+ d = 0 => A
2
= 0. DadLA =
= 0 =>A
2
= o. 34. Dadi A (respectiv B ) este matricea patratidi de tip
(m, n) care se obtine din A (respecti v B) prin adaugarea a m - n coloane
(
(respectiv linii) care au toate elementele egale cu 0, avem AB = AB.
- - -
Atunci det (AB) = det (AB) = det(A) det (B)= 0. 35. Fie E = A
1
u A
2
u
u ... u A,. E = {el' e
2
, ... , e,.}. Consideram matricea B E M(n, p, R),
{
1 daca ej
B = (b . .) cu 1 < i < n 1 < j <: p unde bij =
0
... . Se arata ca
'' data e. ,
I J
A BB se aplica problemele 29 34. 36. det N = k. 37. det A = n(-
-1)"-
1
38. det A = 1. 39. det A = (- lf- i 2"- \n - 1). 40. a) Paritatea
rezulta din faptul ca toti termenii determinantului sunt numerele 1 -1
ei eventual se reduc doi cate doi; b) Valoarea maxima este 4, de
1 1 -1
exemplu, pentru matricea A ::::: 1 1
I -1
1 . Valoarea minima este -4.
1
41. V aloarea maxima pe care o poate lua det A este 2, de exemplu pen-
1 1 0
tru matricea A = 0 1 1 . 42. Adunand prima linie toate celelalte
1 0 1
linii olJtinem o matrice care are pe liniile de rang: 2, 3, .... n elementele
0, 2, sau -2. 43. Se aplica problema 40 cea precedenta. Se ca
valoarea maxima este 16,' iar cea minima -16.
256
Capitolul XVII
RANGUL UNEI MATRICE. MATRICE INVERSABILE.
1. a) 3; b) 4; c) 4; d) 4. 2. a) Pentru a.= -3 sau a.= 3 rangul este 3, iar
dadi a.* -3 ~ a.* 3 rangul este 4; b) 4; c) Pentru a.= _!_ ~ ~ = 1 rangul
. ?
-
este 2, iar in rest rangul este 3; d) Pentru ~ = 1 sau ~ = S. ~ a. = 0, rangul
este 2, iar in rest rangul este 3. 3. a) Rangul matricei ori nu se schimba,
ori se schimba cu o unitate; b) Rangul matricei se schimba _cu eel mult o
unitate. c) Rangul matricei se scbimba cu eel mult k. 4. Daca a* 0, A*= aA-
1

Daca a = 0, pentru n > 2 toti membrii egalitatilor sunt nuli. S. AA' = (a
2
+
h
2 2 d2)/ d A ( 2 b2 2 d2)2 D ... 2 b2 2 J2 O
+ + c +
4
; et = a + + c + . aca a + + c + a * ,
A -I =
1
2
,., Ac. 6. a) Pentru a.* -8 matricea este inversa-
a2 + b
2
+ c + d-
1 [2-t_6+4 63 4-6a.
biHi, in versa fiind --
a. +8
4 - a. -6 2a. - 4
b) Pentru a. * 0 matri-
lCX. 0
cea este inversabila. inversa fiind
1
8a.
-Ia. 3a. 0 ; c) Nu; d) Da. In-
0 0 8
r
0
i
l -l l
0 l -l
versa este l :
-l 0 l
l -l 0
. 7. a) Daca a.; * 0, pentru orice i (1 < i < n).
1
0 o\
a. I
0
1
0
matricea este inversabila, inversa fiind ; b) Daca
a.2
0 0
1
(X.n
a..
*
0, pentru once l, matricea este in versabila, tnversa sa fiind
I
257
0 0 0
1
a"
1 1 1
0 0
1
0
0 1 1
an+l
c) Da. In versa este
...
1
0 0 0
0 0 1
at
d) Da. Inversa este:
1 0 0 0 0
-a 1
- 0
0 0
a2
-a. 1 0 0
-a3 a2
-a 1 0
(-1)"-lan-1 (-
1
)"-2an-2 (-1)"-3an-3


1
9. A vern (I- A)(I +A+ A
2
+ ... + Ak-t) =I- Ak =I. 10. A vern I= I
1
= (AA-
1
Y =
l -1 l ( 3 1) (2 0 l ( 1 2)
=A (A ) . 11. Nu, de exemplu, A=
6 2
, B =
3
-V, C =
3 2

Daca A este nesingulara, atunci AB = AC :::::> A-
1
AB = A-
1
AC => B = C.
12. Coloanele matricei AH sunt combinatii liniare de coloanele matricei
A, iar liniile matricei AB sunt combinatii liniare de liniile matricei B. In
continuare se aplica Kronecker de caracterizare a rangului unei matrici.
13. a) (2B - J/ = 4B
2
- 4B + I. = I.; b) =
= _!_(A
2
+2A+I )=..!._(A+ I). 14. b) Avem (I -E) (In-
1
En)=
4 " 2 " n " n-1
= I - E -
1
E" +
1
E; = I" - En -
1
E" + n En = In .
n " n-1 n-1 n-1 n-1
15. a) Rezulta direct din propoqionalitatea oridiror linii ale unei matrice
b1
b2
de rang 1. b) A = ( c
1
c
2
c n) . 16. Fie A = XY ca Ia
258
exercitiul precedent, componentele lui X fiind xl' x
2
, ... , X
11
, iar ale lui Y
fiind y
1
, y
2
, .... y
11
Atunci a. = x
1
y
1
+ xv
2
+ ... + XnYn b)
(
1 ) ( 1 ) 1 '
(I" + A) I - A = I - A (I" + A) = I + A - A
2
= I .
fl a.+l fl a.+1 fl a.+1 fl
In particular, pentru A = -E" din problema 13, obtinem A
2
= -nA, deci
(I- E")-
1
=I"-
1
E". 17. A-
1
8 are dupa problema 16 re-
n-1
zulta di (/" + A-
1
8r
1
= I" -
1
A-
1
8, unde a. = YA-
1
X. lnmultind cu A.
1
a.+ 1
la dreapta relatia de mai inainte, se obtine (I + A-
1
8)"
1
A-
1
= A-
1
-
1
fl a.+1
A-
1
8 A-
1
Daca efectuam calculele in ordinea urmatoare: A-
1
X Y A-
1

a. = Y(A-tX) 1 1 A-tx 1 A-t8A-1 =
a.+1 a.+1 a.+1
(
1
A-
1
x) (YA-
1
) Br\ sunt necesare 3n
2
+ 2n + 1 inmultiri

impiiftiri. 18. Dadi a;i este elementul matricei A-
1
de pe locul (j, i), ci
coloana a i-a, iar /. linia a j-a a matricei A-\ atunci se arata cl A -
1
= A-
1
-
J
1
1
- a. cJ
1
. 19. Fie A de ordin n e = 1 E M
11

1
(C). Punemf = A-
1
e i
1.+ a.a ..
)I
1
, A-t A . A-1 A-1 a l'.g
g = e . tunc1 avem = - J<. cu 1 +as* 0, unde s este
1+as
suma elementelor matricei k
1
20. a) X=

=J; b)
0 1 1.
..
(
1 1 1J 0 7 . 5
c) X= ; d) X= ; e) Nu are solutii; f) X= (1 1 1);
1 1 - 0 -1 0
0 -3 -
g) X= (-3 11i 3+9i -1+ 7i); h) Rezulta:
259
1 1 1 1 1
-1
1 -(n -1) -(n- 2) -1
-1 1 0 0 0 1 1 -(n- 2) -1
1
0 -1 1 0 0 - 1 1 2 -1

n
0 0 0 -1 1
1 1 2 n-1
folosind faptul ca (A}
1
= (A-
1
)
1
(problema 10) detenninam inversa
1 -1
1 1
matricei 1
0
1 0
1 1 1
1 1 1
1 1 1
0 0
-1 0
1 0 Se obtine
"
final X 1I1
0 1
Capitolul XVIII
SISTEME DE ECUATII LINIARE
I
n-1
-
n
n2
91a -39a
1. a) x
1
= 0, x
2
= --, x
3
= ; b) x
1
= a, x
2
= 2a, x
3
= 3a, x
4
=
19 19
= 5a. 2. a) Sistemul are solutii nenule pentru orice A E R. Dadi A :t 0
A :t -1, x =-a, y = z = 0, t a fiind un numar oarecare. Daca A= 0,
x = y = + y) , z = 0, t = y; y fiind numere oarecare. Daca A = -1,
x = u, y = 0, z = -(u + v), t = v, u, v fiind numere oarecare; b) Pentru 'A :t
:t 1 A :t -2, sistemul are solutii nenule. Pentru A= 1. x =-(a + y =
= a, z = a, fiind numere oarecate. Pentru A = -2, x = y = z = y
fiind un numar c) Sistemul are solutii nenule daca A = . In
3
acest caz, x = 34a, y = -18a, z = 40a, t = a fiind un numar oarecare.
3. a) Sistemul este incompatibil; b Sistemul este compatibil, solutiile
260
sale sunt: x = Sa. y =
4
- a. z =
8
- a. , unde a. E R; c) Sistemul este
8 ' 2 8
compatibil nedeterminat: x
1
= -2A. y = A + 1, z = A, A fiind un numar
:.d) Sistemul este compatibil x =-A+ + 1. y =
= A, z = 9 - I Jl, t = Jl, unde A Jl sunt numere oarecare. 4. Sistemul
2
este compatibil <=> 2llb
2
- 3a
2
b + a
2
- b + 2 = 0. 5. a) Daca a. =t:- I P =t:- 0,
. . . .. - 1 1 - + 1
s1stemul are solutte untca xi = ( ) , x
2
= -, x
3
= ( )

Daca a.= 1, = . sistemul este compatibil. solutia fiind x
1
= 2 - A, x
2
= 2,
.....
x] = A., A fiind numar arbitrar. Daca a. = 1, p =t:- _!_ sistemul este in-
. 2 -
compatibil. Daca p = 0 sistemul este b) Daca p -t= 0, a. :I= I
a.- p
a. =;:. - sistemul are solutie unica; x
1
-= --=.----=-----
(a.- I){ a.+ 2) .
a.p + p -
2
a. - p D .. A 1 . I
X2 = _
1
)(a. +
2
) , x3 = (a. _
1
)(a. +
2
) . aca a.= 1-' = , ststemu este
compatibil: xi = 1 - - J.l, x
2
= A, x
3
= Jl fiind numere arbitrare. Daca a. =
= = -2, sistemul este compatibil. x
1
= y, x
2
= - ( 1 + y), x
3
= y fiind un
numar arbitrar. In rest, sistemul este d) Daca a=;:. I a =t:- -22,
(a.+ (a.+ l)P
sistemul are solutia unica: x = x =; . x = .
...
1
a. + 22 '
2
a. + 22 '
3
a. + 22
x
4
= (a.+ . Daca a. = 1, sistemul este compatibil, solutia fiind: x
1
=
a. +22
= - 2u - 3v - 3w, x
2
= u, x
3
= v, x
4
= w, unde u, v, w sunt numere
arbitrare. Daca a.= -22 i =t:- 0 sistemul este incompatibil, iar dadi ex.=
= -22 i = 0 sistemul este compatibil. 6. In ambele cazuri o conditie
necesara i suficienta este ca sistemul sa fie omogen. 7. 0 conditie
necesara i suficienta_este ca sun1a coeficientilor combinatiei liniare date
261
a1 bl
a
bl c.
...
fie ega Hi 1. 8. a)
b2 b2
b) sa cu rang
a2 -
rang
a2 c2
a3 b3 a3 b3 c3
a. b. a. b. c.
a2 b2 a2 b2 c2
rang =rang . 9. Conditii anaioage ceior din pro-
an bn an bn en
blema precedenta. 10. Cel putin doua dintre numereie a, b, c, d, e sunt
a b c
egaie cu -1; daca nici unul nu este egal cu -1, atunci + + -- +
a+1 b+1 c+1
+ d + e = 1. 11. ex. = be + cf + ad = 0. a) Daca m :;:. 1,
d+1 e+1
-1 + .J5 . I I . . ... (4m - 3)(2m - 1)
'"* ststemu are so utte umca x =
2 . 2( m - 1 )( m
2
+ m - 1}
4m - 3 6m
2
- 12m + 5 (. -1 - .J5 1 J
y = z = b) m e - U
2( m
2
+ m - 1} 2( m - 1 )( m
2
+ m - 1) ' 2 3
u[1, +oo). _13. A vern Ax= A.x ::> ('A/n- A)x = 0. Se observa ca. ecuatia
('A/ - A)x = 0 are soiutii nenuie C> det ('A/ - A)x = 0 C> A este radacina a
n 1 n
polinomuiui P(x). 14. a) 'A
1
= -ai, 'A
2
= ai. Vectorii proprii pentru 'A
1
= -ai
sunt de forma (ex.. ia.)', a.:;:. 0; pentru A
2
=ainu are vectori proprii. b) A
1
=
= A
2
= 3; A
3
= 6. Vectorii proprii pentru A = 3 sunt: (-7cx. + 5cx. -
-6cx. + unde ex. :;:. 0 sa.u :;:. 0. Pentiu A _ 6, vectorii proprii sunt (a.;
ex.; -3cx.)', unde ex.:;:. 0; c) At = A
2
= 3, 'A
3
= 6. Vectorii proprii pentru 'A= 3
sunt de forma (0; ex.; -ex.)\ ex. :;:. 0; pentru A = 6 sunt de forma (3a.; 4a.; -2a.l,
ex. :;:. 0; d) A
1
= A
2
= 0, A
3
= A
4
= 2. V ectorii proprii pentru A = 0 sunt de
forma (2cx. + -a.; 0; unde ex.:;:. 0 sau 0. Vectorii proprii pentru
A= 2 sunt de forma (ex.; -ex.; p; a.)\ unde ex. 0 sau :;:. 0; e) 'At = A.
2
= 'A
3
=
= 'A
4
= 3. Vectorii proprii sunt de forma (a.; 0; -cx.)t, unde 0 sau
n
:;:. 0. 15.-PA(X) = det (Xln- A)= (-1f det (A- Xln) = fl(X-'A;}. Fie
i=l
262
k
f(X) = a
0
f1 (X- x;) unde xl' x
2
, . , x, sunt radacinile polinomului.
i=l
k n
Rezultaf(A) = a
0
f1(A-xJ,) deci det(f(A)) = a
0
(-lfkiTf(xi) =
i=1 j=l
k n n
= (-l)k -A.;)= fJJ(A.;). 16. a) Avem PA(X) = (-lf det (A-
i=1 i=l i=l
- XI), iar PA _
1
(X) = ( -1)" det (A -l - XI,) . Daca A. este o valoare proprie
a lui A cum A este inversabila rezulta imediat di A. :1:- 0. Mai mult, se
arata ca radacinile lui PA-l (X) sunt inversele radacinilor polinomului
n n
b) Fie PiX)= f1(X- A.;), atunci PiA.)= 0(A.- A.;) Pi-A.)=
i=-1 i=l
n
= (-It IT (A.- A.;), oricare ar fi A e C. De aici rezulta PA(A)PA(-A) =
i=l
"
= (-lf IT (A-
2
- A.:}, oricare ar fi A. e C. Dar A
2
-

= (A - AI,) (A +
i=l
n
dar. PA
2
(A.) = IT (A-
2
- A:), oricare ar fi A e C, de unde PA
2
(X) =
i=l
,
= IT (X- . Deci valorile proprii ale matricei A
2
sunt A.;, .....
i=l
c) Analog cu rationamentul de Ia punctul precedent. Se folosete
k
identitatea. Ak- A.kl, = IT(A- XgJ,) , unde gl' g
2
, .. , gk sunt radacinile
i=1
de ordinul k ale unitatii. Rezulta ca valorile proprii ale lui Ak sunt
1}
2
, .... , d) Fie f(X) = a
0
Y! + a
1
Y!-
1
+ ... + ak _
1
X + ak. Se poate
aplica exercitiul 15; rezulta ca valorile proprii ale lui f(A) sunt f(/...
1
),
./(A
2
), ... ,./(A.,), unde A-
1
, A-
2
, ... ,A.,, sunt valorile proprii ale lui A. 17. c) Fie x
vectorul proprio al matricei A corespunzator valorii proprii A.. Se arata
ca, daca f(X) = a
0
Y! + a
1
Jt!- + ..... + ak_
1
X + ak, a vern f(A)x = f(A.)x.
adica este vector propriu al matricei.f(A) care corespunde valorii propriij(A).
263
Capitolul XIX
LEGI DE COMPOZITIE. GRUPURI
1. Elementul neutru e = 0. Elementele x =t= 1 sunt simetrizabile; si-
X
metricul lui x este x' = --. 2. Elementul neutru e = -1. Elementele x =t
x-1
=t 1 sunt simetrizabile; simetricul lui x este x' = x +
3
. a) Nu este co-
x-1
mutativa. nu este asociativa. nu are element neutru; b) a
2
= 3a; a
3
= 7a.
in continuare se arata prin inductie. 4. a) Este comutati va, asociati va.
elementul neutru este zero, 0 este singurul element b) se
arata prin calcul; c) x = J5 . 5. Este comutati va. asociati va. 0 este
elementul neutru, orice element este 6. Se observa ca x T y =
max {x, y}. T este comutativa, asociativa, 0 este elementul neutru; 0
este singurul element simetrizabil. 7. Se arata mai intai ca x, y E A =>
x o y E A. I) Se arata prin calcul; II)
x+y. y+z
1
xz
+-
a2
1+ yz
')

=> ( x - y { 1 - ; :) = 0 . Cum z "' 0 => x - y = 0 => x = y. 8. a)
* 1 2 3 4
1 1 1 1 1
2 2 4 3 1
3 3 4 2 1
4 4 I 4 1
b) Nu este comutativa, nu este asociativa (de exemplu (4 * 2) * 3 =t 4 *
* (2 * 3); nu are element neutru. 9. a) ax = b => are solutia x = a/1: .dadi
ax= ay = b => ab = x ab = y => x = y; b) Fie a E A A = {a
1
, a
2
..
an}. Functia cra: A 4 A, aa(x) =ax este bijectiva aa(a) =a. In plus,
daca cra(\') =X. Din ipoteza rezulta ca X =I= a => aa(x) =I= X. A -
- {a} se (mparte in perechl disjuncte => A - {a} are un numar par de
elemente =>A are un numar impar de elemente. 10. ,*' este comutativa
asociativa b = 0 e E R sau a= b = I c E R. 11. a) x * (y * z) =
= (x * y) * z axz + cz + a
2
x + ae + bz = bxz + ex +ax + b
2
z + be <=>
b, b + e = b
2
, e +a= a
2
. ae a= b =A.,_ e = A.
2
- A., cu A. E
264
E ~ b) Dadi e E R este element neutru => xe + ax + be + c = x, (\t)x E
E R ~ i ex + ae + bx + c = x .=> d = 1 - e, b = 1 - e ~ i c = e( e - 1 ). Dadi
notam 'A= l - e =>a = b = A. ~ i c = A.
2
- A. => legea este asociativa. Invers
dadi legea este asociativa, din a) rezulta ca elementul neutru e = 1 - A.;
c) Daca e E R este element neutru, atunci e - 1 nu este simetrizabil.
12. T ~ i .l sunt comutati ve, asociati ve ~ i au element neutru (0, respecti v 1 ).
Pentru a arata ultimele 2 egalitati se scrie:
r
ai > o. A > 0. Yi > 0. In continuare se tine cont ca m J.: n = n P;min( !J.;. !3,) ~ i
i=l
r
m T n = fl P;max.( min;) . 13. T ~ i .l sunt comutati ve ~ i asociati ve, nu au
i=l ' .
element neutru. 14. a) Legea * este comutativa ~ i asociativa, 0 este
element neutru; fiecare x E Rare simetricul -x. Legea o este comutativa.
asociati va -1 este element neutru, orice element este simetrizabil
(simetricullui x este x' = -x- 2); b) Solutiile sistemului sunt (0, -1), (-1, 0).
2
16. Sunt nn legi de compozitie dintre care n
2
sunt comutative ~ i
n(n-
1
)
2
+
1
au element neutru. 17. In (C*, T) elementul neutru este -i, daca
z E c* => -.!.. este inversullui z. 18. Se arata ca X "* 1 i y * 1 =>X * y "*
z
* 1. Se arata prin calcul ca * este asociati va, comutati va. Elementul
. ?
neutru este -1. Daca x E R
1
, x' = ...... + x este inversul lui x (Se vede ca
x-1
x' E R
1
). 19. Operatia ,o" este comutativa, asociativa. 0 este element
D
.... c I z . I"' s d .... , c
neutru. aca z E
1
=> z = --. este tnversu sau. e ve e ca z E 1'
1-z
i b i o i o i o i = 5 - 4i. i o i o i o i o i o i o i = -(7 + 8i). 20. Legea .l
este comutativa, asociativa, 0 este elementul neutru. Daca x E A => x' =
1
- '
= e hu este inversul lui .r. Se observa ca x' E A. 21. Legea o este
comutativa. asociativa, 0 este elementul neutru. Daca x E R
1
=> x' =
x este inversul lui x. Se vede ca x' E R
1
22. Legea * este
1-x
comutativa, asociativa, 1 este elementul neutru. Daca x E R
2
=> x' =
/
265

3
-
2
x I I S fi "' "' ' R 23 L
= este tnversu w x. e ven tca ca x E
2
. egea o este
2-x-
comutativa, asociativa, 0 este elementul neutru. Daca x E Q
2
x' =
-
2
x este inversullui Se verifica: x' E Q
2
. 25. Fie x, y E H x =
x-2
= a + b J2 , y = d + c J2 . Daca H este parte stabila atunci xy E H. Cum
xy = (ad + 2bc) + (ac + bd) J2 (ad+ 2bc)
2
- k(ac + bd)
2
= 1. Cum
a
2
- kb
2
= 1 i c
2
- kd
2
= 1 k = 2. 27. Elementul neutru este matricea
(
1
O') . lnversul elementului (x +
4
y
2
y ) este (x-
4
Y -
2
y )
0 1) - 2y X - 4 y 2y X + 4 y
28. Se verifica prin calcul ca produsul a 2 elemente din G se gasete in
G. operatia din G este asociativa deoarece inmultirea matricelor este
asociativa. Fiecare element dinG este inversabil. 29. Consideram grupul
G din exercitiul 28. Daca A E G, se arata prin calcul: A
2
este matricea
unitate sau matricea ( (V) A e G. Deci, dadi A, B e
E G A
2
B
2
= B
2
A
2
. Deci exista grupuri necomutative avand proprieta-
tea x
2
y
2
= y
2
x
2
30. Din b
1
ab = a
1
ab = ba-
1
a
2
b
2
= aba-
1
b. Tinand
cont ca a
1
ba = b"
1
a
1
b = b
1
a
1
=> a
2
b
2
=abb"
1
a
1
=e. Din a
1
ba = b-
1
=>
ba b
-r b2 2 bab-1 Cum b-1 b -1 b-t -t b-1 . d . b2 2
=> = a => a = a. a = a a = a 1 eCI a =
ba
-1 b-1 Cum '-lba b-1 b -1 b-1 b-1 b b-1 b-1 2 b2 2
= , a =e. a = => =a a = a a= a => = a .
Din a
2
b
2
= e i a
2
= b
2
=> a
4
= b
4
=e. 31. (ab)
2
= a
2
b
2
=> abab = a(ab)a =>
- ba = ab. Exist\ grupuri necomutative cu proprietatea (a * b i = a
3
* b
3
(a
se vedea problema 39, cap. XX). 32. a) Operatiile T i j_ sunt
comutative, asociative, au element neutru: (0, 1) este element _neutru
pentru prima, i (1, 0) pentru a b) Elementele simetrizabile fata de
legea , T '' sunt de forma (a, b) cu a E Z i b E Q - {0}; elementele
simetrizabile fata de legea j_ sunt de forma (a, b) co a E { -1, 1} i b E
E Q; c) Legea j_ no este distributiva fata de T. 33. Legea * este
comutativa, asociativa dar no are element neutru. 36. Functiaf: Z--) M,
f( n) = ( :) este un izomorfism. 37. A vern S
3
= { e, 1:
12
, 1:
13
, 1:
23
, cr I' cr
2
}
unde e este permutarea ideiltica; 't
12
, 't
13
, 't
23
sunt transpozitiile: (12),
266
'(1 2 3) (1 2 3) '
(13), (23), iar cr
1
= , cr
2
= . Definim functia:
2 3 1 3 1 2
1 0 0 0 1 0
f: S
3
felul urmator: /(e)= 0 1 0
' !( 't 12) =
1 0 0
0 0 1 0 0 1
0 0 1 1 0 0 0 0 1
.
f('tn) =
0 1 0
'
f('t23) =
0 0 1
'
f(ry1) = 1 0 0
'
1 0 0 0 1 0 0 1 0
0 1 0
f(cr
2
) = 0 0 1 . Se arata cafeste un izomorfism de grupuri. 38. a) Se
1 0 0
arata ca A
5
.t = /
5
, A
5
k+
1
=A, A
5
k+
2
= A
2
, A
5
k+J = A
3
, A
5
k+
4
= A
4
(V) k eN;
b) In versa lui A este A
4
; c) Se f : G H; f(A .t) =
=cos
2
/ac + isin
2
kn (V)k. 1 < k < 5; f este un izomorfism de grupuri.
5 5
39.ln grupul (R, *), 0 este element neutru, inversullui x fata de operatia
* este -x. 40- Definimf: G
1
G
2
astfel: = 1, 1(

= i,
(
0 1) ( 0 -1)"
f = -1, f = -i este un izomorfism de grupuri. Definim
1. 0 -1 0
' (1 2 3 4J
g : G
2
G
3
, astfel; g(1) = permutarea identidi, g(-1) = ,
2 1 4 3
g(i) = (
1 2 3 4
) , g(-i) = (
1 2 3 4
J ; g este un izomorfism de
213 4 12 4 3
grupuri. 44. Presupunem ca exista un izomorfism f: (Z, +) (Q, + ).
Daca notam /(1) =a E Q, atunci rezulta.ca f(n) = na, (V)n., e Z. Decl_
Q = {na In E Z}. Cum/(1) 0 =>.a= p cu.p 0 (p, q) = 1. Putem
q
1 p
presupune q > 0. Atunci = ma = m- => q = (q + 1)mp => q + 1 I q,
q+1 q I
I
contradictie. 45. Presupunem ca exista un f : {Q, +) (R. + ).
267
Fie .J2, 1 e R. Exista a, b e Q, astfel incat .J2 = f(a) ~ i 1 = f(b). Cum
a:;:. 0 ~ b:;:. 0 exista m, n E Z, nenule astfel incat rna= nb. Atunci }{rna)=
= f(nb) ::::::> mf(a) = nf(b) ::::::> m .J2 = n 1 =>, J2 = !!.__ => .J2 E Q,
m

contradictie. 46. Presupunem ca exista un izomorfism J : Q ~ R . Fie
f(2) = a, a :;:. 0. Exista b e R, b :;:. 0 cu b
3
= a. Cum f este suijectiva,
exista x e Q* astfel incat b = f(x) ::::::> b
3
= f(x
3
) ::::::> f(x
3
) = !(2) ::::::> x
3
= 2.
Deci V2 e Q, contradictie. 47. Daca G este grup, ecuatiile ax = b ~ i
ya = b au solutiile x = a-
1
b, respectiv y = ba-
1
Invers, cum ecuatiile ax=
= a ~ i xa = a au solutii ::::::> exista element neutru e. Ecuatiile ax = e ~ i
ya = e avand solutii ::::::> exista invers pentru orice a E G. 49. ~ i 50. Se
veri fica prin calcul. 51. b) Fie' f: Z ~ Z un izomorfism de grupuri.
Notamf(1) = n
0
. Se arata caf = ~ n o . c) Cele doua izomorfisme sunt:
f: Z ~ Z, f(x) = x ('i)x E Z ~ i g : Z ~ Z, g(x) = -x, ('i)x E Z. 52. Daca
f: Z ~ G este un omomorfism ~ i punem /(1) = g, atunci f(n) = ng =
= g + g + g ... +g. Decifeste perfect determinat de valoarea/(1}. Rezulta
n ori
de aici ca rp este o bijectie. 53. a) Se veri fica prin calcul; b) Fief: Q ---).
~ Q un omomorfism de grupuri. N'otam q = /(1). Daca n e Z ::::::> f(n) =
= nq. Daca x = m E Q ::::::> m_ = nx ::::::> f(m) = f(nx) => nq = nf(x) ::::::> f(n) =
n
= m q => f(n) = xq ::::::> f = \If . 54. Fie f : Q ~ Z un omomorfism de
n q
grupuri, nenul. Exista x E Q astfel in cat f(x) = a E Z, a =i; 0. Fie n > 0 un
numar natural; exista y e Q astfel incat ny = x ::::::> f(ny) = f(x) => nf(y) =
= f(x) = a => n I a. Cu1p n este arbitrar => a = 0, contradictie. 55. Fie
A ~ ~
f: zn ~ z un omomorfism ~ i X = k E Zn. Cum nx = nk = 0 ::::::> f(nx) =
= 1( 0) = 0 => nftx) = 0 =>fix) = 0 => f = 0. 56. a) mf( = 1( m 1) =

= 1( J = 1( 0) = 0; b) Fief, g E A astfel inciit cp(f) = cp(g) => 1( 1) =
(
/\) . 1\
= g 1 . Daca x = a E Zm este un element oarecare cu 0 < a < m - 1 ::::::>
268
A A (A) (A) A
=> x = a 1 => f(x) = .f( a 1 ) = a f 1 = !I g 1 = g( a 1 ) = g(x) =>
A
=> f = g => <p injectiva. Fie y = a E B => m a = 0. Daca x = n E Zm,
atunci definim f: ,zm ~ Zn, f(x) = n a . f este un omomorfism de grupuri
i qJ(/) = 1( = a => qJ este sUJjectivli; c) card A= card B. 51. Ordinul
lui A. este ~ . 58. Fie H = {x
1
, x
2
, . , x.} i x E H => H = (xx" xx
2
, ..... ,
xx) => x = xxk => xk = e (elementul neutru) => e E H => exista un x
1
cu
xx
1
= e => x-
1
= x
1
=> x-
1
E H => H subgrup. 59. Se verifidi prin calcul.
60. Dadi H c:t k i K c:t H => (3) x E H. x ~ K i (3) y E K, y ~ H, dar
cum x, y E H U K => .xy E H U K => .xy E H sau xy E K. In primul caz
obtinem cay= x-
1
(.xy) E H, contradictie. In al doilea caz x = (xy)y"
1
E K,
contradictie. 61. Se verifica prin calcul. 62. Daca xy-= zeZ(G) => y = x-
1
z =>
=> yx = (x-
1
z) :::::::> yx = (x-
1
z)x = x\zx) = x
1
(xz) = (x-
1
x)z = z => yx = xy.
63. A se vedea problema 28 cap. III. 64. Fie cr E Z(A ) i presupunem
' n
di cr-:;:. e => exista a E {1, 2, ... , n} astfel incat cr(a) = b cub-:;:. a. Cum
n > 4, exista c, d a_stfel incat a, b, c, d sunt distincte. Definim permutarea
8 astfel: 8(a) =a, 8(b) = c, 8(c) = d, 8(d) = b ~ i 8(x) = x, (V)x ~ {a, b, c,
d}- Este dar ca 8 0 8 E An i deci (j 0 (8 0 8) = (8 0 8) 0 cr => cr(8(8(a))) =
= 8(8(cr(a))) => d = b, contradictie. Deci Z(A) = {e}. 65. b) Fie H c (Z, +)
un subgrup. Dadi H = {0} => H = 0 Z. Daca H-:;:. {0} => (3)a E H, a-:;:.
-:;:. 0. Dadi a< 0 => -aeH i -a> 0. Deci putem presupune ca H contine
un numar strict pozitiv. Fie n
0
eel mai mic numar strict pozitiv care
apaqine lui H./A vern dar ca no. z c H. Fie X E H => (3)q, r E z cu X=
= n
0
q + r, unde 0 < r < n
0
A vern r = x - n
0
q E H. Daca r 7:- 0,
'
contrazicem alegerea lui n
0
. Deci r =0 => x = n
0
q => H c n
0
Z => H =
= n
0
Z. 66. Se arata prin calcul direct, tinandu-se coot de definitia
c.m.m.d.c. i c.m.m.m.c. a doua numere. 67. I) Fie x E aH n bH => x =
= ah, h E H i x = bh' cu h' E H => ah = bh' => b-
1
a = h'H
1
= h
1
E H. Fie
z E aH => z = ak, k E H. Cum b-
1
a = h
1
=>a = bh
1
=> z = ak = b(hl) => z E
E bH => aH c bH. Analog se arata ca bH c a H ~ II) Se arata ca functia
<p : H ~ aH, <p(h) = ah, este o bijectie. 68. Din multimea d ~ subm\lltimi
269
de forma {ail) a e G alegem pe cele distincte. Fie acestea a
1
H, a
2
H, .... ,
r
aJI. avem dar ca G = Ua;H a
1
H n a
1
H == 0 pentru i '* j. Deci ord G =
i=t
r
=-card G = 'Leard a;H = r card H = r ord H => ord HI ord G. 69. I)
i=t
Fie mulpmea { e, a, a
2
, .. , a", ... } . Cum c este finit, exista k, j cu k < j
astfel incat ale = d. Rezulta ca d- k = e; II) Fie ord(a) = n; scriem m =
= nq + r cu 0 < r < n. Deci e =am= a"q + r = (ajq ar = ar => ar = e, ceea
ce contrazice alegerea lui n; III) Se arata prin calcul direct; IV) Se apfica
1\. 1\. 1\. 1\.
teorema lui Lagrange. 70. ord 25 = 24; ord 30 = 4, ord 45 = 24, ord 45 =
1\.
= 8, ord 80 = 3. 71. a) (xy)
2
= e => xyxy = e => xy = itx-t. Cum x
2
= e =>
=> x = x-t deci xy = yx; b) Exista grupuri necomutative -cu proprietatea
din enunt (a se vedea problema 38, cap. XX). 72. Notam A = {x E G I x
2
_=
= e} B = { x E G I x
2
'* e}. A vern G = A u B A n B = 0. Daca B =
= 0 => G = A :::::::> A con tine eel putin 2 elemente => exista x '* x-
1
Deci B
con tine eel putin 2 elemente. Daca B '* { x, x-
1
} => exi"sta y E B cu y
{x, x-t}. Se arata ca it (l {x, x-
1
} i y '* i
1
Deci B contine 4
elemente. Daca B '* {x, x-\ y, it} se continua procedeul. Dupa un numar
finit de obtinem ca B contine un numar par de elemente. Deci A are
un numar par de elemente deci exista x E G cu x '* e x
2
= e. 73. Da-
,
ca x E G x
2
'* e => (x-
1
}
2
'* e deci in produsul fix se simplifica 2
xEG
cate 2, elementele X E G pentru c;are x
2
'* e. Deci fiX = fi y . 7 4. Con-
xEG yEG
/=G
G = Z, - {0} cu operatia de inmultire. In acest grup
/\ 1\
singurul element de ordinul 2 este -- 1 . Deci fix = - 1 =>
xEG
1\. 1\. 1\. 1\. 1\.
=>123 ..... p-1 = -1 => (p- 1)! = -1 (mod p). 75. Se considera.
grupul G = ZP- {0} cu operatia de inmultire. 76. Clar (ab)mn =e. Presu-
punem (3) k, 0 < k < mn, cu (abl = e => akblc = e => = b-k => (akf =
= (b"rJc = (b-")/c = e =>am = e => m I kn => m I k (deoarec.e (m, n) = 1).
Analog se arata ca n I k. Deci mn I k => mn < k, contradictie. 77. Prin
calcul se arata .ca (Z x Z , +) este un grup comutati v. Fie en : Z -4 Z x Z ,
m n _ T mn m n
270
'P( X) = (X. (am notat cu x, cia sa lui X in zm. Se aratli eli <p este un
omomorfism de grupuri. Dacli cp{.X) = <t>(.Y) => ( x, = (y. =>x = Y:
1\ /\
x = y ==:> m I x- y n I x - y. Deci mn I x- y adidi x = y ==:> q> este
inJ ecti va. Cum Z Z x Z , au numar de elemente, q> este
mn 'C m n 'C
surjectiv. Deci q> este un izomorfism. 78. a E G, a :t: e. Din teorema
lui Lagrange obtffiem ca ord( a) I ord G ==:> ord( a) I p ==:> p = ord (a) ==:> G =
= {e, a, a
2
, , d''}. Definim <p: Zp G, <t>( k) = a
1
unde 0 < k < p- 1.
Se arata ca q> este un izomorfism. 79. Dadi n = ord(xy) ==:> (xyf = e ==:>
==:> e.= xy. xy .. .... xy 0 ==:> e = x(yxf- ty :::::::::> (yxf- t =tit = (yxrt ==:> (yxf =
n ori
= e ==:> ord(yx) < n. Invers, se arata ca daca m = ord(xy), atunci ord(xy) < m.
Deci ord(xy) = ord(yx). 80. I) Se verifidi prin calcul. II} Fie a E G. Daca
ord(a) = 4 ==:> (a} = G ==:> G = { e, a, a
2
, a
3
}. Se vede di G este izo-
morfin acest caz cu (Z
4
, +). Presupunem ca (V)a E G, ord(a) < 4. Cum
ord(a) 14, atunci ord(a) < 2. Da.di G = {e, a, b, c} deci a
2
= b
2
=

=e.
De aici rezulta di ab = ba = c, ac = ca = b, be= cb =a deci in
acest caz G este izomorf cu grupul, lui Klein.
Capitolul XX
INELE SI CORPURI
...
1. Se verifica cu axiomele inelului. Elementul unitate este
(1, 0). 2. Fie n = p . p;
2
p :r , descompunerea in primi
a lui n, astfel indit ki > .1 (1 < i < r) i (p
1
, p) = 1, pentru i :t: j. A vern ca
A /\ /\ A
x pi I x, oricare ar fi i, 1 < i < r. Fie acum, xk = 0 i xm = x .
/\i /\ /\I A
Atunci xm = X ' pentru oricare i > 1. Daca luam m
1
> k, atunci xm = 0
/\' /\ I
i deci x = 0. 3. M este elementul unitate. Daca M este formata dintr-un
element, (P(M), +,, ) este un corp cu doua elemente. Daca M = {a, b}
are doua elemente, atunci inelul P(M) este {0, {a}, {b}, M}, unde 0 =
271
= 0 l = M. Operatiile sunt definite prin tabele:
+ 0
0 0
{a} {a}
{b} {b}
1 1
{a} {b} 1
{a} {b} I
0 1 . {h}
1 0 {a}
{b}- {a} 0
0
{a}
{b)
1
0
0
0
0
0
{a} {b)
0 0
{a} 0
0 {b}
{a} {b}
1
0
{a}
{b}
1
Daca M are 3 elemente, inelul P(M) are 8 elemente. Tabelele adunarii
inmultirii se fac analog celor-precedente. Daca b E M, atunci f(b)a =
= (ab + b
0
- 1)a = (ab)a + b
0
a- a= 1: decif(b) EM. Dacaf(b) =f(b'),
at unci ab + b
0
- I = ab' + b
0
- 1, de unde ab = ab'. Inmultind aceasta
inegalitate Ia stanga, cu a' obtinem b = b' deci f este injectiva. Functia
f nu este surjectiva, caci de exemplu b
0
f(M). lntr-adevar, sa presupu-
nem prin absuid cabo= f(b), b E M; atunci ab + bo- 1 = bo adica ab =
= 1, contradictie. S. Fie un element a E A. a * 0 b E A cu ba = 1.
A vern ca b * 0 fie b' E A cu b'b = 1. Atunci (b'b)a = a, adidi b' = a.
Deci ab = ba = 1, adica a este inversabil. 6. Fie n E Z, n * 0. /(1) =
= !( n = f(n) !C) . La fe{ g(l) = g(n) gC) . Cum f(l) = g(l) i
f(n) = g(n) obtinem = gC) . De aici rezultii cii !(:) = g(:),
(
\-1) m Q 7 D "' " Z b'l "' 1\b Z 1\ 1\1 1\,
v - E . aca a E n este lDVersa 1 , eXISta E CU a J = 1 .
n
Deci ab = 1 (mod n), adica exista k E Z cu ab- I = kn, sau ab + (-k)n =
= 1. Aceasta relatie spune ca (a, n) = 1. Reciproc, este clar deoarece
toate implicatiile de mai sus sunt echi valente. 8. Elementul neutru al
legii l. este 0. Daca y E A este inversul lui 1 - x in inelul A. atunci 1 - y
este simetricul lui x fata de legea l.. 9. Daca se A = M
2
(C)
matricele x = G y = G z = . atunci (x * y) * z n
* (y * z). Deci. in general, legea * nu este asociativa. 12. a) Se verifica
axiomele b) Se verifica axiomele inelului; c) Aplica-
tiile <p : Z [ I definitii prin <p(m + n ) = (:;: :) este un izo-
morfism de inele; d) Fie d * d sa presupunem ca ar exist-a un izomor-
272
lilim de inele f: Z [ Z [ .Jd']. Se arata mai intai ca din /(0) = 0
/(1) = 1, rezultaf(a) = n. oricare ar fi a E Z. Apoi, daca X= a + b/d E
E Z [ atunci f(x) =a+ bf( Jd ). Fief( Jd) = m + n.J;i deci d =
= f(d) = [( Jd. Jd) = (m + n.Jt;i )
2
,. m
2
+ d'n
2
+ 2 mn.J;i. De aici, se
obtine d = m
2
+ d'n
2
2mn = 0, c'are conduc Ia o
13. Fie x, y elemente oarecare dintr-un inel boolean. Considerand (x +
+ y)(x + y) = x + y (x - y)(x - y) = x - y, rezulta y = -y xy = yx. Pentru
n
XI' x2, .... ' xn elementul u =LX;+ 'Ixixj + Ix,xjxk + ........... +
i=l l:SJ<jYJ
+ x
1
x,., ..... x , ate proprietatea,di x = ux .. 1 < i < n. 14. Se veri fica cu
n I I
axiomele inelului. Elemcntul neutru Ia adunare este 0 = (0, 0),
iar elementul unitate este 1 = (1, 1 ). Are divizorii lui zero, de exemplu
(1, 0) (0, 1) = (0, 0) = 0. A vern ca (xi, x) E AI X A2 sunt inversabile.
- -
- -
15. a) Dadi x = y , atunci mn I (x- y) cum (m, n) = 1, rezulta m I (x -
1\ 1\ - -
- y) n I (x - y), deci x = y x = y b) Conform pet. a), <p este bine

definita. Din definitie rezulta ca <p este omomorfism de inele. Sa aratam
cii c:p este injectiv. Dacii c:p( x,) = c:p(x2), atunci ( ,, x,) = ( x2) , de
1\ 1\ - -
unde X1 = X2 X1 = X2, sau m I (x
1
- x
2
) I (x
1
- x
2
). Cum (nz, n) = 1,
- -
- -
avem ca mn I (x
1
- si deci XI = x2. Mai mult, cum Z Z X Z au
L. mn m 11
numar de elemente, rezulta ca <p este surjectiva. 16. Fie Z ---).
---). Z un omomorfism de inele. In particular, f este un _omomorfism de
grupuri deci conform problemei 47, cap. XIX, f = <pn, n E Z. Mai
mult, n = <p
11
(1) = <pn(l_ 1) = <p/1) <pn(1) = n
2
, de unde deducem n = 0
n = 1. Astfel sunt doar-doua omomorfisme de inele de Ia Z Ia Z
anume <p
0
<pl' adica eel nul eel identic. 17. Fie f : Z ---). Zn un
omomorfism de inele. In particular, f este 1;lD omomorfism de grupuri
1\ .
deci conform problemei 52, cap. XIX, exista -a E zn astfel incatf(m) =
1\ 1\ 1\
= m a pentru Vm E z._ Mai mult a = /(1) = /(11) = f(llf(l) =' a
2
_.
1\ 1\ 1\
Reciproc, dadi luam un element a E zn cu a
2
= a' atunci aplicatia
273
q>a: Z Z", q>a (y) = .ia este un omomorfism de inele. 18. Fief: Zm Zn
un omomorfism de inele. Dopa problema 56. cap. XIX, daca a E Zn,
a = !(i), atunci m a = 0. Mai mult a
2
= a . Reciproc, dadi a E Zn,
com a = 0 a
2
= a, atunci aplicatia .cpa- : Z Z , q>a- (x) = x a este
. m n

un de inele. 19. I) Daca (a, n) = 1, exista u, v E Z, astfel
1\
incat au + vn = 1. Solutia ecuatiei este x = ub ; II) Se poate demonstra
prin reducere Ia absurd; III) Daca d= (a, n) d I b, fie n = n
1
d i b =
= b
1
d. Fie, de asemenea, u, v E Z astfel in cat au + nv = d. Atunci x
0
=
1\ 1\
= ub
1
, este o solope a ecuapei. Atunci xk = x
0
+ kn
1
, k = 0, 1, 2, ... , d- 1,
l
sunt d solutii' distincte ale ecuatiei. 20. Observam ca ux - uy = u(x - y)
(ux)(uy) = u
2
xy = uxy pentru orice x, y E A, deci A
1
este subinel alloi A.
Pentru partea a dooa fie A
2
= (1 - u)A = { (1 - u)x I x E A}. Deoarece 1 -
- u {0, 1) (1 - u)(l - u) = 1 - 2u + u
2
= 1 - u rezulta conform celor
mai de sus di A
2
este un subinel allui A; c) d) imediat acum din faptul
ca u(l - u) = u- u
2
= 0. Din d).rezulta ca scrierea lui X E A sub forma X =
= xt + x
2
co x
1
E AI' x
2
E A
2
este unica, decif(x) = (xt, x
2
) pentru x = xt _+
+ x
2
este bine definita. Faptul ca f: A --)>At X A
2
, f(x) = (xt, x
2
) pentru
x = xt + x
2
(operatiile in A se efectueaza pe ,componente") este un
izomorfism imediat din c), d) din unicitatea scrierii x = xt + x
2
(omomorfismol invers este g : At X A
2
g(xt, x
2
) = x
1
+ x
2
). 21. a)
Se verifica cu ineluloi; b)f: A--)> Al'f(a) = (0, a) este
izomorfismul caotat (se vede ca A'= { (0, a) I a E A} este un subinel
al lui At). Operatia x o y = x + y - xy este asociativa 0 este element
neutru, deci (A, o) este un monoid. Acorn x E A estt>: simetrizabil in
(A, o) <::::> exista y E A astfel in cat x o y = y o x = 0 <::::> exista y E A astfel
incat x + y - xy = y + x - yx = 0 <::::> exista y E A a.i. (1 - x)(1 - y) = (1 -
- y)(1 - x) = 1 <::::> (0, 1 - x) E A
1
este simetrizabil in A
1
. 22. a) Observam
ca sistemol nu poate fi rezolvat prin metoda sobstitotiei, deoarece nici
unul din coeficientii sai nu este inversabil in Z
12
Scazand 'prima ecuatie
{
A A A A l 1\
3x + 2y = 1 LX+ y = 0 X = 11
din a dooa obtinem: <::::> b) Deoa-
A A 1\
x+y=1 x+y=1 y=2
274
/\
rece 7 este inversabil in Z
12
, putem aplica metoda substitutiei, sc<>!And pe
x din prima ecuatie. Sistemul este incompatibil. 23. a) ?I ; (? !J ;
- 0 1) 1 0
n . b) . . . . ( .
D D
, . 24. Dacli a, bE A, a vern eli a
2
- a, b
2
- b, (a+

(a+
+ b) E Z(A) i rezulta ab + ba E Z(A). Apoi, a
2
E Z(A) i deci a = a
2
-
- (a
2
- a) E Z(A), pentru orice a. 25. Exista doua astfel de structuri
neizomorfe. A vern inelul nul in care produsul oricaror doua elemente
este nul inelul Z . 26. a) Fie z = m + ni. Avem <p(x) = 0 m
2
+ n
2
=
p
= 0 m = n = 0 z = 0; b) Fie z = m + ni. z' = m' + n'i. Avem <p(zz') =
= c.p((m + ni)(m' + n'i)) = <p((mm' - nn') + (mn' + m'n)i) = (mm' - nn')
2
+
+ (mn' + -m'n)
2
=

+ n
2
)(m'
2
+ n'
2
) = <p(z)<p(z'); c) Fie z, z' E Z[i], z = m + ni,
, _ , ,.
0
A . m+ni _ mm'+nn' -mn'+m'n. _ A'
z - m + n 1 7=- tunc1 - -
2 2
+
2 2
1- a. + p1,
z' m'+n'i m' +n' m' +n'
unde a., E Q. Alegem u, v E Z, astfel indit Ia.- ul < _!_ - vi < _!_
2 2
i punem q = u + vi. Se verifica ca r = z - qz', are proprietatea ca c.p(r) <
< <p(z'); d) Avem z E { -1, 1, -i, i} z este inversabil exista z' E Z[i]
cu zz' = 1 <p(zz') = <p(z)<p(z') = 1 <p(z) = 1 => m
2
+ n
2
= 1 => m
2
= 0
n
2
' 1 sau m
2
= 1 i n
2
= 0 => z E {-1, 1, -i, i} . 27. c) Fie z, z' E
E Z[i J2 ], z = m + ni J2 , z' = m' + n'i J2 7=- 0. Atunci
z m +niJ2 mm'+2nn' -mn'+m'n. r;:;
2
A" r;:; A _
- = = + 1-v L. = a. + ...,1 -v2 unde a. ..., E
z' m' +n'iJ2 m'
2
+2n'
2
m'
2
+2n'
2
' '
E Q. Alegem q = u + vi.Ji, astfel indit Ju- aJ < Jv < <
< J2 . Luand r = z- qz', obtinem ca <p(r) < c.p(z'). 28. a), b), c). Analog
2
cu problemele precedente; d) Fie z = m + n J2 E Z[ J2 ] un element
-
275
inversabil. Exista deci z' = x + y .J2 e Z[ J2] a.i. zz' = 1, ceea ce
conduce Ia sistemul mx + 2ny = 1, nx + my = 0. Conditia necesara
suficienta ca pentru m, n e Z, dati, sistemul precedent .ia aiba o solutie
unica cu x, y e Z este m
2
- 2n
2
= +1 (conditia este evident suficienta)
necesitatea rezulta deoarece conform primei ecuatii (m, n) = 1 se tine
seama de forma terrnenului liber. Deci <p(z) = 1 <=> z inversabil. Definim
acum recurent urmatorul ir de numere intregi: Xo =Yo= xn+ 1 + Yn+ l.J2 =
= (xn + Yn J2 )(1 + J2 ). Numerele de forma xn + Yn J2 sunt toate
distincte, deoarece deducem de mai sus di xn + Yn J2 = (1 + J2 f
evident 1 + J2 * +1. Conform punctului b) al problemei (sau prin
inductie dupa n) rezulta ca <p(zn)' = <p(xn + y n J2 ) = 1' deci numerele
distincte xn + Yn J2 E Z[ J2] sunt inversabile. 29. Rezulta din problema
7 din acest capitol. Fie A un inel integru finit i a e A,' a * 0.
Definim <pa : A ---)>A prin <pa(x) = ax. Deoarece A este.integru rezulta ca
<f>a este injectiva i cum A este finit este i surjectiva. Exista deci a' e A
cu aa' = 1. Aplidim acum problema 5. Mai trebuie verificat ca orice
element nenul din K are inversul (in raport cu inmultirea numerelor
reale) tot inK. Fie deci x =a+ bV2 + cV4 * 0, cu a, b, c e Q. Daca
eel putin unul din numerele a, b, c este nul (nu toate !) se verifica
imediat ca _!_ e K prin amplificare cu conjugata numitorului. Daca abc * 0
X
1
- 1
avem succes1v:
a
----=-----:::=- - _____ ____:.;:___--:----:---
a+ b
3
r;:;2 + c
3
f74 b b
2
( c b
2
J
" L. " '+ 3 ,-;:; 3 Ti' 3 [7
1+-;;v2 +
2
;;v4 + --
2
v4.
a a a a

-
Amplificand inca o data cu conjugata numitorului obtinem ca
1
- V4 E K. ObservaJie. Exact ca i mai inainte se arata cii
x a +b
3
2 +c
3
4
276
daca a E Q nu este cubul unui numar rational atunci K
1
= {a + b +
+ c v;;! I a, b, c E Q} este un corp. 33. Fief: Q ~ Q un omomorfism
de corpuri. In particular, f este un omomorfism al grupului aditiv (Q, +)
in el insui. Conform problemei 53. cap XIX rezulta ca exista q E Q
astfel incat .f(x) = qx, oricare ar fi x E Q. Mai molt, f(xy) = f(x)f(y)
oricare X, y E Q i deci qxy = q
2
xy, de unde q = 0 ~ i q = l. Rezulta ca
singurul automorfism al corpului Q este eel identic. 34. Fie f : R ~ R
un automorfism al corpului R. Din problema precedenta rezulta ca .f(r) =
= r pentru r E Q. Fie acorn x > 0. Exista deci y > 0 cu y
2
= x ~ i prin
unnare .f(x) = .f{y
2
) = (j{y)/ > 0. Rezutta ca pentru orice x < y avem -f(x) +
+ f(y) = f(x-- y) > 0, adica f este strict crescatoare. Vom arata ca f este
omomorfismul identic al lui R. Presupunem prin absurd, ca f nu este
omomorfismul identic i fie x E R \ Q cu f(x) :t x. Daca .f(x) < x ale gem
r E Q cu f(x) < r < x ~ i obtinem .f(r) = r > f(x), contrar monotoniei lui f
Analog, se ajunge Ia o contradictie pentru.f(x) > x. 35. Fief: C ~ C un
morfism de corpuri cu f(x) = x pentru x E R. daca f(i) = a, atunci -I =
=.f(-1) =.f(i
2
) = (f(i))
2
= a
2
, deci a e {i, -i}. Pentru.f(i) = i'obtinem.f(z) =
= f(x+ iy) = x + f(i)y = x + iy = z iar pentru .f(i) = -i obtinem .f(z) = z.
Deci singurele morfisme de corpuri f : C ~ C care invariaza R sunt
identitatea i conjugarea. care sunt evident chiar automorfisme.
36. c) Aplicatia f : Q( Jd) ~ K, f(a + b Jd) = (a d) este un
db a
iZbmorfism de corpuri. 37. Fie K un corp comutativ. Sa presupunem prin
absurd caf: (K. +) ~ (K. ) este un izomorfism de grupuri. Atuncif(O) = I
~ i exista x 'e K, x 1= 0, cu .f(x) = -1. A vern f( -x) = f(O - x) = f ~ O =_I_=
ftx) -1
=- 1. Cumf este injectiva rezulta x = -x, adica 2x = 0. Deci (2 1 K)x = 0
(1 K fiind unitatea corpului K), de unde 2 1 K = 0. Este clar ca 2y = 0,
oricare y E K. A vern 1 = .f(O) = f(2 1) = ({(1))
2
. Dar ({(1))
2
- 1 = ({(1)-
")
- It= 0. Deci.f(l)- 1 = 0, adidif(1) = 1. Cwnf este injectiva, rezulta 1 = 0,
contradictie. 38. Elementul unitate este (1, 0). Daca (a, b) :t:- (0, 0),
atunci (a, br
1
= ( ,., a
2
,
2
-b ,.,) K
1
= { (x, 0) I x E K} c K x K este
a-+b a +b ..
un subcorp al lui K X K i aplicatia f: K ~ K
1
definita prin .f(x) = (x, 0)
este un izomorfism de corpuri. Ecuatia x
2
+ I = 0 are in corppl K X K
277
solutia x = (0, 1 ). Fie K = Z , p numar prim de forma 4k + 3, k e N. Sa
p
presupunem di x e K, are proprietatea x
2
+ 1 = 0. Atunci dupa teorema
' p-1
lui Fermat (probl. 75. cap XIX.), rezulta 1 = x-
1
= (x
2
)2 = (-1)
21
+
1
= -1.
A A
contradictie. 39. Daca ct.= 1 , rangul matricei este 2. Daca ex. :F. 1 , ran-
gul este 3. 40. Matricea este inversabila numai pentru ex.= 0, inversa, in
2 0 0
acest caz, fiind 1 1 0 . 41. G are 27 elemente. 42. a) Sistemul este
0 0 1
nedeterminat: x = 4 + 3A., y = 3A. + 1, A. E Z
5
; b) Sistemul are solutie
unica: x = 1, y = 2, z = 3. 43. Sistemul este compatibil nedeterminat,
" " .....
pentru orice ex. e Zs- Pentru a e { 0, 2, 3}, un minor principal este dat
... ...
de coeficien!ii necunoscutelor x
1
, x
2
, x
3
. Penthl a E { 1, 4 } , un minor
principal este dat de coeficientii necunoscutelor xi' x
7
, x
4
. 46. a) X
3
+X+
+ 1 E ZlXJ este ireductibil; b) Jt + X
2
+ 1 E Z2[X] es.te ireductibil; c) X
5
+
+ 1 = (X+ 1 )(_x4 + 2X
3
+ X
2
+ 2X + 1 ); d) _x4 - 1 = (X- 1) (X+ 1 )(X
4
+ 1 ).
"
_47. Polinomul este ireductibil pentru a = 2 . 48. Conform teoremei lui
Fermat, x
6
= 1 pentru X E z7' Daca a * 0. atunci pentru X = at.
1 6 ' 1 A A A A ..... A
obtinem: (a- ) + aa- + 5 = 1 + 1 + 5 = 0. Deci pentru a : ~ = 0. poli-
nomul este ireductibil. Daca a = 0, atunci Jt + 5 = (X
3
- 3 )(X
3
+ 3 ).
49. Daca A este un astfel de inel. iar e este elementul unitate al sau, se
arata di ord(e) = n ~ i deci orice element din A se scrie sub forma ke, 0 <
... ~
< k < n, iar ne == 0. Asocierea k ~ ke' da un izomorfism de inele Z ~
. n
4 A. Cum pentru fiecare alegere a lui e de ordin n existii un astfel de
izomorfism, rezulta ca sunt q>(n) structuri de inel unitar pe (Z", + ).
51. Daca x e A, x" = 0, a vern (1 - x)(1 + x + x
2
+ x
3
+ ... + x"-
1
) = 1 - x" = 1.
De aici rezulta imediaL cerintele problemei. 52. Pentru o implicatie se
aplica problema precedenta. Reciproc, fie f inversabil ~ i g =
m
= Lb;Xi astfel incatfg = 1. A vern aobo = 1, anbm = 0, anbm-1 + an-lbm = 0 etc.,
i=O
Deci a
0
este inversabil ~ i rationand inductiv, avem a:+
1
bm-k = 0 pentru
orice k ="-0, 1, ... , m. Obtinem_ a;+t b
0
~ ~ deci a" este. nilpotent. A vern ca
278
.f, =f-an)(' este de asemenea inversabil ca mai inainte, rezulta ca an_
1
n
este nilpotent d. 53. Daca f = La; Xi este di vizor al lui zero in
i=O
m
A[X], fie g = ,Lb;Xi un polinom de grad minim incat gf = 0. Atunci
i=O
anbm = 0 deoarece este un polinom de grad< m, astfel incat = 0,
rezulta ca ang = 0. Succesiv se arata ca = 0 pentru k = 0, 1 , .... , n
-deci aibi = 0 pentru orice i, j. Cum g ;;; 0, exista b* ;;; 0 a vern bf = 0.
55. Se aplica problema precedenta, luand p = 2, demonstrandu-se ca
polinomul Jt + X
3
+ i este ireductibil in Z
2
[X]. 56. b) 0 matrice
patratica cu coeficienti din K este inversabila <=> orice combinatie liniara
cu coeficienti din K, care nu sunt toti nuli, a liniilor (respectiv
coloanelor) sale este nenula. Deci pentru a gasi numarul matricelor din
GLn(K) procedam astfel: Consideram mai intai o linie arbitrara, nenula,
cu n elemente din K. Sunt qn - 1 posibilitati de alegere a acesteia. Apoi,
alegem o linie care sa fie independenta de prima (sa nu se obtina din
prima prin inmultire cu un element). Sunt qn - q posibilitati de alegere a
acesteia. Fie qn - q
2
posibilitati de alegere a acesteia Se gasesc
(qn - 1) (qn - q) (qn - q
2
) ... (qn - qn-
1
) matrice cu proprietatea ca nu exista
o combinatie liniara cu coeficienti nu toti nuli a liniilor sale. Aceste
matrice sunt toate lui GLn(K).
Capitolul XXI
PROBLEME PENTRU CONCURSURI DE MATEMATICA
1. Daca toate aplicatiile !,.(n > 1) sunt surjective, afirmatia este
evidenta. Pentru cazul general, se noteaza pentru fiecare k > 0 multimile
Bk.
1
= ift +
1
o fk +
2
...... o h + ,)(Ak +,) oricare t > 1. A vern descendent
A* Bk.
1
Bk.
2
..... Bk. t .... Cum A* este finita, exista un t
0
astfel
incat B* t = B* t = .... Notam BL = BL t Avem BL ;;; 0. In continuare
0 0+1 I< ... 0 I<
se ara:A ca restrictia aplicatiilor h Ia Bk este o functie surjectiva de Ia B*
la Bk
1
2. Fie f(O) = a. Daca a = 0, din conditia problemei, rezulta
pcntru y = O,f(J(x)) = f(x), oricare X E [0, 1]. Daca presupunem ca a* 0,
279
se arata prin inductie ca ( f o f o .... . of)( a) = (n + 1 )ex.. Pentru
non
n suficient de mare avem (n + 1)cx. > 1, ceea ce contrazice faptul ca.ftx) < 1,
oricare x E [0, 1]. Deci ex.= 0, caz analizat mai inainte. Func!ia g: [0, 1) --->
{
0, 0
---> [0, 1], definita prin g(x) = , unde E (0, 1) satisface
1, 1
conditia problemei. 3. Se x cu b- a - x i se obtine egalitatea
cx.f(b - x) + + x) = g(b -_a - x). impreuna cu relatia din enunt
obtine un sistem liniar din care se deduce f(a + x); din aceasta se obtine
imediat f(x). 4. A vern an = + n . daca a
0
= 0 se obtine
.Jl.- /2, ... , ... care contine subirul infinit {JP}, unde p este
numar prim in care toate elementele sunt numere irationale. Daca a
0
-:1=
-:1= 0, consideram dat de n = (]) - 1) a; . unde p este numar prim
in care toate elementele sale sunt numere irationale. 5. Se araHi mai intai
ca .J4n+1 <..;;; +.Jn+1 < .J4n+2. de unde rezulta imediat ca
[(rn +...{;;+; i, J = 4n + 1. 6. Mu1timea ceruta eSte {0, 1 ). 7. Pentru k e
2 2 ' ,
E (-oo, 0] U (1, +oo). 8. Avem (d+ b- c) ?' 0 <=>a + + c- + 2(ab- ac-
5 \ 5
-be)> 0 => - + 2(ab- ac- be)> 0 => 2(ac +be- ab) < - => ac +be-
3 . 3
- ab <
5
< 1. 9. Sa presupunem ca X < y < z. Atunci z - X <
6
2.J3 I 2 2 2 .., 2 ..,
-<---vx + y +z -xy-xz- yz => 3(z- xr < 2[(x- y) + (z- xr +
3 .
+ (y- x)
2
) sau 2((x- y)
2
+ (v - x)
2
] > [ (x- y) + (y- x) f. inegalitate adeva-
2
rata in mod evident. 10. J7- m > 0 => 7 > m
2
sau 7n
2
> m
2
. A vern ca-
n n
7 nu divide m
2
+ 1 7 nu divide m
2
'+ 2. Deci 7n
2
> m
2
+ 3, de unde 7 >
m
2
+ 3 I ( 1)
2
r;:; m n .
>
2
> -
2
m +- sau -v 7 > - +- . Egalitatea'are loc pentru m =
n n m 1mn
= 1, dar in acest caz se vede ca J7 > 2 >
2
. 11. A vern a
1
+ a
2
+ ... +ak <
n k
280
aJ +,a2 + ... +a* + ak+1
<
( 1 l ) ak+l
<=> (a
1
+ a
2
+ ... + ak) -- < sau
k+l
k k+l k+l
a 1 + a 2 +. .. +a k -
k < ak +
1
. Dadi consideram functia S : N R, s(k) =
0
1 + a2 + ... +a* k S(k)
- , aceasta este crescatoare deci pentru < n a vern
k
< S(n), adica inegalitatea din. stanga. Pentru cealalta inegalitate consideram
. . (-an)+ ... +( -ak+ 1) (-an)+..+( -al)
-an, -an_ 1' ... , -a
1
avem k <
n- n
12. Inegalitatea se scrie .0 (n - 3)(x
4
+ y
4
+ z
4
) + (x
2
- y
2
)
2
+ (y
2
- z
2
)
2
+
+ (i - x
2
)
2
Rezulta n = 3. 13. Pentru m < n, scriem suma
S = k) +,t.,max{i, k)) = = (i
2
+ {i + 1) +
+ (i + 2) + ... + n), care calculata ne da S = m (m
2
- 1 + 3n
2
+ 3n).
. 12
-m-1 m m
m = n, scriem S = I I max(i, k) +I max(m, k) . Dar,- de mai
i=1 k=1 k=1
m-l m m(m -1)(4m + 1) ..
inainte, se obtine. I I max(i, k) = . Este clar ca
i=lk=l 12
Imax(m, k) = n/; deci S = m
2
+ m(m -l)(
4
m +
1
) 14. Observam ca
12
k=l
2
2
-1 -
pentru m
2
< k. < (m + 1)
2
. avem (.Jk] = m .. Scriem S = I[.Jk] +
k=l
i-1 n
2
-1
+ Jk] + . . . + L
2
( .Jk] + n tinand seam a de observatia de mai
k=2 k=(n-1)
. " n(n -1) n(n -1)(2n -1)
sus se obttne, dupa caJcule, S = n + + . 15. Se
2 3
face schimbarea y = x - 2 se ob!ine inegalitatea (m - 1 )y
2
+ (3m - 1 )y +
+ 2m - 6 > 0, care trebuie sa fie adevarata pentru orice y. > 0. 16. Scriem
2 2 1-x 1+x
ex- bx +a= c(x - 1) +(a+ b +c) +(a.- b- c) . 17. a=
2 2
= -2c, b = c
2
, c > 0. 18. a :;; 0, b = 0 a :;; 0, b = 1. 19. (..;/a,..[;;, .... ,
281
(- , - , ... , - ). 20. Se logaritmeaza ambii membri. gru-
pand termenii se obtine (a2 - aJ(lg a2 - lg aJ + ... + (an- 1 - an)(lg an- 1 -
- lg a") > 0. Dar ak _
1
- ak lg ak _
1
- lg ak au semn deci totul
rezulta. 21. Dadi X > 1, atunci X = 2k 2a., k E N, 0 < ex, < 1. De aici =
= k + ex. deci = k. Din [x] < x rezulta k < log
2
[x] < k + ex.
= k. Deci 0 < - log
2
[x] < ex., de unde [log;X - log
2
[x]] = 0.
1 1
Celalalt membru. este de asemenea zero. 22. Fie s = + --+ .... +
a1a2 a3a4
1
2 2 2
...,
-
+ . A vern 2s = --+ + ...... + + <
a2n-1a2n ata2 a3a4
a a
2n-2 2n-1
a2n-1a2n
'
1 1 1 1 1
< + +
+ ...... +
+ -
n
Deci s < --. Analog, se demonstreaza cealalta inegalitate. 23. Pentru
<
aoa2n
m = 1, n = 2 => f(2) = f(11f(2) => = 1; f(4) = /(22) = f(2)f(2) = 22 =
= 4. 2 < 3 < 4 => f(2) < f(3) < f(4) => 2 < f(3) < 4 => f(3) = 3.
Presupunem ca pentru k < n avemf(k) = k. Fie n = 2p => f(n) = f(2 p) =
= 2fip) = 2 p => f(n) = n. Daca n = 2p- 1 => f(n + 1) = f(2p) = 2p. n - 1 <
<n<n+ 1 =>f(n-l)<f(n)<f(n+ 1)=>n-1 <f(n)<n+ 1 =>f(n)=n.
Deci f = lN. 25. Se poate demonstra prin inductie matematica. Fie n
numarul maxim de cititori aflati Ia un moment dat in sala de lectura.
Daca n = 1, atunci toti cititorii au intrat in mod succesiv. Pentru a trece
de Ia pasul n Ia pasul n + 1, observam ca problema ramane evident
daca ii adaugam presupunerea suplimentara ca de fiecare data al
(n + 1)-lea cititor intrat in sala iese primul dintre cei n + 1. Fiecare astfel
de cititor va scrie de fiecare data numerele (n, n ), problema revenind Ia
2"-1 2"-2
pasul precedent. 26. Fie E = C
2
" - C
211
_
1
Se arata prin calcul ca
282
2 1 2
11-2 ( 1 1 1 J d" .
E + 2 n- c + + ... + se 1 Vl-
2"-l 1(2"-
1
-1) 2(2"-
1
-2) (2"-
2
-1)(2n-
2
+1)
de cu Dar se arata ca

( ( I r + (
2
)(
2
)J este
2
1 2 n-
1
- 1 2 n- - 1 2 n- + 1
2"-
2
..[6 ..[5 5
multiplu de 2. (Se tine cont ca 2 I c211-l ).27. 5 < 6 <=> 5 < 6 <=>
<=> 5
2
..[30 <6
10
. Dar 5
2
J30 <5
11
. Se arata ca 5
11
< 6
10
. Intr-adevar, 6
10
=
10
5
10 c1
5
9 c2
5
s c3
5
1 c9
5
c1o
5
1o
= -(5 + 1) = + 10 + 10 + 10 + ... + 10: + 10 > +
9 8 7 11 ( Me )
101
+ 10 5 + 9 5 + 120 5 > 5 . 28. Fie a = "'26 + 5 . A vern
a = ( J26 + 5) 101 - ( J26 - 5 rot + ( J26 - 5 rot = a + ( J26 - 5) 101 = a +
1
a+ 101
10
- a, 0 0 0 ... 0 1 (a E Z).
'--v---'
100 ori
29. Dadi notam Sm = + + ... + c;. observam cl S
0
+ S" _
1
= S
1
+
+ S" _
2
= ... = S" _
1
+ S
0
= 2". 30. Se poate demonstra folosind varianta a
doua a metodei inductiei matematice, dupa numarul b al baietilor.
31. Numerele de forma 3/c, k e N, au proprietatea ceruta. 32. p = 3.
33. Presupunem prin absurd, ca exista n I 2" - 1. Fie p eel mai mic numar
prim care divide pe n, iar k eel mai mic numar natural astfel in cat p I (2
1
- 1 ).
Avem p I (2*- 1) i p I (2P-
1
- 1) (conform micii teoreme a lui Fermat).
Deci k'l (p- 1). Darn I (2"- 1) pIn implica kIn. Aadar k este un di-
vizor allui n mai mic dedit p, contradictie. 34. de forma nk =
= (p- 1)(pk + 1), k e N, au proprietatea ceruta. 35. A vern 5 I (2" --3) <=>
<=> 4 I (n - 3) i 13 I (2" - 3) <=> 12 I (n - 4). Se arata ca nu exista nici un
numar natural n care sa satisfaca in acelai timp conditiile 4 I (n - 3) i
12 I (n - 4 ). 36. Observam mai intai ca daca 3 nu divide a, atunci 3 I (a +
+ 1) sau 3 I (a- 1), de unde 9 I (a
3
+ 1) sau 9 I (a
3
- 1). Aadar, daca 3 nu
d
. . d . . 1 d' 1 b d .
3
b
3 3

3
IVI e met unu 1ntre numere e a, , c, , e, atunc1 a + + c +a + e =
= 9k + 1 + 1 + 1 + 1 + 1, care nu este multiplu de 9, contradic{ie. 37. a) Nu-
merele nk = 1 -a+ k(a- b), k E N. au proprietatea ceruta. b) Se folosete
punctul a). 39. (7, 7, 7, 7, 7, 7. 7, 7. 7); (8, 8, 7, 6, 6, 6, 6, 6, 6); (8, 8, 7,
7, 6, 6, 6, 6, 6); (8, 7, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6) i permutarile acestora. 40. Se
283
11+1
arata ca 2
2
+ 3 este multiplu de 7. 43. Solutiile ecuatiei sunt: x
1
= 2,
y
1
= 5; x
2
= 2, y
2
= -5. 44. p(q(x)) = x. 45. Se arata mai intai ca gradul n
al acestor polinoame este < 3. Se gasesc 12 polinoame: +(x
2
- 1 )(x + 1 ),
+ (x
2
+ x - 1 ), + (x
2
- 1 ), + (x + 1 ). 47. Fie u; = q,m + r;, 0 < r < m. Obser-
vam ca X m - 1 = (X- 1 )P(X). A poi, XUj = Xqjm-Hj = X" ( Xqjm -1) + X'i .
Cum X m = (X- 1)P(X) + 1, obtinem Xqjm = A;(X)P(X) + 1, unde A;(X)
este un polinom in X. Deci Q(X) = G(X)P(X) + (xtt + xr:2 + ... +Xr,).
P(X) I Q(X) <=> P(X) I xrt + xr:2 + ... +Xr, (= H(X)). Dar cum H(X) =
= n
0
+ n
1
X + ... + nm _
1
X"'-
1
are gradul mai mic sau ega I decaf grad P(X),
rezulta ca P(X) I H(X) <=> ex'ista a E R, asiJel incat ,H(X) = aP(X). De
aici rezulta n
0
= n
1
= ... = nm _
1
. 48. Se poate demonstra prin inductie
dupa n =grad P. 49. L:(-1)m(cr)m(a.)=- L:(-1)m_(cr)m(cr) -
-
L:(-1)m(cr)tn(cr)
crES,
cr(2(cr(l)
L( _
1
}m(cr)+1 _
crES,.
cr(l)<crc
2
)
crES, tjES,
cr (I) .--cr (2)
-
L( -1)m(cr) m( cr)
+
L ( -1) m ( cr )+ 1 ( m( cr) + 1)
-
crES, crES,.
cr(l)<cr(2) cr(l)<cr(
2
)
2:(-1)m(cr). Daca n > 4, exista ventru orice per-
crER,
cr(l)<cr(2)
mutare para (impara) cu conditia cr(1) < cr(2) o permutare impara (para)
cu conditie cr(1) < cr(2). Deci ultima suma este zero. Deci
'2:(-l)m(cr)m(cr) = 0 pentru n > 4. Se verifica ca pentru n =_2
= 3 suma este egalli cu -1. 51. T
1
= c; a- b unde k =[a! b (n + 1) l
13 . 1 02 + 1 13 . 111 13. 223
52. Avem detA = 13331 13321+1 13123 . Folosind propri-
13132 13104 13131+1
1 0 0
etatile determinantilor, acesta rezulta egal cu 13k + 0 1 0 = 13k + 1,
0 0 1
unde k E Z. Deci det A -:t 0. 53. Inversa este I - AB. 54. Cum e E H
n
284
rezulta a= ae e bk, k e K i deci b-
1
a e K. De aici rezulta H c K. 55. Se
poate observa di ecuatia x
3
- 1 = 0 are trei solutii in C i doar una in R.
57. A vern H n Z-:;; {O},i deci H n Z = nZ, n > 0. De aici rezulta nQ. c
c H. Dar nQ = Q deci Q =H. 58. Din a
2
= b
2
a
1
b
2
, a= b
2
a-
1
i
ab-
1
= a
1
b. Din a
2
= abab a = bah i ab-
1
= ba. Deci a
1
b = ba, de
unde (ab)
2
= abab = (a-
1
b
2
)b(b
2
a-
1
)b = a
1
b
5
(a-
1
b) = a
1
b
5
(ba) = a
1
(a
6
)a
2 2 2 2 6 4 b-4
(deoarece a =b). Dect a = (ab) =a =>a =e. De asemenea =e.
59. b
2
n = (b
0
)
2
= (aba-
1
)(qba-
1
) = ab
2
a-
1
Analog, b
3
n = (bn)
3
= ab
3
a
1
. Mai
mult, (bnt = bn
2
= abna-
1
= a(aba-
1
)a-
1
= a
2
ba-
2
= b (deoarece a
2
= e).
Deci h
112
= b, de unde bn
2
-
1
=e. 60. b
2
k = (bk)
2
= (aba-
1
) (aba-
1
) = ab
2
a
1

Mai mult, bk = (bkl = abka-
1
= a(aba-
1
)a-
1
= a
2
ba
2
Apoi bk = (a
2
ba.
2
)k=
2 ( ; 2 )k
2bk -2 2( ba'1}a-2 3b -3 bk
3
3ba-3 a} bkm mb m b
= a a = a a = a a => = a . m gener , = a a =
(deocirece am= e). Deci bkm_, = e. 64. Se folosete egalitatea (1 + l)(a +
+b)= (1 + 1)a +(I + l)b. 65. Dadi u E A este inversullui 1 - ab, atunci
inversullui 1- ba este 1 + bua. 68. Se folosete identitatea (x + y)
2
= x
2
+
+ xy + yx + y
2
, precum i problema 65. 69. Pentru a arata ca este corpse
folosete problema 5, cap. XVII. Solutiile ecuatiei sunt matricele A (a,
b, c, d) astfel inclit a = 0 si b
2
+ c
2
+ d
2
= 1. 70. Dacii A = (: ,
notam Tr A = a + b; A veri flea ecuatia x
2
- (a + d)x + (ad - be )/
2
= 0.
Daca Tr A= 0, atunci A
2
=(be- ad)/
2
i deci A
2
comuta cu orice matrice
din M/C). Se arata ca Tr [(A, B)] = Tr (AB - BA) = 0, de unde rezulta
afirmatia i). Din afirmatia i) rezulta afirmatia ii). 71. Din x
6
= x i (-x)
6
=
= -x rezulta (-x) = x, adica, 2x = 0 oricare ar fix e A. Din (x + 1)
6
= x + 1,
dezvoltand termenul stang, se obtine: (x
6
- x) + 2(3x
5
+ 7x
4
+ 10x
3
+ 1.!
2
+
3 ) (
4 2
) 0 d d
4 2
0 d' "
4 2 2
"Inm 1 . d
+ x + x + x = , e un e x + x = , a tea x = -x = x . u !tn
ambii membri ai egalitatii x
4
= x
2
cu x
2
se obtine x
2
= x. 73. i) Din x
3
= x,
4 2 d d ( 2 2 2 )2 ( 2 2 2)2 O . A .. )
x = x , se e uce x yx - x y = x yx - yx = , oncare y e ; -u
A (
2 2 2 )3 2 2 2 O L l 2 2 2 O d. .. 2 2
vern x yx - x y = x yx - x y = . a 1e , x yx - yx = , a tea x yx =
= yx
2
; atunci x
2
y = yx
2
, oricare x, y E A. Dar, xy =

i tinand cont de
cele precedente rezulta ca xy = yx.
285
BIBLIOGRAFIE
1) Alefo, Algebra (Numere reale, calcul numeric, numere complexe),
Ed. Didactidi Pedagogica, 1974.
2) Becheanu M., Teste de algebra pentru liceu, Editura Europentic,
Cluj-Napoca, 1995.
3) Becheanu M., Cazanescu V., Nastasescu C., Rudeanu S., Logica
matematica teoria mulJimilor (manual pentru anul II liceu, clase
speciale de matematica), Ed. Didactica Pedagogica, 1972.
4) Buzeteanu C . Detenninantul produsului a douii matrice.
Regula lui Laplace I. II; Gazeta Matematica, seria metodica, 1985,
1987.
5) Calugarita Gh., Mangu V ., Probleme de matematica pentru
treapta I a II-a de liceu, Ed. Albatros, 1977.
6) Commissaire H., Anzemberger E., Exercises d'Algebre et de
Trigonometrie, Paris, 1923.
7) C., Turtoiu F . Culegere de probleme de algebra, Ed.
Tehnica, 1972.
8) Chiriac V., Chiriac M., Probleme de algebra, Ed. Tehnica,
1977.
9) Dorofeev G. V . Potapov M. K., Rozov N. H., Posobie po
matematike dlia v vuzt, Moskva, 1976.
10) Fadeev D. K., Sominski I. S., Culegere de probleme de algebra
superioara, Ed. Tehnidi, 1954. _
11) Georgescu-Buzih1 E., Matei N., Exercijii de teoria mulJimilor,
Ed. Didactica i Pedagogica, 1969.
12) laglom I. M., laglom A. N., Probleme neelementare tratate
elementar, Ed. Tehnica, 1962.
13) Ioachimescu A. G., Culegere de probleme de algebra, editia a
V -a, Ed. Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1968.
14) Ionescu-Tiu C., L., Algebra analizii matematica pentru
admitere tnfacultate, Ed. Albatros, 1974.
15) Ikramov H. D., Zadacinik po lineinoi algebre, Moskva, 1975.
16) Kuterov A., Rubanov A., Zadacinik po algebre i elementamtm
funcJiiam, Moskva, 1974.
287
17) Nastasescu C., lntroducere tn teoria mulJimilor, Ed. Didactica
Pedagogica, Bucureti, 1974.
18) Nastasescu C . Nita C., Vraciu C., Bazele algebrei, vol. I, Ed.
Academiei Romane, 1986.
19) Nastasescu C., Savu I. Computer Matematica, nr. 1-6.
20) Nesterenko I. V . Olenik S. N., Potapov M. K., Zadat!i
vstupitelnfh eczanzenov po matematike, Moskva, 1986.
21-) Nita C . Spircu T .. Probleme de structuri Ed.
Tehnica, Bucureti, 1974.
22) Novoselov S. I., Curs special de algebra elementara, Ed.
Tehnica. 1955.
23) Perju C .. Perju R., Probleme de matematicii pentru admitere In
fnviiJiimantul superior, Ed. Militara, 1974.
24) Rusu E., Aritmetica teoria Ed. Tehnica,
1964.
25) Sklearski D. 0., Centov N. N., laglom I. M., ]zbrannfe zadacii
teoremf eletnentamoi matemrztiki (Arifinetica i algebra), Moskva. 1965.
26) Sominski I. S .. Gokwina L. 1., Iaglom I. M., 0 matematicescoi
inductii, Moskva, 1967.-
_,
27) Stamate 1., Crian 1., Culegere de probleme de algebra
analiz(i matematica pentru /ieee, Ed. Didactica i Pedagogica,
1969.
28) Stamate 1., Stoian 1., Culegere de exerciJii probleme de
algebra, Ed. Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1979.
29) V. A., KartaOV N. V., Mihailovski B. 1.. Iardenko M.
1., Sbomik zadaci kievskih matenwticeskih Kiev, 1984.
30) Matematica - Algebra (manuale de liceu clasele IX-XII. editia
1980) Ed. Didactica i Pedagogica, 1980.
31) Colectia .,Gazeta Matematica- seria B'".
32) Colectia ,Matematika v kole"".
aceasta
coresptiDd
din manua}elc& algebrl pen\ru cla-
-xn. acoperinclbl,.ga program! de li-
- ti respectind gradarea din punct de vedere
al dificu1tatil.
Luaarea se adreseazl elevilor de liceu,.:can-
didaplor Ia examenele de bacalaureat i adidlW-
re i n facultati, celor care doresc sa participe Ja:
concursurile Colare. De asemenea, poate fi uti-
lizata i de catre profesorii de matematica in
activitatea lor.
in aceasta editie lucrarea a fost completati
cu probleme i exercitii date la examene I con-
cursuri in ultimii ani.
EDITURA ROTECH PRO