SCOALA DE ARTE SI MESERII VALEA STANCIULUI,DOLJ

REFERAT SUSTINUT IN CADRUL CERCULUI DE MATEMATICA DESFASURAT LA SCOALA CU CLASELE I-VIII MACESU DE JOS

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE FOLOSITE IN PREDAREA MATEMATICII

PROPUNATOR: PROF. MAZILU NADIA

AN SCOLAR:2007*2008

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE FOLOSITE IN PREDAREA MATEMATICII

,, Un elev nu este un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci o flacara pe care trebuie sa o aprinzi...
Matematica este obiectul care genereaza la marea majoritate a elevilor esecul scolar.De aceea profesorul de matematica trebuie sa creeze un climat institutional favorabil folosind diverse metode moderne care sa-l determite pe elev sa se implice activ in procesul instructiv educativ. Scoala nu trebuie inteleasa ca fiind locul unde profesorul preda si elevii asculta. Invatarea devine eficienta doar atunci cand elevii participa in mod activ la procesul de invatare:discutia,argumentul,investigatia,experimentul, devin metode indispensabile pentru invatarea eficienta si de durata. Toate situatiile si nu numai metodele active propriu-zise- in care elevii sunt pusi si care ii scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti acti, coparticipanti la propria formare, reprezinta forme de invatare activa. Metodele active necesita o pregatire atenta: ele nu sunt eficiente decat in conditiile respectarii regulilor jocului. vantajul major al folosirii acestor metode provine din faptul ca ele pot motiva si elevii care au ramaneri in urma la matematica. !xemple de activit"#i desf"$urate cu elevii pe baza aplic"rii metodelor de %nv"#are activ-participative: M!T&D ,,S'(IM) *!+!'(! , !ste o metod" interactiva de lucru %n perec-i. !levii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului. Stimuleaza cooperarea in ec-ipa,ajutorul reciproc,intelegerea si toleranta fata de opinia celuilalt. !T *!: Se %mparte clasa %n dou" grupe egale ca num"r de participan#i. Se formeaz" dou" cercuri concentrice, copiii fiind fa#" %n fa#" pe perec-i. .nv"#"torul d" o sarcin" de lucru. /iecare perec-e discut" $i apoi comunic"

ideile. 'ercul din exterior se rote$te %n sensul acelor de ceasornic, realiz0ndu-se astfel sc-imbarea partenerilor %n perec-e. 'opiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei. /iecare se implic" %n activitate $i %$i aduce contribu#ia la rezolvarea sarcinii. !1!M*23 D! 'TI4IT T!: Tema: ,, *roportionalitate directa5proportionalitate inversa, !tapele activit"#ii: 6. Se organizeaz" colectivul %n dou" grupe egale. /iecare copil ocup" un scaun, fie %n cercul din interior, fie %n cercul exterior. St0nd fa#" %n fa#", fiecare copil are un partener. 7. *rofesorul comunic" cerin#a: ,, 4erifica daca numerele urmatoare sunt direct5invers proportionale cu urmatoarele numere8,. 9. 2ucru %n perec-i. 'opiii lucreaz" doi c0te doi pentru c0teva minute. 'opilul aflat %n cercul interior spune solutia de rezolvare iar cel"lalt aduce completari icercand sa rezolve cerinta. poi copiii din cercul exterior se mut" un loc mai la dreapta pentru a sc-imba partenerii, realiz0nd astfel o nou" perec-e. :ocul se continu" p0n" c0nd se ajunge la partenerii ini#iali sau se termin". ;. naliza ideilor $i a elabor"rii concluziilor. .n acest moment, copiii se regrupeaz" $i se vor analiza pe rand rezolvarile problemelor.
METODA CUBULUI

!ste o metod" folosit" %n cazul %n care se dore$te explorarea unui subiect, a unei situa#ii din mai multe perspective. !T *!: 6. Se realizeaz" un cub pe ale c"rei fe#e se noteaz": descrie, compar", analizeaz", asociaz", aplic", argumenteaz"< 7. Se anun#" tema 5 subiectul pus %n discu#ie< 9. Se %mparte grupul %n $ase subgrupuri, fiecare subgrup rezolv0nd una dintre cerin#ele %nscrise pe fe#ele cubului< ;. Se comunic" forma final" a scrierii, %ntregului grup =se pot afi$a5 nota pe caiet>. !1!M*23 D! 'TI4IT T!: Tema: *risma regulata deapta : triung-iulara , patrulatera , -exagonala < cubul , paralelipipedul dreptung-ic Descrierea activit"#ii elevilor: !levii care primesc fi$a cu verbul descrie vor avea -de definit prisma regulata si prisma dreapta , cubul si paralelipipedul dreptung-ic , -de enumerat prismele studiate, -de realizat reprezentarea plan" a corpurilor studiate $i desf"$ur"rile lor plane<

-de identificat elementele acestora< !levii care primesc fi$a cu verbul compar" vor stabili asem"n"ri $i deosebiri %ntre prisma oblica si prisma dreapta , paralelipiped si paralelipiped drept , paralelipiped drept si paralelipiped dreptung-ic , paralelipiped dreptung-ic si cub . !levii care vor avea fi$a cu verbul asociaz" vor asocia fiec"rei prisme studiate formulele de calcul pentru volum $i arie = lateral", total">, aria bazei , perimetrul bazei , apoi vor identifica obiecte cunoscute care au forma obiectului respectiv.!levii pot primi un obiect practic5desen pe care s"-l ?descompun", %n corpuri geometrice cunoscute. *entru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii s" analizeze diferite sec#iuni %n corpurile studiate.=diagonale, sec#iuni cu un plan paralel cu baza>.Se vor realiza desene corespunz"toare %n care se vor pune %n eviden#" toate planele de sec#iune $i forma sec#iunii rezultate,prin mar@ere sau carioci colorate. !levii ce vor primi o fi$" cu verbul argumenteaz" vor avea de analizat $i justificat %n scris valoarea de adev"r a unor propozi#ii , ce vor con#ine $i c-estiuni ?capcan",.2i se poate cere s" realizeze $i scurte demonstra#ii sau s" descopere gre$eala dintr-o redactare a unei rezolv"ri. !levii din grupa verbului ?aplic", vor avea un set de %ntreb"ri gril" %n care vor aplica formulele pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte in contexte variate. !valuare: Dup" expirarea timpului de lucru =7A-7B min> se va aplica METODA ,,TURUL GALERIEI . Materialele realizate, posterele, vor fi expuse %n clas" %n C locuri vizibile.!levii din fiecare grup %$i vor prezenta mai %nt0i sarcina de lucru $i modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat de profesor, vor trece, pe r0nd pe la fiecare poster al colegilor de la alt" grup" $i vor acorda acestora o not".Dup" ce fiecare grup a vizitat ?galeria, $i a notat corespunz"tor productiile colegilor,se vor discuta notele primite $i obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri $i se vor corecta eventualele erori. METODA TIU / VREAU S TIU / AM NVAT Metoda se bazeaz" pe cunoa$tere $i experien#ele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informa#ii ce trebuie %nv"#ate. !T *!: 2istarea cuno$tin#elor anterioare despre tema propus"< 'onstruirea tabelului =*rofesor><
Ceea ce !" # c$e%e" c& !" Ceea ce '$e" (& !" Ceea ce a" )*'&+a

'ompletarea primei coloane< !laborarea %ntreb"rilor $i completarea coloanei a doua< 'itirea textului< 'ompletarea ultimei coloane cu r"spunsuri la %ntreb"rile din a doua coloan", la care se adaug" noile informa#ii< 'ompararea informa#iilor noi cu cele anterioare< +eflec#ii %n perec-i 5 cu %ntreaga clas".
EXEMPLU:

Matematic" 'lasa a 4-a 2ec#ia: &rdinea efectu"rii opera#iilor

DTI3 -opera#ii matematice: adunare, sc"dere, %nmul#ire, %mp"r#ire - termeni, sum", desc"-zut, sc"z"tor, rest, factori produs, de%mp"r#it, %mp"r#itor, c0t, rest. - proba opera#iilor: T6KS-T7 DK+LS< SKD-+ /6K*:/7 DK'x.Lr< .K=D-r>:' - opera#ii de ordinul I =adunare, sc"dere> $i de ordinul II =%nmul#ire, %mp"r#ire> - parantezele = >, H I. 4+! 3 SE DTI3 6. 'um se rezolv" exerci#iile cu paranteze = >, HIJ M .F4EG T +ezolv"m exerci#iile din paranteza rotund" $i apoi din cea p"trat".

7.'are este ordinea rezolv"rii acestor exerci#iiJ

9.'um rezolv"m exerci#iile f"r" paranteze, dar care con#in toate opera#iileJ ;.'um rezolv"m probleme printr-un exerci#iuJ

- rezolvarea de probleme.

B.'um compunem probleme dup" un exerci#iuJ

Se rezolv" exerci#iile din paranteza rotund", apoi cea p"trat" se transform" %n rotund" $i apoi se rezolv" exerci#iul din parantez". Se rezolv" %nt0i exerci#iile de %mnul#ire $i %mp"r#ire, %n ordinea %n care sunt scrise, apoi cele de adunare $i sc"dere. +ealiz"m planul problemei, observ"m exerci#iile fiec"rei afl"ri $i le grup"m %ntr-un exerci#iu folosind $i parantezele dac" este cazul. Fe g0ndim la opera#iile exerci#iului, ce sintagme folosim, %n ce ordine

alc"tuim enun#ul problemei.

METODA MOZAICUL Metoda mozaicul presupune invatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea ac-izitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului unui alt grup. re avantajul ca implica toti elevii in activitate si ca fiecare dintre ei devine responsabil atat pentru propria invatare, cat si pentru invatarea celorlalti. De aceea, metoda este foarte utila in motivarea elevilor cu ramaneri in urma: faptul ca se transforma pentru scurt timp, in M, profesori, le confera un ascendent moral asupra colegilor. !T *!: Se imparte clasa in grupe eterogene de ; elevi,fiecare primind cate o fisa numerotate de la 6 la ;,ce contine parti ale unui material ce urmeaza a fi inteles si discutat de catre elevi.!levii sunt regrupati in functie de numarul fisei primite si incearca sa inteleaga continutul informativ de pe fise si stabilesc modul in care pot preda ceea ce au inteles colegilor din grupul lor original.Se revine in gruparea initiala si are loc predarea sectiunii pregatite celorlalti membri. Si in final are loc trecerea in revista a materialului dat prin predarea orala cu toata clasa5 cu toti participantii. !1!M*23 D! 'TI4IT T!: 'lasa: a 4-a Tema: *ropozitii compuse 'ele patru fise de lucru sunt paragrafe prezentate in manual cu titlurile: 'and obtinem propozitii adevarate folosind ,,si,5 ,,sau,5 ,,nu,5 ,,dacaNatunciN, METODA BRAINSTORMING Metoda )rainstorming inseamna formularea a cat mai multe idei O oricat de fanteziste ar parea- ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. &biectivul fundamental consta in exprimarea libera a opiniilor elevilor asa cum vin ele in mintealor ,indiferent daca acestea conduc sau nu la rezolvarea problemei. !T *!: legerea sarcinii de lucru.Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid a tuturor ideilor legate de rezolvarea problemei. Inregistrarea pe tabla si regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte c-eie,etc. Selectarea si ordonarea ideilor care conduc la rezolvarea problemei. !1!M*23 D! 'TI4IT T: & problema de geometrie din manualul de clasa a 4II-a in care se aplica teoremele invatate:teorema lui *itagora,a inaltimii si a catetei.*roblema este

scrisa pe tabla apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura,aplicam teorema lui *itagora apoi teorema catetei,etc.

POVESTIRI CU SUBIECT DAT !T *!: Se alege un concept matematic: triung-iul dreptung-ic si se cere elevilor sa creeze o povestire in care personajul principal este conceptul ales, iar alte personaje sunt ,,rudele, acestuia-cum ar fi triung-iul oarecare si dreptung-iul. In acest fel elevii ajung in mod natural la caracterizarea unei notiuni sesizand asemanarile si deosebirile dintre notiunea noua si alte notiuni studiate anterior. !1!M*23: ,,Salut8 Sunt un triung-i si am un prieten cu care ma inteleg foarte bine. Sa va spun cum ne-am imprietenit: !ra o familie de patrulatere. 3nul din ei era paralelogramul, fratele patratului si verisorul dreptung-iuluiNIntr-o zi, ne-am dus sa ne inscriem intrun club de matematica. 'a sa fim acceptati trebuia sa ne desenam si sa ne aflam perimetrele si aria. !l a reusit eu nu8 sa ca vreau sa ma ajutati voi. JOC DE ROL !T *!: :ocul de rol se realizeaza prin simularea unei situatii, care pune participantii in ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta sa inteleaga situatia respectiva si sa inteleaga alte persoane care au puncte de vedere,responsabilitati,interese, preocupari si motivatii diferite. !1!M*23: 3n joc de rol poate fi :liniile importante din triung-i discuta intre ele-ce isi spunJ Se impart rolurile,se stabileste modul de desfasurare al jocului,se pregatesc fisele cu descrierile de rol si sunt instruiti elevii cu desfasurarea propriu-zisa./isele pot puncta cateva dintre proprietatile pe care ,,actorii, le pot invoca:,, noi,inaltimile suntem mai importante,pentru ca ajutam la calcularea ariilor, si sa ajunga la asemanari:,, de fapt in triung-iul isoscel suntem surori gemene,,etc. Dupa desfasurarea jocului sunt utile urmatoarele intrebari: fost o interpretare conforma cu realitateaJ 'e ar fi putut fi diferit in interpretareJ 'e alt final ar fi fost posibilJ 'e ati invatat din aceasta axperientaJ

JOCUL MATEMATIC :ocul matematic poate fisub forma de rebus,probleme cu continut -aios,dezlegarea unor puzzle,etc. 'unosc0nd locul pe care jocul %l ocup" %n via#a copilului O unul preferat O se %n#elege eficien#a folosirii lui %n procesul instructiv-educativ /olosind jocul: !levul %nva#" de pl"cere cu un minim de efort !levul devine interesat de activitatea pe care o desf"$oar" .i facem pe elevii timizi s" devin" mai volubili 'opilul nu este constr0ns, ci este motivat intrinsec !levul %$i reglementeaz" comportamentul !levul iese din egocentrismul s"u $i %nva#" s" colaboreze

!1!M*2!: ,.-'aut" vecinii 8 Sc./01 %!%ac !c este !"#$"%&'()*( '*+)&#'*)&%") '* !",+()()* ( -#") #-,*)*, Sa$c!*a %!%ac !c& este $. /.$*($!. #-,.)-% ,(& ,()* $(- ,(& ,&! !- " -#&0(0* '*!10 #-,.)-% '(0. 2. 2 'ine urc" scara $i coboar" mai repedeJ 2 Sc./01 %!%ac !c este !"#$"%&'()*( '*+)&#'*)&%") '* !(%!-% !- !*%* +(0)"+*)(2&&, Sa$c!*a %!%ac !c& *$0* $. *3*!0-*4* *5*)!&2&& '* ('-#()* , $!.'*)*, 6#,-%2&)*, 6,+.)2&)*.

3.*uzzle 'el mai atractiv dintre jocuri r"m0ne cel numit ?puzzle, = ?buc"#i, care, asamblate, conduc la o form" plan", o imagine>. *iesele componente pot fi realizate din carton sau poate fi utilizat" doar vizualizarea ansamblului.

:ocul , gen ?puzzle,, cu o mare vec-ime =inventat %n '-ina antic">, este utilizat %n noile manuale sub denumirea *ET+ T32 T FP+ M. cesta const" din ?buc"#i,, numite T F3+I, care asamblate formeaz" un p"trat, dar a$ezate %n diferite pozi#ii se pot folosi pentru a ob#ine figuri diferite: animale, plante, litere, cifre, obiecte, etc. Sc./01: -consolidarea cuno$tin#elor despre figurile geometrice< -s"-$i dezvolte deprinderile practice privind t"ierea $i lipirea figurilor geometrice< Sa$c!*a %!%ac !c&: 4s" desprind" un p"trat dintr-o form" dreptung-iular"< -s" asocieze figurile geometrice pentru ob#inerea imaginii dorite< Ma e$!a1 %!%ac !c< p"tratul T FP+ M, lipici, coli de -0rtie De(5&0$a$ea 6.c010!: la semnalul %nv"#"torului elevii %ncep s" decupeze figurile geometrice conform explica#iilor< cele mai reu$ite lucr"ri vor fi prezentate %n cadrul unei expozi#ii.

Metodele active acord" valoare activismului subiectului: valorific" g0ndirea critic" 5 creativitatea< presupun complementaritate O rela#ii< sistematizeaz" experien#e subiective< presupun colaborare O cercetare comun". Specific metodelor interactive de grup este faptul c" ele promoveaz" interac#iunea dintre min#ile participan#ilor, dintre personalit"#ile lor, duc0nd la o %nv"#are mai activ" $i cu rezultate evidente. cest tip de interactivitate determin" ?identificarea subiectului cu situa#ia de %nv"#are %n care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului %n st"p0nul propriei form"ri. S0$(e 7!71!.8$a5!ce: 6. Pardner, (.,,Mintea disciplinata,!d. Sigma,7AA;

7. Singer,M.,4oica,'. Invatarea matematicii. !lemente de didactica aplicata.P-idul *rofesorului,!d. Sigma,7AA7. 9. P-id metodologic pentru aplicarea programelor de matematica primargimnazial, !d. S' ramis print,7AA6.