Anul I, Seria B

Disciplina: Algebră şi geometrie

Profesor curs: Lect. univ. dr. Alexandru Negrescu
Data: 24 noiembrie 2020

Examen Parţial
În cele ce urmează, a ∈ {1, 2, 3, ..., 31} reprezintă ziua din lună, corespunzătoare datei
voastre de naştere, iar b ∈ {1, 2, 3, ..., 12} reprezintă numărul corespunzător lunii din data
voastră de naştere. (De exemplu, un student născut pe 16 martie 2000 va considera a = 16
şi b = 3.) În colţul din stânga, sus, al primei pagini, se vor scrie: numele şi prenumele,
grupa, data naşterii.
Cu a şi b consideraţi ca mai sus, rezolvaţi următoarea problemă.
Atenţie! Mai ı̂ntâi, ı̂nlocuiţi parametrii a şi b şi, apoi, rezolvaţi exerciţiile!

Problema 1. Considerăm următoarele subspaţii ale lui R3 :

     
 a+b 2a −a + 3b 
U = sp  −1  ,  −1  ,  −1 
a−b a+b a − 5b
 

şi   
 x 
V = y  ∈ R3 ; ax − y − bz = 0 .
z
 

a) Să se arate că, ı̂ntr-adevăr, V este subspaţiu vectorial al lui R3 .

b) Să se determine câte o bază şi dimensiunea pentru fiecare dintre subspaţiile
U , V , U + V şi U ∩ V .
Problema 2. Considerăm transformarea T : R2 [X] → R2 [X], cu
T (P ) = 2aP − (aX + b)P 0 + bP 00 .
a) Să se arate că T este aplicaţie liniară.
b) Să se determine câte o bază şi dimensiunile pentru Ker T şi Im T .
c) Este T injectivă? Dar surjectivă?
d) Să se afle matricea aplicaţiei T relativă la baza canonică a lui R2 [X].
e) Să se afle matricea aplicaţiei T relativă la baza {1−X, 1+X+X 2 , 1+X−X 2 },
a lui R2 [X].
   
a+1 a+b
Problema 3. Considerăm vectorii coloană u1 =  a + b , u2 =  a  şi
a−1 a − 2b
 
a−b+2
u3 =  a + 2b .
a + 2b − 1
a) Să se arate că mulţimea B1 = {u1 , u2 , u3 } reprezintă o bază pentru R3 .
b) Să se determine matricea de trecere de la baza B1 la baza canonică a lui R3 .
c) Pornind de la baza B1 , cu ajutorul procedeului Gram-Schmidt, să se con-
struiască o bază ortogonală pentru R3 .
Problema 4. a) Să se arate că funcţiile cos(a + 12)x şi cos bx sunt ortogonale ı̂n
raport cu produsul scalar uzual de pe C ([−π, π]).
b) Fie V , un spaţiu vectorial peste R, şi h·, ·ip: V × V → R, un produs scalar pe
V . Considerăm norma k · k : V → R, cu kvk = hv, vi, pentru orice v ∈ V , indusă
de produsul scalar anterior. Să se arate că ku + vk2 + ku − vk2 = 2 kuk2 + kvk2 ,

pentru orice u, v ∈ V .
c) În aceeaşi ipoteză ca la b), dacă T : V → V este o aplicaţie liniară, să se arate
că kT (u)k = kuk, pentru orice u ∈ V , dacă şi numai dacă hT (u), T (v)i = hu, vi,
pentru orice u, v ∈ V .

Succes, dragi studenţi!