ilfi N|STERU L EDUCATTEI l.

lATlOltALE

Constantin Histiisescu lon Chitescu

Constantin HitI Dan Mihalca

[Ialelttalici
Trunchi comun gi curriculum dilerenliat

Monuol penhu closo u IX - o

&>€,
€#4
F-r

EDrruRA DtDAcncA Sr pEDAGocrcA s.l.

 ffi
ALGEBRA
CAPITOLUL 1
l{umere reale. Ecuafii de gradul al doilea cu ridicini reale................,...........4
1. Numcre ralionale. Reprezentar"ea numerelor ralionale
sub fbrma de liac{ii zecimale (periodice). .................4
2. Numcrc rcale ca iiac{ii zecimale infinite. Ordonarea numerelor reale .......... l0
3. Aproximlri zecimale ale numerelor rcale. Adunarea :;i inmul{irea
numcrelorreale........... ... .. 13
4. Intcrpretarea geome trie l a numerelor reale . .. . ... l 8
.. .. ..
5. Incga1itati..,............... ...,.....2A
6. Ectralii de gradul al doilea cu rdddcini reale........... ....................26

CAPITOLUI,2
Elementedelogicimatematicl.Induc{iematernatici .................38
L Elemente propozi1iiior.................
de calculul .........38
prcdicatelor
2. Eler-ncnte de calculul ........12
3. inducfia matematici ..........45

CAPITOLUL 3
Nlul{imi. Func{ii. Func{ia de gradul intf,i........... .......57
l. Mullirni.. .........57
2. Funclii. Functia de gradul intii............ ....................65

CAPITOLUL 4
Progresii ..............90
l. $iruri...... .........90
2. Progresii aritmetice... .......93
3. Progresii geometrice. .........98

CAPI'IOLUL5
Func(ia de gradul al doilea .................... f06
l. Definilia funcliei de gradul al doilea. Exemple...,. ................... 106
2. Graficul fuircliei de gradul al doilea..... .....,...........1{07
3. Maxirnul sau minimul f'uncliei de gradul al doilea..... .............. 114
4. Intervale de monotonie pentru lunclia de gradul al doilea ....... I l5
5. Tabelul de varialie :yi trasarea graiicrilui funcgiei r-le gradul ai doilea.......... I l8
6. Scmnul funcfiei dc gradul al doilea..... ...... ........... I i9
7. Aplicalii ale semnului func;iei de gradul al doilea..... ..............122
8. Rczoivarea catorva sisteme dc ecua{it cu coef-rcienti reali ......126

287
GEOMETRIE SI TRIGONOMETRIE
CAPITOLUL I
Vtrctori in plan

2. Definifia vectorilor... .......742

3. Adunmea vectorilor... ...... 146
4. irmulfirea vectorilor cu rrlmere reale.......... ......... 153
5. Yectori co1iniari...... .........158
6. Descompunerea unui vector dupE doi vectori necoliniari ........ 161

CAPITOLTIL 2
Paralclism, coliniaritate. concurcnfE
(calcul vectorirl in geometria plani) 166
1. Funct care imparte un segurent orieotat int-un raport dat.........."............... 166
2. Paralelism. Teorema lui Thales. Teorema bisectoarei.. ............L72
3. Coliniaritate qi coacurenfE ...-............. 179

CAPITOLUT 3
Elemente de trigonometrie
1. Misura arcelor gi unghiurilor in grade gi radiani.... .................. 194
2. Funcfiile trigonometice ale urghiului ascufit ...... 198
3. Cercul trigonometric................. .........,20t)
sinus
4. Func{iile frigonomekice ccsinus pi ..............205
5. Reducerea la primul cerc gi reducerea la primul cadran .........- 209
6. Formule peutru cosinusul gi sinusul sumei gi diferen{ei ...........212
7. Formule pentru siausul gi cosiausul argurnentului dub1u......".....................215
8. Funcliile tigonometrice tangeati qi cotangentl ....217
9. Fornrule pentru tangenta sumei, taagenta difereufei gi alte formule ...........221
10. Formule pentru transformarea sumelor in produse.. ...............-.224
CAPTTOLUL 4
Produsul scalar a doi vectori. Rela{ii metriee...,.. ....221
1. Definitii, propriet5fi ........227
2. Aplicafii ale produsului scalar in geometria plaad.......... ...".....235
CAPMOLUL 5
Aplicafii ale triganometriei in geometria plani
1. Relafii trigoncmetricc intre unghiurilc unui triunghi ."............... .................242
lriunghi................." ......244
2. Relaiii intre unghiurile ;;i laturile unui
3. Rezolr,area triunghiurilor............. ......21i
4. Formule pentru aria unui triunghi ......254
5. Raza cercului inscris ;;i raza cercului circumscris unui triunghi .................257
Teste de evaluare.... ......."....260
Rlspunsuri qi indicafii.........."....... ..........2#
Bibliografie ........2tt6

288
PTof. univ. dT. CONSTANTIN NASTASESCU Prof.univ.dr.CONSTANTIN NffA
Membru coresp. al Academiei Romine

A&Gfra* $

I. NUMEftE REALE. ECUATII TE GRADTIL

AL FOILEA CU RA}ACTT*T IrcALE

IT. ELE1VIENTEtrE L*GTC.A MATEII{ATICi.

IHTUCTIE MATEMATICA

IIr. MITLTIMI. FUI{CTII.

ruNCTrA DE GRABUT, inrAr

IY, TH.*GRESTI

V- FUNCTIA DE GRAI}UL AL I}OILEA

 ftrffiffifrr,ffiilNtrffifr.
I#,ffi,frfrl Mffiffil
$1" ft*ac*m*r* re$i***I*"
E€,*pr*e**t*r** ssur*er*Er*r e"a{ir:nale
sEcEs f*rcra$ *E* fra*{i* eecim*[* {p*ri*die*}

l.L No{iuni prelimin*rii

in clasele anterioare a ep*n$ necesitatea extinderii mutlimilor de numere
naturale, respectiv intregi.
Astfel, in gi-r,nnaziu s-a impus necesitatea extinderii mullimilor ru:rcerelor natr-
rale IN : {0, 1, 2, ...}, de exernplu penhr a pr$ea rezolva efi}a{ii de fomra tn * )t: n,
cu rz gi n flrmere nahrale, oblin8ndu-se mulfimea E: {-.., -2, -1,8, 1,2, ...},
a numerelor intregi. Apoi s-a extins gi multinrea numerelor intregi, de exenrylu peirtu
a putea rezolva ecua$li de fomra qx : p, * F gi g nrmere tntegl, ryi q + A, oblinindu-se

: {Z
mullimea @
q- p, q *7* q *0}
I
a mnnerelor ralionale. S-ar: defiait de aseraenea,

operafii cu ntrrlere rafio*ale gi s-a intodus reprezentare zecimalA a mrmerelcr

ra{ionale, impusA in special de probleme de natur5practic[.
l--
in practici se folosepte, de cbicei, reprezentarea (scrierea) numerelor Jl,uU
"- L. l:-- : _-

rationale sub form6 de fracfii zecimale.

{zc-cirnal; r ; i: ., :.. - -
Aqa cum este cuaoscut din aritnetici, cu ajutorul algorifinului de implrfire
intr.- [) >r q ,

orice numf,r rutional nenegativ

I t* E 0, n > 0) se re,prezitttl sub forma unei
P:nu. It-;...t.--
fracfii zecimale finite sau infinite (adicd, cu o infinitate de zecimale). Asfel in estc un nu::.:i:"-
se scrie 0,25;inloc de | ,...ri"
ncsrtire :l: :.:::.- _- --__
loc de {483 0,625;in loc de 1 ,. r.ri.0,333... tiar lanca t-ru.;i.. -.- - -- -
Deoarece avem de-a face at6t cu &acfii zecimale finite, c6t qi cu fracfii zecimale !0ntlllUafCa Jui:1- - -l
infinite, pentu uaiformizare, se pot alAuga la dreapta fracfiei zecimale o
iafinitate de zerouri. Obsen'a;ie. S,:--_ -

De exemplu, = o,zsooo r ;:0,625000...

f .

Astfel putem spune cd toate &ac{iile zeeimale sunt infinite.

1.2. Fracgii zecimair
Numerele ?ntregi se reprezi*t5, evidea! ca fracfii z*imele cu o infinitate de
zerouri dupa virguli. Sa vedem Scllil .;r- :
De exemplu: 5:5, 000 ...; 13 : 13,000 ... . ralionale. Mai inrdr :" :-. -
 m
Aqadar, odce numir ralional nenegativ poate fi reprezentat sub forma
n
unei fraclii zecimale infinite:
n'|
: Ag, 41420 j. , . .
n

Num5rul a0 este partea fnrreagd alui L, iar numdrul0, ap2a3...

n
esle pzrtea -ft"aclionard a sa. Numerele at, az, a3,... sunt cuprinse intre 0 qi 9,
adica 0 ( ai ( 9, pentru i :
1,2,3, ... .
Otrservlm acum cd qi numerele ralionale negative au o astfel de
reprezentare. Vom nota padea intreaga a unui numdr negativ cu semnul minus

<lcasupra.Astfcl numdrul -+22

= -:*l scpoatcscricsubforma J.SOOO....

Analog, --0,321 : t,OZ9OO0...;

- I x,:::...
251
33= -25,666... = -26+ =
in acest mod, orice numdr rafional (negativ, pozitiv sau zero) se reprezinti
sub forma unei fraclii infinite:
lt'l
: A1y, A1A1A3... (1)
H

unde cs este partea intreagd a lui !L, iar 0, e1a2a3... este parlea frac{ionard
t7

(zecimala) a sa (ao este un num6r intreg, t&t a1, a), a3,... sunt nulrerc cuprinse
intre 0 5i 9).
Partea frac{ionari 0, ap2a3... din reprezentarea (1) aoricinri numdr ra}ional
este un numSr pozitiv mai mic dec6t L Reprczentarea numerelor rafionale
negative sub formd de frac;ie zecimala infinita, cu partea intreagd numir negativ
(iar partea firacfionara un numlr pozitiv) o vom face cu sopul de a uniformiza in
continuarea accstui capitol studiul numerelor reale (pozitive qi negative).

Ohserva{ie. Scrierea numerelor negative sub forma indicatd mai inainte se

int6lncate in practici la calculul cu logaritmi.

1.2. Frac{ii zecimale periodice

Si vedem acum care sunt liacfiile zecimale prin care se reprezintd numerele
ra{ionale. Mai int0i sd definim frac}ia zecimald periodicS.
 Definitie. zeciruxald infinitd a6, ag2aj... se numetle periodicd, tcate mai mici decit ft
dacd existd numerele naturale k si p ast/bt tncdt an+o: an, pentru orice n 2 k. regdsegte deci, ori ddr
(exemplul2). De la am
O fracfie zecimalS periodica se noteaza, pe scurt, prin
c6tul impargirii lui 5 la:
1A2.,.Ak.-ttarat *r,..
a0, a *p-t). at
repeta. De aceea,
Mullimea cifrelor scrise (in aceastd ordine) in parantezd se numeqte
perioada Jrac{iei zecimale. Dacd k : 1, adicl perioada incepe imediat dupa
virgulS, avem de-a face cu o fi"ac{ie zeciruald periodicit simpld; in caz contrar
avem de-a face cu o.frac{ie zecimald perioclicd mixtd. in general. i'. .':-.
in exemplele numerice de mai inainte fracliile zecimale sunt periodice.
Astfei, pentru 0,333 ... avem k:l,p: I qi an+1: an:3 pentru orice n2 7.
o
Scriem 0,333...:0,(3), aceasta fiind fraclie zecimala periodic6 simpl6.
Fractiile zecimale finite, care dupl curn am observat pot fi considerate ca frac{ii
zecimale infinite (prin adaugare de zerouri) sunt periodice. De exemplu, pentru
0,25000... avem k:3, p : 1$i d,+r : an:0, pentru orice z E 3; iar pentru
0,625000... avem k : 4, p : l, a,*t : a,,:0, pentru orice z ) 4. Deci 0,25000. . .
:0,25(0), iar 0,625000...:0,625(0). Aqadar acestea sunt fractrii zecimale
pcriodice mixrc. in slhrgit. fraclia G.lZl43+... cstc pcriodica 5i sc scric. pe
scuft, 15 ,7?.(34).
Am observat ca reprezentarea unui numdr ralional sub formd de fraclie
zecimala se ob{ine cu ajutorul algoritmului de impar{ire. Sa considerAm, de
Jl . 4u.,r'
* tt
ercmplu. numercle

ffiffib )
-4-**:*g
ffi;ru
*%@
lg
0,345...

tn 250
220
r65
300
)-
275
25
Fiecare numdr de dupi virgula se obfine printr-o implrtire pa4iala:

17

Fiecare deimp[rtrit parfial se deduce din restul precedent prin addugarea

unui zero la dreapta sa, adicd m6rindu-1 de zece ori. Ori resturile parfiale sunt
toate mai mici decdt impa(itorul. Dupa un num6r finit de operatii parliale se
regdseqte deci. ori deimparJitul ini;ial (exemplul 1), ori un rest deja intdlnit
(exemplul 2). De la acest pas putem sd nu mai continulm imparfirea, deoarece in
c6tul impS4irii lui 5la 33, respectiv in cdtul impartirii lui 19 Ia 55. cifrele se vor
repeta. De aceea,

{33= o,(rs1,"ssl=? = 0.3(4s)

fn general, avem:
Orice numir rafional se reprezinti sutr formi de fracfie
zecimall periodicl, care nu are perioada (9).
Demonslra(ie. Dacd a este un numdr ra{ional oarecare, atunci a = e6 * s',
mde rzs este un numdr intreg (parlea intreagd a lui a), iar c'este un numir ra{ional
nenegativ mai mic decAt l. Dacd a'se reprezintd sub formd de frac{ie zecimall
periociica. care nu are perioada (9), atunci a se reprezintf, sub formd de fraclie
zecimalS periodica care nu are pedoada (9), in care partea intreagi este a0, iar
pafica fiac{ionard il reprezinti pe n', Aqadar, pentm demonstra}ia teoremei estc
suficient si considerlm numai numere ralionale 11 , astfel inc6t 0 *
# " ,. fl.
..lcci il ) 0, n > 0) un astfel de nurndr ra{ional. Prin algoritmul de impirfire a
,1 lru
'
1ui rr lan suntposibileresturile: 0, 1,2, ...,fl- 1.
Deoarece resturile iau cel mult n valori, rezulti ci dupa cel mult r paqi ai
algoritmului, se repeti unul din ele. Deci va rezulta o fracfie zecimal6 periodici.
Se aratl ca nu este posibil ca fiaclia zecimala periodicd asociatd unui numir
ra{ional sd aiba perioada (9). SA presupunem, prin absurd, cd fracfia ar avea
penoada (9). Atunci, prin algoritmul de impirfire, ajungem la un moment dat la
tun rest r astfel incAt inmullindu-l cu 10, gi ?mpdrfindu-l la n, sd se ob]ina un c6t
cgal cu 9 qi restul sd fie, de asemenea, r. I)eci dupd teorema impdr-{irii cu rest,
;irem: I 0r : n' 9 -f r, cu r < n.
De aici se obline 9r : 9n, de unde r : fl ceea ce este in contradic{ie cu
ipoteza r < n.
Ohservu{ie. Frac{iile zecimale {inite (adic6 de perioada (0) se oblin ahrnci cAnd
prin algoritmul de imparlire se obline la un moment dat un rest egal cu zero. Dupd
aceasta toate rcsturile vor fi esale cu zero.
impa4irile pa(iale din Ixemplele precedente se scriu astfel:
Exemplul I 50:33' I + 17:170:33. 5+5.
inmullind cu l0 prima relafie, qi folosind pe a doua avem 500: (33 . I + 17) . 10 :
- 33 ' 10 + 170:33 . l0 t'(33 ' 5-,- 5):33 . 15 + 5.
Deci 100' 5 : 33 . l5 + 5, adic[ 15 estecdtulimpartirii lui 100. 5 Ia33.
Exemplut 2 190:55'3 +25;250:55. 4+30;300:55 . 5 +25.
implrlind cu 100 prima rela{ie 9i folosind pe urm[toarele dou[ avem 19 000 :
- (55 3 + 25)' 100=55' 300 +250' l0:55 . 300+(55 . 4+30). 10:
: 55 . 300+55 . 40 + 300: 55 . 340+ 55 . 5 + 25 : 55. 345 +25.

7
Prof. univ. dr.ION CHITESCU gr.I DAN MIIIALCA

,rn
Prof.

ffi fn acest cq
tntr-rm plan firal
Fiind dale d
figuri geoaeilrlx
- dreagaca
- segmentul
- segmeufirl
A

Segpenrul i
,4. Pentru a line c.
I. VECTORI iX PTAN

I I. PARALELISM, COLINIARTTATE, Punchrl ,{ s

CSNCURENTA capdtul sewot
(calcul vectorial in geometria planfr) DaedA:8,
spulem casegffi
Uneori, segn
III. ELEMENTE DE TRTGONOMETRIE * Abseneiat
segmentele orieu
asocia dou* segn
IY. TROEU$UL SCALAR A DT}I VECTOEI.
RELATII METRICE in continuan
, Lungimeat

y. APLICATII ALE THIG$F{$II{ETRIET noteazE lAel *,

egall cu zero-
iu cnoMBTRIA PLANA . Dreapta
. Yom spun
m

dreptele lor srryot

Prin definig
segment crientat
 lwrffi*r**
in
acest capitol toate punctele qi figurile geometrice vor fi considerate
intr-un planfixat ?1
Fiind date doui puncte A, B e ,y'l A *,8, putem vorbi despre urmdtoarele
figuri geometrice:
- dreapta care ffece prin A gi B, notata AB sau BA;
- segmentul inchis determinal de ,4 qi B, notat {ABl sau[BA];
- segmentul deschis determinat de I 9i ,8, notat (AB) sau (BA)

De asemenea, putem vorbi despre

distanfa dinhe ,4 gi B, un num6r real
Fig.I.1 notat AB sau BA.

Segmentul pB] poate fi parcurs in dou6 sensuri, dela A spre B sau de la B spre
l. Pentru a trine cont de acest aspect, introducem nofiunea de segment orientat.

ffiffiffiffi
'A,
Se numegte segment orientat, p;i;;he;rdo"ata deW
B), pe care o vom nota prin simbolul AB .
Punctul ,4 se numegte originea, iar punctul B se numeqte extremitatea sau
capdtul segmentului orientat AB ,

Dacii A = B, oblinem AA care se numeqte segment orientat nul. Dacd A *B

spunem ca segmentul orientat AB este nenul.
uneori, segmentul orientat este denumit biptmct sa.o vector legat.
ohservatie. Dacd A * fl atunci segmentele HBI ri [Bl] s*nt egale, dar
segmentele orientate AB li BA sunt diferite (la doua puncte diferite putem
asocia doud segmente orientate diferite).

in continuare, vom da alte definilii privind segmentele orientate.

' Lungimea unui segment orientat AB este lungimea segmentului pB] gi se
noteazd lTrl sau AB. Prin definifie, lungimea unui segment orientat nul este
egalS cu zero.
,
lyecpta supart a unui segment orientat AB este dreapta AB.
. ' vom spune ci doud segmente orientate nenule au iceeasi direclie dacd
dreptele lor suport sunt paralele sau coincid.
Prin definifie, un segment orientat nur are aceeaqi direcfie cu orice alt
segment orientat.

r39

riiillirii
 . Vom spune cA segmeiltele orientate nenule AB qi A'E ao acelasi sens
dacd e1e au aceeaqi direcfie qi este indeplinita condi{ia: rrAB-cD
- dacd AB * A'B' atunci extremitalile B Si B' se afla in acelagi semiplan in sunt coliniare gir
raport cu dreapta A4'; 2)AB-CD.
- dacd AB :A'B' , atunci semidreapta p'B' este inclusi in semidreapta IAB SrAB-CD
sau invers, semidreapta pB inlA'B'(fig.I.2).
este inclus6
. Vom spune ci segmentele orientate nenule AB qi N B' ou sensuri opuse
daca ele au aceeaqi direclie gi nu au acelagi sens (fig. I.3).
Se considerd cI un segment orientat nul are, in acelaqi timp, qi acelaqi sens
qi sens opus fald de orice alt segment orientat.

Obsen'aSie. .\-,:
tiv6 asupra !e_fl
AB - ED. urrn.,
CD prin alune.'.
direcfiei gi sensui*:

BI
A, B, 1) AB-.8
B
!,A B
2) AB_CD
3) AB-A
(se spune ci relatr
AB qi A'E auacelagi sens AB Si NH ausensuri opuse segmentelor orieni.
Fig.I.2 Fig.I.3 Urmitorul rez
echipolente cu un >

Observatrie. Dacd doud segmente orientate au aceeaqi direclie, atunci ele se

afla in unul dintre urmitoarele doui cazuri:
Propoziti
- cel pulin unul dintre ele este nul; Me@existdun
- ambele sunt nenule. caz in care au acelaqi sens sau au sensuri opuse.

Segmente orientate echipolente

Se spune cd doud segftxente ot'ientate AB Si CD sunt echipo-$ A: -\t
lente dacd au acelcsi sens gi aceeasi lungirue. I
Daca AB Si CD sunt echipolente, vom scrie AB - A. Prin defini1ie,
orice doud segmente orientate nule sunt echipolente.
Din definilie rezulti ci doul segmente orientate echipolente au aceeagi M:A
direclie, acelaqi sens gi aceeagi lungime.

140
 Fie punctele A, B, C qi D.
D ,qB * CD <+ patrulaterul ABDC este paralelogram, sau l, B, C, D
sunt eoliniare qi segmentele fADl, [BC] au acelaqi mijloc;
2) AB - CD <+ segment ele IAD]qi [BC] au acetaqi mijloc;
3') AB - CD c> AC - BD.

Fig.I.4
Observa{ie. Avem urmltoarea imagine intui-
tivd asupra segmentelor echipolente. Dac6
AB - CD, atunci,,putern suprapune AB peste
CD prin alunecare (transla{ie) cu pistrarea
direc{iei gi sensului".

Au loc proprietifile:
r) AB - AB.
2\ AB - CO * CD-AB ,

3)AB-A$iCD-rP*AB*EF Fig.I.5
(se spune c6 relafa de echipolenta este o relalie de echivalenli pe mulfimea
segmentelor orientate).
Urmdtorul rezultat ne arati cd existi o infinitate de segmente orientate
echipolente cu un segment orientat dat.

Prop azil ia 3. Fie un segment orientat ,48. Pentru orice punct

M e 3 existi un singur punct N e 3 astfet inc6t MN - AB .

B=N

,A: A
M

h{: A
* M = AB,M*A
Fig. L6

L4t
 Propozifia 3 ne spune ca pentru un segment orientat dat ,LB gi un punct dat Ia loc de hmgin
respectiv.
M din planul ?/ existlrun singur segment orientat MN cu originea in M, care
Yectorul nul.M
este echipolent cu 7E.
echipolente doud ci
hurgimea egalecua
Yectoi egali'
.::': - :l'a .:a. . a : : : :i'..r | ..".': : | . ;':,,, :,.-
frff : aDF or"a
exempltr, inparatelq
Fie un segment orientat AA , Conform propozifiei 3, pentru orice punct
M e .1 existi un singur segment MM' echipolent cu M .ln figura I.7 am
fr:
trasat patru astfel de segmente. E'

^(

t.7
Fig. t.7 B
V Fi:
Dupa cum ,::r- ::
Oblinem o mulgime de segmente orientate astfel incit oricare dou6 dintre De exempiu. ;.
ele sunt echipolente. in adevar, dacd MW * M gi AriF - M, atunci,
fiind mrjloacel.- l.:*:
conform propozitriei 2, rczulta Mtr * W. prin urrnare, orice doua segmente
din aceastd multime au aceea$i directie, acela$i sens $i acee
ur.* -\f
acest caz.
Folosind pr.:':
Definitie. Mulyimea segmentelor orientate echipolente cu un segment
orientat fixal se numeste vector. Propozi{ia 4
Mullimea segmentelor orientate echipolente cu AA' , adica mullimea Ei un punct .lIe.4
{ AA' , EF , ed , oA } este un vector, care va fi notat AAi (citim Consecin(i
,,vectorul M \ *uu BF .uu Cd, ..., adicr folosind oricare dintre segmeltele Vectori cclr.i ,.i
orientate care il definesc. Rezultl: aceeagi direclie c.;
m:EE':ed AN, BB', cc',DD' ...1.
{ (dreptele supon l111
Ficcarc dintrc scgmcntclc ,1A'. Bg. CC.... se numeitc reprezentant al
Exemple Yecic':
vectorului M .
au direclii diterite :l
Uneori notam vectorii qi cu litere mici. De exemplu, putem ssvis ffi : ;
(deci M e [).
,uI\
Menfionim cf,, in anumite lucrari, in loc de ,,vector" se foloseEte denumirea J!'
.

,,vector liber" sau ,,vector alunecitor".

Lungimea tmui vector. Numdrul real AA' : BB' : CC' : . . ., adici lungimea
comuni tuturor segmentelor orientate care definesc vectorul 7ff se numeqte *,
lungimea vectorului AA' ;i se noteaza 1,4.4' l.

r42